Adevěrul, ianuarie 1928 (Anul 41, nr. 13509-13533)

1928-01-01 / nr. 13509

Pagini» f*» Interesantă Distractivă Instructiv Biblioteca „DIMINEAŢA« Cea mai răspândită bibliotecă d© popularizare — Lucrări originale şi traduceri din operele cel© ma de seama AU APARUT PANA AZI APROAPE 100 VOLUME Războiul balcanic de M. Sadoveanu Diavolul de I Agârbiceanu. Spitalul de P. I. Acuve (trad. de Victor Ion Popa). Mâna Vrăjită, de Gerard de Nerval (trad. de Eug Houreanu). Crima I urduiul Arthur Savn­g de Oscar Witce (trad de Ion Popa). Şeful gării de A de Herz. Lăcustele de Uleb Uspenskî (trad. de AL Sevastos). Toamne de odinioară de Oala Galacticii Fantezii humoristice de Edgar Poe. No. 10. «“ Secretul Iu! Don Juan de Rémy de nourmcm*. Nuvele de K­i Brâescu. Viata lui Eminescu de Oala Galaction. Adio de N­. de Balzac (trad. de Alice Ga­­brielescu). Xanthîs sau vitrina sentimentală de Albe­rt Samain (trad. de M Carp), la Montmorency de M Sanielevici. împrumutul răposatei de Blasco Ibanez* Domnișoara Roxana de Anatole France (trad de N. Davidescu). Viata în armată de Anton Bacalbaşa Poeme de Ștefan Petică. No. 20. — Ziha apelor de Bojena Ni em to va, No. 21. — Surpriză de J i iongorozi. No. 22. No. 22. No. 24. No. 25. No. 26. No. 27. No. 28. Poveştile lui Hinu Ion de Sandu Teleajen. — Omul cu obrazu 'nerustat de Jak London. — Flămânzii de I. Ciocârlan. — Lupii de Eug Boureaniu. — O sărutare de J. N­. Rosny (trad. de M. Carp). — Homunculus de A­. Ciura. “• Viata mea, povestirea unei țărănci din Rusia de Leon l'pistoi (in rom de V.­­ Popa). — Prima Turcoaică de N Batzaria. — Patru cuvântări de Jean Jaurès (trad. de D. I. Suchianu). No. 31. — Päiajemil de Hans Heinz Evers. NO. 1. -No. 2. -Na 3. -No* 4 -No. & -No. 6. -No. 7. — Na 8. -No. 9, ~ No.10. -No.11. -No.12. -No.13. — No.14. -Na 15. -No.16. -No. 17. — No.18. -No. 19. -No. 29. No. 30. No. 33. No. 33. No 34. No. 35. Faust, tragedie, de noethe (trad. de Iosif Nădejde). Amintirile unui băiat de familie de 1. Petrovici. Tristan de­­­horrias Mann, Amazoana, culegere de eseuri scrise ca o artă specific feminină de Natalia Negru. Crainquebille de Anatole Franco (trad. de M. Carp). Povestiri din Danemarca de Drachmaim (trad. din nemţeşte de I. Botez). In tren de H Samelevici. Secretul contesei Je Regnîer. r \ anguratate de I Agârbiceaim. . No. 36. — l­aguna de Insepli Conrad. No. 37. — Descântecul de I. Vînea. No. 38. No 39. - No. 40. - No. 41. -No. 42. - No. 43. i-j ( Balzac ui Stendhal cfe Brandes. ; No. 44. — Crina din str. Nopti de N. BavidesC. No. 45. — Livada de măslini de Maupassant. No. 46. — Sărutul cel mai dulce de Septimiu Popa. No. 47. — Din minunile instinctului la insecte de J. Fahre. No. 48. — O mireasă la loterie de W. A. Hoffman. No. 49. — Rades de I­. N. Teodorescu. No. 50. — Werther de Lazar C. Lazarevici. No 51. — Domnul Șef de Adrian Pascu. No. 52—53. - Profesiunea D-nei Warren de Georg Ber­nard Shaw. No. 54—55. - Cum am ucis pe Rasputin de V. Puris­­kevici. No. 56. — Nebuna de Octav Mirbean. No 57 — Plăcutitarul chiar și Taurul alb, de Voltaire. No. 58. — Gazda cu ochii umezi de George Mihail Zam­­­firescu. No 59. — Către timpuri mai bune de Anatole France No 60. — Nevinovata de Heinrich Mann. No 61 — Clacă și Robie de I. Neagu Neguiescu. No. 62 — Odaia Ceasornicului, de Georges Duhamel. No 63—O împuşcătură in ceata de Jens-Pe’er Jacobsen Alo. 64 — Un şaizeci şi şasă,... de Salam Aleehem. N o 65. — I ivritul roşu. de I in­g’ °n­andel­o. No. 66. — Familia