Adevěrul, aprilie 1930 (Anul 43, nr. 14193-14216)

1930-04-01 / nr. 14193

FRIED. KRUPP GERMANIAWERFT. S. A. KIEL-GAARDEN­­FES&A­mm­­ Motoare MO­ELUL CEL MAI NOU PERFECŢIONAT CELE MAI REZISTENTE DEVIZE ŞI INFORMAŢIUNI LA REPREZENTANŢA GENERALA S. A. fost EUGENIU BEHLES BUCUREŞTI.­Calea Rahovei 10-12 63RASLA- CRAIOVA, ELVEŢIA ELVEŢIA Ş­TIINŢĂ ŞI SĂNĂTATE Institutul Sale Domnişoare al prof. Buser Chexbres la Vevey, perla lacului Geneva, limba de con­versaţie: FRANCEZA Şcoala elem., reală şi gimnazială, diplomă co­mercială, gospodăria, limbi, muzică, g­enas­­tică îngrijirea sănătăţii Teufen la St. Gallen staţiune climaterică, la 900 m. deas. mării Fondat 1906 Sub controlul statului, bacalaureat, recunoscut şi In România. Elemente profesorale de primul rang. Ţinta: EDUCAŢIA OAMENILOR CAPABILI SĂ EXISTE. Doctorul H. MARTIN reîntorcându-se din Paris unde a lucrat ca asistent şi colaborator al Prof. Beril­­lon la clinica de Psihoterapie şi Hyp­­nologie (Paris) a reînceput consultaţiu­­nile Vindecă IMPOTENŢA Neurastenia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­murături, reumatism, insomnie, somno­lenţă, dureri de u..p, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughi­ţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Trata­mentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONANIA, INCONTINENŢA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II, casa Frascati. — Comultaţiuni 9—11 şi 2—7. Intrarea pe la Cinematograf. Bad Gleichenberg AUSTRIA, Stiria Celebre surse de vindecare moderne instalaţii de cură Strălucite succese de vindecare la bolile de CAT­ARH, ASTMA, E­MP­HIS­E­M ŞI BOLI DE INIMA Frumoasă staţiune de recreare PENSIUNE DELA Lei 190 în sus Sezon: Aprilie—Octombrie 11­84 „Lincoln perfectă, stare, puţin rulat, se vinde cauza plecărei din ţară. Infor­­maţiuni. Tudor Vladimirescu 24 „CONTENCIOSUL“, birou de in­­formaţiuni judiciare şi administra­tive funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. II, în palatul zia­relor ,,Adevărul“ şi „Dimineaţa“ sub conducerea d-lor avocaţi Ce­zar Simionescu şi M. Graur._____ Cu 10 Lei cele mai bune aparate de radio Păstraţi cuponul de premii apă­rut azi în ziarul „Radio-Radiolonia“ Preţul unui exemplar 10 lei. Citiţi broşura „Misteri­oasa dispariţie a genera­lului Kutepotvcare cum ţine istoricul răpirei şi rolul poliţiei sovietice în această afacere scanda- Preţul 20 lei trece, pre candu alti cossi mai multi şi mai rei mi­essu necormatu...“. Şi Frédéric Damé socoate de genul bărbătesc cuvântul coş cu în­ţelesul de „petits boutons de cha­leur“, exfoliaţiune a epidermei. Şi-l scrie : coi (la singular) şi coji (la plural). Cum rămâne atunci cu „coşurile, nesuferita plagă a tenului“ ? Tot marele lexicograf H. Tiktin va rezolva, definitiv şi spre mul­ţumirea tuturor, această chestie. Cu ajutorul unui citat din „Docto­rul satelor“ („Toţi aceia cărora li se aruncă coşuri pe obraz sau bu­nişoare pe trup“) şi apoi cu un alt citat din Zoologia medicală a ţăranului român („cu sângele lilia­cului se ung pe negi şi coşi“), Tik­tin arată că acelaş drept la viaţă îl au ambele forme plurale (mas­culinul în i. neutrul în uri). Dreptul acesta la o dublă viaţă în dreapta pronunţare şi scriere­­sau, mai pedant, dreptul la o largă existenţă plurală ortoepică şi or­tografică — nu implică însă şi pe acela al apariţiei lor (a coşilor, sau a coşurilor, pe obrajii umani­tăţii. D-na