Adevěrul, august 1930 (Anul 43, nr. 14292-14318)
1930-08-01 / nr. 14292
Vag.' 7-a Desigur că fiecare dintre dv. v’afi întrebat adeseori, dacă materialul prezentat de revistele ilustrate care apar la noi, este egal cu confruntul publicaţiilor similare străine şi v’afi putut forma o idee precisă despre ce poate plăcea în acest domeniu! Cu o preciziune incontestabilă putemi afirma că cea mai bogată revistă este REALITATEA AustraikA care publică săptămânal un variat material beletristic, cele mai perfecte clişee în culori, traduceri din toate limbile, romane şi nuvele pasionante şi senzaţionale. Doamnelor şi domnişoarelor pe lângă caf gHalfi In flecara sdptdmana ultimein modele de rdchil, mantouri, pdldrll, mcdltdmlnte gl modele de costume pentru sport gl plaje, cetit! gl rubricete , „Sfaturi pentru frumusețe", „Sfaturi medicale", redactate de special Igtl cari asigurd cititoarelor rdspunsuri competente In aceste domenii: Jocuri distractive, reportații extraordlete. Realitatea ilustrată apare în fiece Joi în 28 —40 pagini de vânzare pretutindeni. PREȚUL 10 LEI Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psycho physiologie (Berion Paris). VINDECA numai Psychonevrosele. IMPOTENTA (funcţionala) Neurastenia, Historia Melancolia Timiditatea, Fobia (fbc* NEVROSA HUMEI ŞI A STOMACULUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insomnie, somnolenţa, dureri de cap. Tratamentul copiilor Intarziaţi Impulsivi, ONAMA, INCONTINENTA DE URINA, ELECTRICITATE, HYPNOTISM,persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul I, Casa Frascati. Intrarea pe la cinematograf. Consultaţiuni 9-11 şi 2-7. *. MINISTERUL JUSTIŢIEI • Direcţiunea Judiciară D. Remus G. Maier născut la 28 Ianuarie 1908 In com. Topliţa jud. Mureş, domiciliat în corn. Topliţa str. Miron I, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronmic de Maier in acela de Maior, spre a se numi Remus Maior. Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Moştenitorul Angliei in avion spre Belgia LONDRA, 29 (Rador). — Prinţul de Walles a plecat azi după amiază cu avionul la Bruxelles, unde va fi oaspetele suveranilor Belgiei. Prinţul va vizita cu acest prilej şi expoziţia din Anvers. A APARUT DIMINEATA COPIILOR Nr. 338 CU URMĂTORUL CUPRINS Despre ce-ar fi vorbit arborii de Vasile Stănoiu Haplea la străinătate de Mo* Nae Cei doi ftaţi după Schmid 4b „SURG-MURG de Ali«Babatul fermecat. - Bobby.—Pentru * cititorii mai micuţi. — Proverbe populare. — Cântece mici. — Eu aştept. — La scaldă. — De toate şi amestecate. — Copiii silitori cari au obţinut premiul,l-iu ia î învăţătură.De vorbă cu cititorii : NUMEROASE ILPSTHAŢIONI . Gh.gine ebraică şi că şi la vechii Evrei ea era moştenită dela cei mai îndepărtaţi strămoşi, nu suntem departe de a crede că posturile noastre n’au fost la început decât tot ritualuri magice, mai ales dacă ne gândim la diferite amănunte povestite de evanghelii. Iisus, în lupta lui cu diavolul, postește patruzeci de zile (fără ca textul să ne explice de ce). Diferite personagii care au ceva de cerut lui Dumnezeu postesc întâi un număr de zile; în limba irlandeză asta ar fi însemnat a posti contra lui Dumnezeu. Evident, în religia creştină actuală, practica postului şi-a schimbat complect interpretarea şi rostul lui este astăzi altul, tot aşa după cum greva foamei care se face astăzi nu mai are comun decât originea cu postul contra cuiva în ţinuturile celtice. Transformarea procedeului a fost adusă• de transformarea moravurilor. Oamenii nu mai sunt atât de creduli în forţele magice, în schimb sunt ceva mai accesibili la mila faţă de aproape şi la omenie. Al. Graur Privighetoarea, viaţa şi cântecul ei O citesc copiii cu multă plăcere In „CĂRTICICĂ PĂSĂRILOR ŞI ANIMALELOR“, frumoasa scriere