Adevěrul, iulie 1929 (Anul 42, nr. 13962-13987)

1929-07-19 / nr. 13977

I TEATRELE DE VARĂ PARCUL OTETELIŞANU : IDEEA FIXA comedie de Feydeau. Vodevilul lui Feydeau, acest mae­stru al genului, a obţinut aseară un mare succes de ilaritate la parcul Otetelişanu, prin situaţiile lui de o rară inventivitate. Nimic din ceea ce are succesul acestui gen teatral n'a rămas nefolosit în Ideia Fixă, care conţine pe deasupra şi multe alte lucruri inedite — inedite la început căci mai apoi au fost toate utili­zate în alte comedii şi vodeviluri Trupa, în fruntea căreia stă Maxi­milian, a asigurat spectacolului un ritm accelerat, cum se şi cuvine unei comedii de situaţii, şi a forţat astfel buna dispoziţie a publicului. Maximilian, de un comic savuros într'un rol dublu. Talianu, fenome­nat într'un spaniol gelos. Tosteanu într’un găgăuţă, Sîroe Eterie, Găr­desen, Nora Placentiai, Camelia Mihai, Maria Voluntara, etc., au jucat toţi cu vioiciune asigurând spectacolului succesul de ilaritate pe care l-a obţinut. Cu îdoia Fixă parcul Otetelişanu se înscrie printre puţinele locuri din Capitală unde, seara se poate râde INT. Pagina 2-a INFLAŢIUNE ? Venim acum la circulaţie. In si­tuaţia dela 25 Iunie 1928, emisiu­nea figura cu suma de 58.8 miliar­de, pe când în aceea dela 21 Iunie 1929, figura cu suma enormă de 62.9 miliarde. Sporul este deci de peste 4 miliarde. Dar francezii nu se sperie de a­­ceastă inflaţiune. Francul fiind ga­rantat de o parte prin stocul aur arătat şi prin devize forte şi de alta prin excedente bugetare şi prin balanţe de plăţi creditoare, infla­­ţiunea monetară nu preocupă pe nimeni. Nu numai atât. Direcţiunea Băncii Franţei şi guvernul francez nu se gândesc să facă o politică de deflaţiune. Nu vor să se ajungă la o criză de numerar şi, prin aceas­ta, la urcarea dobânzilor şi la o criză economică. Abundenţa de numerar, provoca­tă, după cum se ştie, prin marile cumpărări de devize, efectuate în 1926, 1927 şi o parte din 1928, are însă neajunsul de a duce la scum­pirea vieţii. Când s’a făcut stabili­zarea legală, în Iunie 1928, s’a cre­zut că viaţa n’are să se scumpeas­că. Dar de un an încoace, preţurile n’au încetat să se urce. Ele tind spre nivelul mondial. Cum e natural, scumpirea face ca preţul de cost al producţiei să se urce şi ca funcţionarii de toate categoriile, cum şi lucrătorii din toate industriile, să ceară spor de salarii. Dar aceasta este o chestie de care nu ne vom ocupa azi. Am atins-o incidental, in legătură cu cifrele asupra creşterii circulaţiei monetare. Cifrele acestea nu mai pot avea nici o influenţă asupra stabilizării. Afară de evenimente neprevăzute, aceasta, cum am spus, rămâne asi­gurată. Franţa are o situaţiune mo­netară cum nu au multe ţări în lume. Ea mai are apoi şi capitaluri considerabile la dispoziţie, capita­luri garantate prin stabilizare în contra oricărei deprecieri. Dar des­pre aceasta altă dată. J* Dr.H.MAHTIA »inseca impotenta Neurastenia Histeria Melancolia, Timitin­aiaa, Fobia Paralisis, nevralgia, contracturi, tremuraturi, reumatism. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. NEVHO­SA INIMEI Şi A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsă­turi, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONAM­A. IN­CONTINENTA UE URINA - Meto­de Fizico-Electrice şi Psihice HIP­NOTISM- persuasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim, Coué, Berillon, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II, Casa Frascati. — Consultation 1 9 -11 și 2­7. Intrarea pe la Cinemat intrat ’ MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARĂ D. Grigore C. Răducanu născut la 5 Noembrie 1894 în com. Slobozia jud Ialomiţa, domiciliat In Bucureşti str. Tunai­­ No.