Adevěrul, iunie 1930 (Anul 43, nr. 14241-14265)

1930-06-02 / nr. 14241

eata Ifak­ d­e X vara este uşoară, vaporoasă, elastică şi mlădioasă. Ghetele târele încălzesc piciorul, provoacă răni şi dureri. E foarte important ca gheata de vară să se ebtină ca s’o poată cumpără toata lumea*. Pantofii de pânză CORCO ® cauciuc Întrunesc toate ci I* , ■ ■ une şi necesare â/uc " *■*“*' /**■’ observaţi marcari mmmiki STAGIUNEA BALNEARA ŞI SANATORIUL Sub direcţiunea şi conducerea economică cu totul nouă. Surse radioactive: electrotera­­pie, hidroterapie, mecano-Terapie. Medic-Şef conducător : Dr. Arthur Kollek. Circulaţie regulată cu cale ferată şi automo­bile. Locul de recreaţie cel mai ideal pentru bolnavi şi cei ce au nevoie de odihnă. Cure fârtejet de dietă. Confortul cel mai modern. Minunată Bae termală cu ștrand, betonată, situată în mijlocul pădurei, 2400 m­p, extindere. Unică pe continent. UN NOU SUCCES AMERICAN Stofe originale Engleze din fabricile: May <$ Hamei Londra, John Taylors Ltd, Huddesfield Lowe Donald Londra, Wilfling & Co. Manchester, etc. etc. Găsiţi numai la „SUCHARDA“, unde obţineţi câte 3 metri stofă plă­tind numai taxa vamală aferentă, iar pentru plata stofei daţi în schimb orice costum vechiu. „SUCHARDA“ Stradela Sf. Nicolae Şelari­n, etaj. Băile Herculane pe linia Bucureşti-Timişoara, cu renumitele therme sulfo-saline (54 gr. Cels.) în valea romantică a Cer­­nei cu tot confortul modern, func­ţionează anul întreg. Vindecarea si­gură la resumatisme, gută, sciatică, boli de femei, etc. La cerere se tri-’ mit imediat prospecte şi orice des­luşiri, se rezervă camere de DIRECŢIUNEA BĂILOR MINITERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară . Doctorul H. MARTIN reîntorcându-se din Paris unde a lucrat ca asistent şi colaborator al Prof. Beril­­lon la clinica de Psihoterapie şi Hyp­­nologie (Paris) a reînceput consultaţiu­­nile Vindecă IMPOTENŢA Meuress­ienia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fabia D. Iosif H. Calman zis Calmano- Vici născ. la 19 Septembrie 1894 în corn. Tg. Ocna, jud. Bacău, domi­ciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Calman în acela de Calmanovici, spre a se numi Iosif Calmanovici. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­­numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală Că în ziua de Vineri 27 Iunie 1938, orele 11 se va ţine licitaţie publică la Sediul Inspecţiei IX-a Mişcare, Gara Iaşi, cu oferte închise şi sigi­late pentru : CONCESIONAREA EXPLOATĂRII RESTAURANTULUI CL. III ŞI BU­­FETULUI CL. III DIN STAŢIA DOLHASCA. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru orice alte informaţii referitoare la acea­stă concesionare cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei de mai sus, în orice zi de lucru în orele de serviciu. No. 256-930. Direcţia Exploatării. Paralisia, nevralgia, contracturi, tre­­muraturi, reumatism, Insomnie, somno­lenţă, dureri de timp, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughi­ţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Trata­mentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONAN­A, INCONTINENŢA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II, casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 şi 2—7. Intrarea pe la Cinematograf. „DOM CĂLĂTORII IN LUMEA BASMELOR“ Iată titlu! unei minunate cărţi, scrisă de Selma Lagerlöff... Câţi copii, citind titlul acesta, n’ar voi s’o aibe — pentru ca, o­­dată cu scriitoarea norvegiană, să călătorească şi ei, fericiţi prin fermecătoarea şi fantas­tica lume a poveştilor! Dar e numai una singură, din mulţimea de cărţi frumoase pe care le va expune editura „A­­DEVERUL“ — între zilele de 25 Mai­—X iunie—în saloanele de artă şi muzică Mozart, şi care alcătuesc doar începutul unei frumoase activităţi