a distinsului autor didactic Ion Cireşu, care a tălmăcit In graiul tineretului viaţa păsărilor Isteţe şi a animalelor harnice. Ilustrată In culori de Dem. Iei 30. De vânzare pretutindeni. Editura „Adevărul" S. A. Buc. Situaţia la Borşa CÂTEVA PERCHEZIŢII CLUJ. 29. In ultimele zile, d. dr. Fieldman, procuror pe lângă Curtea de apel din Oradia Mare, s-a transportat la Borşa, unde a procedat la facerea unor percheziţii la locuinţele preoţilor Berindey şi Dumitrescu precum şi la mai mulţi săteni. Deocamdată rezultatul este ţinut secret: împreună cu procurorul general a vizitat Borşa şi d. prof. Andrei, subsecretar de stat la ministerul de domenii, care a putut face interesante constatări. Populaţia, relativ, e liniştită. In prezent, se abţine de la orice agitaţii antisemite. Liniştea, însă, e numai aparentă, deoarece o altă cauză a început să silească pe săteni să reînceapă a trăi clipe de efervescenţă continuă: lipsa de lucru. In fiecare zi, la prefectura din Sighet sunt primite delegaţii de săteni. Amintim că iu Sighetul Maramureş, încă din primele zile, când au început agitaţiile antisemite, au încetat orice operaţiuni economice, din cauza nesiguranţei provocate de tulburări şi refugiul capitalului alte meleaguri, prezintănd mai mui garanţie. Din cauza aceasta, preţurile pe piaţă au scăzut simţitor. Camerele la hoteluri se închiriază cu 30— 40 la sută mai puțin ca înainte de această criză. Chiriile, de asemenea, au scăzut foarte mult. Palatul justiţiei — Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică, înaintând dosarul cabinetului II instrucţie, pentru crima de avort (cu consecinţe mortale) împotriva d-nei dr. Constanţa Ciochină, autoare principală şi a d-nei Elena Soiu pentru complicitate. Cercetările cabinetului 2 instrucţie stabiliseră, in prealabil, vina celor două doctoriţe, cari având a face o operaţie avortivă a femeii Chiriţa Damian, provocaseră moartea acesteia. Totodată, în rechizitoriul d-lui procuror Stăncescu, se cere arestarea principalei învinuite. — Lui Jean Segal, fost cu domiciliul in str. Câmpineanu 46, acum dispărut, parchetul de Ilfov l-a deschis acţiune publică pentru bancrută frauduloasă, înaintând dosarul cabinetului II. — Secţia Il-a comercială a tibunalului Ilfov, în completul său, a respins ori după deliberare, apelul d-lui iCioboată, purtat împotriva admiterii de către tribunal a cererii d-lui j t,...........\ numi, prin ordonanță de rerere, un UN EXEMPLAR LEI 5 î \ sechestru judiciar, care sa admim,,,, „„„uh..............w»uh, I streze fondul comercial al întreprin ^ I derii de coloniale, ce ambii aveau in strada Sfinţilor. Curtea de casaţie, se ştie, s a pronunţat, printr'o decizie recentă, împotriva măsurii sechestrului judiciar prin procedura ordonanţei prezidenţiale, casând o sentinţă analoagă a tribunalului civil Ilfov. A APARUT: Adeveriri Literar şi Artistic cu următorul sumar: Sentimentalism... (Din jurnalul lui Thomas Howe) de AL A. Philipida H. Sanielevici: Strămoşul nostru aurignacianul; T. Arghezi: Ediţiile de lux; I. Agârbiceanu: Selecţie; Teodorescu: „Sfânt Ion“ ; A. Cronica cinematografică ; Mih. Popescu: Mănăstirea Bistriţa; D. N. Teodorescu : Plouă nesfârşit; J. Byck : Recenzii : Marţial: Epigrame „CASSANOVA“ de Ştefan Zweig 7 LEI EXEMPLARUL ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Pavilionul român la expoziţiunea internaţională de igienă 1930 din Dresda Ziarele germane publică numeroase dări de seamă despre expoziţiunea Internaţională de igienă de la Dresda, care va fi deschisă în cursul verii. O atenţiune deosebită se dă in aceste articole pavilionului românesc. Un deosebit merit în înfăptuirea expoziţiunei româneşti revine d-lui prof. dr. Moldovan, subsecretar de stat In minister şi director