­­ a făcut cerere ace­stui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Răducanu in acela de Rădulescu spre a se numi Grigore Rădulescu Ministerul publică aceasta conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol Palatul justiţiei . Cu începere de eri s’a pus mectiv în aplicare legea concordatului prelungit. Prima beneficiară a fost d-na Frederica Stein, proprietara hotelului „Elisée“ din calea Grivi­ţei. Alte trei cereri de concordat au fost înregistrate de la d-nii Kifrianu, I. Elias şi D. Diamandi & Isac Tan­cutoff. In legătură cu aplicarea legii con­cordatului s’au numit cinci noi ju­decători sindici. — Individul Stelian Blegeanu, ca­­re se intitula inginer şi era director al societăţii „Asigurarea publică" excrocat numeroase persoane din întreg cuprinsul ţării cu peste două milioane. De îndată ce s’a descoperit afa­cerea, escrocul a dispărut. Mai târ­ziu însă a fost descoperit şi sub a­­cuzarea de bancrută fraudulasă, a fost depus la Văcăreşti. Dar Biegia­­nu,care mai întâiu fusese acuzat de escrocherie a crezut nimerit să cea­ră revizuirea unui vechiu proces pe­nal care apăsa asupra lui încă de multă vreme. Tribunalul Turda, îl condamnase la 14 lun­i închisoare, pentru sustrageri şi delapidări. Sen­tinţa rămânând definitivă, Blegianu va apare în procesul cu asigurările­­ fraudulasă în postura de recidi­vist. — Curtea de casaţie secţia II-a a amânat ori recursurile comuniştilor condamnaţi la Cluj şi Galaţi de că­tre tribunalele militare. Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Audiţiune colorată La Facultatea de medicină din Bucureşti Cunoaşteţi vestitele versuri ale lui existenţa versurilor care n’au nici Rimbaud A negru E alb , roş U verde şi O albastru Vocalelor! Voiu povesti odată naşte­rea voastră latentă A negru corset cu fluturi sclipitori.... Şi versurile din celebrul sonet al lui Rimbaud continuă tot astfel caden­ţând în splendide imagini şi compa­raţii simfonii colorate, înţelese poate numai de el şi de toţi acei ce „sufăr" de audiţie colorată. Aceste versuri au răsunat deunăzi probabil şi la Facultatea noastră de medicină când noul diplomat al aces­tei facultăţi d-lui Sava A. Vasile şi-a susţinut teza de doctorat tratând des­pre „Audiţiunea colorată“. Se ştie în ce constă aceasta „anomalie". Sunt persoane care văd culori diferite când înaintea lor se pronunţă dife­­■ite sunete. Pronunţi înaintea lor vo­cala­­ şi ele aud dar în acelaş timp văd roş sau pronunţi E şi văd alb. E un privilegiu natural al unor persoane? E un defect sau o boală? Cine ar putea spune unde încetează norma­lul şi unde începe patologicul? Fapt că mulţi poeţi şi muzicieni au avut astfel de audiţii colorate (Ban­­ville, Gauthier, Maupassant, Wagner, Liszt, Haydn, Weber, etc.). Şcoala simbolistă şi impresionistă, şcoala „poeziei pure” invoacă şi exis­tenţa acestei audiţii, ca să justifice HYPOCRATES un înţeles, dar care amuză şi delec­tează prin vocalele şi cadenţa lor, cum amuză şi delectează o melodie, care pentru unii evoacă simfonii de culori. D-rul Sava studiază în teza d-sare şi o plantă mexicană Peyotl, un fel de cactus, care ar produce celui ce o Înghite fenomene de audiţie colorată. S'a supus chiar d-sa unor astfel de experienţe şi ne descrie rezultatele. De audiţie colorată a „suferit" şi re­gretatul profesor de Istorie, N. Beldi­­ceanu, poetul autor al poemelor „So­rin” „Către soare” „Lăutarul". Edu­ard Gruber din Iaşi l-a studiat pe Bel­diceanu pe vremuri şi manuscrisele rămase de la el le luase Maiorescu care la rândul lui le-a dat profeso­rului George Marinescu. D-rul Sava este elevul profesorului Marinescu. Dintre diferitele ipoteze emise de d-rul Sava spre a explica audiţia co­lorată, cred mai interesantă aceea care presupune la cai cu audiţia co­lorată, legături sau asociaţii anato­mice prin fibre nervoase între centrii corticali optici şi auditivi ai creerului. Asemenea asociaţii se pot face şi între alte simţuri. A spus-o doară şi Baudelaire : Les parfums, les couleurs et les sons se répánként (parfumurile, cu­­íorila şi sunatele sunt legate între ele). GURA LUMII, epigrame de F. LOBODA Genul epigramei româneşti că­zuse în disuetudine, „faute de com­­battants“. Iată că F. Lobodă ridică din nou flamura epigramei şi cu a­­vântul tinereţii porneşte la atac. Ceia ce caracterizează opera aces­tui nou epigramist e fineţea. După ce i-ai răsfoit cartea „Gura Lumii", senzaţia cu care rămâi nu e amă­ruie, ca după o operaţie, ci îţi dăi­­nueşte pe buze zâmbetul._______ Toate