Faimen apără bărbăteşte tenurile feminine în primejdie ! Barbu Lăzăreanu Palatul justiţiei — Erl a avut loc la secţia I-a tribunalului de comerţ operaţiunile de votare a creditorilor pentru a se acorda concordat Băncii Franco-Ro­­mâne. Operaţiunile au durat circa 9 ore. S-au prezentat aproape şase mii de creditori, personal sau prin procuratori reprezentând un capital total de 550 de milioane lei. Cu a­­cest prilej s au discutat două ches­tiuni privitoare la un aranjament propus de bancă pentru a se achita banii depuşi şi una privitoare la re­prezentarea creditorilor în comisiu­­nea de supraveghere a operaţiunilor de lichidare. Ele urmează să fie tranşate ulterior de tribunal. Această instanţă va totaliza sumele de bani reprezentate de creditorii cari au vo­tat pentru acordarea concordatului spre a se vedea dacă s’a atins majo­ritatea legală. — D. Octavian Wa­so, avocat la stat în Făgăraş, a fost transferat în interes de serviciu la Cetatea Al­bă. Acţiunea sa a fost respinsă de curtea de apel din Braşov. Făcând recurs înalta Curte de casaţie l-a admis, anulând transferarea. Recla­mantul a dovedit în instanță că are stabilitatea și­ deci nu putea fi trans­ferat.­­ Curtea de apel a admis ori ac­ţiunea in contenciosul administrativ a d-lui G. H. Duca, director general al contabilităţii ministerului de jus­tiţie scos la pensie prin aplicarea le­gii de reorganizarea ministerelor. S’a dispus reintegrarea lui. extrema stângă, aproape, a liricei noastre, şi încadrat ca atare în „Poezia nouă“ a d-lui E. Lovines­­cu, nu şi-a ascuns ulterior rezer­vele categorice asupra modernis­mului. D-sa ambiţionează poate expresia unei sensibilităţi moderne într-o formă cât mai aproape de versul clasic (în felul lui Baude­laire). Personalitatea sa rămâne, în fond, individualistă . Fac lumea după chipul şi­ ase­mănarea mea (p. 12), cu oscilări dualiste, între cer şi pă­mânt, îşi exprimă cu deosebire o frenezie panteistă, uneori turbure . E turbure cântecul meu, ca vinul nou şi, în contrast cu „romantica“ de care vorbiam, se accentuiază une­ori notaţia naturalistă, grasă. Printre cele mai frumoase poeme din volum, notăm „Ceasul greu“, panteistă, şi viziunea naturalistă, de idol asiatic, a lui Dumnezeu („I­­dol“). Pentru că poezia d-lui Philippide e făcută din idei afective, reprodu­cem­­una din exploziile cele mai remarcabile : Bisericile fără turle Cu’nfăţişare de spital, Bursele cu stâlpi de templu şi cu *W creştet de metal, Temniţele ’mprejmuite de castani. Statuile ’n muzee cu gesturile strâmbe Literaturile de drămire Şi noaptea omenirei ce nu mai are ani: Nu! (Declamaţie) In contra „literaturilor de drâm­­be“, poezia d-lui Philippide e un reactiv salutar. Şi dacă definiţia pe care şi-o dă : Dănţuitor pe frânghii şi păpuşar vestit, Cu zările pe umăr şi vântul de căpăstru (Popas) e justă, adică parţial justă, şi nu­mai raportată la Aur sterp, poe­mele din Stânci fulgerate sunt frag­mente ale unui singur poem de e­­nergică expresie a personalismului. ★ D. ION MARIN SADOVEANU e un artist inteligent, care isbuteşte deopotrivă în versul liber, poema în proză, sonet, şi alte forme. Nu ştim bine de ce, poate din am­bianţă şi emulaţie camaraderească, a adoptat o manieră religioasă şi mistică. In concursul poetico-reli­­gios de la Gândirea, instrumentul poetic al d-lui Sadoveanu e cel mai abil : Pentru unda ce trece din femee prin apă şi lan, Pentru cer, Pentru