pe tărâmul editării de literatură pentru co­pii. La ora 5 precis, regele Mihai în­soţit de prinţul regent Nicolae, prin­cipesa-mamă Elena, ex regina Gre­ciei Elisabeta, principesa Olga a Iu­goslaviei şi de Înalţii regenţi Pa­şi în concepţiile largi ale „bătrânu- i triarhul Miron Cristea şi d. C. Sără­înoo O t O t­ria tonor 1 O mîntp I to»mn îfj Tnmn W­«vivan lui“, încă atât de tânăr la minte, de azi, ne deşteaptă regretul pentru juristul de carieră strălucită ce ar­­fi putut fi, dacă împrejurările i-ar fi îngăduit să ia acest drum. Din toată pasiunea cu care şi-a însuşit întreagă jurisprudenţa ro­mână şi franceză, din felul „minu­ţios şi pătrunzător“ în care a tra­tat probleme de drept, în tot ce a scris relativ la ele, se vede clar şi lămurit „vocaţiunea“. Dându-mi cartea sa d. I. Negrea­nu, mi-a confiat pe gânduri îndo­iala că şi-a greşit poate cariera, că ar fi avut alte satisfacţii dacă ar fi devenit jurist , în primul loc satisfa­cerea înaltă intelectuală de a se pre­ocupa de probleme şi studii pentru care era atât de indicat şi prin în­clinaţia înăscută şi prin calităţile inteligenţii sale. Articolele şi studiile d-lui I. Ne­­greanu, „formează adevărate mono­grafii asupra problemelor de drept tratate“. Aceste apreciaţii, atât de preţioa­se, ca venind de la o personalitate ca a d-lui Hamangiu, poate au trezit oarecare regret în sufletul d-lui Ne­greanu, care s’a întâlnit şi cu regre­tul meu şi al multora din cei ce i-au citit volumul cu mai multă compe­­tinţă de­cât mine. Regăsesc însă în cuvintele cu ca­­re-şi închee consideraţiile autobio­grafice din Introducere,* pe prietenul care mi-a servit ca model de înţe­lepciune de când îl cunosc: „Publicând volumul de faţă n’am pretenţiunea de a fi un inovator. Cred totuşi că au folosit multora şi vor folosi şi tinerei generaţiuni cele cuprinse în studiile acestea, unde vor găsi gata tratate diferite ches­tiuni, îmi permit să spun asta cu toată modestia“. El se împacă cu toate la gândul că va folosi altora. E aci întreg ca­racterul și personalitatea d-lui I. Negreanu. Innecat in Someş CLUJ, 30. — Eri după amiază, tâ­nărul Ludovig Ian­coș s’a dus să se scalde în Someş. Luat de curent tânărul s’a înecat. Cadavrul său a fost pescuit deabia astăzi la zăga­zul unei mori. creând un imbold proaspăt şi viu pentru ochi, el forţează imagina­­ţiunea ca să complecteze imaginea laconică, deşteaptă cicluri întregi de asociaţiuni, lucrează direct asu­pra laturei emoţionate a vieţei u­­mane. Este înainte de toate şi nu­mai pictor. In natura, în firea în­treagă, îl atrage aspectul pictural, sau mai bine zis posibilitatea pic­turală a motivului, problema culoa­­rei însă nu detaşată de lucruri, ci în strânsă legătură cu ele, cu viaţa lor, cu caracterul acestei vieţi. De la linie, de la desemnul in­gineresc propriu zis, a trecut Fa­lat la pictură ; d’aci acel extraor­dinar simţ al formei, dau pricepe­rea de a construi câte odată cu o singură, în mod riscant de îndrăz­neaţă, trăsătură de penel, şi aceas­ta în acuarelă unde, drept vorbind, chiar materialul însuşi nu permite nici un fel de corecturi. Operele lui sunt caracterizate printr’o tratare largă a formei, printr’o aplicare a culoarei plină de siguranţa de sine, prin aruncarea de pete mari ce confluează între ele şi prin trăsături întregi colora­te provocate printr’o singură miş­care, printr’o extremă economie a mijloacelor, pe lângă o neverosi­milă putere de efect obţinut, în fine, printr’un mod magistral în utiliza­rea fondului lucios al hârtiei (spre pildă în acuarele ce reprezintă ve­deri de iarnă, de toamnă), ceea ce formează caracteristica esenţială, de bază, a tehnicei acuarelistice. Pe un tânăr pictor oarecare, care vroia să se consacre picturii de peisage, Ingres îl sfătuia să stu­­peisage, Ingres îl sfătuia