Adevěrul, iulie 1929 (Anul 42, nr. 13962-13987)
1929-07-19 / nr. 13977
I TEATRELE DE VARĂ PARCUL OTETELIŞANU : IDEEA FIXA comedie de Feydeau. Vodevilul lui Feydeau, acest maestru al genului, a obţinut aseară un mare succes de ilaritate la parcul Otetelişanu, prin situaţiile lui de o rară inventivitate. Nimic din ceea ce are succesul acestui gen teatral n'a rămas nefolosit în Ideia Fixă, care conţine pe deasupra şi multe alte lucruri inedite — inedite la început căci mai apoi au fost toate utilizate în alte comedii şi vodeviluri Trupa, în fruntea căreia stă Maximilian, a asigurat spectacolului un ritm accelerat, cum se şi cuvine unei comedii de situaţii, şi a forţat astfel buna dispoziţie a publicului. Maximilian, de un comic savuros într'un rol dublu. Talianu, fenomenat într'un spaniol gelos. Tosteanu într’un găgăuţă, Sîroe Eterie, Gărdesen, Nora Placentiai, Camelia Mihai, Maria Voluntara, etc., au jucat toţi cu vioiciune asigurând spectacolului succesul de ilaritate pe care l-a obţinut. Cu îdoia Fixă parcul Otetelişanu se înscrie printre puţinele locuri din Capitală unde, seara se poate râde INT. Pagina 2-a INFLAŢIUNE ? Venim acum la circulaţie. In situaţia dela 25 Iunie 1928, emisiunea figura cu suma de 58.8 miliarde, pe când în aceea dela 21 Iunie 1929, figura cu suma enormă de 62.9 miliarde. Sporul este deci de peste 4 miliarde. Dar francezii nu se sperie de această inflaţiune. Francul fiind garantat de o parte prin stocul aur arătat şi prin devize forte şi de alta prin excedente bugetare şi prin balanţe de plăţi creditoare, inflaţiunea monetară nu preocupă pe nimeni. Nu numai atât. Direcţiunea Băncii Franţei şi guvernul francez nu se gândesc să facă o politică de deflaţiune. Nu vor să se ajungă la o criză de numerar şi, prin aceasta, la urcarea dobânzilor şi la o criză economică. Abundenţa de numerar, provocată, după cum se ştie, prin marile cumpărări de devize, efectuate în 1926, 1927 şi o parte din 1928, are însă neajunsul de a duce la scumpirea vieţii. Când s’a făcut stabilizarea legală, în Iunie 1928, s’a crezut că viaţa n’are să se scumpească. Dar de un an încoace, preţurile n’au încetat să se urce. Ele tind spre nivelul mondial. Cum e natural, scumpirea face ca preţul de cost al producţiei să se urce şi ca funcţionarii de toate categoriile, cum şi lucrătorii din toate industriile, să ceară spor de salarii. Dar aceasta este o chestie de care nu ne vom ocupa azi. Am atins-o incidental, in legătură cu cifrele asupra creşterii circulaţiei monetare. Cifrele acestea nu mai pot avea nici o influenţă asupra stabilizării. Afară de evenimente neprevăzute, aceasta, cum am spus, rămâne asigurată. Franţa are o situaţiune monetară cum nu au multe ţări în lume. Ea mai are apoi şi capitaluri considerabile la dispoziţie, capitaluri garantate prin stabilizare în contra oricărei deprecieri. Dar despre aceasta altă dată. J* Dr.H.MAHTIA »inseca impotenta Neurastenia Histeria Melancolia, Timitinaiaa, Fobia Paralisis, nevralgia, contracturi, tremuraturi, reumatism. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. NEVHOSA INIMEI Şi A STOMACULUI (palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONAMA. INCONTINENTA UE URINA - Metode Fizico-Electrice şi Psihice HIPNOTISM- persuasiune, autosugestie, procedeele Prof. Bernheim, Coué, Berillon, Dubois. Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II, Casa Frascati. — Consultation 1 9 -11 și 27. Intrarea pe la Cinemat intrat ’ MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIUNEA JUDICIARĂ D. Grigore C. Răducanu născut la 5 Noembrie 1894 în com. Slobozia jud Ialomiţa, domiciliat In Bucureşti str. Tunai No. a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Răducanu in acela de Rădulescu spre a se numi Grigore Rădulescu Ministerul publică aceasta conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol Palatul justiţiei . Cu începere de eri s’a pus mectiv în aplicare legea concordatului prelungit. Prima beneficiară a fost d-na Frederica Stein, proprietara hotelului „Elisée“ din calea Griviţei. Alte