catrenele lui sunt concise şi de o formă definitivă. In această privinţă autorul nu a înţeles nicio­dată să beneficieze de jurisprudent colegilor, cari se mulţumesc să ri­meze numai două din cele patru rânduri. Epigrama lui Lobodă pătrunde în toate domeniile, căci doar în toate cele omeneşti există ridicolul. El ştie să’l conjure la suprafaţă, ofe­­rindu-ni’l montat pe o canava de spirt inepuizabil. Să-i fim mulţumitori că în vremu­rile astea triste el are arta de ne în­vaţă din nou să râdem. „Gura Lumii" e desigur o carte care va ajunge re­pede la ediţiile următoare. D. F. LOBODĂ fi­ Scrisorile lui Proudhon Din cele patru­spre­zece volume gini şi care vei fi tentat să te arăţi de corespondenţă ale lui Proudhon sever pentru erudiţia grăbită şi im­­s’a publicat o alegere într’un volum, provizată a lui Proudhon, tu care te mai accesibil şi mai propice in tu­ bucuri de toate Înlesnirile şi de toate minarea acestei mari figuri. Culegi­ instrumentele studiului timp de trei din ele idei surprinzătoare pentru­­ ani în cel mai liniştit şi complet a­biografie flu­vitalitatea lor şi o moaşă. O admirabilă şi emoţionantă gură de muncitor şi intelectual. La Prodhon, descoperirea, in­venţia, făurirea, potrivirea şi circu­laţia ideilor capătă o valoare şi un relief care-şi ajung, sunt depline. Proudhon e un lucrător de idei ; ele sânt ale unui muncitor, făcute pentru a elabora, pentru a activa spiritele, pentru a frământa posteri­tatea. Cel mai dotat dintre colegii lui de liceu, el n’a putut să urm­eze ranjat dintre seminariile ştiinţifice, fii indulgent şi acest strigăt desnă­­dăjduit să răscumpere în ochii tăi unele defecte şi lipsuri ale acestui savant fără permisie şi fără grad“. Lumea lui mică a lărgit-o cu spe­ranţa, cuprinzând cu mintea naţiu­nea şi lumea întreagă — până a a­­juns să se războiască cu alt mare visător social: Karl Marx. Proprietatea este un furt — aceas­tă concluzie a tras-o din faptul câ proprietatea imbecililor, leneşilor şi incapabililor i se părea un furt de la omul de geniu, dela muncitorul cursurile pentrucă n’aveau ce mânca , extraordinar de aplecat şi prob, care In familia lui, în loc să citească şi­­ era el şi atâţia ca el să studieze, a trebuit să lucreze ca j Dacă n’a avut avere, sau o biblio­mnnr»4t/ii» finnftrnf C*« ‘ - “ -muncitor tipograf. S-a născut cu po­vara mizeriei, tot aşa de mare ca şi voinţa lui de a Învăţa. Şi a ajuns „savantul fără permisie şi fără grad“. Cu­ tăria lui de suflet şi puterea mo­rală a învins defectul naşterii. Se pare că din disperarea situaţiei şi-a tras puteri. „Nu mi-a lipsit pla­nul — scrie el — ci materialul pen­tru reedificare. Tot ce ştiu datorez, hon: el nu avea cărţi şi material Ia disperam; nedându-mi soarta mii-n dispoziţie, ci trebuia să reţină din loacele, am voit intr­o zi sfi-mi fac o­­ ceea ce devora in bibliotecile pu­­ştiinţă a mea, pe măsura mea, din­­­blice In grabă, cu viaţa lui ambu­­fărâmile adunate In scurtele studii... I lantă. Iubite student, care citeşti aceste pa-1 VICTOR GODEANU tecă, ce costau mii, zeci şi sute de mii, a putut avea o călimară şi un toc şi a dat tot ce creea spiritul său: idei orientate spre viitor, de prefacere a societăţii şi a lumii, de prosperitate materială şi viaţă spiri­tuală.. Absenţa unor elemente de documentare şi a unei discipline metodice să nu surprindă la Proud- Psihologia exerciţiului Nicolae Mărgineanu, asistent uni­versitar. Psihologia exerciţiului. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1929. Preţul 130 lei. Problemele studiate în această lu­crare au o mare importantă practi­că. Punctul de plecare este, că dife­ritele individualităţi diferă mult în­tre ele. Fiecare individ are o serie de aptitudini, care îl determină, oare­cum, în special pentru anumite ac­tivităţi. Psihologia de până acum a găsit o serie de mijloace, ca să sta­bilească aceste aptitudini. In legă­tură cu aceasta însă, s’au pus câte­va probleme noui. Aceste examene de aptitudini au ele o valoare prog­­nostică? Cu alte cuvinte: Dacă acum stabilim o aptitudine la cineva, în­seamnă că el şi-o menţine, sau even­tual se schimbă prin