Adevěrul, august 1930 (Anul 43, nr. 14292-14318)

1930-08-01 / nr. 14292

Vag.' 7-a Desigur că fiecare dintre dv. v’afi întrebat adese­ori, dacă materialul prezentat de revistele ilustrate care apar la noi, este egal cu conf­runtul publicaţiilor­­ similare străine şi v’afi putut forma o idee pre­cisă despre ce poate plăcea în acest domeniu! Cu o preciziune incontestabilă putemi afirma că cea mai bogată revistă este REALITATEA Aust­raik­A care publică săptămânal un variat material beletristic, cele mai perfecte clişee în culori, traduceri din toate limbile, romane şi nuvele pasionante şi senzaţionale. Doamnelor şi domnişoarelor pe lângă caf gHalfi In flecara sdptdmana ultimein modele de rdchil, mantouri, pdldrll, m­cdltdmlnte gl modele de co­stume pentru sport gl plaje, cetit! gl rubricete , „Sfaturi pentru frumusețe", „Sfaturi medicale", redactate de spe­cial Igtl cari asigurd cititoarelor rdspunsuri competente In aceste domenii: Jocuri distractive, reportații extraordl­­ete. Realitatea ilustrată apare în fiece Joi în 28 —40 pagini de vânzare pretutindeni. PREȚUL 10 LEI Doctorul H. MARTIN Colaborator al Inst. Psycho physiologie (Beri­on Paris). VINDECA numai Psy­­chone­vrosele. IMPOTENTA (funcţionala) Neurastenia, Historia Melancolia Timiditatea, Fobia (fbc* NEVROSA HUMEI ŞI A STOMACU­LUI: (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insom­nie, somnolenţa, dureri de cap. Trata­mentul copiilor Intarziaţi Impulsivi, O­­NAM­A, INCONTINENTA DE URINA, ELECTRICITATE, HYPNOTISM,­­per­suasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul I, Casa Frascati. Intrarea pe la cinematograf. Consulta­­ţiuni 9-11 şi 2-7. *.­ MINISTERUL JUSTIŢIEI •­ Direcţiunea Judiciară D. Remus G. Maier născut la 28 Ianuarie 1908 In com. Topliţa jud. Mureş, domiciliat în corn. Topliţa str. Miron I, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schim­­be numele său patron­mic de Maier in acela de Maior, spre a se numi Remus Maior. Ministerul publică aceasta, con­form art 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului arti­col. Moştenitorul Angliei in avion spre Belgia LONDRA, 29 (Rador). — Prinţul de Walles a plecat azi după amiază cu avionul la Bruxelles, unde va fi oaspetele suveranilor Belgiei. Prin­ţul va vizita cu acest prilej şi expo­ziţia din Anvers. A APARUT­ DIMINEATA COPIILOR Nr. 338 CU URMĂTORUL CUPRINS Despre ce-ar fi vorbit arborii de Vasile Stănoiu Haplea la străinătate de Mo* Nae Cei doi ftaţi după Schmid 4b „SURG-MUR­G de Ali«Baba­tul fermecat. - Bobby.—Pentru * cititorii mai micuţi. — Proverbe­­ populare. — Cântece mici. — Eu­­ aştept. — La scaldă. — De toate­­ şi amestecate. — Copiii silitori­­ cari au obţinut premiul,l-iu ia î învăţătură.­De vorbă cu cititorii : NUMEROASE ILPSTHAŢIONI .­­ Gh.­gine ebraică şi că şi la vechii E­­vrei ea era moştenită dela cei mai îndepărtaţi strămoşi, nu suntem departe de a crede că posturile noastre n’au fost la înce­put decât tot ritualuri magice, mai ales dacă ne gândim la dife­rite amănunte povestite de evan­ghelii. Iisus, în lupta lui cu dia­volul, postește patruzeci de zile (fără ca textul să ne explice de ce). Diferite personagii care au ceva de cerut lui Dumnezeu pos­tesc întâi un număr de zile; în limba irlandeză asta ar fi însem­nat a posti contra lui Dumnezeu. Evident, în religia creştină ac­tuală, practica postului şi-a schim­bat complect interpretarea şi ros­tul lui este astăzi altul, tot aşa după cum greva foamei care se face astăzi nu mai are comun de­cât originea cu postul