J­ewton. de li Sanielevici. No. 67—68. — Viata părintelui Vasile Fivelschî, de Leo­nid Andreev. No 69. — Văzute şi trăite, de­­ Petrovici. No. 70. — Drumeţul din Praga, de Guillaume Apollinaire. No. 71. — Floarea roşie, de Voevolod­­iarşin. No. 72. — In tinereţe sau la bătrâneţe, de. N. Batzaria. No 73 — O lună de miere, de Israel Zangwil. No. 74 — Patima iubirii, de Rabindranath Tăcere. No 75 76. - R N­. R., de Cari Ciapek. No 77. — Crocodilul de Th­e­postoewskî. No. 78. — Micile ironii ale vieţii de Thomas Hardy No 79. — Antigona, de Walter Hasenclever. No. 80. — Un om sensibil, de Octave Mirbeau. No. 81. — Viata si miloseîîa lui Spinoza, de Or Ygrec. No. 82. — Ochiul de Nichel de Tudor Teodorescu-Bra­­niste. No. 83. — Coplul minune de Thomas Mann. No. 82 — Robii pământului, de Simona Basarab. Fistul unui volum de­­ pagini Lei 6.— De vânzare la toate librăriile și chioșcuri de ilare, H. Drama amoroasă din Brăila BRAT­LA, 29 — Agentin veterinar Gheorghe Mat­ache Ion, într’un ac­ces de gelozie a aruncat conţinutul unei sticle cu vitriol asupra logod­nicei sale Stela Constantinescu. Cu­mins de remuşcări, nenorocitul a încercat să se sinucidă, bând o can­titate mare de stricnină. Ambii au fost internaţi în spital­_______ Ir­ma din R.-Sirat R.-SARAT, 29.— Sergentul de oraş Dascălu Mihai, fiind în stare de ebrietate, a intrat într’o cafenea din centrul oraşului şi a început să tra­gă focuri de revolver în direcţia unei mese la care jucau table doi ti­neri. Tânărul Petrică Darjan a fost îm­puşcat mortal. Criminalul a fost arestat și îna­intat parchetului. La Instrucție a declarat că Pe­trică Darjan s-a împușcat singur. In cele din urmă a recunoscut cri­ma. ÄDC¥ERUC C­rimele dir­ Chişinău Căutarea asasinilor , e Dificultăţile instrucţiei făcute de la Început cu fineţea dic­tată de împrejurări. Un lucru este cert: Natalia Şelcova nu s'a sinucis de bună voe ci a fost otrăvită prin vicleşug sau terorizare. In privinţa aceasta nu mai încape nici o dis­cuţie. Vinovatul moral sau autorul pur şi simplu al crimei e cunoscut autorităţilor cari fac ancheta. Să sperăm deci că probele adunate îm­potriva lui până în momentul apa­riţiei acestor rânduri vor îndreptăţi autorităţile să-l pue la locul lui. ASASINATUL DIN STRADA SVE­­CINAIA Acelaş mister de nepătrus pla­nează şi asupra crimei din strada Svecinaia No. 5. Aici a fost găsită asasinată într'una din dimineţile săptâmânei trecute, croitoreasa Ma­ria Cuniţcaia, in etate de 26 ani. Ca­davrul era literalmente ciopârţit de lovituri de cuţit. S'au numărat pes­te o sută de înţepături în regiunea capului, a pieptului şi a spatelui. Şi aici primele cercetări au fost fă­cute în pripă şi fără a fi luate mă­surile necesare, ca urmele eventual lăsate de criminal să nu dispară. Când d. jude instructor Sinevici a sosit la faţa locului, odaia în care s-a săvârşit crima forfotea de cu­rioşi şi de vardişti. Cadavrul, D-zeu ştie dacă a fost lăsat în poziţia ini­ţială şi lucrurile din casă nu mai în­cape discuţie că au fost mişcate dela un foc la altul. — Ce fel de urmă este asta? în­trebă magistratul. — De, ştiu eu? Mi se răspundea, au umblat sergenţii.. In asemenea condiţiuni desigur că nici amănuntul că sertarele au fost CHIŞINĂU, 28. — Din când în And., la intervale nu prea rare din nefericire, Chişinăul e înfiorat de câte o nouă crimă săvârşită cu mai multă sau mai puţină iscusinţă. De altfel modul cum se săvârşesc cri­mele în oraşul nostru nu ar prezenta la urma urmei atâta importanţă dacă