exerciţiu? Ex­perienţele expuse în lucrare arată că examenele de aptitudini au o reală valoare prognostică. In al doilea rând: Ce influenţă ar e xerciţiul asupra aptitudinilor? Să Muzeele ideale D. Fiske Kim Bell, conservatorul muzeului Pensylvania din Filadel­­fia, a publicat un proect de refor­mă a muzeelor. După acest proect, fiecare muzeu ar avea o sală mare, pentru public, in care s’ar expune lucrările cele mai reprezentative. Pentru specialişti şi cercetători ar fi amenajate alte săli, mai mici, pri­elnice unor lucrări mai îndelungate şi In care s’ar expune toată zestrea muzeului mai puţin interesantă pen­tru marele public. Partea originală a proectului este că propune ca fiecare operă artisti­că — un tablou, de pildă — să fie plasat în cadrul istoric în care a fost creat. Un comentator al lui Kim Bell aprobă această propunere numai in parte. In adevăr, ce-ar câ­știga „Bunul samaritean“, capodo­pera lui Rubens dacă ar fi plasată într’un decor de cameră olandeză secolul XVII? presupunem că doi copii au aceeaşi aptitudine, unul însă în grad mai mic, celălat în grad mai mare. Oare cel cu aptitudinea mai redusă poate să ajungă printr’un exerciţiu temei­nic la acelaşi grad, ca cel superior? Experienţele expuse arată că nu. E­­xerciţiul nu nivelează, ci diferenţi­ază. Cu cât cineva are aptitudini mai reduse într’o direcţie, cu atât poate spera mai puţin să ajungă la un grad superior de aptitudine. Orice exerciţiu ar face. De aici un alt re­zultat: Prin exerciţiu nu se pot creta aptitudini Fiecare om are din naş­tere anumite însuşiri. Exerciţiul le desvoltă numai pe acestea, dar nici într’un caz nu desvoltă Însuşiri ne­existente din naştere. Nu ne pot scă­pa urmările foarte importante, ce se desprind pentru viaţa şcolară. Nu se potriveşte orice exerciţiu pentru ori­ce copil. Programele şcolare trebue să tindă spre individualizare, adică să ţie seamă de însuşirile inerente fiecărui copil. Un amator de şah In vremurile de glorie şi debut ale artei cubiste din Franţa, picto­rul Marcel Duchamp avea un succes formidabil. A fost celebru, multă vreme, scandalosul lui tablou „Nud, coborîmd o scară“. Dar probabil că arta cubistă nu oferă delicii de lun­gă durată. Numai astfel se poate ex­plica faptul că Duchamp s’a lăsat cu totul de pictură, după ce și-a format . . - -------------—­averea, si acum este un șahist pa- ,r,a frequentată in cursul a­­sionat. nurul ?colar 1028/29 de 9333 cetitori, . . , cari au consultat 18.512 volume Aşa de pasionat, meat a impodo-1 . uul_­bit pereţii odăii sale cu şapte table­­ Cărfi-revîste de şah. Se spune că în orice pozi- /v apărut: „Legea asupra concer-ţie ar sta, fostul picior cubist vede o tablă şi combină o mişcare nouă, pentru vreo partidă viitoare. In fond, credem că influenţa cu­bistă se mai resimte, pentru cazul de faţă. Două premii de câte o sută mii de franci pentru studiul can­cerului Liga franceză împotriva canceru­lui, din Paris, avenue Marceau 2, ne roagă să anunţăm că donatori gene­roşi au pus la dispoziţia ei două pre­mii de câte o sută de mii de franci, destinate amândouă pentru încura­jarea cercetărilor asupra cancerului. Un premiu este oferit de d. Guy Amerongen aceluia care va putea să afirme, prin cercetări, în mod sigur, dacă alimentele conservate sau chi­mice au sau nu influenţă asupra ge­nezei cancerului. Acest premiu va fi distribuit fără distincţie de naţiona­­litate. Al doilea premiu, desemnat sub i­­niţialele S. I. M. (souvenir imperis­­sable de ma mére) a fost instituit de un anonim şi va fi atribuit ace­luia care va descoperi un ser, un re­mediu sau un tratament care să poată să vindece cancerul. Premiul acesta este rezervat francezilor şi străinilor care lucrează în Franţa de cel puţin trei ani. Cei ce vor să concureze, vor adre­sa memorii pe larg asupra cercetă­rilor şi rezultatelor obţinute, cel mai târziu până la 1 Octombrie a. c. Biblioteca de la Ca­sa Şcoalelor datului preventiv“, comentată şi ad­notată cu doctrină, jurisprudență şi desbateri parlamentare, de Paul I. Bemetrescu, referent la Consiliul le­gislativ, și Marco I. Barasch, avocat, 150 pagini, lei 