al Institutului de igienă din Cluj, d-lui prof dr. Mezinescu, directorul Institutului de igienă din Bucureşti, precum şi asistentului d-sale, cunoscutul cercetăttor al cancerului d-l dr. Cornelson. D. dr. Moldovan s’a ocupat mai a- Ies de sprijinul acordat de stat expoziţiunii, d. dr. Mezincescu a îngrijit de adunarea materialului ştiinţific şi statistic, iar d. prof. dr. Gusti din Bucureşti Împreună cu asistentul d-sale d-1 dr. Mac Constantinescu au aranjat o expoziţiune model a Seminarului sociologic pentru demonstrarea igienei populare în România. In sfârşit merită toată lauda d-l arhitect Teodoru din Bucureşti pentru planurile şi aranjamentul interior al hall-urilor precum şi d-1 când. ing. A. Parisianu pentru conducerea afacerilor curente. Secţia românească a expoziţiunii Insăş cuprinde material statistic asupra bolilor endemice şi epidemiilor din România, precum şi o colecţiune de diferite probe din Institutul de seruri şi vaccinuri din Bucureşti. O colecţiune de 130 dispozitive oferă o excelentă privire generală asupra instituţiunilor ştiinţifice şi igienice ale României, asupra construcţiunilor şi sălilor de cercetări ale facultăţilor de medicină, a băilor şi vederilor din ţară. Aceste din urmă sunt întregite printr-o excelentă alegere de tablouri şi peisaje. Un deosebit interes prezintă coleciunea Seminarului pentru sociologie, care informează pe vizitatori asupra obiceiurilor, datinelor vieţii poporului românesc de la ţară. Demnă de menţionat este o odaie ţărănească din satul Drăguş, care a fost transportată aşa cum se găsea anul trecut, cu toate mobilele şi instalaţiunile interne la Dresda. In odaie se află între altele un războiu de ţesut de mână. Odaia este bogat împodobită cu covoare şi produse de industrie casncă. Cu toată abundenţa mobilierului, casa răspunde totuşi In largă măsură cerinţelor de igienă modernă. In fiecare an odaia este scuturată şi spoită, locuitorii petrecând o mare parte a lunilor calde de vară, zi şi noapte în aer liber. Nu este posibil de a descrie detailat în cadrul unei scurte dări de seamă, abundenţa expoziţiei româneşti. Dar cu drept se poate spune că străduinţele oficiale şi particulare, au reuşit să dea o imagine impresionantă a igienei poporului român, aşa că şi expoziţia românească este un simbol viu al cuvintelor pe care primul preşedinte al expoziţiei de igienă, le-a rostit la inaugurare: „De la colaborarea tuturor popoarelor şi în special dela expoziţia statelor, vor porni valuri de binecuvântare în ce priveşte igiena popoarelor izvorând din ele imbolduri durabile şi vizibile pentru înţelegerea tuturor popoarelor în domeniul important al progresului uman“. Festivalul internaţional al muzicii contemporane la Veneţia Pregătirile în vederea festivalului internaţional al muzicei contemporane, care va avea loc la Veneţia, sunt în toiul lor. Programul festivităţilor a fost complect alcătuit. In cadrele festivităţilor vor fi organizate 4 mari concerte orchestrale şi 3 festivaluri de muzică de cameră. Pe lângă compozitorii moderni italieni se află în program: Hindemith, Honegger, Bartók, Bloch, Krenek, Strawinski, etc. Majoritatea compoziţiilor încă n’au fost executate. In afară de aceasta, se va consacra un concert special muzicei clasice, executându-se bucăţi din Haydn, Corelli, Vivaldi, etc. Congresul internaţional al femeilor intelectuale la Praga Zilele acestea s’a deschis la Praga congresul Federaţiei internaţionale a femeilor cu studii superioare. Preşedinta Confederaţiei este dr. Winifred Cullis, profesoară universitară la Londra şi membră a numeroase Asociaţii sociale şi fenonine. Această uniune a fost creată în anul 1920 la Londra şi scopul ei este propaganda unei mai bune înţelegeri şi amiciţii între femeile culte