odioşii criminali ar fi desco­periţi. Partea rea, îngrijorătoare, este însă că autorii omorurilor să­vârşite din răzbunare sau având drept mobil jaful, scapă cu regula­ritate investigaţiilor autorităţilor anc­hetatoare. Nu e locul să facem aci repro­şuri organelor poliţieneşti sau re­prezentanţilor parchetului cari s’au ocupat de ultimele afaceri criminale din localitate. Cert este însă că nu s'a făcut lumină nici în asasinarea femeii Catinca Creţu — al cărei ca­davru a fost găsit într’un cufăr pe stradă — nici în omorul săvârşit asupra fostului diriginte de poştă Rusneac şi nici în ultimele două crime săvârşite săptămâna trecută şi asupra cărora vom insista în spe­cial în cele ce urmează. E de vină superficielitatea sau nepriceperea cu cari se fac primele cercetări? Sau sunt altele cauzele cari împiedică descoperirea uciga­­ş lor? Căci, în definitiv, o cauză tre­ime , să existe şi acei în drept nar face rău să mediteze puţin asupra ei şi să avizeze la măsuri de în­dreptare de va fi cazul, căci starea de până acum fiu mai poate dăinui. Criminalii trebuesc descoperiţi şi daţi pe mâna Justiţiei. CRIMĂ SAU SINUCIDERE? Să luăm cazul elevei Natalia Şel­­cova, despre al cărei tragic sfârşit ziarele s'au ocupat zilele acestea. Tânără, în etate abia de 16 ani, ne­fericita copilă a cedat la un moment explice cauzele pentru cari s'a decis găsite vraişte şi lipsea o sumă res­*ă-şi curme viaţa. Altă nedumerire: dacă s'a s ucis în cimitir, pe locul unde a fost găsită, dece nu s'a gă­dat asidu.tăţilor unui tânăr din io­ . ____ . x„, calitate Legătura a durat aproape 6 ori langă ea sticluţa din care a baut a» licoarea ucigătoare? De ce a stat luni, în care timp îndrăgostiţii se întâlneau sub un acoperământ ,,ne­utru" deoarece tânărul în chestiu­ne este însurat. Mama fetei, văduva unui corban mort în armata rusă prinse de veste despre acarete legă­turi, într una din zile fata nu putu justifica provenienţa unei perechi de ciorapi de mătase; altă dată se încâlci în răspunsuri relativ la o rochie scumpă de bal ce-şi coman­dase şi care In, nici un caz n’ar fi ucigătoare? ultimele 4 zile nemâncată? Şi iarăşi ace­aşi întrebare: de ce s'a sinucis? Şi mai cu seamă dece s'a sinucis fără a lăsa vreo însemnare asupra motivelor? Iată atâtea nedumeriri la cari cercetările n'au putut găsi deslegare până in prezent. Supoziţii există multe dar ele nu fac decât să în­­greueze şi mai mult ancheta, dato­rită faptului că cercetările n'au fost putut să fie acoperită cu cele câte­va sute de lei date de mama ei. Dojenile n'ajCharâ la nimic. Cortu­rile dintre mam­a şi tânăra ei fiică, elevă la un liceu din localitate, se înteţiră. Intro bună zi fata n’a mai venit ca de obicei acasă dela şcoală. Nu sa întors mer~soara şi nici a doua zi. A treia zi Îndurerata mamă vesti poliţia exprim­ându-şi bănuiala că fata ei s-ar afla la tânărul respectiv a cărei adresă o ştia. Aici e locul să arătăm că cerce­tările poliţiei noastre au început din chiar primele momente în mod grosolan. In loc ca cel bănuit să fie urmărit cu discreţie, fără să ştie că asupra lui există vreo bănuială oarecare, un agent ^polițienesc s'a prezentat La chtnsuî ludndu-1 „din scurt*. I '' — Ascultă, musiu, dnu mai umbla eu mofturi ti sp*v.T­imde-i fatal Bine întf k că preopinentul a ne­gat că are^ffun amestec în dispa­riția fetei și. să'idu-se urmărit, a luat măsuri fie !