trei cereri de concordat au fost înregistrate de la d-nii Kifrianu, I. Elias şi D. Diamandi & Isac Tancutoff. In legătură cu aplicarea legii concordatului s’au numit cinci noi judecători sindici. — Individul Stelian Blegeanu, care se intitula inginer şi era director al societăţii „Asigurarea publică" excrocat numeroase persoane din întreg cuprinsul ţării cu peste două milioane. De îndată ce s’a descoperit afacerea, escrocul a dispărut. Mai târziu însă a fost descoperit şi sub acuzarea de bancrută fraudulasă, a fost depus la Văcăreşti. Dar Biegianu,care mai întâiu fusese acuzat de escrocherie a crezut nimerit să ceară revizuirea unui vechiu proces penal care apăsa asupra lui încă de multă vreme. Tribunalul Turda, îl condamnase la 14 luni închisoare, pentru sustrageri şi delapidări. Sentinţa rămânând definitivă, Blegianu va apare în procesul cu asigurările fraudulasă în postura de recidivist. — Curtea de casaţie secţia II-a a amânat ori recursurile comuniştilor condamnaţi la Cluj şi Galaţi de către tribunalele militare. Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Audiţiune colorată La Facultatea de medicină din Bucureşti Cunoaşteţi vestitele versuri ale lui existenţa versurilor care n’au nici Rimbaud A negru E alb , roş U verde şi O albastru Vocalelor! Voiu povesti odată naşterea voastră latentă A negru corset cu fluturi sclipitori.... Şi versurile din celebrul sonet al lui Rimbaud continuă tot astfel cadenţând în splendide imagini şi comparaţii simfonii colorate, înţelese poate numai de el şi de toţi acei ce „sufăr" de audiţie colorată. Aceste versuri au răsunat deunăzi probabil şi la Facultatea noastră de medicină când noul diplomat al acestei facultăţi d-lui Sava A. Vasile şi-a susţinut teza de doctorat tratând despre „Audiţiunea colorată“. Se ştie în ce constă aceasta „anomalie". Sunt persoane care văd culori diferite când înaintea lor se pronunţă dife■ite sunete. Pronunţi înaintea lor vocala şi ele aud dar în acelaş timp văd roş sau pronunţi E şi văd alb. E un privilegiu natural al unor persoane? E un defect sau o boală? Cine ar putea spune unde încetează normalul şi unde începe patologicul? Fapt că mulţi poeţi şi muzicieni au avut astfel de audiţii colorate (Banville, Gauthier, Maupassant, Wagner, Liszt, Haydn, Weber, etc.). Şcoala simbolistă şi impresionistă, şcoala „poeziei pure” invoacă şi existenţa acestei audiţii, ca să justifice HYPOCRATES un înţeles, dar care amuză şi delectează prin vocalele şi cadenţa lor, cum amuză şi delectează o melodie, care pentru unii evoacă simfonii de culori. D-rul Sava studiază în teza d-sare şi o plantă mexicană Peyotl, un fel de cactus, care ar produce celui ce o Înghite fenomene de audiţie colorată. S'a supus chiar d-sa unor astfel de experienţe şi ne descrie rezultatele. De audiţie colorată a „suferit" şi regretatul profesor de Istorie, N. Beldiceanu, poetul autor al poemelor „Sorin” „Către soare” „Lăutarul". Eduard Gruber din Iaşi l-a studiat pe Beldiceanu pe vremuri şi manuscrisele rămase de la el le luase Maiorescu care la rândul lui le-a dat profesorului George Marinescu. D-rul Sava este elevul profesorului Marinescu. Dintre diferitele ipoteze emise de d-rul Sava spre a explica audiţia colorată, cred mai interesantă aceea care presupune la cai cu audiţia colorată, legături sau asociaţii anatomice prin fibre nervoase între centrii corticali optici şi auditivi ai creerului. Asemenea asociaţii se pot face şi între alte simţuri. A spus-o doară şi Baudelaire : Les parfums, les couleurs et les sons se répánként (parfumurile, cuíorila şi sunatele sunt legate între ele). GURA LUMII, epigrame de F. LOBODA Genul epigramei româneşti căzuse în disuetudine, „faute de combattants“. Iată că F. Lobodă ridică din nou flamura epigramei şi cu avântul tinereţii porneşte la atac. Ceia ce caracterizează opera acestui nou epigramist e fineţea. După ce i-ai răsfoit cartea „Gura Lumii", senzaţia cu care rămâi nu e amăruie, ca după o operaţie, ci îţi dăinueşte pe buze zâmbetul._______ Toate catrenele lui sunt concise şi de o