Adevěrul, iunie 1930 (Anul 43, nr. 14241-14265)
1930-06-02 / nr. 14241
eata Ifak de X vara este uşoară, vaporoasă, elastică şi mlădioasă. Ghetele târele încălzesc piciorul, provoacă răni şi dureri. E foarte important ca gheata de vară să se ebtină ca s’o poată cumpără toata lumea*. Pantofii de pânză CORCO ® cauciuc Întrunesc toate ci I* , ■ ■ une şi necesare â/uc " *■*“*' /**■’ observaţi marcari mmmiki STAGIUNEA BALNEARA ŞI SANATORIUL Sub direcţiunea şi conducerea economică cu totul nouă. Surse radioactive: electroterapie, hidroterapie, mecano-Terapie. Medic-Şef conducător : Dr. Arthur Kollek. Circulaţie regulată cu cale ferată şi automobile. Locul de recreaţie cel mai ideal pentru bolnavi şi cei ce au nevoie de odihnă. Cure fârtejet de dietă. Confortul cel mai modern. Minunată Bae termală cu ștrand, betonată, situată în mijlocul pădurei, 2400 mp, extindere. Unică pe continent. UN NOU SUCCES AMERICAN Stofe originale Engleze din fabricile: May <$ Hamei Londra, John Taylors Ltd, Huddesfield Lowe Donald Londra, Wilfling & Co. Manchester, etc. etc. Găsiţi numai la „SUCHARDA“, unde obţineţi câte 3 metri stofă plătind numai taxa vamală aferentă, iar pentru plata stofei daţi în schimb orice costum vechiu. „SUCHARDA“ Stradela Sf. Nicolae Şelarin, etaj. Băile Herculane pe linia Bucureşti-Timişoara, cu renumitele therme sulfo-saline (54 gr. Cels.) în valea romantică a Cernei cu tot confortul modern, funcţionează anul întreg. Vindecarea sigură la resumatisme, gută, sciatică, boli de femei, etc. La cerere se tri-’ mit imediat prospecte şi orice desluşiri, se rezervă camere de DIRECŢIUNEA BĂILOR MINITERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară . Doctorul H. MARTIN reîntorcându-se din Paris unde a lucrat ca asistent şi colaborator al Prof. Berillon la clinica de Psihoterapie şi Hypnologie (Paris) a reînceput consultaţiunile Vindecă IMPOTENŢA Meuressienia, Histeria Melancolia, Timiditatea, Fabia D. Iosif H. Calman zis Calmano- Vici născ. la 19 Septembrie 1894 în corn. Tg. Ocna, jud. Bacău, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Calman în acela de Calmanovici, spre a se numi Iosif Calmanovici. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numenumelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală Că în ziua de Vineri 27 Iunie 1938, orele 11 se va ţine licitaţie publică la Sediul Inspecţiei IX-a Mişcare, Gara Iaşi, cu oferte închise şi sigilate pentru : CONCESIONAREA EXPLOATĂRII RESTAURANTULUI CL. III ŞI BUFETULUI CL. III DIN STAŢIA DOLHASCA. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R. iar pentru orice alte informaţii referitoare la această concesionare cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei de mai sus, în orice zi de lucru în orele de serviciu. No. 256-930. Direcţia Exploatării. Paralisia, nevralgia, contracturi, tremuraturi, reumatism, Insomnie, somnolenţă, dureri de timp, NEVROSA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONANA, INCONTINENŢA DE URINA — Metode Fizico-Electrice şi Psihice, HIPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II, casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 şi 2—7. Intrarea pe la Cinematograf. „DOM CĂLĂTORII IN LUMEA BASMELOR“ Iată titlu! unei minunate cărţi, scrisă de Selma Lagerlöff... Câţi copii, citind titlul acesta, n’ar voi s’o aibe — pentru ca, odată cu scriitoarea norvegiană, să călătorească şi ei, fericiţi prin fermecătoarea şi fantastica lume a poveştilor! Dar e numai una singură, din mulţimea de cărţi frumoase pe care le va expune editura „ADEVERUL“ — între zilele de 25 Mai—X iunie—în saloanele de artă şi muzică Mozart, şi care alcătuesc doar începutul unei frumoase activităţi pe tărâmul editării de literatură pentru