ale tuturor naţiunilor din lume. Astăzi sunt reprezentate în această Uniune 37 state, aderând mereu nouă state, unde se formează organizaţii naţionale. Una din primele probleme ale Confederaţiei internaţionale a femeilor culte este acordarea de burse studentelor, precum şi femeilor cari au absolvit studiile superioare şi vor să se specializeze în diferite domenii ale ştiinţei. In acest scop s-a înfinţat un fond, care este dotat de organizaţiile naţionale. Confederaţia mai acordă 7 premii pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice ale membrelor sale. La congresul din Praga, care are loc în zilele de 20—25 iulie şi participă 50 delegate, se află în programul discuţiilor în afară de chestiunile profesionale, chestiunea schimbului de doctorese, a schimbului de profesoare ale şcolilor secundare, regularea cetăţeniei femeilor căsătorite, organizarea burselor, etc. In fruntea mişcării femeilor culte se află Miss Theodora Rosanquet, care este secretara confederaţiei. Miss Rosanquet este o cunoscută scriitoare engleză, autoare a numeroase studii critice literare şi biografice, între cari cele mai cunoscute sunt: „Henry James at Work ” (1924), „Hariet Martineau“ (1927). înainte de a se ocupa cu literatura, ea a lucrat in domeniul ştiinţific, în geologie. In timpul războiului a fost secretara Consiliului de aprovizionare din Anglia. Delegatele congresului au fost primite de preedintele Masaryk, primarul Pragei, Baxa şi de preşedinta Crucii Roşii cehoslovace dr. Alice Masaryk, care a organizat un Garden Party în onoarea oaspeţilor. Au cotat la: BURSA :ălS3.-aj ---------- BURSA OFICIALĂ B-ca Națională 6725, 750, 775, 800 Românească 650,55 Românească pui 640 de Credit 665, 60 Agricola 150 Astra Română optate 890, 85, 65, 72, 85, 90. Steaua Română 605 Creditul Minier 365, 50, 55, 60, 50 140 150 380 405 435, 25 87% 56 I. R. D. P. Redevenţa Reşiţa Mica Iuhu$mprumutul Stabilizării împrumutul Refacerii 100 lei 15,10 fr.fr. la Paris 100 lei 3,07 fr. elv. la Zurich la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Schimbul in străinătate PetrLferele române la Paris Astra Română, 180. Steaua Română, 130. Concordia, 117. Petrol Blok, 34. Redevenţa, necotat. (Rador) Oferite Cerute 6.61% 817% 8173^ 23.50 Franci francezi Lire sterline Franci belgieni Lire italiene 8.83 Franci elveţieni 32.70 Coroane cehoslovace 5.00 Shilingi austriaci 23.77 Mărci germane 40.16 Pengoe 29.48 Fiorini olandezi 67.70 PARIS ’ ’dorea) Londra 123.77 New-York 25,41% Germania 607.25 Belgia 355.75 Italia 133.06 Praga 75.30 România și Serbia necotate Viena 359.— Olanda 1023.25 ZÜRICH (închiderea) Berlin 122.95 Amsterdam 207.20 New-York 5.1445 Londra 25.05% Paris 20.24 % Milano 26.96 Praga 15.25% Budapesta 90.18 Belgrad 9.12% Bucureşti 3.06% Varşovia 57.78 Viena 72.75 Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) închiderea lipsă CHICAGO, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Iulie 87, Sept. 89%, Decembrie 94%, Martie 99%. Porumb: Iulie 86, Septemb. 85%, Decembrie 80%, Martie 82%. Ovăz: Iulie necotat, Sept. 36%, Decembrie 40%, Martie 43. Secară: Iulie și Sept. nepotat. Decembrie 61%, Martie 66. WINNIPEG, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Iulie 93%, Octombrie 97, Decembrie 98. Preţul oficial al cerealelor la Brăila LUNI 28 IULIE 1930 Răpită sălbatică (5 la sută corpuri străine), preţul pentru suta de kgr. 320 linie port. Şedinţa clubului liberal din Cluj Conferinţa d-lui prof. Negru CLUJ, 29. La clubul liberal din localitate s-a ţinut o importantă şedinţă sub preşedinţia d-lui Alexandru Lapedatu, fost ministru. Această şedinţă a avut un caracter festiv, întrucât d. Lapedatu a prezentat membrilor de faţă pe profesorul universitar, d. dr. Dimitrie Negru din