să stu­dieze pe Rafael, Michel­ Angelo, Shakespeare, Beethoven şi A. Hoff­man, asigurându-i că atunci va de­veni cel mai mare peisagist! Falat a studiat pe aceştia şi pe mulţi al­ţii, a fost muzical, adora pe poeţi, se interesa în mod viu de literatu­ra polonă şi străină. Cine ar admi­te ca din lectura favorită a acestui peisagist neaoş polon făcea parte între altele opera lui Lafcadio Hearn despre Japonia ? Falat a cunoscut şi adâncit nu numai natura, ci şi sufletul uman în manifestaţiunile sale cele mai variate. Graţie acestei împrejurări acest pictor de peisaje autochtone, de vederi ale oraşelor şi operelor, de arhitectură, de marea polonă, de scene „în genere“ şi de tipuri populare, de animale şi vânători, a putut deveni în acelaş timp şi un portretist de seamă. O vitalitate uimitoare, o fantasie juvenilă şi un temperament artistic incomparabil chiar în ultimii ani ai vieţii sale făceau că nu se găsea în cercurile artistice un tovarăş mai plăcut şi mai dorit decât el, un prieten, un participant mai voios la petreceri la orice oră de zi şi de noapte. Relevăm aceasta deoarece arun­căm astfel o lumină caracteristică asupra felului artei sale, care nu are în ea nimic din poza artificială, nimic dintr’o măestrie calculată în mod rece, pentru a produce efect, ci care este, din contra, o manifes­taţie sinceră directă a firei sale ex­traordinar de impulsive. Falat susţine comparaţia cu ori­care pictor analog din toate cen­trele artistice, nu cedează nici u­­nuia, şi îi întrece pe mulţi. Evident nu întotdeauna, ci des, căci nici el nu este câteodată fără cusururi, cam­ la el rezultă din exuberanţa temperam­entului sau dintr’o febră ca polonă fără consideraţie pentru direcţiuni şi curente dominante. Căci ea este o artă de rassă şi un imn poetic pe tema solului po­lon. Ea constitue în acelaş timp o mare, voioasă afirmare a vieţii po­lone, exprimată în mod artistic, prin graiul mijloacelor plastice pro­prii numai lui Falat. de 500 lei false la Braşov BRAŞOV, 30.­­ La cinematograful Apolo din oraşul nostru s-a descope­rit o bancnotă de 500 lei perfect i­­mitată. Autorităţile cred că în oraşul nostru există cineva care se îndelet­niceşte cu plasarea unor bancnote falsificate la Iaşi. Alte indicii deo­camdată nu sunt. Hârtia este perfect reuşită, atât ca desemn cât şi ca nu­anţe, atât numai că îi lipseşte filigra­­ma. el însuşi un maestru şi o autoritate în materie ! Auto­biografia din introducere, în care vedem copilul de 12—13 ani ajutor de notar onorific, în comuna Băleni, conducând cancelaria pri­măriei singur, dirijând fără greşeală actele stării civile, ţinând în regulă archiva, asimilându-şi zi cu zi toată ordinea administrativă, citind dez­baterile parlamentare, „omul“ care a devenit mai târziu d. I. Negreanu se vădeşte în mod luminos în copil, ne explică activitatea fermă, desă­vârşită în cele mai mici detalii ca Izabela Sadoveanu Conflict intre săteni şi dele­gaţii soc. „Mormintele Eroilor“ NEBOIU, 30.­­ Câţiva delegaţi ai ministerului de interne şi ai socie­tăţii „Mormintele Eroilor“ s’au pre­zentat la punctul Siriu-Buzău, spre a desgropa osemintele eroilor căzuţi în acea regiune, spre a fi reînhu­­mate în cimitirul eroilor. Locuitorii din Valea Buzăului s’au opus, astfel că delegaţii ministerului de interne şi ai societăţii „Mormintele Eroilor“ au fost nevoiţi să se retragă. Spre seară, delegaţii s’au prezentat din nou, crezând că nu vor fi zăriţi de locuitori. Aceştia însă au prins de veste şi au venit la cimitir înarmaţi cu topoare, lopeţi şi bastoane. Dele­gaţii au fost somaţi să plece. Cazul a fost adus la cunoştinţa jandarmilor, cari au intervenit. Cum au decurs solemnităţile în Capitală Ziua eroilor a fost comemorată joi în Capitală prin servicii religi­oase oficiate la toate cimitirile. Una