copii. La ora 5 precis, regele Mihai însoţit de prinţul regent Nicolae, principesa-mamă Elena, ex regina Greciei Elisabeta, principesa Olga a Iugoslaviei şi de Înalţii regenţi Paşi în concepţiile largi ale „bătrânu- i triarhul Miron Cristea şi d. C. Sărăînoo O t O tria tonor 1 O mîntp I to»mn îfj Tnmn W«vivan lui“, încă atât de tânăr la minte, de azi, ne deşteaptă regretul pentru juristul de carieră strălucită ce arfi putut fi, dacă împrejurările i-ar fi îngăduit să ia acest drum. Din toată pasiunea cu care şi-a însuşit întreagă jurisprudenţa română şi franceză, din felul „minuţios şi pătrunzător“ în care a tratat probleme de drept, în tot ce a scris relativ la ele, se vede clar şi lămurit „vocaţiunea“. Dându-mi cartea sa d. I. Negreanu, mi-a confiat pe gânduri îndoiala că şi-a greşit poate cariera, că ar fi avut alte satisfacţii dacă ar fi devenit jurist , în primul loc satisfacerea înaltă intelectuală de a se preocupa de probleme şi studii pentru care era atât de indicat şi prin înclinaţia înăscută şi prin calităţile inteligenţii sale. Articolele şi studiile d-lui I. Negreanu, „formează adevărate monografii asupra problemelor de drept tratate“. Aceste apreciaţii, atât de preţioase, ca venind de la o personalitate ca a d-lui Hamangiu, poate au trezit oarecare regret în sufletul d-lui Negreanu, care s’a întâlnit şi cu regretul meu şi al multora din cei ce i-au citit volumul cu mai multă competinţă decât mine. Regăsesc însă în cuvintele cu care-şi închee consideraţiile autobiografice din Introducere,* pe prietenul care mi-a servit ca model de înţelepciune de când îl cunosc: „Publicând volumul de faţă n’am pretenţiunea de a fi un inovator. Cred totuşi că au folosit multora şi vor folosi şi tinerei generaţiuni cele cuprinse în studiile acestea, unde vor găsi gata tratate diferite chestiuni, îmi permit să spun asta cu toată modestia“. El se împacă cu toate la gândul că va folosi altora. E aci întreg caracterul și personalitatea d-lui I. Negreanu. Innecat in Someş CLUJ, 30. — Eri după amiază, tânărul Ludovig Iancoș s’a dus să se scalde în Someş. Luat de curent tânărul s’a înecat. Cadavrul său a fost pescuit deabia astăzi la zăgazul unei mori. creând un imbold proaspăt şi viu pentru ochi, el forţează imaginaţiunea ca să complecteze imaginea laconică, deşteaptă cicluri întregi de asociaţiuni, lucrează direct asupra laturei emoţionate a vieţei umane. Este înainte de toate şi numai pictor. In natura, în firea întreagă, îl atrage aspectul pictural, sau mai bine zis posibilitatea picturală a motivului, problema culoarei însă nu detaşată de lucruri, ci în strânsă legătură cu ele, cu viaţa lor, cu caracterul acestei vieţi. De la linie, de la desemnul ingineresc propriu zis, a trecut Falat la pictură ; d’aci acel extraordinar simţ al formei, dau priceperea de a construi câte odată cu o singură, în mod riscant de îndrăzneaţă, trăsătură de penel, şi aceasta în acuarelă unde, drept vorbind, chiar materialul însuşi nu permite nici un fel de corecturi. Operele lui sunt caracterizate printr’o tratare largă a formei, printr’o aplicare a culoarei plină de siguranţa de sine, prin aruncarea de pete mari ce confluează între ele şi prin trăsături întregi colorate provocate printr’o singură mişcare, printr’o extremă economie a mijloacelor, pe lângă o neverosimilă putere de efect obţinut, în fine, printr’un mod magistral în utilizarea fondului lucios al hârtiei (spre pildă în acuarele ce reprezintă vederi de iarnă, de toamnă), ceea ce formează caracteristica esenţială, de bază, a tehnicei acuarelistice. Pe un tânăr pictor oarecare, care vroia să se consacre picturii de peisage, Ingres îl sfătuia să stupeisage, Ingres îl sfătuia să studieze pe Rafael, Michel