Cluj. D. Negru s-a înscris zilele acestea, în organizaţia liberală clujană. D. Lapedatu a caracterizat in câteva cuvinte, frumoasa personalitate a noului membru. A acordat, apoi, cuvântul d-lui dr. Negru, care a desvoltat o interesantă conferinţă, tratând despre „morala în politică“. D. Lapedatu a felicitat pe conferenţiar spunând apoi, frpre altele, că partidul liberal a şi început să pregătească opera de guvernare, deoarece se aşteaptă, dintr’un moment într’altul, căderea actualului guvern. D. Lapedatu mai arată, apoi, că situaţia liberalilor în judeţul Cluj se consolidează pe zi ce trece, însăşi populaţia sătească a început să se declare pe faţă potrivnică actualei guvernări. Trecând la chestiunea acţiunii georgiste, d. Lapedatu califică drept o adevărată crimă gestul d-lui George Brătianu, când a făcut cunoscutele declaraţii în care acuza pe d. Vintilă Brătianu că, de comun acord cu comuniştii, sapă la temeliile liniştei şi prosperităţii ţării, primejduind însăşi unitatea de stat. D. George Brătianu a fost acuzat cu atât mai m...:ă t».•..* cu cât acele declaraţii au fost făcute de fiul lui Ion I. C. Brătianu. In continuare d. Lapedatu arată că partidul liberal de sub conducerae d-lui Vintilă Brătianu, nu dă în fond nici o atenţie acestei acţiuni. La urmă au mai vorbit şi alţi oratori, d-nii dr. Gane, dr. Dan, dr. Giurgiu şi dr. Virgil Nistor au făcut dări de seamă asupra situaţiei sectoarelor respective. O călătorie pe mare a suveranilor Angliei Cu acest prilej Suveranul va asista și, de punere în libertate, la o manevră a flotei la Portsmouth. — ——-—— —— • •••• - ■■■■ O văduvă se sinucide din cauza mizeriei la Cluj ULCJJ. — La locuinţa sa din str. Cărămidari s’a sinucis azi înghiţind o puternică doză de sodă caustică văduva Catalina Paico, în etate de 32 ani. Asupra ei s’a găsit o scrisoare prin care arată că îşi pune capăt zilelor din cauza mizeriei. Autoritățile au deschis o anchetă. INFORMAŢII Regele a lucrat erl cu d. Potârcă subsecretar de stat la ministerul domeniilor şi agriculturii; cu d. Madgearu, ministerul industriei şi comerţului; cu d. Gr. Iunian ministrul justiţiei şi cu d. Vaida Voevod, ministru ad interim al afacerilor străine. După amiază a primit in audienţă pe domnii: Puaux ministrul Franţei, ing. Vidraşcu ad-tor al P.A.R.I.D., ing. insp. general St. Pretorian preşedintele Consiliului ad-tiv al C.F.R., general Schmidt şeful serv. apărării contra gazelor, prof. I. Nistor, senator, fost ministru; Al. Mavrodi directorul ziarului „Viitorul“, general Amza Ştefănescu insp. general al geniului. Suveranul a semnat decretul regal prin care a fost sancţionat cadtul de sarcini şi statutele societăţii comunale de întreprinderi electrice din Constanţa (toate publicate in „Monitorul Oficial” din 29 iulie c.). „CONTENCIOSUL“ birou de informaţiuni judiciare şi administrative, primeşte spre a susţine şi rezolva chestiuni de orice natură înaintea justiţiei. Sediul: Bucureşti, str. Constantin Miile 11, în palatul ziarelor „Adeveriţi“ şi „Dimineaţa“. Directori: Cezar Simionescu şi M. Graur, avocaţ. D. ministru al agriculturii a decis că serviciul colonizărilor din direcţia pentru aplicarea reformei agrare cu întreg personalul, precum şi personalul detaşat la fostul comisariat al guvernului pentru colonizare, vor constitui până la organizare, potrivit dispoziţiunilor legii asupra colonizărilor, direcţiunea Oficiului naţional al colonizării. O delegaţie a societăţii „Văduvele eroilor din războiul 1916—1919”, cu sediul in calea Griviţei No. 30, alcătuită din d-nele Maria general Praporgescu, preşedintă de onoare, Alexandrina general dr. Vereanu,, preşedintă activă şi Ortanse colonel Septelici vice-preşedintă, a fost primită in audienţă de regele Carol Luni 28 Iulie, ora 