contra cui­va în ţinuturile celtice. Transfor­marea procedeului a fost adusă­­• de transformarea moravurilor. Oamenii nu mai sunt atât de creduli în forţele magice, în schimb sunt ceva mai accesibili la mila faţă de aproape şi la ome­nie. Al. Graur Privighetoarea, viaţa şi cântecul ei O citesc copiii cu multă plăcere In „CĂRTICICĂ PĂSĂRILOR ŞI ANI­MALELOR“, frumoasa scriere a dis­tinsului autor didactic Ion Cireşu, care a tălmăcit In graiul tineretului viaţa păsărilor Isteţe şi a animalelor harnice. Ilustrată In culori de Dem. Iei 30. De vânzare pretutindeni. Editura „Adevărul" S. A. Buc. Situaţia la Borşa CÂTEVA PERCHEZIŢII CLUJ. 29.­­ In ultimele zile, d. dr. Fieldman, procuror pe lângă Curtea de apel din Oradia Mare, s-a transportat la Borşa, unde a procedat la facerea unor percheziţii la locuin­­ţele preoţilor Berindey şi Dumitr­escu precum şi la mai mulţi săteni. Deo­camdată rezultatul este ţinut secret: împreună cu procurorul general a vizitat Borşa şi d. prof. Andrei, sub­secretar de stat la ministerul de do­menii, care a putut face interesante constatări. Populaţia, relativ, e lini­ştită. In prezent, se abţine de la orice agitaţii antisemite. Liniştea, însă, e numai aparentă, deoarece o altă cauză a început să silească pe săteni să reînceapă a trăi clipe de eferves­­cenţă continuă: lipsa de lucru. In fie­care zi, la prefectura din Sighet sunt primite delegaţii de săteni. Amintim că iu Sighetul Maramu­reş, încă din primele zile, când au început agitaţiile antisemite, au în­cetat orice operaţiuni economice, din cauza nesiguranţei provocate de tulburări şi refugiul capitalului alte meleaguri, prezintănd mai mui garanţie. Din cauza aceasta, preţuri­le pe piaţă au scăzut simţitor. Came­rele la hoteluri se închiriază cu 30— 40 la sută mai puțin ca înainte de această criză. Chiriile, de asemenea, au scăzut foarte mult. Palatul justiţiei — Parchetul de Ilfov a deschis ac­ţiune publică, înaintând dosarul ca­binetului II instrucţie, pentru crima de avort (cu consecinţe mortale) îm­potriva d-nei dr. Constanţa Ciochi­nă, autoare principală şi a d-nei Ele­na Soiu pentru complicitate. Cercetările cabinetului 2 instruc­­ţie stabiliseră, in prealabil, vina ce­lor două doctoriţe, cari având a face o operaţie avortivă a femeii Chiriţa Damian, provocaseră moartea ace­steia. Totodată, în rechizitoriul d-lui procuror Stăncescu, se cere arestarea principalei învinuite. — Lui Jean Segal, fost cu domi­ciliul in str. Câmpineanu 46, acum dispărut, parchetul de Ilfov l-a des­chis acţiune publică pentru bancru­tă frauduloasă, înaintând dosarul ca­­­binetului II. — Secţia Il-a comercială a tibu­­­nalului Ilfov, în completul său, a res­­­pins ori după deliberare, apelul d-lui iCioboată, purtat împotriva admite­­­­rii de către tribunal a cererii d-lui j t,...........\ numi, prin ordonanță de rerere, un UN EXEMPLAR LEI 5 î \ sechestru judiciar, care sa admim­,,,, „„„uh..............w»uh, I streze fondul comercial al întreprin ^ I derii de coloniale, ce ambii aveau in strada Sfinţilor. Curtea de casaţie, se ştie, s a pro­nunţat, printr'o decizie recentă,­ îm­potriva măsurii sechestrului judiciar prin procedura ordonanţei preziden­ţiale, casând o sentinţă analoagă a tribunalului civil Ilfov. A APARUT: Adeveriri Literar şi Artistic cu următorul sumar: Sentimentalism... (Din jurnalul lui Thomas Howe) de AL A. Philipida H. Sanielevici: Strămoşul nostru aurignacianul; T. Arghezi: Edi­ţiile de lux; I. Agârbiceanu: Selecţie; Teodorescu: „Sfânt Ion“ ; A. Cronica