100. ADEVĂRUL Biblioteca elevilor Biblioteca elevilor de curs se­cundar din localul Casei Şcoalelor, a fost cercetată în cursul anului şcolar 1928/1929, în 209 zile de fre­­qvenţă, de 39.133 cititori, toţi elevi ai şcoalelor secundare din Bucureşti care au consultat un număr de 81320 volume, din care 53825 în limba ro­mână și 27495 în limbi străine. INFORMAIIOK Membrii societăţilor „Joc şi Cân­tec“, „Hora“ şi „Liga Culturală“ (secţia jocurilor) sunt rugaţi să se prezinte joi 18 iulie ora 1:30 la Li­ceul Lazăr pentru a primi instruc­ţiuni cu privire la participarea la filmul „Venea o moară pe Siret“ după romanul d-lui M. Sadoveanu. MONOPOL EXCLUSIV pentru vânzarea unei maşini de scris la preţul de Lei 2.650 se predă pentru România Mare în condiţiuni avantajoase de o fabrică producă­toare, unor domni serioşi dispunând de capital sau unei firme. Câştig mare. Corespondenţă germană. Informaţiuni sub „Welterfolg 29 P. G. 2526“ transmite Rudolf Mosse Prag I, Ovocny trh. 19. GIURGIU, 16. — Azi s’a declarat un incendiu la locuinţa săteanului Dumitru Lungu din comuna Sft. Gheorghe. A ars complect acoperi­şul casei. Focul se datoreşte negli­jenţei prop­riet­arului. Erupţiile pielei Pomada Cadum potoleşte şi vin­decă orice iritaţie sau umflătură a pielei şi asigură nopţi de somn li­niştit persoanelor care suferă de ani de zile de afecţiuni cutanate Multe suferinţe sun­t, evitate întrebuinţân­du-se la timp pomada Cadum con­tra eczemei, coşurilor, pecinginii, e­rupţiunilor, cojirii, trânjilor blân­dei, cojilor de pe boboac. Din Chişinău, se anunţă că secţia I-a ,a consiliului de războiu a con­damnat la 10 ani muncă silnică şi degradare, pe locotenentul Ion Pa­las, casierul regimentului 5 jan­darmi din Cetatea Albă, care a să­vârşit delapidări. Citiţi NELEGIUIRI, un ciclu de palpitante nuvele, tratând problema crimelor fără sânge, pentru care co­dul nu are paragrafe. NELEGIUIRI formează cuprinsul ultimului număr din „LECTURA floarea literaturilor străine. 32 pa­gini 5 lei, la chioşcari şi librari. Const. Solomonescu avocat, str. Ar­menească 9, Telef. 225/82 rămâne toată vacanţa în Capitală. La concursul de dactilografe re­cent, s-a obţinut la noi o acceleraţie de 50 cuvinte pe minut, pe când re­cordul mondial este de 158 cuvinte obţinut pe maşina Remington în A­merica. In această direcție deci a­vem mult de progresat. Guvernul francez şi problema dezarmării O interpelare a d-lui Leon fihn­ft, răspunsul d-lui Brand PARIS, 16.— In continuarea şedin­ţei Camerei a avut loc o discuţie intre deputatul socialist Leon Blum şi d. Briand, ministrul de externe. D. Léon Blum a Întrebat guver­nul dacft a dispus să dezarmeze a­­tât pe mare efit şi pe uscat, să pri­mească pactul general de arbitraj fără rezerve şi dacă e gata să eva­cueze Rhenania. Franţa e constrânsă să evacueze această regiune deoarece cu o Rhe­­nanie încă ocupată lichidarea răz­boiului este imposibilă. A răspuns d. Briand declarând că politica sa, bazată pe Locarno şi pactul Kellogg, este şi politica Între­gului guvern. Franţa a fost Întot­deauna pentru­­arbitraj şi dezarma­re. Dacă e necesară evacuarea Rhe­­naniei, ea va face această nouă jert­fă în interesul păcii. Guvernul fran­­cez a luat parte cu cele mai bune intenţii la conferinţa reparaţiilor şi vrea săi aplice planul Young. O ac­ţiune pripită ar periclita insă tot ceea ce dorim să obţinem. Nu ne putem permite un nou gest de pace, dacă n’avem şi garanţiile e­­ventuale. Dacă evacuăm Rhenania, Germania ar putea peste câţiva ani să se sustr­a­gă obligaţiunilor sale şi atunci oare gestul Franţei ar mai fi in interesul păcii? (Aplauze pre­lungite pe băncile din dreapta). D. Briand a accentuat apoi nece­sitatea organizării Europei şi acea­sta nu împotriva vreunei ţări ci nu­mai in interesul păcii. Camera s'a amânat pe mâine in continuare. — ■ —8» ——— ■ 0 contrabandă îndrăz­neaţă şi originală CONSTANŢA, 16. — D. taxator Gh. Vasiliu şi impiegatul Pozan dela va■ ma Constanta, la verificarea unui co­let expediat prin transit dela Buda­pesta, prin vămile Lökeshaza şi Curtici au făcut o descoperire sur­prinzătoare. In acel