7 d. a. Delegaţia a înmânat suveranului un memoriu prin care se cere mărirea şi egalarea pensiunilor văduvelor, orfanilor și mamelor de eroi. Arestată pentru provocare de avort BĂLŢI, 29. — A fost arestată d-na dr. Grubarg, acuzată pentru a treia oară de provocare de avort. Zilele trecute d-na dr. Grubarg a primit de la învăţătoarea Maria Petrescu 3500 lei pentru provocarea unui avort. După avort, doctoriţa a ţinut acasă la ea câteva zile pe bolnavă. Aceasta ne mai având bani, doctoriţa n’a vrut s’o mai ţie. Maria Petrescu s’a înapoiat acasă. După două zile, i s’a ivit o infecţie. In stare extrem de gravă, ea a fost internată la spitalul judeţean. LONDRA 29 (Rador). — Regele şi. Chestia ajungând la parchet, proregina au părăsit azi dimineață con- [ curorul a pus concluzie pentru aresdra,plecând cu un tren special la stare. Judele-instructor însă a pus pe Portsmouth. Suveranii se vor îmbarca vloClărită în libertate. bordTcăruță vor petrece cItezece. Cercetările continuă. Parchetul a opratii caruia vor petrece cincisprezece mcutopwfc împotriva ordonanței Ara arătat acum câtva timp, că, în graiul bucureştean, la sfârşitul cuvintelor, ă precedat de j sau ş se preface în e. Spuneam de asemenea că e preferabil să nu scriem uşe, grije, ci uşă, grijă, pentru că aceste din urmă forme sânt şi mai corecte şi mai răspândite decât cele dintâi. Mă voi ocupa acuma i de alte cazuri de influenţă a lui j sau ş asupra vocalei următoare. In Muntenia se zice jelesc, jefuiesc, jeratec (şi Academia tolerează această pronunţare), pe cînd in Moldova se zice jălesc, jăfuiesc, jăratic. Din punct de vedere al originii sînt corecte formele cu ă : jălesc, jăfuiesc, vin de la jale, jaf, ca dăruiesc de la dar, etc.; jăratec e pus în legătură cu jar. Pluralul lui şapcă e pronunţat in Bucureşti şepci (în locde şapci), de unde avem şi numele străzii Şepcari. Schimbarea lui ă în e se datoreşte şi aici tot influenţei lui ş şi j, ca şi in uşe, grije, pentru uşă, grijă. Dar aceste două consoane nu izbutesc să prefacă în e decât pe ă, celelalte vocale sânt prea diferite de e şi prea stabile pentru ca să poată fi schimbate in e, de aceea vedem că jar, joc, şapcă, etc., subsistă. Subsistă, dar numai in parte. Neputând să te atace din faţă, consoana precedentă sapă vocalele din coaste, în loc să schimbe direct pe a sau o în e, se intercalează o uşoară vocală de aceeaş natură cu consoana precedentă. Astfel nu rare ori vom auzi pronunţându-se în Bucureşti şeapcă, greşeală, birjear, jioc, etc. Sânt şi profesori care scriu şease, şoapte, etc. Am impresia că această pronunţare trece chiar de distinsă în regiunile periferice, căci am băgat de seamă că oamenii din popor zic intenţionat aşa când vor să pară persoane bune. Dar mai e desigur şi altceva la mijloc, anume o reacţiune faţăde pronunţarea moldovenească, cuvinte ca şea sânt pronunţate de moldoveni şa. De aceea munteanul mândru de graiul lui schimbă în ea şi pe a primitiv. Apoi pluralul muntenesc imbrăţişeri, infăţişeri, contribue ca singularul îmbrăţişare, înfăţişare să se schimbe în îmbrăţişeare, înfăţişoare. Adaptarea unui sunet la altul (ca in cazul de faţă) este în general un semn de lene în pronunţare: organele vocale fiinţei potrivite pentru emiterea unui sunet, evită să facă sforţarea necesară ca să se deplaseze şi să se potrivească pentru sunetul următor, aşa încât acesta e obligat să se adapteze el la poziţia organelor şi să se apropie de pronunţarea sunetului precedent. In cazul lui uşe, grije, am arătat că formele noi sânt nepractice pentru că ele complică categoriile morfologice existente. Pentru cuvintele discutate aici, acest pericol lipseşte. Aşa dar, dacă tendinţa pe care ara descris-o ar fi general românească, n’ar fi supărătoare. In