Angelo, Shakespeare, Beethoven şi A. Hoffman, asigurându-i că atunci va deveni cel mai mare peisagist! Falat a studiat pe aceştia şi pe mulţi alţii, a fost muzical, adora pe poeţi, se interesa în mod viu de literatura polonă şi străină. Cine ar admite ca din lectura favorită a acestui peisagist neaoş polon făcea parte între altele opera lui Lafcadio Hearn despre Japonia ? Falat a cunoscut şi adâncit nu numai natura, ci şi sufletul uman în manifestaţiunile sale cele mai variate. Graţie acestei împrejurări acest pictor de peisaje autochtone, de vederi ale oraşelor şi operelor, de arhitectură, de marea polonă, de scene „în genere“ şi de tipuri populare, de animale şi vânători, a putut deveni în acelaş timp şi un portretist de seamă. O vitalitate uimitoare, o fantasie juvenilă şi un temperament artistic incomparabil chiar în ultimii ani ai vieţii sale făceau că nu se găsea în cercurile artistice un tovarăş mai plăcut şi mai dorit decât el, un prieten, un participant mai voios la petreceri la orice oră de zi şi de noapte. Relevăm aceasta deoarece aruncăm astfel o lumină caracteristică asupra felului artei sale, care nu are în ea nimic din poza artificială, nimic dintr’o măestrie calculată în mod rece, pentru a produce efect, ci care este, din contra, o manifestaţie sinceră directă a firei sale extraordinar de impulsive. Falat susţine comparaţia cu oricare pictor analog din toate centrele artistice, nu cedează nici unuia, şi îi întrece pe mulţi. Evident nu întotdeauna, ci des, căci nici el nu este câteodată fără cusururi, cam la el rezultă din exuberanţa temperamentului sau dintr’o febră ca polonă fără consideraţie pentru direcţiuni şi curente dominante. Căci ea este o artă de rassă şi un imn poetic pe tema solului polon. Ea constitue în acelaş timp o mare, voioasă afirmare a vieţii polone, exprimată în mod artistic, prin graiul mijloacelor plastice proprii numai lui Falat. de 500 lei false la Braşov BRAŞOV, 30. La cinematograful Apolo din oraşul nostru s-a descoperit o bancnotă de 500 lei perfect imitată. Autorităţile cred că în oraşul nostru există cineva care se îndeletniceşte cu plasarea unor bancnote falsificate la Iaşi. Alte indicii deocamdată nu sunt. Hârtia este perfect reuşită, atât ca desemn cât şi ca nuanţe, atât numai că îi lipseşte filigrama. el însuşi un maestru şi o autoritate în materie ! Autobiografia din introducere, în care vedem copilul de 12—13 ani ajutor de notar onorific, în comuna Băleni, conducând cancelaria primăriei singur, dirijând fără greşeală actele stării civile, ţinând în regulă archiva, asimilându-şi zi cu zi toată ordinea administrativă, citind dezbaterile parlamentare, „omul“ care a devenit mai târziu d. I. Negreanu se vădeşte în mod luminos în copil, ne explică activitatea fermă, desăvârşită în cele mai mici detalii ca Izabela Sadoveanu Conflict intre săteni şi delegaţii soc. „Mormintele Eroilor“ NEBOIU, 30. Câţiva delegaţi ai ministerului de interne şi ai societăţii „Mormintele Eroilor“ s’au prezentat la punctul Siriu-Buzău, spre a desgropa osemintele eroilor căzuţi în acea regiune, spre a fi reînhumate în cimitirul eroilor. Locuitorii din Valea Buzăului s’au opus, astfel că delegaţii ministerului de interne şi ai societăţii „Mormintele Eroilor“ au fost nevoiţi să se retragă. Spre seară, delegaţii s’au prezentat din nou, crezând că nu vor fi zăriţi de locuitori. Aceştia însă au prins de veste şi au venit la cimitir înarmaţi cu topoare, lopeţi şi bastoane. Delegaţii au fost somaţi să plece. Cazul a fost adus la cunoştinţa jandarmilor, cari au intervenit. Cum au decurs solemnităţile în Capitală Ziua eroilor a fost comemorată joi în Capitală prin servicii religioase oficiate la toate cimitirile. Una din principalele solemnităţi