▼"£?!id­Se. După ,4«Rle cadavrul Nata­ Iiei Şel­­­ova a fost găsit în Moşul bisericei din cimitirul catolic. Autopsia a stabilit că nefericita fată nu a mâncat timp de 3 zile nimic, şi că moartea i-a provenit din cauza unei canti­tăţi de acid fenic pe care a înghi­­ţ­t-o. Atât. Unde a stat ea în cele 8 zile dela dispariţia de acasă şi până ce a fost găsită moartă în ci­mitir — mister. Ce anume a deter­minat-o să se sinucidă — alt mis­ter. Alături de cadavrul ei au fost găsite cărţile de şcoală cu cari a plecat de acasă. Nu s'a găsit însă a­­supra ei nici un bileţel prin care să­pectabilă de bani din ele nu poate constitui o dovadă certă că e vorba de o crimă cu scop de jefuire. Unele indicii ar pleda mai curând pentru o crimă pasională. Lumină însă nu se poate face, instrucţia bâjbâe în plan întuneric. Primele arestări o­­perate n'au dus la nici un rezultat pozitiv şi cei arestaţi au trebuit să fie puşi în cele din urmă în libertate. Probabil că cercetările vor mai continua câtva timp apoi ele vor fi abandonate şi nci autorul acestei oribile crime nu va fi descoperit. Chişinăul mişună de asasini ne­­descoperiţi. Descoperirea unei organi­zaţii de spionaj in Basarabia OţilŞINÂU, 29. — Siguranţa b«* Relaţi­a statului a descoperit o ma­re organizaţie de spionaj sovietic cu ramificaţii in Basarabia, Galaţi şi Cluj.­ Se­­afirmă că descinderile operate în suburbia Drumul Băcioiului din oraşnl nostru au dat rezultai® sur­prinzătoare. Cercetările sunt făcute de comisa­rul special Grec­u care a dat de Il­iul siscer­. Cu acceleratul de 6 au plecat spre Galaţi, Brăila şi Cluj numeroşi a­­genţi de siguranţă, spre a face cer­cetări şi în acele oraşe Asupra celor descoperite n'am­ pu­tut avea nimic din sursă oficialii cratică. In adevăr, în arhivele ţa­riste publicate de bolşevici, s’au găsit rapoartele lui AMirger, tra­duse şi tipărite zilele trecute la Paris. Murger comunică, în taină, serviciului de spionaj rus planurile lui Raspail, acel impresionant şi pitoresc cap de revoluţionar, şi ale lui Victor Hugo, — marele ani­mator. In mizeria vieţii de boem, Murger primea o sută de franci pe lună pentru acest vulgar oficiu de delator abject. Iată un amănunt penibil în bio­grafia lui Murger. Uitaţi-l, dacă vreţi să simţiţi tot seninul, tot al­bastrul fără pată al vestitei lui cărţi... ceea ce are el mai urât, — romanul acesta aduce o undă de senin. As­tăzi, când ni­ se descrie în lungi romane de analiză, viaţa bogate­lor palate burgheze, viaţa elegan­telor palace-uri, viaţa marilor frau care a cunoscut, care a trăit viaţa de boem din plin. Recitind cartea lui Murger, în excelenta traducere semnată V. G. Nalbă, — mi-am amintit însă de amănuntul penibil că Murger a fost satlantice, sau în cărţi întunecate agent secret, — agent secret al şi tragice, viaţa mahalalelor în ne-­­­ohranei ţariste în Franţa de no­întrerupt zburur ; — reeditarea romanului lui Murger este mai binevenită ca oricând. Retrăim existenţa simplă, fără prea multe complicaţii — afară de eternele complicaţii sentimentale şi de complicaţiile costului mesei de fiecare zi— în micile restau­rante de foburg; retrăim viaţa ca­merei mobilate, prieteniile sincere, dragostele tinereşti; — retrăim bo­ema de odinioară, cu visurile de cucerire a gloriei, cu necazurile de-o clipă şi cu bucuriile de-o seară. Este o carte de întinerire, de îm­bucurare şi — puţin — de melan­colie. Este, cum zicea D. Angliei, cartea anilor tineri" — Angliei, Tudor ‘Teorloj­esett-Bsaniste Când se închid magazi­nele în ajunul sărbătorilor şi delegaţie a „Uniunii­­. ..ncţiona­rilor comerciali“ s-a prezentat ori d-lui director