formă definitivă. In această privinţă autorul nu a înţeles niciodată să beneficieze de jurisprudent colegilor, cari se mulţumesc să rimeze numai două din cele patru rânduri. Epigrama lui Lobodă pătrunde în toate domeniile, căci doar în toate cele omeneşti există ridicolul. El ştie să’l conjure la suprafaţă, oferindu-ni’l montat pe o canava de spirt inepuizabil. Să-i fim mulţumitori că în vremurile astea triste el are arta de ne învaţă din nou să râdem. „Gura Lumii" e desigur o carte care va ajunge repede la ediţiile următoare. D. F. LOBODĂ fi Scrisorile lui Proudhon Din cele patrusprezece volume gini şi care vei fi tentat să te arăţi de corespondenţă ale lui Proudhon sever pentru erudiţia grăbită şi ims’a publicat o alegere într’un volum, provizată a lui Proudhon, tu care te mai accesibil şi mai propice in tu bucuri de toate Înlesnirile şi de toate minarea acestei mari figuri. Culegi instrumentele studiului timp de trei din ele idei surprinzătoare pentru ani în cel mai liniştit şi complet abiografie fluvitalitatea lor şi o moaşă. O admirabilă şi emoţionantă gură de muncitor şi intelectual. La Prodhon, descoperirea, invenţia, făurirea, potrivirea şi circulaţia ideilor capătă o valoare şi un relief care-şi ajung, sunt depline. Proudhon e un lucrător de idei ; ele sânt ale unui muncitor, făcute pentru a elabora, pentru a activa spiritele, pentru a frământa posteritatea. Cel mai dotat dintre colegii lui de liceu, el n’a putut să urmeze ranjat dintre seminariile ştiinţifice, fii indulgent şi acest strigăt desnădăjduit să răscumpere în ochii tăi unele defecte şi lipsuri ale acestui savant fără permisie şi fără grad“. Lumea lui mică a lărgit-o cu speranţa, cuprinzând cu mintea naţiunea şi lumea întreagă — până a ajuns să se războiască cu alt mare visător social: Karl Marx. Proprietatea este un furt — această concluzie a tras-o din faptul câ proprietatea imbecililor, leneşilor şi incapabililor i se părea un furt de la omul de geniu, dela muncitorul cursurile pentrucă n’aveau ce mânca , extraordinar de aplecat şi prob, care In familia lui, în loc să citească şi era el şi atâţia ca el să studieze, a trebuit să lucreze ca j Dacă n’a avut avere, sau o bibliomnnr»4t/ii» finnftrnf C*« ‘ - “ -muncitor tipograf. S-a născut cu povara mizeriei, tot aşa de mare ca şi voinţa lui de a Învăţa. Şi a ajuns „savantul fără permisie şi fără grad“. Cu tăria lui de suflet şi puterea morală a învins defectul naşterii. Se pare că din disperarea situaţiei şi-a tras puteri. „Nu mi-a lipsit planul — scrie el — ci materialul pentru reedificare. Tot ce ştiu datorez, hon: el nu avea cărţi şi material Ia disperam; nedându-mi soarta mii-n dispoziţie, ci trebuia să reţină din loacele, am voit intro zi sfi-mi fac o ceea ce devora in bibliotecile puştiinţă a mea, pe măsura mea, dinblice In grabă, cu viaţa lui ambufărâmile adunate In scurtele studii... I lantă. Iubite student, care citeşti aceste pa-1 VICTOR GODEANU tecă, ce costau mii, zeci şi sute de mii, a putut avea o călimară şi un toc şi a dat tot ce creea spiritul său: idei orientate spre viitor, de prefacere a societăţii şi a lumii, de prosperitate materială şi viaţă spirituală.. Absenţa unor elemente de documentare şi a unei discipline metodice să nu surprindă la Proud- Psihologia exerciţiului Nicolae Mărgineanu, asistent universitar. Psihologia exerciţiului. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1929. Preţul 130 lei. Problemele studiate în această lucrare au o mare importantă practică. Punctul de plecare este, că diferitele individualităţi diferă mult între ele. Fiecare individ are o serie de aptitudini, care îl determină, oarecum, în special pentru anumite activităţi. Psihologia de până acum a găsit o serie de mijloace, ca să stabilească aceste aptitudini. In legătură cu aceasta însă, s’au pus câteva probleme noui. Aceste examene de aptitudini au ele o valoare prognostică? Cu alte cuvinte: Dacă acum stabilim o aptitudine la cineva, înseamnă că el şi-o menţine, sau eventual se schimbă prin exerciţiu? Experienţele expuse în