au avut loc la mormântul eroului necunoscut din parcul Carol. In faţa muzeului militar se aflau delegaţiuni din partea: Uniunei ofiţerilor de rezervă, invalizi, văduve şi orfani de război, Virtutea militară, Soc. veteranilor dela 1877, delegaţiuni de studenţi dela toate facultăţile, precum şi următoarele şcoli: şcoala de arhitectură, liceul Sf. Sava şcoala normală a societăţei pentru învăţătura poporului român, seminarul central, liceul de fete „Principesa Ileana“, liceul de fete al societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, şcolile primare de băeţi Nr. 12 şi 13, precum şi Şcolile primare de fete Nr. 12 şi 13. Pe esplanada de jos au fost înşirate trupele, câte un detaşament de la diferite unităţi cu drapele şi muzici. ASISTENŢA Se aflau de faţă: patriarhul dr. Miron Cristea, membru al înaltei regenţe, mitropolitul Pimen al Moldovei, apoi d-nui I. Lugoşanu, subsecretar de stat la preşidenţia consiliului de miniştri, St. Ciceo-Pop, preşedintele Camerei, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Vlahide secretarul general al preşidenţiei consiliului de miniştri, generalii Samsonovici, Nicoleanu, Economu, Prodan, Fotache Ionescu, Negreanu, Manolescu, etc., deputat Aurel Bolintineanu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciossu, înconjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin a vorbit d. I. Lugoşanu, subsecretar de stat, în numele guvernului. Au depus coroane armata, primăria Capitalei, etc., după care şcolile şi trupa au defilat prin faţa mormântului, aruncând flori, în timp ce muzica intona „Imnul Eroului necunoscut“ Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12. Solemnitatea de la spitalul Colţei Asociaţia internilor şi foştilor interni de spitale a comemorat joi, cu o solemnitate deosebită, pe foştii ei membri, căzuţi pe câmpul de onoare în timpul războiului. Parohul biserici Colţea, preotul Opreanu, a oficiat o slujbă religioasă de pomenire a morţilor, după care a rostit o caldă cuvântare. A luat apoi cuvântul d. dr. Sandu Popovici, preşedintele Asociaţiei, care a vorbit de marea contribuţie adusă de corpul medical la sacrificiul unanim în clipele de restrişte ale războiului. D-sa a citat numele foştilor interni căzuţi în luptă şi a rostit pioase cuvinte pentru memoria lor. In numele corpului medical al spitalului a vorbit d. profesor dr. Nanu Muscel, evocând clipele când simţul datoriei nu cruţa pe nimeni de sacrificiu. D. dr Mezincescu, în numele Eforiei Spitalelor civile, a reînprospătat sentimentele de pietate ale corpului medical pentru eroii săi. La piatra comemorativă, pe care sunt cioplite spre eternă aducere aminte numele morţilor. Asociaţia internilor, sub candela care le luminează calea în noaptea celorlalte lumi, s’a depus o coroană de flori şi jerbe şi lacrimi. Ined. general Rosetti — căci ele re* CUVÂNTAREA PRINŢULUI REGENT NICOLAE Dormi aie General, Am venit aci pentru ca alături de maiestatea sa regele şi familia regală şi de regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recunoştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unitatea neamului. Aţi însemnat numele celor jertfiţi pe plăci de marmoră, pentru ca ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să vadă sacrificiile pe care armata şi ţara le-au făcut pentru îndeplinirea visului nostru de veacuri. Şi patriotica d-voastră iniţiativă va găsi un ecou puternic în inimile tuturor. In momentul acesta trebuie să ne gândim la toţi aceia cari, după timpuri, au lucrat pentru neam şi ţară, de la Mihai, primul întregitor, până la regele Carol I, care ne-a dat independenţa şi a pus temelia României moderne şi la regele Ferdinand, care a întregit neamul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apărăm