general al „Muncii“ Setlacec, cerând ca ministerul să lămurească publicul şi negustorii cu privire la măsura de închidere a magazinelor în ajunul sărbătorilor, întru­cât s’a constatat că mulţi ne­gustori au abuzat ţinând în mod permanent magazinele deschise pes­te ora legală. In urma acestei intervenţiuni mi­nisterul muncii a comunicat urmă­toarele: Pentru lămurirea generală, ma­gazinele de orice natură se vor in­clude numai în seara zilei de Sâm­bătă 31 Decembrie a. c. (in ajunul­ domolească victimele­ anului nou) cu o oră în plus peste ora legală, adică la ora 9. In ajunul Bobotezei, în seara zilei de S Ianuarie 1928 magazinele de ori­ce natură se vor închide cu o oră în plus, adică la ora 8 cu excepţia bă­căniilor şi mezelăriilor care se va închide la ora 9. In celelalte zile, magazinele se vor închide la orele legale.­­ Delegaţii „Uniunei“ s-au prezentat apoi d-lui general Nicoleanu prefec­tul poliţiei pentru a cere ca circum­scripţiile poliţieneşti să vegheze de aproape la aplicarea acestei măsuri. D. general Nicoleanu a dispus de urgenţă ca şefii de circumscripţie să supravegheze direct închiderea magazinelor la orele hotărâte. am mm 0 vastă escrocherie de milioane in Capitală Peste 20.000 persoane înşelate cu câte 3oo lei pentru câte o sticla de şampanie,­Arestarea escrocului Toată Capita ■ îiaorul / * t ,lei, primiţii \1‘1 lii ce înseamnă , depun­and 300 UOUÎn săptămâni banii înapoi şi sticlă ‘de şampanie, ceea ce însemna dobânda o reclamă intensă, întreţinută timp de 4—5 luni născuse, curiozi­tatea multora de a se interesa mai de aproape de această afacere. Fiecare îşi făcea următoarea so­coteală: dau trei sute lei, dar după două săptămâni mai iau şi o sticlă de şampanie şi astfel, că mulţi s’au gândit că n'ar fi rău dacă ar lua cât mai multe sticle. UN NEGUSTORAŞ IN MORATORIU Iată, acum in ce constă afacerea: E vorba de un oarecare Moritz Spindler, care a avut o mică libră­rie în str. Soarelui de unde s’a mu­tat în str. Sf loan Nou 19. Ki-a mărit sfera afacerilor şi a deschis în noul magazin un depozit de papetărie. Deci, a fost nevoe să contracteze o seri© de datorii, plus cele vechi. Dac afacerile nu m­ergeau prea strălucit şi datoriile se măreau. Depozitul de papetărie ameninţa să fie trecut într’o bună zi la masa falimentului. Probabil că Spindler nu se îm­păca cu ideia aceasta și a căutat pe toate căile să se salveze Totuș, într’o bună zi, a cerut mo­ratoriu, urmărind ca între timp să își aranjeze datoriile. „ISITORUL FERMECAT“ Și, astfel, a pus la cale noua afa­cere. S’a prezentat acum vreo câteva luni d-lui Langhaus, proprietarul galeriilor cu acelaş nume, din str. Bă­raţiei 31, închiriind o prăvălie cu trei camere. După aceea a început o reclamă intensă anunţând că acolo se află instalată societatea „Isvorul ferme­cat“, care distribue şampanie. Condiţiunile erau acestea: cine depune suma de 300 lei, primeşte un bon şi după două săptămâni i se restitue banii şi o sticlă de şampa­nie. Atunci a început pelerinajul. Sute şi mii de oameni treceau pe la „Isvorul fermecat” îndeplinind condiţiunile de depunere şi toţi ple­cau bucuroşi că după 2 săptămâni vor bea o sticlă de şampanie. Deci, afacerea mergea cât mai bi­ne posibil şi, în consecinţa, nimeni nu avea să-l suspecteze pe Spindler. Intr’o zi avea 1000 de depuneri şi cel mult 100 de restituiri, restul în­semnând bani lichizi pentru două săptămâni. UNCHIUL DELA EQUATOR Dar şi această nouă afacere a lui Spindler ,trebuia să aibă un sfârşit. De