ger,­­ Pentru cercul de fier, Pentru tot ce mă taie, Mă’ndoaie Şi mă despoaie, Fii binecuvântată dumnezeiască Ploaie ! (p. 6) D. Ion Marin Sadoveanu nu are nici o dificultate formală. Exprimă orice, cu egală virtuo­­sitate, chiar şi bucuria păgână a existenţii: O bucurie de insămânţare, De soare mare De ploaie tare, De ’ncrucişări de roţi de care... ,(P- 81). Stilul său­­e atât de răsfăţat, cu imagini rafinate şi în aparenţă na­turale, — întru atât rafinamentul său e suveran —, încât tematica sa creştină pare motiv de panou de­corativ . In liniştea fără de margini, Impe­­rechiat ca un înger trist, Ne­ înşiruim ca flăcări albe la tro­nul Tău, Şi ca o ederă subţire, mă strâng de tine, tot mai sus. (p. 93) Remarcabil, între toate, ciclul „Moartea şi Monahul“, „Moartea şi Corăbierul“, „Moartea şi Bol­navul“, şi mai ales „Moartea şi Măscăriciul“, sonetele „Vânătoa­re“, cu legenda Moldovei, şi „Cti­torii“, precum şi, dintre bucăţile mici. ,.Nocturnă“ şi „Pastel Mă­runt“, amintind ceva din pastelu­rile argheziene. Ko­d. BARBU BREZIANU poate fi, cu puţină răutate, numit Ion Barbu Brezianu, pentru că şi-a adoptat ermetismul şi versul, în mod sa­vant, popular, al d-lui Ion Barbu. Numai că ermetismul d-lui Barbu Brezianu e foarte facil. Totul e po­sibil. Chiar forma constant eliptică şi touşi clară. Sub conducerea lui Ion Barbu şi a lui Lucian Blaga, d. Barbu Brezianu schiţează primele cruci poetice. Autorul e pan­­creştin. Sus Jos Isus Hristos (p. 27)’ Fanambulescul ortodox lipsia poeziei creştine. Cu acest speci­men, se umple lacuna. Vocabularul bisericesc se impu­ne, de asemenea, când e vorba de sângele Domnului: Cucernic vin, cu soi, Toarce slobod nevoi Mreajă spre danie In vileag mătanie. (p. 13, „Chef mic") Totuşi, bucăţi ca „Ceremonie din Ev“ şi „Spaimă“ vădesc un talent precoce, care merita o menţiune, ironică şi simpatică. Şerban Cioculescu Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Un exemplu de imitat Frumoase şi răscolitoare de multe şi duioase amintiri au fost cele două ore petrecute în seara de Luni in casa unui prieten. Pe lângă o plăcere artistică, aşa cum e în stare să fi­ o procure o mu­zică ce, pornind din suflet, merge drept la suflet, am mai retrăit în în­chipuire frumoasele vremuri ale tine­reţii de odinioară şi am văzut cu o­­chii minţii reînviind una din cele mai tragice şi mai înălţătoare epopei ale popoarelor din răsăritul Europei. lată-ne duşi pe aripile vremei cu multe veacuri in urmă. Suntem la Cosova, in v­estita „Câm­pie a mierlelor“, unde poporul sâr­besc, îşi pierde intr’o luptă hotărî­­toare cu turcii, odată cu regele său, şi libertatea sa pentru multe sute de ani. Din amintirea acestei dureroase înfrângeri şi din grelele lupte pentru recucerirea libertăţii pierdute se naşte o măreaţă şi bogată literatură epică populară, aşa cum nu-i găseşti pereche. S'au născut din durerea neostoită şi din imaginaţia romantică a po­porului sârbesc acele balade popu­lare — unele având câteva mii de versuri — cari nu rareori ating înăl­ţimea poemelor lui Homer. In tinerelele mele am auzit multe din ele cântate sau, mai exact, reci­tate de cerşetorii slavi prin comu­nele Macedoniei şi la răscrucea dru­murilor. Recitate în acompaniament de „gâstă“, instrument primitiv, ca­re reaminteşte „lira“ cântăreţilor an­tichităţii. Şi in seara de Luni am mai auzit asemenea balade, in care poporul sârbesc plânge încă pierderea „ţaru­lui Lazăr“, martirul din „Câmpia mierlelor“. Şi odată cu cântăreţul, plângea şi „gusta“ din coardele ei de sfoară. Am mai auzit aceleaşi dureri cân­tate de ţărani sârbi din fluere şi ca­nale ciobăneşti, am auzit plângătoare cântece de nuntă, cântate din cim­poiu, alte melodii naţionale executate din armonică, din taraf de lăutari ţi­gani. Am mai auzit producţii duioase de ale literaturii şi muzicii populare slovene şi croate, precum şi minu­nate coruri mixte. Am auzit toate acestea şi am trait o seară de înălţător romantism sâr­besc, stând cât se poate de comod in fotoliul oferit de bunul meu prieten in casa căruia mă găseam. înţelegeţi, prin urmare, că este vorba despre o audiţie la un aparat de radio. S’a făcut anume o înţelegere intre posturile de emisiune ale Europei centrale: Belgrad-Zagreb-Budapesta- Viena-Praga-Berlin-V­arşovia. Intr’o anumită seară, toate posturile acestea transmit programul unuia din ele. A început Belgradul prin „serala iugo­slavă“. E o ideie fericită şi este urn minunat mijloc de afirmare a puterii culturale şi artistice a fiecărui po­­porDe ce noi românii nu intram in a­­ceastă înţelegere de schimb de pro­grame? Am fost excluşi sau ne-am exclus singuri? Am putea da şi noi „o serata ro­mânească“ reuşită din toate punctele de vedere. Atragem, prin urmare, asupra a­­cestei chestiuni toată atenţia acelora de cari depinde rezolvarea ei. SOLITAR Propaganda sovie­tică prin radio „Societatea pentru legăturile cul­turale cu străinătatea”, publică săp­tămânal un ziar, care e transmis în întregime prin radio. Ziarul se numeşte „Ascultă, Europa” şi are de scop răspândirea culturii sovietice printre auditorii din străinătate. Ştirile din acest ziar sunt transmi­se în diferite limbi, iar programul e Îmbogăţit cu producţii de muzică vo­cală şi instrumentală. Descoperirea unei vioare Amati Se anunţă din Nizza că s’a desco­perit acolo o vioară din vestitul ate­lier al lui Amati din Cremona, da­tând din anul 1630. Vioara s’a găsit în casa unui funcţionar cu numele Mougin. Ea a stat într’un dulap vechiu timp de câteva decenii fără să fie întrebuinţată. Intr’o zi copiii funcţionarului s au jucat cu ea în stradă, rupându-i strunele. Aceasta atras atenţia unui străin, care exa­minând a constatat că e vorba de o veche vioară din Cremona. Pe instrument s’a mai putut des­cifra inscripţia: „Antonius Hieroni­­mus FT. Amati cremonensis fecit 1630“. Străinul a oferit imediat 50.000 franci pe această vioară, fără a o putea cumpăra, deoarece proprieta­rul ei este de părere că ea are o valoare mult mai mare. Două noui piese la teatrul de artă din Moscova Teatrul de artă din Moscova pre­găteşte actualmente două nouă piese: „Tinereţea noastră” de Kartasov, care va fi înscenată sub regia lui Litovţev şi a cărei premieră va avea loc în Aprilie, şi „Trei obezi” de I. Oleş. A doua piesă va fi montată sub regia lui Gorciakov şi Teleşov şi premiera ei va avea loc la 1 Mai. Viaţa muzicală la Sofia Academia bulgară de muzică din Sofia a început în ultimul timp intensă activitate, prin care umple un gol destul de mare în viaţa muzicală a capitalei bulgare. Academia a organizat o serie de concerte simfonice şi corale. Orchestra Academiei e condusă de profesorul Popov, iar corul de femei car­e e format din cele mai bune voci ale secţiunii cântului, e condus de cunoscutul maestru bulgar, prof Dobrl Christoff. Corul de femei exe­cută compoziţiile câtorva autori de muzică bisericească. Scopul acestor concerte este câşti­garea de mijloace pentru înfiinţarea unei mari instituţii artistice. Ziua cărţii în Ger­mania BERLIN. — După Cehoslovacia s’a introdus şi în Germania „Sărbătoa­rea cărţii” In anul acesta „Ziua Cărţii” a fost sărbătorită în Germa­nia de aniversarea zilei naşterii lui Goethe. 