din principalele solemnităţi au avut loc la mormântul eroului necunoscut din parcul Carol. In faţa muzeului militar se aflau delegaţiuni din partea: Uniunei o­­fiţerilor de rezervă, invalizi, văduve şi orfani de război, Virtutea milita­ră, Soc. veteranilor dela 1877, dele­­gaţiuni de studenţi dela toate facul­tăţile, precum şi următoarele şcoli: şcoala de arhitectură, liceul Sf. Sava şcoala normală a societăţei pentru învăţătura poporului român, semi­narul central, liceul de fete „Princi­pesa Ileana“, liceul de fete al socie­tăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, şcolile primare de băeţi Nr. 12 şi 13, precum şi Şcolile primare de fete Nr. 12 şi 13. Pe esplanada de jos au fost înşi­rate trupele, câte un detaşament de la diferite unităţi cu drapele şi mu­zici. ASISTENŢA Se aflau de faţă: patriarhul dr. Miron Cristea, membru al înaltei re­­genţe, mitropolitul Pimen al Moldo­vei, apoi d-nui I. Lugoşanu, subsec­retar de stat la preşidenţia consiliu­lui de miniştri, St. Ciceo-Pop, pre­şedintele Camerei, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Vlahide secreta­rul general al preşidenţiei consiliu­lui de miniştri, generalii Samsono­­vici, Nicoleanu, Economu, Prodan, Fotache Ionescu, Negreanu, Mano­­lescu, etc., deputat Aurel Bolintinea­­nu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciossu, în­conjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin a vorbit d. I. Lugoşanu, subsecretar de stat, în numele guvernului. Au depus coroane armata, primă­­­ria Capitalei, etc., după care şcolile şi trupa au defilat prin faţa mor­mântului, aruncând flori, în timp ce muzica intona „Imnul Eroului ne­cunoscut“ Solemnitatea a luat sfârşit la o­­rele 12. Solemnitatea de la spitalul Colţei Asociaţia internilor şi foştilor in­terni de spitale a comemorat joi, cu o solemnitate deosebită, pe foştii ei membri, căzuţi pe câmpul de onoare în timpul războiului. Parohul biserici Colţea, preotul O­­preanu, a oficiat o slujbă religioasă de pomenire a morţilor, după care a rostit o caldă cuvântare. A luat apoi cuvântul d. dr. Sandu Popovici, preşedintele Asociaţiei, ca­re a vorbit de marea contribuţie adu­să de corpul medical la sacrificiul unanim în clipele de restrişte ale războiului. D-sa a citat numele foş­tilor interni căzuţi în luptă şi a ros­tit pioase cuvinte pentru memoria lor. In numele corpului medical al spi­talului a vorbit d. profesor dr. Nanu Muscel, evocând clipele când simţul datoriei nu cruţa pe nimeni de sacri­ficiu. D. dr Mezincescu, în numele Efo­riei Spitalelor civile, a reînprospătat sentimentele de pietate ale corpului medical pentru eroii săi. La piatra comemorativă, pe care sunt cioplite spre eternă aducere a­­minte numele morţilor. Asociaţia in­ternilor, sub candela care le lumi­nează calea în noaptea celorlalte lumi, s’a depus o coroană de flori şi jerbe şi lacrimi. I­ne­d. general Rosetti — căci ele re* CUVÂNTAREA PRINŢULUI REGENT NICOLAE Dormi aie General, Am venit aci pentru ca alături de maiestatea sa regele şi familia rega­lă şi de regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recuno­ştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unitatea neamului. Aţi însemnat numele celor jertfiţi pe plăci de marmoră, pentru ca ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să vadă sacrificiile pe care armata şi ţara le-au făcut pentru îndeplinirea visului nostru de veacuri. Şi patrio­­tica d-voastră iniţiativă va găsi un ecou puternic în inimile tuturor. In momentul acesta trebuie să ne gândim la toţi aceia cari, după tim­puri, au lucrat pentru neam şi ţară, de la Mihai, primul întregitor, până la regele Carol I, care ne-a dat indepen­denţa şi a pus temelia României mo­derne şi la regele Ferdinand, care a întregit neamul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apărăm opera a­­celora care au lucrat şi s’au sacrificat pentru ţară. Aduc în acelaş timp o pioasă gân­dire şi o recunoscătoare amintire a­­liaţilor noştri, cari au căzut pe pă­mântul ţării româneşti, pentru cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci, vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pil­dă şi călăuză pentru faptele viitoare.