data aceasta n'a mai fost vorba de moratoriu, ci pur şi simplu de arestare. De vreo două­ săptămâni el nu mai respecta cu regularitate datele de restituire prevăzute în bonmi, totuş reuşea cu vorba bună să-şi Pe de altă parte, el a m­ai lansat şi o poveste, prin oamenii lui de în­­credere. Se ştia pretutindeni că Spindler are un unchiu bogat la Ecuator şi că escrocul e singurul moştenitor. Or pentru că Egumerul e prea de­parte de Bucureşti şi scandalul a­­meninţa să izbucnească, a fost ne­voe ca unchiul cel bogat să fie adus mai aproape ce,­ puţin în Europa Şi Spindler » l-a fixat, astfel, la Viena, în drum spre Bucureşti. În plus, se mai ştia că bătrânul unchiu aducea singurului lui moştenitor un mic cadou în ajun de Anul Nou Era vorba de 2 milioane jumătate I —­­i oConta, numai că i I Aceeaşi poveste o spusese şi d-lui Langhaus, pe care îl tot amâna cu plata chiriei ARESTAREA Totuşi, scandalul a izbucnit şi Spindler a trebuit să-şi recunoască escrocheriile. In cursul zilei de Miercuri, nu­mărul depunătorilor cari-şi recla­mau banii, s’a mărit simţitor, dar toţi au fost amânaţi pentru ziua de er. Miercuri spre seară, d. Langhaus, proprietarul imobilului, a prezentat o reclamaţie d-lui comisar Dinule­­scu, şeful circ. 26-a, anunţând de cele întâmplate la magazinul chi­­riaşului şi cerând, totdeodată sesi­zarea autorităţilor. Or, ori dimineaţă, zeci de oameni au venit la circ. 26-a, cerând acelaş lucru. Pe de altă parte mulţimea voise să-i ia cu asalt prăvălia din str. Bărăţiei şi depozitul din str. Sf. loan Nou şi a fost nevoe de inter­venţia jandarmilor. In faţa acestei situ­aţiuni, d. comi­sar şef Dinulescu s’a dus la prăvă­lia lui Spindler, cerându-i să resti­tue cel puţin banii victimelor. Escrocul a spus că nu mai are nici un ban şi a deschis rassa de fier, in care se găsea un singur re­gistru. Spindler a fost invitat atunci la circ. 26-a, unde a fost supus unui interogatoriu de d. inspector de po­liţie I Popa, după care a fost de­clarat arestat. CE DECLARĂ ESCROCUL EI spune că urmărea să facă afa­cere cinstită, căci numai cu aceas­tă intenţiune închinase prăvălia la Langhaus. Şampania, pretinde el, o cumpăra din comerţ cu 155 lei sticla. Din sumele încasate, şi-a plătit toate datoriile vechi şi, astfel îşi ri­dicase moratoriul de la depozitul de papetărie. Bineînţeles, a trăit bine între timp şi­ de curând îşi cumpărase un palton îmblănit, în care a şi dormit înfăşurat, de altfel, astă-noapte în arestul poliţiei Sunt mai mult de 20.000 bonuri lansate, ceea ce înseamnă că a înca­sat peste 6 milioane lei. Totuşi nu se ştie precis câte bonuri a emis şi ce sume a încasat, pentru motivul că nu avea obiceiul să fie registre. Cercetările vor continua, bineînţe­les, în cursul zilei de azi, după care escrocul va fi înaintat parchetului REF. ——■—■■■0000 Lunacearski am­basador la Roma BERLIN, 29. (Rador). — Din Moscova se anunţă că Lunacearski, fost până acum comisarul instruc­ţiunii publice, a fost numit mini­stru al Sovietelor la Roma în locul lui Kamenev, care a fost exclus din partidul comunist, ca opozi­ţionist. Derastea din Segarcea CALAFAT. 29.­­ Trenul 144, ple­cat din oraşul nostru la orele 4.30, a deraiat, din neglijenţa acarului, în staţia Segarcea Panica printre călători a fost mare. A ' ’schis o anchetă. In preajma campaniei pentru răsturnarea guvernului Prima mare întrunire naţional ţărănistă la Iaşi.