opera acelora care au lucrat şi s’au sacrificat pentru ţară. Aduc în acelaş timp o pioasă gândire şi o recunoscătoare amintire aliaţilor noştri, cari au căzut pe pământul ţării româneşti, pentru cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci, vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pildă şi călăuză pentru faptele viitoare. Plăcile comemorative au fost dezvelite în prezenţa întregii familii regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Stroe, episcopul armatei, asistat de un numeros cler. După discursurile rostite, a avut loc decorarea personalului muzeului militar. La ora 6, regele, familia regală şi înalta, regenţă cu guvernul şi corpul diplomatic, au părăsit muzeul Solemnitatea de la Muzeul militar ţeanu îşi face apariţia, întâmpinarea o face guvernul, reprezentat prin d-nii Iuiliu Maniu, general Condeescu, Vaida Voevod, Madgearu, Voicu Niţescu, Iora Mihalache, G. G. Mironescu, Mirto, Gr. Gafencu şi Lugojanu. La intrarea în muzeu primirea e făcută de consiliul muzeului, reprezentat prin d-nii general Rosetti, general Sion, general Constandache, general Bârzotescu, prof. Amhrieşescu şi preot N. Popescu. ASISTENŢA la țară de d-nii de Saint Aulaire şi general Berthelot a luat parte corpul diplomatic, reprezentat prin d-nii Gabriel Puaux, ministrul Franţei, însărcinatul de afaceri al Angliei, Ch. Wilson ministrul Statelor Unite ale Americei, Rj^LaDsi ministrul Italiei, Szoembed^^“.lstrul Poloniei, ministrul JaponMU şi ataşaţii militari ai statelor aliate. Casa regală: d-nii Hiott ministrul Casei regale, general Atanasescu, colonel Ionescu-Munte, locot.-colonel Radu şi maior Dumitrescu adjutanţi regali, colonel Drosu, prefectul palatului, Mocsonyi maestru de vânătoare şi Stârcea. D-nele de onoare: Poenaru, Plagino, Catargi şi d-nele de Curte: Pillat şi Ghica. Au mai luat parte d-nii: Traian Bratu preşedintele Senatului, Ciceo- Popp preşedintele Camerei, V. Brătianu, dr. C. Angelescu, Al. Lapedatu, I. Nistor, general Moşoiu, Poklevski-Koziel, O. Goga, Oscar Niculescu, Aristide Blank, Vlahide, Moisil- Vasilescu-Carpen, Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului ziariştilor, Saladin preşedintele coloniei franceze, Trifu, dr. Niemirower, N. Ştefănescu, Alesseanu prim preşedinte al Curţii de Conturi, Stârcea, general Manolescu, etc. Clerul a fost reprezentat prin arhiereul Platon Ciosu, vicar al patriarhiei şi protoereul militar Inocenţiu Ştefănescu, confesorul militar al corpului II armată. Primul care ia cuvântul e d. general Rosetti, care face un istoric al Parcului Carol învecinat cu câmpia Libertăţii dela 1848, transformat astăzi într’un parc frumos prin stă-sa aflăm totalul dureros al acestor pierderi. Iată-i: 2528 ofiţeri, dintre cari un englez, 43 de francezi şi un italian şi 239.603 oameni de trupă. „Pierderi nespus de grele — spu militar. I şi principesa mama la Craiova Primirea la gară.Serbările CRAIOVA, 30. — Azi după amiază la ora 3 au sosit în localitate, cu un tren regal, regele Mihai, principesamamă Elena şi principesa Olga, însoţiţi de d-na Plavio, doamnă de onoare, locotenenţi-coloneii Mardare şi Radu, aghiotanţi regali. Trenul a fost condus de d. inginer Marton, şeful inspectoratului de tracţiune c. f. r. şi de ''d. inspector de mişcare Atanasiu de aci. La sosirea în gară, au fost de faţă toate autorităţile civile şi militare, în frunte cu d. Virgil Potârcă, subsecretar de stat la agricultură, Vasile Rădulescu, directorul ministerial al Olteniei, general Scărişoreanu, comandantul corpului I armată, dr. Baculescu, prefect de Dolj, Constantin Potârcă, primarul Craiovei ofiţerii generali şi superiori din garnizoana locală, corpul magistraţilor, al profesorilor