­­­ Plăcile comemorative au fost dez­velite în prezenţa întregii familii regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Stroe, episcopul armatei, asistat de un numeros cler. După discursurile rostite, a avut loc decorarea personalului muzeului militar. La ora 6, regele, familia regală şi înalta, regenţă cu guvernul şi cor­pul diplomatic, au părăsit muzeul Solemnitatea de la Muzeul militar ţeanu îşi face apariţia, întâmpina­rea o face guvernul, reprezentat prin d-nii Iuiliu Maniu, general Condees­­cu, Vaida­ Voevod, Madgearu, Voicu Niţescu, Iora Mihalache, G. G. Miro­­nescu, Mirto, Gr. Gafencu şi Lugo­­j­anu. La intrarea în muzeu primirea e făcută de consiliul muzeului, re­prezentat prin d-nii general Rosetti, general Sion, general Constandache, general Bârzotescu, prof. Am­hrieşes­­cu şi preot N. Popescu. ASISTENŢA la țară de d-nii de Saint Aulaire şi general Berthelot a luat parte cor­pul diplomatic, reprezentat prin d-nii Gabriel Puaux, ministrul Fran­ţei, însărcinatul de afaceri al An­gliei, Ch. Wilson ministrul Statelor­ Unite ale Americei, Rj^LaDsi minis­trul Italiei, Szoembed­^^“.lstru­l Po­loniei, ministrul JaponMU şi ataşaţii militari ai statelor aliate. Casa regală: d-nii Hiott ministrul Casei regale, general Atanasescu, colonel Ionescu-Munte, locot.-colo­­nel Radu şi maior Dumitrescu adju­tanţi regali, colonel Drosu, prefec­tul palatului, Mocsonyi maestru de vânătoare şi Stârcea. D-nele de onoare: Poenaru, Pla­­gino, Catargi şi d-nele de Curte: Pillat şi Ghica. Au mai luat parte d-nii: Traian Bratu preşedintele Senatului, Ciceo- Popp preşedintele Camerei, V. Bră­­tianu, dr. C. Angelescu, Al. Lape­­datu, I. Nistor, general Moşoiu, Po­­klevski-Koziel, O. Goga, Oscar Nicu­­lescu, Aristide Blank, Vlahide, Moi­­sil- Vasilescu-Carpen, Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului ziariştilor, Saladin preşedintele coloniei fran­ceze, Trifu, dr. Niemirower, N. Şte­­fănescu, Alesseanu prim preşedinte al Curţii de Conturi, Stârcea, gene­ral Manolescu, etc. Clerul a fost reprezentat prin ar­hiereul Platon Ciosu, vicar al pa­triarhiei şi protoereul militar Ino­­cenţiu Ştefănescu, confesorul mili­tar al corpului II armată. Primul care ia cuvântul e d. ge­neral Rosetti, care face un istoric al Parcului Carol învecinat cu câmpia Libertăţii dela 1848, transformat as­tăzi într’un parc frumos prin stă­­-sa aflăm totalul dureros al aces­tor pierderi. Iată-i: 2528 ofiţeri, din­tre cari un englez, 43 de francezi şi un italian şi 239.603 oameni de tru­pă. „Pierderi nespus de grele — spu­ militar. I şi principesa mama la Craiova Primirea la g­ară.­Serbările CRAIOVA, 30. — Azi după amiază la ora 3 au sosit în localitate, cu un tren regal, regele Mihai, principesa­­mamă Elena şi principesa Olga, în­soţiţi de d-na Plavio, doamnă de onoare, locotenenţi-coloneii Mardare şi Radu, aghiotanţi regali. Trenul a fost condus de d. ingi­ner Marton, şeful inspectoratului de tracţiune c. f. r. şi de ''d. inspector de mişcare Atanasiu de aci. La sosirea în gară, au fost de fa­ţă toate autorităţile civile şi mili­tare, în frunte cu d. Virgil Potârcă, subsecretar de stat la agricultură, Vasile Rădulescu, directorul ministe­rial al Olteniei, general Scărişorea­­nu, comandantul corpului I armată, dr. Baculescu, prefect de Dolj, Con­stantin Potârcă, primarul Craiovei ofiţerii generali şi superiori din gar­nizoana locală, corpul