­Vor participa delegaţii din toată Moldeva IAŞI. 28. — Hotărârea comi­tetului de direcţie al partidului naţional-ţărfinesc de a se ţine la Iaşi, în ziua de 29 ianuarie pri­ma mare adunarea la care să participe delegaţi ai tuturor or­ganizaţiilor din Moldova, a pro­vocat vii şi agitate discuţii în cercurile politice locale. Se ştie că prin această întru­nire partidul naţional-ţărânesc începe lupta pentru răsturnarea guvernului Vom avea la Iaşi, în ultima Duminică a lunei Ianuarie, pe d-nii Iuliu Maniu, Vaida Voevod, Ion Mihalache şi Virgil Madgea­­ru, la care se vor adăuga şi fruntaşii organizaţiei ieşene. POPULARITATEA NAŢIONALĂ ŢĂRĂNIŞTILOR Până acum atât liberalii cât şi averesc­anii susţineau că Iaşul este un important centru liberal pentru cei dintâi şi averesean pentru cei din urmă. Naţional-ţărăniştii, au însă o popularitate reală atât în oraş cât şi în judeţ La ultimele ale­geri comunale din judeţ, naţio­­nal-ţărăniştii au întrunit majo­ritatea voturilor. In permanenţă naţional-ţără­niştii ieşeni aleg un reprezen­tant in parlament. Dacă la ale- [ din Iaşi gerea consiliului comunal naţio-­ nal-ţărăniştii n’au avut un nu­măr prea mar® de voturi, cauza e că au avut câţiva reprezentan­ţii în trecutul consiliu, stăpânit în majoritate de averescaut. A­­şa că delegaţii naţional-ţărănişti nu puteau face nimic contra su­veranităţii averescane căci ei e­­rau in minoritate. PREGĂTIRI IN VEDEREA MA­NIFESTAŢIEI POLITICE Luni seara s-a întrunit delega­ţia permanentă a organizaţiei naţional-ţărăniste D. prof. N. Costăchescu a co­municat hotărârea centrului da a se ţine la Iaşi prima mare a­­dunare populară S-a luat o serie de măsuri în vederea grandioasei manifesta­­ţiuni politice. Se vor întruni din timp toate sectoarele. Intre timp va avea loc şi ina­ugurarea noului club a organi­zaţiei din palatul Brunstein (str. Cuza Vodă.) La adunarea de la 29 ianuarie vor veni numeroase delegaţii din judeţ. Fruntaşii partidului vor fi primiţi la gară şi după întru­nire va avea loc o masă comună, întrunirea va avea loc proba­bil în sala Sidoli, cea mai mare L. PAUL Avansările la Teatrul Naţional din Bucureşti Eugenia Zaharia, Nataşa Alexandra. De la stagiari cL III îa stagiari cL II: D. Grigoriu, N. Brancomir, I. Theo, Elena Almajan, Tantzi Ciuceanu, Olga Ţăranu, D. Sire­­teanu. S’au făcut stagiari el. HI d-nii V. Creţoiu, A. Amigdalis, Titus Ni­colau. S’au înaintat probişti: A. Ivaşcu, Ketty Gheorghiu, Ana Marian, Ene Doine, Ion Marinescu, Al. Botez. Asimilaţi probişti: Eugen Obreja, G. Danielescu, S. Podescu, Al. Jelea, Gustav Valentin, P. Florian, N. Vulpescu, L. Cutava, S. Colbertin­i Milicescu, Sabina Metta. S’au acordat următoarele premii de creaţii d-nelor: Aura Buzescu, pentru „Biruitorul"; Tantzi Bogdan pentru „Coppelia" Puia Ionescu, pentru „Omul de Zăpadă’; d lor. S’au înaintet stagiari dela clasa Finteşteanu, pentru „Omul de Ză­p ■ - -1 - tmmsmwmmM'- "ojen, ff"*”” C-----"" In şedinţa de la 28 Octombrie, o­­rele­­ d. a., comitatele reunite sub preşidenţia d-lui Corneliu Moldova, nu, director general, au hotărât ur­­mătoarele: AVANSĂRI DE SOCIETARI De la clasa III la clasa II-a. — G. Mărculescu, I. Sârbul, C. H. Duţu­­lescu. încadrarea ca societari clasa IlI-a a d-lor: G. Vracea, G­ .Calboreanu, Pop Marţian, C. Stăncescu, N. Băl­ţăţeanu, Aura­­Buzescu, Toto Ione­son, Sonia Cluceru. Au fost făcuţi societari clasa III-a: Sorana, Ţopa, Luiu Cruceanu. STAG,­I ASIMILAŢI SOC. CL. HI G. Baldovin, I. Finteşteanu, A Ghiţescu, Al. Critico, Tanţi Bogdan, Puia Ionescu, Elena Pariz­anu, N. Săvulescu. S’au acordat gradaţii d-lor sta­giari d­­e. C. O­rend­y, V. Romano. [­*(4 ________ ____ II la clasa II: Dm-m­a u®mßtrescu, pnda“, Vojen, pentru „Coppelia . «mm GALAŢI, 2$. — Un viscol puternic, abătut asupra judeţului nostru, a rupt numeroase­ fire telefonice. Co­municaţia telefonică cu Capitala nu s’a putut efectua din această cauză. Viscolul a cauzat mari pagube in udeţ. Mai multe vapoare au fost surprinse pe Dunăre, de ghiaţă. Sunt temeri că Dunărea va îngheţa. # BRĂILA, 29.