secundari şi notabilităţile oraşului. La sosirea trenului, muzica militară a intonat imnul regi, iar o companie cu drapel a dat onorurile. La descinderea suveranului şi a principeselor, d. Const. Potârcă, primarul municipiului nostru, a prezentat tradiţionala pâine şi sare. D-sa a pronunţat următoarele cuvinte de bunăvenire: Majestate!, vechea cetate a banilor vă urează prin glasul meu bun sosit Ea este mândră de a primi între zidurile sale pe regele său şi fericită că are prilejul să arate devotamentul şi dragostea respectuoasă ce poartă dinastiei. Oferindu-vă după obiceiul străvechi pâinea şi sarea, vă facem cele mai calde urări ca sub luminata priveghere a augustei voastre mame să creşteţi mare şi înţelept şi să aveţi o domnie îndelungată, liniştită şi glorioasă, vuinţa d-rului C. Istrati, unde se ! Pentru scumnle noastre găseşte şi muzeul militar ce adăposteşte şi mormântul ostaşului necunoscut. D-sa arată apoi greutăţile întâmpinate pentru aşezarea plăcilor comemorative a căror desvelire s’a făcut ori, cari au fost biruite mulţumită ajutorului acordat de un mănunchiu de instituţuni particulare cărora d. general Rosetti le exprimă recunoştinţa. D-sa mai vorbeşte de o nouă greutate întâmpinată. E vorba de stabilirea exactă a pierderilor. Şi această greutate a fost învinsă. Iar de la patru. Să trăiţi majestate! Să trăiască familia regală.“ îndelungate ovaţiuni au însoţit această cuvântare. De la gară cortegiul a fost format astfel: automobilul cu d. Raicu Giorman, inspector general al siguranţei din Oltenia şi d. comandant al jandarmilor, al doilea automobil chestorul poliţiei municipiului nostru, d. Iulian Pârvulescu, secretarul general al chesturei d. Tescoveanu, un escadron de cavalerie din regimentul 2 călăraşi, automobilul în care a luat loc regele Mihai, principesa Elena şi principesa Olga a Greciei, un alt escadron de cavalerie şi apoi automobilele cu tentanţii autorităţilor civile şi militare. La plecare, în piaţa gărei, micii panduri, elevi de la Filiaşi, îmbrăcaţi în tradiţionalele costume olteneşti au dat onorurile, iar dealungul parcursului până la parcul Bibescu şcoalele şi populaţia oraşului au ovaţionat pe înalţii oaspeţi. DEMONSTRAŢIILE DE EQUITAŢIE Demonstraţiile campionatului „calului de arme“ s-au desfăşurat la hipodromul Bibescu în faţa regelui şi a principeselor şi a unui imens public. Au avut loc probe de dresaj executate de ofiţerii de cavalerie şi artilerie, în număr de 69 înscrişi la concurs. Probele au fost executate în grupe de câte 5-6 ofiţeri, fiecare grupă făcând aceleaşi figuri creatoare nerăbdătoare sau din uitare. In desvoltarea artei polone, Falat ocupă ca peisagist un loc cu totul aparte. Astăzi în epoca de declin a impresionismului şi a curentelor legate de el şi în acea de încolţire dureroasă de curente noui, destinate de a împinge plastica noastră pe căi noui, s’ar putea contesta din punctul de vedere modernist extrem, valoarea şi raţiunea de a fi a curentului, pe care îl reprezintă Falat. Insă eminentul critic polon St. Witkiewicz a spus cu mare dreptate : „că de fapt nu există curente rele sau bune, ci numai artişti „talentaţi sau incapabili“. Arta lui Falat rămâne ca o valoare hotărîtă şi concretă în plastici şi anume: mersul la pas, trap bătut, trap săltat, primiri la dreapta şi la stânga, porniri la galop mic, după loc, opriri, mersul înapoi, volte din trap şi galop. Perfecta execuţie a probelor de dresaj a stârnit admiraţia asistenţei. Printre executanţi a fost şi d. căpitan Chirculescu, premiat în Italia. Acest campionat are un comitet de patronaj şi organizare sub preşidenţia principesei Elena mamă, iar comitetul local de organizare se compune din d-nii colonel Antonescu, comandantul brigăzii 