22 Martie. Propaganda în direcţia răspândirii cărţilor s a făcut pe tema „Cartea şi tineretul”. Aproape întreaga presă germană, precum şi revistele litera­re, au consacrat lungi articole im­portanţei cărţilor pentru tineret. S-a insistat foarte mult şi asupra utili­tăţii ca tineretul să cunoască pe autori şi ca părinţii să se îngrijeas­că de cartea copiilor. Un apel interesant Statistica boalei Ozena La al doilea congres internaţio­nal de Oto­rino-laringologie, ce se va ţine la Madrid, în anul 1932, este pusă la ordinea zilei şi boala numită Ozena. Comitetul internaţional mi-a făcut m­intea de a mă fi ales raportor al acestui subiect. Cum această boală este una din cele mai rele, care atacă nasul, a­­vânid influenţă asupra întregului organism şi cum s’a înmulţit foarte mult în populaţia noastră, ea intere­sează pe marele public şi pe toţi medicii. In acest scop, avem nevoe de con­cursul tuturor medicilor. Pentru aceasta m’am adresat au­torităţilor un drept, să­­ intervie ‘ Pe lângă organele sanitare din subordi­­nea lor. Pe calea publicităţii, rog pe con­fraţii nefuncţionari şi pe cei de la instituţiile particulare (uzine, indus­trii, mine de cărbuni, petrol Reşiţa, etc., etc.) să-mi dea acelaş concurs. E necesar ca să se facă o anchetă generală în toată ţara, pentru a des­coperi bolnavii atinşi de Ozenă. Confraţii care vor găsi bolnavi suspecţi sau confirmaţi cu această afecţiune, sunt rugaţi a-i trimite medicilor specialişti, nu boale de nas, gât şi urechi, din localitatea cea mai apropiată, care vor complec­ta examinările, trecându-le pe o foaie de observaţie întocmită ad-hoc. A­­ceastă foaie este uniformă pentru ţările din lumea întreagă. Medicii specialişti sunt însărci­naţi cu strângerea tuturor datelor. Se face de asemenea cunoscut că ministerul Sănătăţii a luat dispozi­ţia ca laboratoarele Statului să facă gratuit toate examinările de care medicii specialişti vor avea nevoe. D. prof. dr. Cantacuzino a pus la dispoziţie laboratorul d-sale cu personalul necesar, pientru facerea tuturor cercetărilor şi experienţelor, ca să se poată cunoaşte origina şi cauza acestei boale. Confraţii specialişti din Bucureşti se vor adresa deci acolo, pentru ori­ce nevoe, în această direcţiune. Acelaş lucru îl vor putea face şi medicii din provincie. Cunoaşterea cât mai exactă a ca­zurilor după localităţi, este absolut necesară, de aceea ancheta socială trebue făcută cât mai riguros (etate, sexul, felul ocupaţiei, etc.) Aceeaş anchetă socială se face in toată lumea pentru care s’a consti­tuit un comitet internaţional pus tot sub preşidenţia subsemnatului. Ancheta trebue terminată până la 1 Aprilie 1931. Cinstea ce mi s’a făcut mie se răsfrânge şi asupra ştiinţei medi­cale române şi asupra ţării noastre de aceea cred că voiu avea concur­sul tuturor şi pentru care mulţumesc cu anticipaţie. Pentru orice alte lămuriri rog a se adresa subsemnatului Raportor şi preşed. comite­tului internaţional pentru studiul Ozenei Dr. COSTINIU-Senior Medic Primar la Spitalul Colţea, str. Musolini 41 A­­apărut STUDII JURIDICE