magistraţi­lor, al profesorilor secundari şi no­tabilităţile oraşului. La sosirea trenului, muzica mili­tară a intonat imnul regi, iar o com­panie cu drapel a dat onorurile. La descinderea suveranului şi a principeselor, d. Const. Potârcă, pri­marul municipiului nostru, a pre­zentat tradiţionala pâine şi sare. D-sa a pronunţat următoarele cu­vinte de bunăvenire: Majestate!, vechea cetate a bani­lor vă urează prin glasul meu bun sosit Ea e­ste mândră de a primi între zidurile sale pe regele său şi fericită că are prilejul să arate de­votamentul şi dragostea respectu­oasă ce poartă dinastiei. Oferindu-vă după obiceiul străvechi pâinea şi sarea, vă facem cele mai calde urări ca sub luminata priveghere a au­gustei voastre mame să creşteţi ma­re şi înţelept şi să aveţi o domnie îndelungată, liniştită şi glorioasă, vuinţa d-rului C. Istrati, unde se ! Pentru scumnle­ noastre găseşte şi muzeul militar ce adă­posteşte şi mormântul ostaşului ne­cunoscut. D-sa arată apoi greutăţile întâm­pinate pentru aşezarea plăcilor co­memorative a căror desvelire s’a fă­cut ori, cari au fost biruite mulţu­mită ajutorului acordat de un mă­­nunchiu de instituţuni particulare cărora d. general Rosetti le exprimă recunoştinţa. D-sa mai vorbeşte de o nouă greu­tate întâmpinată. E vorba de stabi­lirea exactă a pierderilor. Şi această greutate a fost învinsă. Iar de la patru­. Să trăiţi maj­estate! Să tră­iască familia regală.“ îndelungate ovaţiuni au însoţit a­­ceastă cuvântare.­­ De la gară cortegiul a fost format astfel: automobilul cu d. Raicu Gior­man, inspector general al siguran­ţei din Oltenia şi d. comandant al jandarmilor, al doilea automobil chestorul poliţiei municipiului nos­tru, d. Iulian Pârvulescu, secretarul general al chesturei d. Tescoveanu, un escadron de cavalerie din regi­mentul 2 călăraşi, automobilul în care a luat loc regele Mihai, princi­pesa Elena şi principesa Olga a Greciei, un alt escadron de cavale­rie şi apoi automobilele cu tentanţii autorităţilor civile şi mi­litare. La plecare, în piaţa gărei, micii panduri, elevi de la Filiaşi, îmbră­caţi în tradiţionalele costume olte­neşti au dat onorurile, iar dealun­­gul parcursului până la parcul Bi­­bescu şcoalele şi populaţia oraşului au ovaţionat pe înalţii oaspeţi. DEMONSTRAŢIILE DE EQUI­­TAŢIE Demonstraţiile campionatului „ca­lului de arme“ s-au desfăşurat la hipodromul Bibescu în faţa regelui şi a principeselor şi a unui imens public. Au avut loc probe de dre­saj executate de ofiţerii de cavale­rie şi artilerie, în număr de 69 în­scrişi la concurs. Probele au fost e­­xecutate în grupe de câte 5-6 ofiţeri, fiecare grupă făcând aceleaşi figuri creatoare nerăbdătoare sau din uitare. In desvoltarea artei polone, Fa­lat ocupă ca peisagist un loc cu to­tul aparte. Astăzi în epoca de de­clin a impresionismului şi a curen­telor legate de el şi în acea de în­­colţire dureroasă de curente noui, destinate de a împinge plastica noastră pe căi noui, s’ar putea con­testa din punctul de vedere moder­nist extrem, valoarea şi raţiunea de a fi a curentului, pe care îl re­prezintă Falat. Insă eminentul critic polon St. Witkiewicz a spus cu mare drep­tate : „că de fapt nu există curen­­­te rele sau bune, ci numai artişti „talentaţi sau incapabili“. Arta lui Falat rămâne ca o va­loare hotărîtă şi concretă în plastic­i şi anume: mersul la pas, trap bă­tut, trap săltat, primiri la dreapta şi la stânga, porniri la galop mic, după loc, opriri, mersul înapoi, vol­te din trap şi galop. Perfecta execu­ţie a probelor de dresaj a stârnit admiraţia asistenţei. Printre execu­tanţi a fost şi d. căpitan Chircules­­cu, premiat în Italia. Acest campionat are un comitet de patronaj şi organizare sub preşi­­denţia principesei Elena mamă, iar comitetul local de organizare se compune din d-nii