cinematografică ; Mih. Po­­pescu: Mănăstirea Bistriţa; D. N. Teodorescu : Plouă nesfârşit; J. Byck : Recenzii : Marţial: Epigrame „CASSANOVA“ de Ştefan Zweig 7 LEI EXEMPLARUL ADEVĂRUL Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Pavilionul român la expoziţiunea internaţională de igienă 1930 din Dresda Ziarele germane publică nume­roase dări de seamă despre expoziţi­­unea Internaţională de igienă de la Dresda, care va fi deschisă în cursul verii. O atenţiune deosebită se dă in a­­ceste articole pavilionului românesc. Un deosebit merit în înfăptuirea ex­­poziţiunei româneşti revine d-lui prof. dr. Moldovan, subsecretar de stat In minister şi director al Insti­tutului de igienă din Cluj, d-lui prof dr. Mezinescu, directorul Institutu­lui de igienă din Bucureşti, precum şi asistentului d-sale, cunoscutul cer­cetăttor al cancerului d-l dr. Cornel­­son. D. dr. Moldovan s’a ocupat mai a- Ies de sprijinul acordat de stat ex­­poziţiunii, d. dr. Mezincescu a îngrijit de adunarea materialului ştiinţific şi statistic, iar d. prof. dr. Gusti din Bucureşti Împreună cu asistentul d-sale d-1 dr. Mac Constantinescu au aranjat o expoziţiune model a Semi­narului sociologic pentru demons­trarea igienei populare în România. In sfârşit merită toată lauda d-l ar­hitect Teodoru din Bucureşti pentru planurile şi aranjamentul interior al hall-urilor precum şi d-1 când. ing. A. Parisianu pentru conduce­rea afacerilor curente. Secţia românească a expoziţiunii Insăş cuprinde material statistic a­­supra bolilor endemice şi epidemi­ilor din România, precum şi o colec­­ţiune de diferite probe din Institu­tul de seruri şi vaccinuri din Bucu­reşti. O colecţiune de 130 dispozitive oferă o excelentă privire generală a­­supra instituţiunilor ştiinţifice şi i­­gienice ale României, asupra cons­­trucţiunilor şi sălilor de cercetări ale facultăţilor de medicină, a băi­lor şi vederilor din ţară. Aceste din urmă sunt întregite printr-o exce­lentă alegere de tablouri şi peisaje. Un deosebit interes prezintă colec­­iunea Seminarului pentru sociolo­gie, care informează pe vizitatori a­­supra obiceiurilor, datinelor vieţii poporului românesc de la ţară. Dem­nă de menţionat este o odaie ţără­nească din satul Drăguş, care a fost transportată aşa cum se găsea anul trecut, cu toate mobilele şi instala­­ţiunile interne la Dresda. In odaie se află între altele un războiu de ţesut de mână. Odaia este bogat îm­podobită cu covoare şi produse de industrie casncă. Cu toată abunden­ţa mobilierului, casa răspunde to­tuşi In largă măsură cerinţelor de igienă modernă. In fiecare an oda­ia este scuturată şi spoită, locuito­rii petrecând o mare parte a luni­lor calde de vară, zi şi noapte în aer liber. Nu este posibil de a descrie detai­lat în cadrul unei scurte dări de seamă, abundenţa expoziţiei româ­neşti. Dar cu drept se poate spune că străduinţele oficiale şi particula­re, au reuşit să dea o imagine im­presionantă a igienei poporului ro­mân, aşa că şi expoziţia românească este un simbol viu al cuvintelor pe care primul preşedinte al expoziţiei de igienă, le-a rostit la inaugurare: „De la colaborarea tuturor popoare­lor şi în special dela expoziţia sta­telor, vor porni valuri de binecuvân­tare în ce priveşte igiena popoarelor izvorând din ele imbolduri durabile şi vizibile pentru înţelegerea tuturor popoarelor în domeniul important al progresului uman“. Festivalul interna­ţional al muzicii contemporane la Veneţia Pregătirile în vederea festivalu­lui internaţional al muzicei contem­porane, care