colet pe al cărui aviz era trecut optzeci cinci kg. mătase s'a găsit înlocuita această cantitate, cu mai multe ziare, printre care și ga­zeta „Aradul cultural". Pe urma acestei descoperiri, prin care statul a fost păgubit cu câteva milioane, inspectoratul vamal a dis­pus deschiderea unei anchete, pen­tru descoperire proprietarului acelui colet, care a sustras chiar în țară la noi, cantitatea de mătase, pentru a se eschiva de la plata taxelor vamale înscrierile şi examenele la şcoalele secundare Pentru viitorul an şcolar, Minis­terul Instrucţiunii a fixat următoa-­­rele dispoziţiuni pentru înscrierile şi examenele în şcoalele secundare. ÎNSCRIERILE Intre 25_31 August se vor prezen­ ta la cancelariea secretariatului şcoalei cereri de înscriere: la examenul de admitere In clasele I, IV şi V; la clasele II, III, V, VI şi VÎI de elevii promovaţi în Iunie; aia repetenţilor tuturor claselor, Şi la examenele de diferenţă. Intre 6—7 Septembrie se vor pre­zenta cererile de înscriere ale ele­vilor promovaţi sau repetenţi, în urma examenului de corijenţă. In zilele de 11—12 Septembrie se vor prezenta cererile de înscriere ale elevilor ce au depus examen ca pregătiţi în particular. In ziua de 15 Septembrie direc­torii şcoalelor afişează listele de în­scriere în fiecare clasă. Intre 25—31 August absolvenţii li­ceelor din sesiuni de examene ante­rioare vor prezenta cereri de în­scriere la examenul de bacalaureat, la­ direcţiunea liceului unde au al Biblioteca pedagogică a Casei Şcoa­­solvit, fie ca elevi reginat înscrişi, fie ca pregătiţi în particular. Intre 25 August - 2 Septembrie, se vor prezenta la minister cereri de fiscr­ere la examenul de bacalau­reat în altă localitate decât acea în care au terminat liceul, pentru mo­tive de strămutare statornică în a­ltă localitate. Cererile vor fi însoţite de act poliţienesc sau certificat liberat de autoritatea de Stat în care se găseşte candidatul ca funcţionar. Nr.tre 5—9 Septembrie se vor face înscrieri la direcţiunile şcoalelor, la examenul sumar de clasa IV-a, de către cei prevăzuţi în deciziunea cu No. 82.260, publicată în Monitorul ■Oficial No. 142 din 2 Iulie 1929. Cursurile şcoalelor secundare se vor începe la 16 Septembrie. EXAMENELE Examenele de admitere în clasa I şi de bursă vor avea loc între 1—4 Septembrie. Examenele de admitere în clasa IV şi V, vor avea loc între 7—12 Septembrie.­­ Examenele de corijenţă la stat şi la examene particulare, vor avea loc: a) la clasele III şi IV între 1—2 Septemvrie. b) la­ clasele I, II, V, VI şi VII în­­tre 1—5 Septemvrie. Examenele de diferenţă se vor ţine între 1—10 Septemvrie. Examenele integrale la stat şi exa­menele particulare se vor ţine: a) la clasele III şi IV între 1—6 Septemvrie. ( b) la clasele I, II, V, VI și VII in­tre 1—10 Septemvrie. Examenul sumar de clasa IV, pre­văzut de decizia cu No. 82.260, pu­blicată în Monitorul Oficial No. 142 din 2 Iunie 1929, se va ţine între 10—15 Septemvrie. Examenul de bacalaureat se va tine între 23 Septemvrie _ 10 Oc­tomvrie. COP” "INEARĂ D­IN TECHIRGHIOL-SAT Alegerea noului comitet TECHIRGHIOL-SAT, 15. — Mem-­ p. Macri, preşedinte, Mircea Zam­­brii comisuinei balneare locale s’au firescu, vice preşedinte, dr. Alex, întrunit în şedinţă sub preşedinţia I­sidor, casier, dr. V. Văleanu, secre­­d lui dr. I. DONA, asistat de d. dr. tar. Membrii de drept: directorul me­dical, dr. I. Dona, ing. Ispirescu, şe­ful serviciului tehnic al judeţului, Mircea Zamfirescu primarul comu­nei şi dr. V. Văleanu, medic sanitar. Membrii numiţi de ministerul­ să-VALEANU secretar. D. dr. I. DONA, dă citire articol­e­lor din legea şi regulamentul balneo­­climatic referitor la atribuţiunile co­misiei locale balneare. D. P. MACRI, în calitate de pre­­ şedinte al comisiunei balneare, face­­­nătăţei publice: farmacist d-na V. o dare de seamă asupra activităţei. Strajă ,medicul circ., d-na dr. Şte­­comisiunei din anul trecut, arată I­vănescu şi general Dabija, delegatul încasările făcute şi cheltuelile efec-t oficiului i abona! de educaţie fizică. loate. D. TOMA CREŢU, ridică mai mul­te obiecţiuni asupra cheltuelilor