definitiv, de ce s’ar zice şapcă şi nu şeapcă ? De aceea jelesc poate fi menţinut, căci şi moldovenii l-au adoptat în scriere. Cum însă, pentru celelalte exemple, pronunţarea nouă nu e acceptată decât intr’o parte a Munteniei, dacă ar fi admisă de oficialitate, s’ar crea o nouă diferenţă dialectală inlăuntrul limbii române, ceeace nu serveşte nimănui. Gh. Reviga PUTINA GRAMATICĂ Jelesc sau jălesc? Aplicarea legii teatrelor Alegerile dela Teatru! Naţional s’au făcut.Angajamente şi pensionări Conform legii Intrată în vigoare, d. I. Gheorghiu, Nelly Cutava, Elvira Go-Gr. Perietzeanu a procedat la efectuarea alegerii personalului primei noastre scene. S’au reţinut elementele cărora calitatea le dădea o îndreptăţită întăetate, — societarii, — s’au făcut angajamente noui şi au fost efectuate şi eliminările socotite nepăgubitoare. ALEŞII De drept, au fost angajaţi, in primul rând, cei 14 societari şi anume: d-nii Const. Nottara, N .Soreanu, I. Morţun, Ciprian, A. Athanasescu, Victor Antonescu, V. Valentineanu, C. Duţulescu, I. Sârbul, Gr. Mărculescu, C. Stăncescu, Ion Manu, G. Calboreanu şi N. Bălţăţeanu. Celelalte 18 locuri disponibile au fost complectate cu d-nii: N. Săvulescu, G. Baldovin, I. Finteşteanu, N. Polizu, Al. Critico, I. Grigoriu, N. Brancovici, I. Theo, Al. Marius, N. Athanasiu, I. Anastasia, I. Ulmeni, C. Morţun, A. Pop Marţian, Al. Ghiberlcon, V. Creţoiu, G. Ionescu, Dem. Georgescu. PERSONALUL FEMININ De asemeni, şi personalul feminin a fost încadrat. Erau 23 locuri Din acestea, II au fost ocupate, de drept, de cele 11 societare, d-nele: Maria Filotti, Maria Zimniceanu, Agepsina Macry-Eftimiu, Ana Luca, Marioara Voiculescu, Cleo Pan, Lilly Popovici, Sonia Clucenu, Toto Ionescu, Sorana Țopa, Lulu Cruceanu. Pentru alte zece locuri au fost alese d-nele: Ecaterina Niţulescu, Puia Ionescu, Eugenia Zaharia, Tantzi Bogdan, Didi Teodorescu, Gaby Danielopol, Kityoeanu, Marieta Sadova, declarânduse balotaj pentru obţinerea a celorlalte două locuri rămase dintre d-nele Nataşa Alexandra, Irina Nădejde, Victoria Mierlescu, L. Manu, Ketty Ştefănescu, Dorina Demetrescu, Jeana Bopovici şi Maria Negrea. NOUI ANGAJAMENTE S-a mai votat alegerea a doua elemente din afara actualelor cadre ale teatrelor. Şi au mai fost angajate d-nele Dida Solomon Callimachi şi Tantzi Cutava. Au fost pensionaţi însă: d-nele Alexandrina Gusty, Elena Parizianu, Ana Radovici, Angela Luncescu, Olga Ţăranu şi d-nii V. Romano şi C. Orendy. Ca directori de scenă au fost angajaţi d-nii: Paul Gusty, Soare Z. Soare şi V. Enescu, iar d-nii V. Bumbeşti şi G. Mihăescu au fost propuşi pentru locurile de regizor. Actual director al teatrului Naţional din Chişinău, Ed. I. Livescu, strălucitul artist şi neîntrecutul profesor al câtorva generaţii, a fost confirmat director al acelui teatru dându-i-se, după noua lege, concesiunea. E singurul teatru care trece sub forma aceasta a concesionării. Implicit, d. L Livescu inaugurează un sistem ale cărui roade nu vor întârzia să se ivească de vreme ce ne referim la personalitatea artistică a aceluia căruia i s’au încredinţat destinele Teatrului Naţional din Basarabia. Mai suntem încredinţaţi că, graţie prezenţei d-lui Livescu, teatru din Chişinău va deveni un centru de cultură vie. Teatrul Naţional de la Craiova Telegrama directorului teatrului către rege La instalarea sa, ca director al Teatrului Naţional din Craiova, d. A. de Herz a trimis Regelui următoarea telegramă: Luând în primire, cu îngăduinţa Majestăţii-Voastre, conducerea Teatrului Naţional din Craiova, voi fi credincios poruncii Regelui care vrea ca teatrele să fie centre de cultură naţională. Teatrul din Craiova, oropsit şi fără un adăpost care să se potrivească menirea lui, îşi pune nădejdea în marele