colonel Antones­­cu, comandantul brigăzii 8-a cava­lerie, comandantul regimentului 2 călăraşi, maior Strâmb­ea­nu şi căpi­tan Savopol, de la acelaş regiment. Astăseară a avut loc la trenul re­gal unde găzduesc tot timpul şede­rii aci înalţii oaspeţi, o masă oferi­tă de principesa mamă autorităţilor locale. Printre invitaţi sunt d. Virgil Po­târcă subsecretar de stat la dome­nii, Vasile Rădulescu, director mi­nisterial al Olteniei, dr. Baculescu, prefectul judeţului, Const. Potârcă, primarul municipiului, general Scă­­rişoreanu, comandantul corpului armată, general Marcu, d-na Maria Pop, generalul Mircescu, fost mi­nistru, general Moruzi, general To­­mulescu, general dr. Rădulescu, co­lonel Antonescu, Trandafir­escu, etc. Azi au avut loc şi probele de dre­saj. Mâine dimineaţă vor avea loc probele de fond. Suveranul şi prin­cipesele vor fi oaspeţii Craiovei timp de trei zile. LIA BRADU Examen­l de capacitate al normaliştilor Ministerul instrucţiunii a decis ca anul acesta examenul de capacitate al şcoalelor normale în vederea obţi­nerii diplomei de învăţător, să se ţină în conformitate cu Regulamen­tul, adică la fiecare şcoală normală în parte, iar nu pe şcoli grupate. Di­rectorul şcoalei este preşedintele co­­misiunei; în această calitate a fost delegat de minister a întocmi comi­­siunea din profesorii titulari ai ma­teriilor respective de la şcoală şi nu­mai în cazul când catedrele sunt o­­cupate cu suplinitori, comisia se va complecta cu profesori titulari de la liceul din localitate. La şcoalele normale de stat, apar­ţinând conferenţiarilor, ministerul va comunica numele delgatului însărci­nat cu prezidarea examenelor.­­ •­ Palatul Justiţiei După cum am anunţat, camera de punere sub acuzare a respins a­­pelul făcut de Tiberiu Vornic, care după cum se ştie este implicat în fal­surile cu pădurile statului, împotri­­ve pre­­va jurnalului de reconfirmare a man­datului de arestare dat de tribunal. Vornic a făcut atunci o cerere jude­cătorului de instrucţie cerând libe­rarea provizorie pe cauţiune mora­lă şi materială. D. judecător de instrucţie Florin Foişoreanu a respins însă această cerere, neinţelegând s’o admită ori­care ar fi cauţiunea ce s’ar oferi. D. Paul Guai, care după cum se ştie, fusese condamnat să plătească despăgubiri civile suma de 500 mii lei, d-lui Vintilescu, d. Guşi a atacat cu recurs decizia referitoare la dau­ne, iar Curtea de casaţie secţia II-a l-a­ admis. Decizia a fost casată cu trimitere la tribunalul de Argeş care va avea să judece numai chestiunea despăgubirilor civile. * înaintea tribunalului Ilfov a venit spre judecare procesul de calomnie intentat de d. Mihail Constantinescu administratorul delegat al societăţii „Creditul Minier“ ziarului „Lupta“ şi directorului ei. Ziarul „Lupta“ şi directorul ei au ridicat incidentul de incompetenţă. D. Constantinescu şi avocatul său au combătut incidentul. După 4 zi­le de chibzuire tribunalul s-a pro­nunţat ori, de acord cu concluziunile puse de procuror, admiţând inci­dentul de necompetinţă şi trimiţând afacerea la curtea­­cu juraţi. Grav accident de automobil lângă Braşov BRAŞOV. 30.­­ Un grav accident de automobil s’a întâmplat aseară la ora 7, pe şoseaua Braşov-Mercurea Ciucului, în apropriere de Tuşnad, la ieşirea din satul Bixad. ------------------- .... Din Braşov au plecat două autome prezintă 27 la suta din totalul celor cu merabri ai familiei d-lui As­­care au fost sub arme, fără a mai diier­­i,ra­ja Porţei No. 5. Famia socoti şi pierderile nemăsurate su­ferite de populaţia civilă“. Cia Ascher se ducea în escursie. Maşina în care se aflau Ascher, soţia sa şi doi fii ai lor, pe când se afla în plină viteză, a derapat la o cotitură şi s’a răsturnat. Toţi cei dinăuntru au fost prinşi sub sfără­­mături. Ascher a fost ucis, soţia sa