de I. NEGUSEANU Precedate de o scrisoare a D-lui C. HAMANGIU Consilier la Irtai « Curte da Casaţie CUPRINZÂND : Diferite studii, Civile, Penale, Comerciale, Libertatea Presei, Chestia evreească, etc. Documentate cu doctrina şi Jurisprudenţa română şi străină La librari LES 160 INFORMAŢIUNI Episcopul catolic din Oradia, d. Anton Mayer candidat la postul de episcop pentru nordul Ardealului, este acuzat că în recentele alegeri comunale a făcut politică liberală şi a colaborat şi cu comuniştii. Cei nemulţumiţi de atitudinea d-lui Anton Mayer au sesizat guver­nul despre faptul că secretarul e­­piscopiei catolice a candidat pe lis­ta liberală. După o zi Întreagă de desbateri, tribunalul Cluj a condamnat la doi ani şi şease luni închisoare pe Ion Savu, fostul director al uzinei de apă din acea localitate, care a de­­fraudat două milioane lei. Asupra locuitorului Szántó Simon din comuna Răciu de lângă Târgul Mureş s’au găsit câteva bancnote false de 1000 lei. In urma acestei descoperiri, s’au pornit cercetări şi au mai fost testaţi Firman Martin şi Ivan Su­ciu. La Turda a avut loc congresul corpului didactic de toate gradele, care a votat o moţiune, expunând doleanţele învăţătorilor de toate ca­tegoriile. COPII! Cetit!! CARTEA FRUMOASĂ Copii ! Cereţi azi Povestea cu a- CEI 3 FRAŢI ÎMPĂRAT — minunat ilustrată în culori­­ PREŢUL 20 LEI Se ştie că organizaţiunile comer­ciale din Ardeal nu aderă la acţiu­nea Sfatului Negustoresc din Bucu­reşti atâta vreme cât acesta va lă­sa impresia că duce o luptă cu ten­dinţe politice de partid. Uniunea comercianţilor din Ar­deal şi Banat s-a declarat hotărât împotriva oricărei lupte cu caracter politic. Comercianţii ardeleni vor face demersul la guvern, arătâân­du-i, cu date precise, situaţia pre­cară în care se află comerţul din nouile ţinuturi. Deponenţii „Băncii de credit pen­tru comerţ şi industrie din Cer­năuţi” s’au adunat într’o consfătui­re şi au hotărât să autorize direc­ţiunea băncii să ia măsuri pentru asanarea instituţiei. S’a decis ca azi Duminică să aibă loc o nouă întru­nire în sala de şedinţe a primăriei. Ministerul Muncii dezminte şti­rea că la minele de cărbuni din Va­lea Jiului s’ar fi concediat 2000 de muncitori. Adevărul e că societă­țile miniere de acolo, au dat pre­avize de concediere la vre-o 7.800 muncitori cari vor fi concediați în diferite rânduri. w ^ BURSA BUCUREȘTI, 29 Martie 1930 Au cotat la: BURSA OFICIALĂ 13­ ca Naţională 6950 Românească 645, 40, 45, 50 . T. B. 750, 760 S. R. D. 600 Reşiţa 420 Astra Română 1435, 30 Creditul Minier 415 I. R. D. P. 175, 80, 75, 80. 65, 70, 75, 70 Redevenţa 180 împrumutul Refacerii 59% Renta împroprietăririi 49%, 50 Scrisuri Urbane Bucureşti 46, 55 00 lei 15.201. II. la Pans 00 lei 3,07 Ir.­ei. la Zurich a noi devizele sunt negociate la cursuri medii Cursul monedelor străine Schimbul in străinătate Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) închiderea Orâu: Tendinţa fermă. Mai 7.8%, Iulie 7.9%, Sept. 7.10%, Oct. 8.0%. Porumb : necotat. CHICAGO, 29. (Radar) TIPiCPllî fi ATo-SI Grâu: Martie 107%, Mai 110%­, Iulie 108%, Sept. 110%. Porumb : Martie necot., Mai 84%, Iulie 86%, Sept. 86%. Ovăz: Martie 42%, Mai 44%, Iu­lie 43%. Secară : Martie necotat. Mai 64%, Iulie 69% WINNIPEG, 29. (Rador) Grâu: Mai 110%, Iulie 113, Sep­tembrie 113%. Franci francezi Lire sterline Dolari Beigas 6.60— 6.65 817.00—820.0­0 167.25—167.75 23.30­ 23.50 Oferite Cerute 817.