8-a cavalerie, comandantul regimentului 2 călăraşi, maior Strâmbeanu şi căpitan Savopol, de la acelaş regiment. Astăseară a avut loc la trenul regal unde găzduesc tot timpul şederii aci înalţii oaspeţi, o masă oferită de principesa mamă autorităţilor locale. Printre invitaţi sunt d. Virgil Potârcă subsecretar de stat la domenii, Vasile Rădulescu, director ministerial al Olteniei, dr. Baculescu, prefectul judeţului, Const. Potârcă, primarul municipiului, general Scărişoreanu, comandantul corpului armată, general Marcu, d-na Maria Pop, generalul Mircescu, fost ministru, general Moruzi, general Tomulescu, general dr. Rădulescu, colonel Antonescu, Trandafirescu, etc. Azi au avut loc şi probele de dresaj. Mâine dimineaţă vor avea loc probele de fond. Suveranul şi principesele vor fi oaspeţii Craiovei timp de trei zile. LIA BRADU Examenl de capacitate al normaliştilor Ministerul instrucţiunii a decis ca anul acesta examenul de capacitate al şcoalelor normale în vederea obţinerii diplomei de învăţător, să se ţină în conformitate cu Regulamentul, adică la fiecare şcoală normală în parte, iar nu pe şcoli grupate. Directorul şcoalei este preşedintele comisiunei; în această calitate a fost delegat de minister a întocmi comisiunea din profesorii titulari ai materiilor respective de la şcoală şi numai în cazul când catedrele sunt ocupate cu suplinitori, comisia se va complecta cu profesori titulari de la liceul din localitate. La şcoalele normale de stat, aparţinând conferenţiarilor, ministerul va comunica numele delgatului însărcinat cu prezidarea examenelor. • Palatul Justiţiei După cum am anunţat, camera de punere sub acuzare a respins apelul făcut de Tiberiu Vornic, care după cum se ştie este implicat în falsurile cu pădurile statului, împotrive preva jurnalului de reconfirmare a mandatului de arestare dat de tribunal. Vornic a făcut atunci o cerere judecătorului de instrucţie cerând liberarea provizorie pe cauţiune morală şi materială. D. judecător de instrucţie Florin Foişoreanu a respins însă această cerere, neinţelegând s’o admită oricare ar fi cauţiunea ce s’ar oferi. D. Paul Guai, care după cum se ştie, fusese condamnat să plătească despăgubiri civile suma de 500 mii lei, d-lui Vintilescu, d. Guşi a atacat cu recurs decizia referitoare la daune, iar Curtea de casaţie secţia II-a l-a admis. Decizia a fost casată cu trimitere la tribunalul de Argeş care va avea să judece numai chestiunea despăgubirilor civile. * înaintea tribunalului Ilfov a venit spre judecare procesul de calomnie intentat de d. Mihail Constantinescu administratorul delegat al societăţii „Creditul Minier“ ziarului „Lupta“ şi directorului ei. Ziarul „Lupta“ şi directorul ei au ridicat incidentul de incompetenţă. D. Constantinescu şi avocatul său au combătut incidentul. După 4 zile de chibzuire tribunalul s-a pronunţat ori, de acord cu concluziunile puse de procuror, admiţând incidentul de necompetinţă şi trimiţând afacerea la curteacu juraţi. Grav accident de automobil lângă Braşov BRAŞOV. 30. Un grav accident de automobil s’a întâmplat aseară la ora 7, pe şoseaua Braşov-Mercurea Ciucului, în apropriere de Tuşnad, la ieşirea din satul Bixad. ------------------- .... Din Braşov au plecat două autome prezintă 27 la suta din totalul celor cu merabri ai familiei d-lui Ascare au fost sub arme, fără a mai diieri,raja Porţei No. 5. Famia socoti şi pierderile nemăsurate suferite de populaţia civilă“. Cia Ascher se ducea în escursie. Maşina în care se aflau Ascher, soţia sa şi doi fii ai lor, pe când se afla în plină viteză, a derapat la o cotitură şi s’a răsturnat. Toţi cei dinăuntru au fost prinşi sub sfărămături. Ascher a fost ucis, soţia sa uşor rănită, fiul cel mic are răni uşoare, iar