lucrare arată că examenele de aptitudini au o reală valoare prognostică. In al doilea rând: Ce influenţă ar e xerciţiul asupra aptitudinilor? Să Muzeele ideale D. Fiske Kim Bell, conservatorul muzeului Pensylvania din Filadelfia, a publicat un proect de reformă a muzeelor. După acest proect, fiecare muzeu ar avea o sală mare, pentru public, in care s’ar expune lucrările cele mai reprezentative. Pentru specialişti şi cercetători ar fi amenajate alte săli, mai mici, prielnice unor lucrări mai îndelungate şi In care s’ar expune toată zestrea muzeului mai puţin interesantă pentru marele public. Partea originală a proectului este că propune ca fiecare operă artistică — un tablou, de pildă — să fie plasat în cadrul istoric în care a fost creat. Un comentator al lui Kim Bell aprobă această propunere numai in parte. In adevăr, ce-ar câștiga „Bunul samaritean“, capodopera lui Rubens dacă ar fi plasată într’un decor de cameră olandeză secolul XVII? presupunem că doi copii au aceeaşi aptitudine, unul însă în grad mai mic, celălat în grad mai mare. Oare cel cu aptitudinea mai redusă poate să ajungă printr’un exerciţiu temeinic la acelaşi grad, ca cel superior? Experienţele expuse arată că nu. Exerciţiul nu nivelează, ci diferenţiază. Cu cât cineva are aptitudini mai reduse într’o direcţie, cu atât poate spera mai puţin să ajungă la un grad superior de aptitudine. Orice exerciţiu ar face. De aici un alt rezultat: Prin exerciţiu nu se pot creta aptitudini Fiecare om are din naştere anumite însuşiri. Exerciţiul le desvoltă numai pe acestea, dar nici într’un caz nu desvoltă Însuşiri neexistente din naştere. Nu ne pot scăpa urmările foarte importante, ce se desprind pentru viaţa şcolară. Nu se potriveşte orice exerciţiu pentru orice copil. Programele şcolare trebue să tindă spre individualizare, adică să ţie seamă de însuşirile inerente fiecărui copil. Un amator de şah In vremurile de glorie şi debut ale artei cubiste din Franţa, pictorul Marcel Duchamp avea un succes formidabil. A fost celebru, multă vreme, scandalosul lui tablou „Nud, coborîmd o scară“. Dar probabil că arta cubistă nu oferă delicii de lungă durată. Numai astfel se poate explica faptul că Duchamp s’a lăsat cu totul de pictură, după ce și-a format . . - -------------—averea, si acum este un șahist pa- ,r,a frequentată in cursul asionat. nurul ?colar 1028/29 de 9333 cetitori, . . , cari au consultat 18.512 volume Aşa de pasionat, meat a impodo-1 . uul_bit pereţii odăii sale cu şapte table Cărfi-revîste de şah. Se spune că în orice pozi- /v apărut: „Legea asupra concer-ţie ar sta, fostul picior cubist vede o tablă şi combină o mişcare nouă, pentru vreo partidă viitoare. In fond, credem că influenţa cubistă se mai resimte, pentru cazul de faţă. Două premii de câte o sută mii de franci pentru studiul cancerului Liga franceză împotriva cancerului, din Paris, avenue Marceau 2, ne roagă să anunţăm că donatori generoşi au pus la dispoziţia ei două premii de câte o sută de mii de franci, destinate amândouă pentru încurajarea cercetărilor asupra cancerului. Un premiu este oferit de d. Guy Amerongen aceluia care va putea să afirme, prin cercetări, în mod sigur, dacă alimentele conservate sau chimice au sau nu influenţă asupra genezei cancerului. Acest premiu va fi distribuit fără distincţie de naţionalitate. Al doilea premiu, desemnat sub iniţialele S. I. M. (souvenir imperissable de ma mére) a fost instituit de un anonim şi va fi atribuit aceluia care va descoperi un ser, un remediu sau un tratament care să poată să vindece cancerul. Premiul acesta este rezervat francezilor şi străinilor care lucrează în Franţa de cel puţin trei ani. Cei ce vor să concureze, vor adresa memorii pe larg asupra cercetărilor şi rezultatelor obţinute, cel mai târziu până la 1 Octombrie a. c. Biblioteca de la Casa Şcoalelor datului preventiv“, comentată şi adnotată cu doctrină, jurisprudență şi desbateri parlamentare, de Paul I. Bemetrescu, referent la Consiliul legislativ, și Marco I. Barasch, avocat, 150 pagini, lei 100. ADEVĂRUL