ce s’au făcut anul trecut, iar d. P. MA­CRI, dă explicaţiuni că toate aceste che­tueli au fost aprobate de comisi­­une înainte de a fi efectuate. D. dr. I. DONA, arată calamitatea pentru staţiunile balneare şi clima­terice — de a nu se administra sin­gure prin comisiunea locală — şi deci de a avea o conducere separată de a comunei prin reprezentanţii tuturor categoriilor de cetăţeni care au interes perntru propăşirea staţiu­nii. Mai iau cuvântul d-nii Mircea Zam­firescu şi Toma Creţu cari cer di­ferite lămuriri asupra bugetul­ui, du­pă care comisiunea aprobă activita­tea de anul trecut a comitetului co­misiunei şi se procedează conform legei la alegerea unui alt preşedinte. D. PANAIT MACRI, întrunind ce­le mai multe adeziuni este proclamat din nou preşedinte. D. dr. I. DONA, roagă pe d. Mir­cea Zamfirescu, preşedintele comi­siei interimare a comunei, să pri­mească a fi vice-preşedintele comi­siei balneare şi să dea tot sprijinul pentru că in viitor numele său să fie legat de fapte bune, căci judecând după începutul de activitate desfă­şurată până acum sunt speranţe mari pentru viitor. Cu această oca­zie i se aduc d-lui Zamfirescu, lau­de pentru transformările aduse şi îmbunătăţirile făcute în staţiune. ALEGEREA NOULUI COMITET Comisiunea balneară pentru anul în curs se alege astfel: L VERMONT Delegaţii medici: dr. Tătăranu, dr. Al. Sidor, dr Emil Gheorghiu, dr. I. Theodorescu, dr. Zissman. Din partea proprietarilor: C. Ma­­nolescu, P. M­ieri, colonel Ionescu, Vidrighin şi Const. Albanezu. Membrii ai exploatatorilor de sta­bilimente: Toma Creţu şi Niţescu. Conform artico­­lui 17 din regu­lamentul balneo-climatic se alege o subcomisiune de judecată compusă din d-nii: T. Creţu, Niţescu, dr. Si­dor, P. Macri şi Manolescu. REGISTRU DE RECLAMAŢII D. PANAIT MACRI, a încredinţat d-lui primar Zamfirescu, un registru de reclamaţiuni, cu rugămintea să fie pus în oficiul primăriei, la dis­poziţia vizitatorilor care ar avea de făcut reclamaţiuni. Deasemeni, d-sa roagă pe d. pri­mar ca distanţa de la gară în staţi­une să fie iluminată şi păzită toată noaptea precum şi fixarea unui nu­măr de trăsuri care să facă de servi­ciu şi în timpul nopţei, pentru vizi­tatorii care sosesc cu trenul, să se fixeze un tarif pentru trăsuri şi au­tomobile de la gară în staţiune şi viceversa. S­au apoi laude şoc. „Sîrenissima“, de navigaţie pe lac, pentru modul admirabil cum sunt organizate anul acesta transporturile vi­­aturişti­­lor la Plaja nouă şi Movilă. Bărcile motor, limuzine închise construite special pentru acest scop, sunt la dispoziţia vizitatorilor, din zori şi până în noapte, iar itinerariile stabilite in toate direcţiunile din 15 în 15 minute satisfac orice dorinţă. 1.D­­intr’o mină PARIS. 16. (Rador). — Din Essen (Germania) se anunță că un violent incendiu s’a produs la o mină în lo­calitate. Patru mineri sunt lipsă. înmormântarea doctorandului Angenomen Cum a decurs trista ceremonie Eri a avut loc înmormântarea doctorandului Angenomen, decedat în împrejurările cunoscute la Te­­ch­irghiol. A asistat un public numeros, mul­ţi studenţi şi mai mulţi profesori de la facultatea de medicină printre ca­ri d-nii Prof. dr. Danielopol, Prof. dr. Ion Meţianu, docent universitar, dr. N. Lupu­ şi alţii. S'au ţinut mai multe cuvân­tări relevându-se meritele celui dis­părut atât de tânăr. CUVÂNTAREA D-LUI DR. N. LUPU întristată adunare, In faţa morţii neînţelese, trimisă ca un trăznet de destin, rămânem înmărmuriţi. „ Orice despărţire lumească, lasă un gol în sufletul celor de aproape, des­părţirea noastră de tânărul dr. An­genomen, e cu atât mai zdrobitoare cu cât el este răpit în floarea tinere­lei şi deabia la începutul carierei sa­le medicale. Născut la Focşani în 25 Decembrie 1903, unde şi-a făcut clasele primare şi secundare, fiind printre premianţi în toate clasele, a început facultatea de medicină în 1922 la Bucureşti. A reuşit în frunte ca extern în 1925 şi tot aşa la internat în 1927. In tot timpul cât a funcţionat ca intern, am putut să apreciem incon­testabila valoare morală şi intelec­tuală ce în mod deosebit poseda a­­cest