uşor rănită, fiul cel mic are răni uşoare, iar băiatul cel mare s’a ales cu mâinile şi picioarele fracturate. Câţiva săteni au sărit în ajutorul victimelor. Moartea lui Ascher, care era şi pre­şedintele comunităţii evreeşti din lo­calitate, a produs o profundă impre­sie. La locuinţa lui e un adevărat pelerinaj. INFORMAŢII In ziua de 1 Iunie, orele 9 jum. di­mineaţa va avea loc, la Ateneul Ro­mân, deschiderea congresului anual al Societăţii „Principele Mircea“. Teatrul ELITE Cinema Duminică 1 Iunie 1930 ORA 9 jum. Deschiderea Stagiunei de Vară Vinul-Muzica şi Femeea Revista Operetă în 2 acte şi 16 Tablouri de NICON-N1CAN Creditul agricol se poate considera ca şi încheiat. Prima tranşă de inscripţiuni ipo­tecare va fi de 4 miliarde lei. Capitalul iniţial al creditului agri­col va fi de 500 de milioane lei, care, — prin lansarea inscripţiilor ipote­care , va putea atinge, — cum am spus — suma de 4 miliarde lei. Pes­te câte­va zile acest credit agricol va fi anunţat oficial. Te­atrul Marie Ventura în fiecare seară un Sâmb. şi Dum. matineu cu PREŢURI REDUSE. SECŢIA HI-a Divorţuri Duminică 1 Iunie ora 9 seara închiderea stagiunii cu „Şoarece de Biserică“ In baza unui gir fals pe o poliţă am fost chemat în declarare de că­tre I. Gropeanu, str. Dintre Gârle 8, deşi i-am pus în vedere printr-o scrisoare recomandată No. 8350 din 19 Mai, că iscălitura e falsă. Am depus plângere la Parchet contra falsificatorului. IOSEF HELLER :" Str. Zarafi 14 Aflăm cu plăcera logodna d-rei Valeria D. Adania, fiica d-lui D. A­­dania, şeful cunoscutei agenţii de publicitate cu acelaş nume, cu d. Leo Danziger, din Stressburg. Felicitările se primesc Duminică, 1 Iunie, în str. Carol 92. —» mmg» O-Mg■ " ■ ■ Cursuri de vară pentru învăţători Ministerul instrucţiunii a hotărît ca anul acesta să se ţină cursuri de vară de perfecţionare didactică­­ şi cursuri pentru învăţătorii-ajutori. Aceste cursuri se ţin astfel: La Câmpulung (Muscel) pentru învăţători minoritari din teritoriile alipite (perfecţionare în dreptul ci­vic, limba română, istoria şi geogra­fia).La Iaşi şcoala normală de băeţi pentru învăţătorii-ajutori şi stagiari din regiunea directoratelor Iaşi, Chi­şinău şi Cernăuţi. La şcoalele normale din Constan­ţa şi R. Vâlcea, învăţători din aceiaşi categorie din directoratele Cluj, Craiova, Bucureşti, Timişoara. La şcoala normală de fete din Iaşi învăţătoarele stagiare şi ajutoare din regiunea inspectoratelor Iaşi, Chi­şinău şi Cernăuţi. La şcoalele normale de fete din Sf. Gheorghe şi T. Severin învăţătoarele stagiare şi ajutoare din regiunile Bucureşti Cluj, Craiova şi Timişoa­ra, iar la şcoala normală de condu­cătoare din Braşov pentru conducă­toarele de grădini de copii, întreţinerea priveşte pe candidaţi. Doritorii de a urma aceste cursuri se vor adresa cu cererile la revizo­­ratele școlare cel mai târziu până la 10 Iunie iar revizoratele vor tri­mite tablourile ministerului până la 15 Iunie. EVADAREA UNOR LĂEŢI HUŞI, 30. — Legiunea de jandarmi din Huşi făcând cercetări a consta­tat că există numeroşi ţigani, hoţi, pripăşiţi în judeţ, care s’au sustras dela serviciul militar. Au fost găsiţi opt din aceşti ţigani, care au fost re­crutaţi şi încorporaţi imediat, in timpul nopţii ei au evadat de la ares­­tul de recrutare. Făcându-se putere au fost arestaţi doar 7 din ei. Generalul Cantacuzino, doamna Ecaterina Kalinderu cu fiul său, domnul şi doamna Dinu Arion şi doamna Ioana Fălcoianu aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor că Sâmbătă 31 Mai 1930 are loc la orele 10 jum. dimi­neaţa în Biserica Sa­tul Ilie Gor­gan­ din str. Silfidelor (lângă Im­primeria Statului de pe B-dul El­­­sabeta) parastasul de 40 de zile , prea iubitei lor .­ Principesa Elena General Cantacuzino Aceasta tine loc de orice invi­taţie.

Next