Biblioteca elevilor Biblioteca elevilor de curs secundar din localul Casei Şcoalelor, a fost cercetată în cursul anului şcolar 1928/1929, în 209 zile de freqvenţă, de 39.133 cititori, toţi elevi ai şcoalelor secundare din Bucureşti care au consultat un număr de 81320 volume, din care 53825 în limba română și 27495 în limbi străine. INFORMAIIOK Membrii societăţilor „Joc şi Cântec“, „Hora“ şi „Liga Culturală“ (secţia jocurilor) sunt rugaţi să se prezinte joi 18 iulie ora 1:30 la Liceul Lazăr pentru a primi instrucţiuni cu privire la participarea la filmul „Venea o moară pe Siret“ după romanul d-lui M. Sadoveanu. MONOPOL EXCLUSIV pentru vânzarea unei maşini de scris la preţul de Lei 2.650 se predă pentru România Mare în condiţiuni avantajoase de o fabrică producătoare, unor domni serioşi dispunând de capital sau unei firme. Câştig mare. Corespondenţă germană. Informaţiuni sub „Welterfolg 29 P. G. 2526“ transmite Rudolf Mosse Prag I, Ovocny trh. 19. GIURGIU, 16. — Azi s’a declarat un incendiu la locuinţa săteanului Dumitru Lungu din comuna Sft. Gheorghe. A ars complect acoperişul casei. Focul se datoreşte neglijenţei proprietarului. Erupţiile pielei Pomada Cadum potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pielei şi asigură nopţi de somn liniştit persoanelor care suferă de ani de zile de afecţiuni cutanate Multe suferinţe sunt, evitate întrebuinţându-se la timp pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecinginii, erupţiunilor, cojirii, trânjilor blândei, cojilor de pe boboac. Din Chişinău, se anunţă că secţia I-a ,a consiliului de războiu a condamnat la 10 ani muncă silnică şi degradare, pe locotenentul Ion Palas, casierul regimentului 5 jandarmi din Cetatea Albă, care a săvârşit delapidări. Citiţi NELEGIUIRI, un ciclu de palpitante nuvele, tratând problema crimelor fără sânge, pentru care codul nu are paragrafe. NELEGIUIRI formează cuprinsul ultimului număr din „LECTURA floarea literaturilor străine. 32 pagini 5 lei, la chioşcari şi librari. Const. Solomonescu avocat, str. Armenească 9, Telef. 225/82 rămâne toată vacanţa în Capitală. La concursul de dactilografe recent, s-a obţinut la noi o acceleraţie de 50 cuvinte pe minut, pe când recordul mondial este de 158 cuvinte obţinut pe maşina Remington în America. In această direcție deci avem mult de progresat. Guvernul francez şi problema dezarmării O interpelare a d-lui Leon fihnft, răspunsul d-lui Brand PARIS, 16.— In continuarea şedinţei Camerei a avut loc o discuţie intre deputatul socialist Leon Blum şi d. Briand, ministrul de externe. D. Léon Blum a Întrebat guvernul dacft a dispus să dezarmeze atât pe mare efit şi pe uscat, să primească pactul general de arbitraj fără rezerve şi dacă e gata să evacueze Rhenania. Franţa e constrânsă să evacueze această regiune deoarece cu o Rhenanie încă ocupată lichidarea războiului este imposibilă. A răspuns d. Briand declarând că politica sa, bazată pe Locarno şi pactul Kellogg, este şi politica Întregului guvern. Franţa a fost Întotdeauna pentruarbitraj şi dezarmare. Dacă e necesară evacuarea Rhenaniei, ea va face această nouă jertfă în interesul păcii. Guvernul francez a luat parte cu cele mai bune intenţii la conferinţa reparaţiilor şi vrea săi aplice planul Young. O acţiune pripită ar periclita insă tot ceea ce dorim să obţinem. Nu ne putem permite un nou gest de pace, dacă n’avem şi garanţiile eventuale. Dacă evacuăm Rhenania, Germania ar putea peste câţiva ani să se sustragă obligaţiunilor sale şi atunci oare gestul Franţei ar mai fi in interesul păcii? (Aplauze prelungite pe băncile din dreapta). D. Briand a accentuat apoi necesitatea organizării Europei şi aceasta nu împotriva vreunei ţări ci numai in interesul păcii. Camera s'a amânat pe mâine in continuare. — ■ —8» ——— ■ 0 contrabandă îndrăzneaţă şi originală CONSTANŢA, 16. — D. taxator Gh. Vasiliu şi impiegatul Pozan dela va■ ma Constanta, la verificarea unui colet expediat prin transit dela Budapesta, prin vămile Lökeshaza şi Curtici au făcut o descoperire surprinzătoare. In acel colet pe