% Franci francezi 6.59 Lire sterline Dolari 168.— Beigas 23.45 Lire italiene 8.82 Franci elveţieni 32.57 Cor. cehoslovace 4.98% Shilingi austriaci 23.72 Mărci germane 40.16 Pengoe 29.43 Fiorini olandezi 67.55 Lire italiene Franci elveţieni Coroane cehoslova­ce Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turceşti Leve Napoleon-aur 8.82— 8.87 32.60— 32.90 4.95— 5.00 23.70— 23.90 40.15— 40.45 29.40— 29.60 07.00— 68.00 2.22— 2.24 2.95— 2.98 78.00— 80.00 1.21— 1.24 655.00—660.00 ZÜRICH (închiderea) Berlin 123.35 Amsterdam 207.35 New-York 5.16.60 Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad București Varşovia Vie­na 25.13% 20.23 27.07% 15.31 90.23% 9.12% 3.07% 57.95 72.82% Contestarea aleg­erilor municipal Constituirea consiliului co­m­unal s’a amânat.­­ Motivele contestaţiei d-l­ui L. Moldovanu dela Brăila 1 1 ■" BRAILA, 28. — După dispoziţiu­­nile date de ministerul de interne, constituirea nouilor consilii comu­nale alese la 14 Martie urma să se facă pe ziua de 6 Aprilie. Termenul acesta s’a dat de aşa manieră încât el să cuprindă posi­bilitatea judecării contestaţiilor şi recursurilor ce s’ar fi introdus îm­potriva modului cum s’au efectuat alegerile. In ceiace priveşte Brăila s’a cre­zut că liberalii vor fi mulţumiţi de rezultatul obţinut prin luarea a 14 locuri din cele 32 cât se prevăd pentru oraşul nostru. CONTESTATIA LIBERALA Or, contrar tuturor aşteptărilor iată că acum două­­zile d. Leonte Moldovanu, deputat, şef al organiza­ţiei liberale brăilene şi primul con­silier vintilist ales la 14 Martie, a introdus contestaţie in ministerul de interne. D. Moldovanu îşi întemeiază con­testaţia pe trei motive: cărţile de a­­legător au fost împărţite de primă­rie iar nu de judecătorii, la un local de vot a fost ca delegat al naţional­­ţărăniştilor d. I. Marinescu, preşe­dintele delegaţiei permanente a ju­deţului şi deci funcţionar public şi în sfârşit, al treilea motiv: un cetă­ţean a votat de două ori , bine în­ţeles în favoarea guvernamentalilor. întârzierea constituirii După lege, contestaţia urmează a se judeca în termen de 15 zile, iar recursul în interval de 10 zile. Va trece, aşa­dar, un timp de 25 zile la mijloc până ce se va judeca atât contestaţia cât şi recursul. Din cauza aceasta constituirea consiliului municipal, care urma să se facă în curând, va trebui să su­fere o nouă amânare. Până atunci, gospodăria oraşului se va face mai departe de actuala comisiune interimară. Cu toate acestea, se pare că moti­vele contestaţiei liberale nu sunt atât de serioase şi redutabile încât să fie luate în considerare de foru­rile ce vor judeca. MEMBRII DE DREPT Din partea liberalilor vor fi de­semnaţi, cu prilejul constituirii, în delegaţia permanentă, două me­morii. Deşi persoanele nu sunt încă de­finitiv fixate, se dă cert că vor intra în delegaţie d-nii: Al. Gheorghevici, preşedintele „Sfatului Negustoresc" şi Anastase Petrescu, ziarist şi avo­cat. Ca membrii de drept vor intra în consiliu, d-nii: Teodor Marin, ins­pector şcolar, V. Cazacu, din partea învăţământului profesional, preotul Vergu, din partea cultului, Done An­­dreescu, reprezentantul industriei şi comerţului, senator Lucilin R. O­­preanu, din partea Camerei de a­­gricultură. Camera de comerţ nu va avea deocamdată reprezentant, de­oarece conducerea ei e formată din comisiune interimară și nu din consiliu ales. C. Z. Procesul unor fraude militare GALAŢI, 29.