—Dunărea a îngheţat pe distanţa Brăila-Galaţi. In faţa portului a rămas o porţiune de 6 km. neîngheţată. TULCEA, 29. — Pe Dunăre au în­ceput din nou să curgă sloiuri de Bucureşti, 29 Decembrie ÎS27 Bursa fermă în toate comparti­mentele. Rentele ating cursuri cari n’au mai figurat de mult în cotele bur­sei. Astfel: Refacerei 5714, Unirei 59; împroprietăririi 51; Urbane Buc. 53 X. Au cotat la: BURSA OFICIALA Banca Agricolă 240 Banca Blanc 1165­­ Banca Românească 840. 51) Banca Românească pui 825 Banca de Scont 395 Banca Unirii 350 Banca Viticolă 500 Banca Minelor 425 Banca Carpaților 390 • Astra Română 2900 100 lei 15,65 fr. fr. la Paris 100 lei3,la fr. 8lv. la Zutîchi Fr. fr. o staționar la 20.36­A la Zuerich. Lira italiană e slabă la 27.31 la Zuerich.­­ Lira sterlină e negociată la 324.02 la Paris şi 25.25M la Zuerich. La noi trevize de calme Acelaş acalmie domneşte in târgul nostru de devize. Tranzacţiile redusa. Cursurile staţionare. In târgul liber au cotat: Franci francezi 6 36— 6.39 Franci belgieni 22 69—22.75 Franci elveţieni 31.25—31.40 Lire sterline 789.00-792.00 Lire italiene 85. 00—870.00 Lire otomane 84.00—86.00 Mărci germane 38.60—38 80 Zloți polonezi 18.40-18.50 Shil­ingi austriaci 22 85—22.95 Pengő 28.25—28.40 Cor. cehoslovace 4 79—4.81 Dinari 2.80—2.90 Drahme 2 li— 2.20 Leva 1.15— 1.20 Fiorini olandezi 65.35—65 60 Dolari 181.25—162.00 ghiaţă. Portul continuă a fi blocat, iar trei vapoare străine au fost i­­m­obilizate. La punctul Cetal au fost surprinse alte două vase. « IAŞI, 29. — Viscolul puternic dez­lănţuit in judeţul nostru, în afară de pagubele materiale, a produs şi 5 victime. In comuna Redeni a fost sur­prins de viscol săteanul Vasiie Pre­­şoianu, in comuna Horniceni Die Onfroei, iar în apropiere de Tg. Su­liţa săteanul Ion Vatejaan. Tus­trei au murit de frig. In Judeţul Fălticeni au fost găsiţi îngheţaţi alţi doi ţărani. Ministerul de externe a oferit ori, în saloanele palatului Sturza un dejun în onoarea d-lui de Schnei­­dauer, ministrul Belgiei, care a fost rechemat. Dejunul a fost prezidat de d. dr. C. Angelescu. B0NB0ANE . JisttrSetSs Kgr. la «SUCHARD» D. profesor Ioan Simionescu, re­prezentantul universităţii din Iaşi în Senat, îşi va desvolta interpela­rea anunţată asupra situaţiei uni­versităţilor din ţară, imediat ce se va deschide parlamentul. Se crede că în urma ac­estei, inter­­pel­ări, guvernul va rezolva favorab­­il cererile universităţii ieşene. Nu reţineţi masă pentru Revellion înainte de a consulta Meni­ul RESTAURANTULUI Enescu & Co. Strada Sf. Ionică 15 (Telefon 54-29"; Orchestra GRIGORAŞ DINICU JAZZ, DANS, SURPRISE Ataşaţii militari străini, aflători în Capitală, au prezentat ori felici­tări de Anul Nou, în numele guver­nelor respective, ministrului de răz­boi şi şefului marelui stat major. Ca in totdeauna cel Jazzband St Orchestre Ministerul de culta si arte îşi va relua activitatea Luni 2 ianua-* rie. i. # •——-«000— iaaa* Viscol în tară Dunărea a îngheţat intre Brăila şi Caifiţî BURSA I INFORMAŢIUNI frumos- RE­VELLIO„ ELYSÉE’1

Next