al cărui aviz era trecut optzeci cinci kg. mătase s'a găsit înlocuita această cantitate, cu mai multe ziare, printre care și gazeta „Aradul cultural". Pe urma acestei descoperiri, prin care statul a fost păgubit cu câteva milioane, inspectoratul vamal a dispus deschiderea unei anchete, pentru descoperire proprietarului acelui colet, care a sustras chiar în țară la noi, cantitatea de mătase, pentru a se eschiva de la plata taxelor vamale înscrierile şi examenele la şcoalele secundare Pentru viitorul an şcolar, Ministerul Instrucţiunii a fixat următoa-rele dispoziţiuni pentru înscrierile şi examenele în şcoalele secundare. ÎNSCRIERILE Intre 25_31 August se vor prezen ta la cancelariea secretariatului şcoalei cereri de înscriere: la examenul de admitere In clasele I, IV şi V; la clasele II, III, V, VI şi VÎI de elevii promovaţi în Iunie; aia repetenţilor tuturor claselor, Şi la examenele de diferenţă. Intre 6—7 Septembrie se vor prezenta cererile de înscriere ale elevilor promovaţi sau repetenţi, în urma examenului de corijenţă. In zilele de 11—12 Septembrie se vor prezenta cererile de înscriere ale elevilor ce au depus examen ca pregătiţi în particular. In ziua de 15 Septembrie directorii şcoalelor afişează listele de înscriere în fiecare clasă. Intre 25—31 August absolvenţii liceelor din sesiuni de examene anterioare vor prezenta cereri de înscriere la examenul de bacalaureat, la direcţiunea liceului unde au al Biblioteca pedagogică a Casei Şcoasolvit, fie ca elevi reginat înscrişi, fie ca pregătiţi în particular. Intre 25 August - 2 Septembrie, se vor prezenta la minister cereri de fiscrere la examenul de bacalaureat în altă localitate decât acea în care au terminat liceul, pentru motive de strămutare statornică în altă localitate. Cererile vor fi însoţite de act poliţienesc sau certificat liberat de autoritatea de Stat în care se găseşte candidatul ca funcţionar. Nr.tre 5—9 Septembrie se vor face înscrieri la direcţiunile şcoalelor, la examenul sumar de clasa IV-a, de către cei prevăzuţi în deciziunea cu No. 82.260, publicată în Monitorul ■Oficial No. 142 din 2 Iulie 1929. Cursurile şcoalelor secundare se vor începe la 16 Septembrie. EXAMENELE Examenele de admitere în clasa I şi de bursă vor avea loc între 1—4 Septembrie. Examenele de admitere în clasa IV şi V, vor avea loc între 7—12 Septembrie. Examenele de corijenţă la stat şi la examene particulare, vor avea loc: a) la clasele III şi IV între 1—2 Septemvrie. b) la clasele I, II, V, VI şi VII între 1—5 Septemvrie. Examenele de diferenţă se vor ţine între 1—10 Septemvrie. Examenele integrale la stat şi examenele particulare se vor ţine: a) la clasele III şi IV între 1—6 Septemvrie. ( b) la clasele I, II, V, VI și VII intre 1—10 Septemvrie. Examenul sumar de clasa IV, prevăzut de decizia cu No. 82.260, publicată în Monitorul Oficial No. 142 din 2 Iunie 1929, se va ţine între 10—15 Septemvrie. Examenul de bacalaureat se va tine între 23 Septemvrie _ 10 Octomvrie. COP” "INEARĂ DIN TECHIRGHIOL-SAT Alegerea noului comitet TECHIRGHIOL-SAT, 15. — Mem- p. Macri, preşedinte, Mircea Zambrii comisuinei balneare locale s’au firescu, vice preşedinte, dr. Alex, întrunit în şedinţă sub preşedinţia Isidor, casier, dr. V. Văleanu, secred lui dr. I. DONA, asistat de d. dr. tar. Membrii de drept: directorul medical, dr. I. Dona, ing. Ispirescu, şeful serviciului tehnic al judeţului, Mircea Zamfirescu primarul comunei şi dr. V. Văleanu, medic sanitar. Membrii numiţi de ministerul să-VALEANU secretar. D. dr. I. DONA, dă citire articolelor din legea şi regulamentul balneoclimatic referitor la atribuţiunile comisiei locale balneare. D. P. MACRI, în calitate de pre şedinte al comisiunei balneare, facenătăţei publice: farmacist d-na V. o dare de seamă asupra activităţei. Strajă ,medicul circ., d-na dr. Ştecomisiunei din anul trecut, arată Ivănescu şi general Dabija, delegatul încasările făcute şi cheltuelile efec-t oficiului i abona! de educaţie fizică. loate. D. TOMA CREŢU, ridică mai multe obiecţiuni asupra cheltuelilor ce