­­ In cursul zilei de azi au continuat în faţa consiliului de răsboi desbaterile procesului că­pitanului Rogojeanu din reg. 10 Că­lăraşi Bârlad, acuzat de delapidare şi alte delicte. După citirea ordonanţei de dare în judecată din care rezultă că Ro­gojeanu a falsificat semnături, în­­suşindu-şi mari sume de bani, au fost ascultaţi mai mulţi martori. D.­ colonel Intendant Grigorescu arată cum s-au descoperit fraudele. D. colonel Josescu explică cum a observat lipsa sumei de 200.000 lei. D. maior Pleşoianu spune că nu ştie nimic. După ascultarea altor doi mar­tori, ședința a fost suspendată. O AFACERE DE ONOARE Violarea incidentului dintre d-nii dr. N. Lupu şi Vasilescu-Nottara PROCES-VERBAL Subsemnaţii Amiral N. Gracaschy şi profesor Emanuel Antonescu, martori ai d-lui dr. N. Lupu, cu mandatul de a cere satisfacţie d-lui Văsilescu-Nottara, pentru gra­va insultă ce i-a adus în incinta Camerei deputaţilor în şedinţa de la 20 ort., precum şi subsemnaţii V. Toncescu şi N. Corodeanu, deputaţi, martori ai d-lui Vasilescu-Nottara, ne-am întrunit în ziua de 22 Martie a. c. orele 19 şi jumătate în casele d-lui N. Corodeanu, str. Sălciilor No. 16, pentru a viola acest incident. Noi, amiral Gracoschiy şi profesor Em. Antonescu, martori ai d-lui dr. Lupu, am cerut drept satisfacţie re­tractarea complectă a ofensei adre­sată clientului nostru sau eşirea pe teren. La această cerere, noi V. Tonce­scu şi N. Corodeanu, martori ai d-lui Vasilescu-Nottara, am dat în numele clientului nostru următoa­rele lămuriri. In şedinţa Camerei de la 19 Martie a. c. a avut loc un schimb de cu­vinte între clienţii noştri. In şedinţa următoare d. Nottara, nu pentru a ofensa pe d. dr. Lupu sau familia sa, ci numai pentru a da un exemplu de felul cum s’ar putea spune o e­­normitate la adresa cuiva, a spus în cerc restrâns, cuvinte cari au pro­vocat cererea de satisfacţie a d-lui dr. Lupu. Dovadă că d. Nottara, clientul nostru, n’a avut nici cea mai mică intenţie de a insulta pe d. dr. Lupu sau familia sa, reiese chiar din de­­claraţiunile făcute imediat dela tri­buna Camerei de d. Nottara. In adevăr, în stenograma din acea zi se spune de d. Nottara textual: „N'am avut câtuşi de puţin inten­ţia ca să insult pe mama d-lui dr. Lupu, precum n’aşi admite ca să fie insultată mama mea care este moar­tă. Aceasta este ceea ce voiam să spun şi regret că d. dr. Lupu nu este aci ca să-i spun că n’am avut nici o intenţie ca să insult pe mama d-sale“. Faţă de aceasta, subsemnaţii V. Toncescu şi N. Corodeanu, martorii d-lui Nottara, în numele clientului nostru, exprimăm regretul fără re­zervă, pentru exemplul rău ales de d-sa, şi noi martorii credem că nici nu poate să fie la mijloc o altă ex­­plicaţiune decât cea dată mai sus, cu atât mai mult cu cât noi socotim că onorabilitatea d-lui dr. Lupu şi a familiei sale, este notoriu cunoscuta şi în afară de orice discuţie. Noi amiral Gracoschy şi prof. Em. Antonescu, faţă de declaraţiile loiale ale martorilor d-lui Nottara, făcute în numele d-sale, considerăm că o­­noarea d-lui dr. Lupu a fost satis­făcută. (­ss) Amiral N. Graşoski (ss) Prof. Em. Antonescu (ss) V. Toncescu (ss) Nic. Corodeanu ★ D-tor PROP. EM. ANTONESCU AMIRAL N. GRAŢOSEI Iubiţi amici, Vă mulţumesc pentru efortul ce aţi făcut, în rezolvarea incidentu­lui penibil la care viaţa publică ex­pune uneori oamenii politici. Cu frăţească prietenie, Dr. N. LUPU

Next