sprijin al Maiestăţii Voastre pentru a-şi recăpăta gloria de odinioară şi reputaţia care îi dăduse un loc de cinste în evoluţia artei dramatice româneşti. Fie-Vă domnia lungă şi glorioasă, înconjurată de dragostea unui popor, care vede în Majestatea Voastră, Sire, pe un trimis al lui Dumnezeu. D. A. de Herz a primit următorul răspuns: mă autoriza să vă exprim viile mulţumiri ale Majestăţii sale pentru frumoasele sentimente ce l-aţi exprimat şi vă doreşte muncă rodnică în noua dvs. chemare. Secretarul particular al M. S. REGELUI (ss) C. Demetrescu ★ Consiliul de Administraţie al Teatrului Naţional din Craiova a fost astfel întocmit: d-nii A. de Herz, directorul Teatrului, Mihai Constantinescu, administrator, C. Potârcă, primarul oraşului, Dim. Racovitză, administrator financiar al judeţului, N Fortunescu, jurisconsult, Remus Comăneanu şi I. Dordea din partea artiştilor, N. Milcu, din partea scriitorilor, Die Ioan, profesor, îndată ce noul consiliu va aproba încadrările, încep repetiţiile în vederea stagiunei care, se va deschide în Maiestatea Sa Regele a binevoit a primele zile din Octombrie. Isprăvile unor şofeuri beţi Trei grav răniţi intr’un accident de automobil SINAIA, 29. — Astăzi, la ora 5 după amiază, un grav accident de automobil s’a întâmplat pe şoseaua Naţională, aproape de Intrarea în localitatea noastră. Autocamioneta No. 253 Giurgiu — proprietatea şcoalei normale din Grădiştea-Vlaşca, venia dinspre Buşteni în plină viteză. In camionetă, condusă de şoferul Ion Lăzărescu, se aflau grădinarul şcoalei, anume Nicolae Ştefanov şi elevul orfan Miller. Atât şoferul cât şi grădinarul băuseră la Buşteni, unde făcuseră un popas, atât de mult încât abia îşi mai dădeau seama ce fac. Totuşi, Lăzărescu a luat conducerea maşinii în halul în care era şi, după 2—3 kilometri de viteză nebună, cum şoseaua nu era, din întâmplare populată de vehicule la acea oră, a adormit la volan. Nemaifiind stăpân pe direcţie, iar maşina fiind lăsată în mare viteză, aceasta a început la un moment dat să salte când în dreapta, când în stânga, spre marea uimire şi groază a celor aflaţi pe jos sau cu vehiculele pe şosea. Cum era de aşteptat, când a intrat în punctul numit Gura Pădurii, autocamioneta s-a răsturnat în şanţ, rostogolindu-se de două trei ori peste ierburi. Şoferul şi grădinarul au fost răniţi, nu aşa de serios, încât, odată pansat la spitalul din Sinaia, să nu fie trimişi la poliţia locală. Elevul Miller este rănit foarte grav. Adus la spital, medicul de serviciu a trebuit să procedeze imediat la amputarea de la cot a braţului stâng, care ameninţa să cangreneze altminteri. După operaţie, deoarece spitalul nostru nu posedă, din nefericire tot ca este necesar internării îndelungate a unui astfel de caz, mica victimă a fost trimisă astă-seară la spitalul din Braşov. Starea lui este foarte gravă. Deşi s’au încercat câteva metode pentru trezirea lui, şoferul Lăzărescu se află şi acum într’o stare de prestaţie, provocată de beţie, neputându-şi da seama. Încă, de ce s’a întâmplat cu maşina şi cu vieţile ce i se încredinţaseră. Altă ispravă lângă Giugiu GIURGIU, 29. — Aseară, pe la ora 11, pe şoseaua Giurgiu-Bucureşti s’a întâmplat un nou accident de automobil cauzat de alcoolism. Intre comunele Baia şi Remus, în dreptul km. 57, autocamioneta 8591 BuCj, proprietatea fabricii Luther, venind dela Bucureşti, încurcată cu butoaie cu bere pentru comercianţii din oraşul nostru, a izbit căruţa săteanului Gh. Şaroda din Brăniştari- Vlaşca,sfărîmând-o complect. Ambii cai au fost omorîţi. Căruţaşul, rănit în stare gravă la cap, a fost internat la spitalul din Mogoşeşti-Ilfov. Şoferul şi ajutorul său au fost înaintaţi parchetului. Ambii fiind în stare de ebrietate, pierduseră stăpânirea volanului.