s’au făcut anul trecut, iar d. P. MACRI, dă explicaţiuni că toate aceste chetueli au fost aprobate de comisiune înainte de a fi efectuate. D. dr. I. DONA, arată calamitatea pentru staţiunile balneare şi climaterice — de a nu se administra singure prin comisiunea locală — şi deci de a avea o conducere separată de a comunei prin reprezentanţii tuturor categoriilor de cetăţeni care au interes perntru propăşirea staţiunii. Mai iau cuvântul d-nii Mircea Zamfirescu şi Toma Creţu cari cer diferite lămuriri asupra bugetului, după care comisiunea aprobă activitatea de anul trecut a comitetului comisiunei şi se procedează conform legei la alegerea unui alt preşedinte. D. PANAIT MACRI, întrunind cele mai multe adeziuni este proclamat din nou preşedinte. D. dr. I. DONA, roagă pe d. Mircea Zamfirescu, preşedintele comisiei interimare a comunei, să primească a fi vice-preşedintele comisiei balneare şi să dea tot sprijinul pentru că in viitor numele său să fie legat de fapte bune, căci judecând după începutul de activitate desfăşurată până acum sunt speranţe mari pentru viitor. Cu această ocazie i se aduc d-lui Zamfirescu, laude pentru transformările aduse şi îmbunătăţirile făcute în staţiune. ALEGEREA NOULUI COMITET Comisiunea balneară pentru anul în curs se alege astfel: L VERMONT Delegaţii medici: dr. Tătăranu, dr. Al. Sidor, dr Emil Gheorghiu, dr. I. Theodorescu, dr. Zissman. Din partea proprietarilor: C. Manolescu, P. Mieri, colonel Ionescu, Vidrighin şi Const. Albanezu. Membrii ai exploatatorilor de stabilimente: Toma Creţu şi Niţescu. Conform articolui 17 din regulamentul balneo-climatic se alege o subcomisiune de judecată compusă din d-nii: T. Creţu, Niţescu, dr. Sidor, P. Macri şi Manolescu. REGISTRU DE RECLAMAŢII D. PANAIT MACRI, a încredinţat d-lui primar Zamfirescu, un registru de reclamaţiuni, cu rugămintea să fie pus în oficiul primăriei, la dispoziţia vizitatorilor care ar avea de făcut reclamaţiuni. Deasemeni, d-sa roagă pe d. primar ca distanţa de la gară în staţiune să fie iluminată şi păzită toată noaptea precum şi fixarea unui număr de trăsuri care să facă de serviciu şi în timpul nopţei, pentru vizitatorii care sosesc cu trenul, să se fixeze un tarif pentru trăsuri şi automobile de la gară în staţiune şi viceversa. Sau apoi laude şoc. „Sîrenissima“, de navigaţie pe lac, pentru modul admirabil cum sunt organizate anul acesta transporturile viaturiştilor la Plaja nouă şi Movilă. Bărcile motor, limuzine închise construite special pentru acest scop, sunt la dispoziţia vizitatorilor, din zori şi până în noapte, iar itinerariile stabilite in toate direcţiunile din 15 în 15 minute satisfac orice dorinţă. 1.Dintr’o mină PARIS. 16. (Rador). — Din Essen (Germania) se anunță că un violent incendiu s’a produs la o mină în localitate. Patru mineri sunt lipsă. înmormântarea doctorandului Angenomen Cum a decurs trista ceremonie Eri a avut loc înmormântarea doctorandului Angenomen, decedat în împrejurările cunoscute la Techirghiol. A asistat un public numeros, mulţi studenţi şi mai mulţi profesori de la facultatea de medicină printre cari d-nii Prof. dr. Danielopol, Prof. dr. Ion Meţianu, docent universitar, dr. N. Lupu şi alţii. S'au ţinut mai multe cuvântări relevându-se meritele celui dispărut atât de tânăr. CUVÂNTAREA D-LUI DR. N. LUPU întristată adunare, In faţa morţii neînţelese, trimisă ca un trăznet de destin, rămânem înmărmuriţi. „ Orice despărţire lumească, lasă un gol în sufletul celor de aproape, despărţirea noastră de tânărul dr. Angenomen, e cu atât mai zdrobitoare cu cât el este răpit în floarea tinerelei şi deabia la începutul carierei sale medicale. Născut la Focşani în 25 Decembrie 1903, unde şi-a făcut clasele primare şi secundare, fiind printre premianţi în toate clasele, a început facultatea de medicină în 1922 la Bucureşti. A reuşit în frunte ca extern în 1925 şi tot aşa la internat în 1927. In tot timpul cât a funcţionat ca intern, am putut să apreciem incontestabila valoare morală şi intelectuală ce în mod deosebit poseda acest tânăr. Cunoştinţele