tânăr. Cunoştinţele întinse şi deosebite în domeniul medicinei, dar mai ales extrema lui bunăvoinţă şi bunătatea ce se revărsa din privirea lui blân­dă, l-au impus lumei medicale din jurul lui şi .bolnavilor, cari au pro­fitat de alesele lui calităţi, fiind tot. deauna cu tot sufletul la orice oră de zi şi de noapte in ajutorul lor. Durerea familiei şi a celor dir.' jur e cu atât mai mare cu cât speranţele toate puse în el, justificate, s’au zdrobit. S’au zdrobit faţă de puterea des­tinului, căruia smeriţi ne închinăm şi spre mângâerea tuturora să ne rămână drept consolare amintirea lui luată ca pildă de muncă şi bu­nătate sufletească. CUVÂNTAREA D-LUI EMIL CIU­­CEANU Se duce azi în lumi mai bune un suflet drag, un om de omenie: Da­vid Angenomen. Un sfert de veac, cât i-a fost via­ţa, ursita l-a sortit numai suferinţe­lor şi grijei de cei mulţi şi buni, ca să-i închidă pleoapele aşa de neîn­durat, de vitreg, în valurile Mărei Negre, tocmai în clipele de cea mai îndreptăţită recreaţie, după o isto­vitoare muncă închinată fără preget iubirii aproapelui. Dumnezeu îl înzestrase cu cele mai alese daruri. Bun şi blând, cu­vântul lui pornia din inimă şi mer­gea la inimă şi de aceea 11 iubeau suferinzii, colegii, prietenii şi profe­sorii. O inteligenţă scânteietoare, în­cadrată într’o cultură temeinică, fermeca pe auditor, captiva şi făcea din fiecare un prieten. Harnic la învăţătură, îşi alesese cea mai spinoasă ramură, dar şi cea mai înălţătoare şi mai nobilă : medicina, către care o chemare lă­untrică îl îndemna şi-l vrăjea cu strălucite însuşiri, cari l-au impus respectului şi iubirii tuturora. De o delicateţă şi fineţe sufleteas­că rare, David Angenomen aducea în viaţă, în toate manifestările sale, acea vrajă deosebită, care e apana­jul gânditorilor şi creatorilor de rasă. Azi, sufletul lui s’a înălţat la ce­ruri în rândul drepţilor, unde loc de cinste i se cuvine, fiindcă prea a fost bun, prea a fost nobil, prea a fost minunat. In faţa ţărânei lui, ce pot spune, decât: plângeţi-l, căci a suferit pen­tru omenire, şi a alinat suferinţe in zile grele, atâtora din noi şi zilele bune nu le-a văzut! Pământ, bătrână gazdă primitoare A tuturor trudiţilor din lume, Ce bun eşti tu cu vlaga-ţi roditoare! Tu-i hodineşti, i-adormi, li legeni lin sânul tău şi nu-i întrebi de nume, Nici unde merg şi nici de unde vin... Primeşte-1, pământule drag al ţă­rii şi odihneşte-1 aşa precum te-a iubit şi s’a jertfit pentru tine. Dumnezeu să-l preamărească! DOCTORANDUL ANGENOMEN Isprava unor jandarmi abuzivi HOTIN. 16.­ Automobilele 7 şi 6 din localitate au fost oprite in mij­­locul drumului dintre Cernăuţi şi Hotin cu locuri de armă de către şe­ful postului de jandarmi Drnăuţi, fără nici un motiv. Proprietarii maşinelor, d. Gheren­­stein şi Wolh împreună cu pasage­rul Zavarhnai au fost maltrataţi in mod barbar, ţinuţi multă vreme in ploaie, aduşi ,apoi la Dinăuţi da unda in stare de arest au fost trimişi la Hotin. Autorităţile de aci i-au pus ime­diat în libertate. Pasagerii maltrataţi au sesizat pe cei în drept. Populaţia locală este agitată. ------­Călduri mari in Franţa PARIS, 16. — Azi s’au înregistrat în Franţa şi mai ales în regiunea Ile de France călduri caniculare. De dimineaţă termometrul arăta la Pa­ris 33 grade căldură la ambră. Un vapor grecesc avariat pe Marea Neagră El se salvează refugiind­u-se in portul Constanţa CONSTANŢA. 16. — Vaporul astfel să-l menţină la suprafaţă. „Iris“, sub pavilion grecesc, în­cărcat cu cherestea de la Galaţi şi mergând spre Neapole a suferit un grav accident pe drum. In largul mărci, vasul, din ca­uza valurilor s’a înclinat pe tri­­bord cu 18 grade şi apa a năvălit înăuntru. Echipagiul făcând sforţări su­praomeneşti, a pompat timp de 48 de­ ore apa din vas, izbutind Căpitanul vasului a îndreptat vaporul spre ţărm şi a făcut o es­cală for­ţată în portul nostru. Cu maşinile defecte şi cu tri­­bordul înclinat vasat a fost re­morcat la dana No. 25 unde i se vor face reparaţiile necesare. Comandantul vaporului a de­pus la căpitănia portului Con­stanţa un raport asupra celor în­tâmplate vaporului pe mare.

Next