băiatul cel mare s’a ales cu mâinile şi picioarele fracturate. Câţiva săteni au sărit în ajutorul victimelor. Moartea lui Ascher, care era şi preşedintele comunităţii evreeşti din localitate, a produs o profundă impresie. La locuinţa lui e un adevărat pelerinaj. INFORMAŢII In ziua de 1 Iunie, orele 9 jum. dimineaţa va avea loc, la Ateneul Român, deschiderea congresului anual al Societăţii „Principele Mircea“. Teatrul ELITE Cinema Duminică 1 Iunie 1930 ORA 9 jum. Deschiderea Stagiunei de Vară Vinul-Muzica şi Femeea Revista Operetă în 2 acte şi 16 Tablouri de NICON-N1CAN Creditul agricol se poate considera ca şi încheiat. Prima tranşă de inscripţiuni ipotecare va fi de 4 miliarde lei. Capitalul iniţial al creditului agricol va fi de 500 de milioane lei, care, — prin lansarea inscripţiilor ipotecare , va putea atinge, — cum am spus — suma de 4 miliarde lei. Peste câteva zile acest credit agricol va fi anunţat oficial. Teatrul Marie Ventura în fiecare seară un Sâmb. şi Dum. matineu cu PREŢURI REDUSE. SECŢIA HI-a Divorţuri Duminică 1 Iunie ora 9 seara închiderea stagiunii cu „Şoarece de Biserică“ In baza unui gir fals pe o poliţă am fost chemat în declarare de către I. Gropeanu, str. Dintre Gârle 8, deşi i-am pus în vedere printr-o scrisoare recomandată No. 8350 din 19 Mai, că iscălitura e falsă. Am depus plângere la Parchet contra falsificatorului. IOSEF HELLER :" Str. Zarafi 14 Aflăm cu plăcera logodna d-rei Valeria D. Adania, fiica d-lui D. Adania, şeful cunoscutei agenţii de publicitate cu acelaş nume, cu d. Leo Danziger, din Stressburg. Felicitările se primesc Duminică, 1 Iunie, în str. Carol 92. —» mmg» O-Mg■ " ■ ■ Cursuri de vară pentru învăţători Ministerul instrucţiunii a hotărît ca anul acesta să se ţină cursuri de vară de perfecţionare didactică şi cursuri pentru învăţătorii-ajutori. Aceste cursuri se ţin astfel: La Câmpulung (Muscel) pentru învăţători minoritari din teritoriile alipite (perfecţionare în dreptul civic, limba română, istoria şi geografia).La Iaşi şcoala normală de băeţi pentru învăţătorii-ajutori şi stagiari din regiunea directoratelor Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi. La şcoalele normale din Constanţa şi R. Vâlcea, învăţători din aceiaşi categorie din directoratele Cluj, Craiova, Bucureşti, Timişoara. La şcoala normală de fete din Iaşi învăţătoarele stagiare şi ajutoare din regiunea inspectoratelor Iaşi, Chişinău şi Cernăuţi. La şcoalele normale de fete din Sf. Gheorghe şi T. Severin învăţătoarele stagiare şi ajutoare din regiunile Bucureşti Cluj, Craiova şi Timişoara, iar la şcoala normală de conducătoare din Braşov pentru conducătoarele de grădini de copii, întreţinerea priveşte pe candidaţi. Doritorii de a urma aceste cursuri se vor adresa cu cererile la revizoratele școlare cel mai târziu până la 10 Iunie iar revizoratele vor trimite tablourile ministerului până la 15 Iunie. EVADAREA UNOR LĂEŢI HUŞI, 30. — Legiunea de jandarmi din Huşi făcând cercetări a constatat că există numeroşi ţigani, hoţi, pripăşiţi în judeţ, care s’au sustras dela serviciul militar. Au fost găsiţi opt din aceşti ţigani, care au fost recrutaţi şi încorporaţi imediat, in timpul nopţii ei au evadat de la arestul de recrutare. Făcându-se putere au fost arestaţi doar 7 din ei. Generalul Cantacuzino, doamna Ecaterina Kalinderu cu fiul său, domnul şi doamna Dinu Arion şi doamna Ioana Fălcoianu aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor că Sâmbătă 31 Mai 1930 are loc la orele 10 jum. dimineaţa în Biserica Satul Ilie Gorgan din str. Silfidelor (lângă Imprimeria Statului de pe B-dul Elsabeta) parastasul de 40 de zile , prea iubitei lor . Principesa Elena General Cantacuzino Aceasta tine loc de orice invitaţie.