întinse şi deosebite în domeniul medicinei, dar mai ales extrema lui bunăvoinţă şi bunătatea ce se revărsa din privirea lui blândă, l-au impus lumei medicale din jurul lui şi .bolnavilor, cari au profitat de alesele lui calităţi, fiind tot. deauna cu tot sufletul la orice oră de zi şi de noapte in ajutorul lor. Durerea familiei şi a celor dir.' jur e cu atât mai mare cu cât speranţele toate puse în el, justificate, s’au zdrobit. S’au zdrobit faţă de puterea destinului, căruia smeriţi ne închinăm şi spre mângâerea tuturora să ne rămână drept consolare amintirea lui luată ca pildă de muncă şi bunătate sufletească. CUVÂNTAREA D-LUI EMIL CIUCEANU Se duce azi în lumi mai bune un suflet drag, un om de omenie: David Angenomen. Un sfert de veac, cât i-a fost viaţa, ursita l-a sortit numai suferinţelor şi grijei de cei mulţi şi buni, ca să-i închidă pleoapele aşa de neîndurat, de vitreg, în valurile Mărei Negre, tocmai în clipele de cea mai îndreptăţită recreaţie, după o istovitoare muncă închinată fără preget iubirii aproapelui. Dumnezeu îl înzestrase cu cele mai alese daruri. Bun şi blând, cuvântul lui pornia din inimă şi mergea la inimă şi de aceea 11 iubeau suferinzii, colegii, prietenii şi profesorii. O inteligenţă scânteietoare, încadrată într’o cultură temeinică, fermeca pe auditor, captiva şi făcea din fiecare un prieten. Harnic la învăţătură, îşi alesese cea mai spinoasă ramură, dar şi cea mai înălţătoare şi mai nobilă : medicina, către care o chemare lăuntrică îl îndemna şi-l vrăjea cu strălucite însuşiri, cari l-au impus respectului şi iubirii tuturora. De o delicateţă şi fineţe sufletească rare, David Angenomen aducea în viaţă, în toate manifestările sale, acea vrajă deosebită, care e apanajul gânditorilor şi creatorilor de rasă. Azi, sufletul lui s’a înălţat la ceruri în rândul drepţilor, unde loc de cinste i se cuvine, fiindcă prea a fost bun, prea a fost nobil, prea a fost minunat. In faţa ţărânei lui, ce pot spune, decât: plângeţi-l, căci a suferit pentru omenire, şi a alinat suferinţe in zile grele, atâtora din noi şi zilele bune nu le-a văzut! Pământ, bătrână gazdă primitoare A tuturor trudiţilor din lume, Ce bun eşti tu cu vlaga-ţi roditoare! Tu-i hodineşti, i-adormi, li legeni lin sânul tău şi nu-i întrebi de nume, Nici unde merg şi nici de unde vin... Primeşte-1, pământule drag al ţării şi odihneşte-1 aşa precum te-a iubit şi s’a jertfit pentru tine. Dumnezeu să-l preamărească! DOCTORANDUL ANGENOMEN Isprava unor jandarmi abuzivi HOTIN. 16. Automobilele 7 şi 6 din localitate au fost oprite in mijlocul drumului dintre Cernăuţi şi Hotin cu locuri de armă de către şeful postului de jandarmi Drnăuţi, fără nici un motiv. Proprietarii maşinelor, d. Gherenstein şi Wolh împreună cu pasagerul Zavarhnai au fost maltrataţi in mod barbar, ţinuţi multă vreme in ploaie, aduşi ,apoi la Dinăuţi da unda in stare de arest au fost trimişi la Hotin. Autorităţile de aci i-au pus imediat în libertate. Pasagerii maltrataţi au sesizat pe cei în drept. Populaţia locală este agitată. ------Călduri mari in Franţa PARIS, 16. — Azi s’au înregistrat în Franţa şi mai ales în regiunea Ile de France călduri caniculare. De dimineaţă termometrul arăta la Paris 33 grade căldură la ambră. Un vapor grecesc avariat pe Marea Neagră El se salvează refugiindu-se in portul Constanţa CONSTANŢA. 16. — Vaporul astfel să-l menţină la suprafaţă. „Iris“, sub pavilion grecesc, încărcat cu cherestea de la Galaţi şi mergând spre Neapole a suferit un grav accident pe drum. In largul mărci, vasul, din cauza valurilor s’a înclinat pe tribord cu 18 grade şi apa a năvălit înăuntru. Echipagiul făcând sforţări supraomeneşti, a pompat timp de 48 de ore apa din vas, izbutind Căpitanul vasului a îndreptat vaporul spre ţărm şi a făcut o escală forţată în portul nostru. Cu maşinile defecte şi cu tribordul înclinat vasat a fost remorcat la dana No. 25 unde i se vor face reparaţiile necesare. Comandantul vaporului a depus la căpitănia portului Constanţa un raport asupra celor întâmplate vaporului pe mare.