v­a avea loc la Veneţia, sunt în toiul lor. Programul festivi­tăţilor a fost complect alcătuit. In cadrele festivităţilor vor fi organi­zate 4 mari concerte orchestrale şi 3 festivaluri de muzică de cameră. Pe lângă compozitorii moderni ita­lieni se află în program: Hindemith, Honegger, Bartók, Bloch, Krenek, Strawinski, etc. Majoritatea compo­ziţiilor încă n’au fost executate. In afară de aceasta, se va consacra un concert special muzicei clasice, exe­­cutându-se bucăţi din Haydn, Corel­li, Vivaldi, etc. Congresul interna­ţional al femei­lor intelectuale la Praga Zilele acestea s’a deschis la Pra­ga congresul Federaţiei internaţio­nale a femeilor cu studii superioa­re. Preşedinta Confederaţiei este dr. Winifred Cu­llis, profesoară univer­sitară la Londra şi membră a nu­meroase Asociaţii sociale şi feno­­ni­ne. Această uniune a fost creată în anul 1920 la Londra şi scopul ei este propaganda unei mai bune înţele­geri şi amiciţii între femeile culte a­­le tuturor naţiunilor din lume. As­tăzi sunt reprezentate în această U­­niune 37 state, aderând mereu nouă state, unde se formează organizaţii naţionale. Una din primele probleme ale Con­federaţiei internaţionale a femeilor culte este acordarea de burse stu­dentelor, precum şi femeilor cari au absolvit studiile superioare şi vor să se specializeze în diferite domenii ale ştiinţei. In acest scop s-a înfin­­ţat un fond, care este dotat de or­ganizaţiile naţionale. Confederaţia mai acordă 7 premii pentru cele mai bune lucrări ştiinţifice ale membre­lor sale. La congresul din Praga, care are loc în zilele de 20—25 iulie şi parti­cipă 50 delegate, se află în progra­mul discuţiilor în afară de chestiu­nile profesionale, chestiunea schim­bului de doctorese, a schimbului de profesoare ale şcolilor secundare, regularea cetăţeniei femeilor căsă­torite, organizarea burselor, etc. In fruntea mişcării femeilor culte se află Miss Theodora Rosanquet, care este secretara confederaţiei. Miss Rosanquet este o cunoscută scriitoare engleză, autoare a nume­roase studii critice literare şi bio­grafice, între cari cele mai cunoscu­te sunt: „Henry James at­ Work ” (1924), „Hariet Martineau“ (1927). înainte de a se ocupa cu literatura, ea a lucrat in domeniul ştiinţific, în geologie. In timpul războiului a fost secretara Consiliului de aproviziona­re din Anglia. Delegatele congresului au fost pri­mite de preedintele Masaryk, prima­rul Pragei, Baxa şi de preşedinta Crucii Roşii cehoslovace dr. Alice Masaryk, care a organizat un Gar­den Party în onoarea oaspeţilor. Au cotat la: BURSA :ălS3­­­.-aj ----------­ BURSA OFICIALĂ B-ca Națională 6725, 750, 775, 800 Românească 650,55 Românească pui 640 de Credit 665, 60 Agricola 150 Astra Română optate 890, 85, 65, 72, 85, 90. Steaua Română 605 Creditul Minier 365, 50, 55, 60, 50 140 150 380 405 435, 25 87% 56 I. R. D. P. Redevenţa Reşiţa Mica Iuhu$­­mprumutul Stabilizării împrumutul Refacerii 100 lei 15,10 fr.fr. la Paris 100 lei 3,07 fr. elv. la Zurich la noi devizele sunt negociate la cursuri medii Schimbul in străinătate Pet­rLferele române la Paris Astra Română, 180. Steaua Română, 130. Concordia, 117. Petrol Blok, 34. Redevenţa, necotat. (Rador) Oferite Cerute 6.6­1% 817% 8173^ 23.50 Franci francezi Lire sterline Franci belgieni Lire italiene 8.83 Franci elveţieni 32.70 Coroane cehoslovace 5.00 Shilingi austriaci 23.77 Mărci germane 40.16 Pengoe 29.48 Fiorini olandezi 67.70 PARIS ’ ’dorea) Londra 123.77 New-York 25,41% Germania 607.25 Belgia 355.75 Italia 133.06 Praga 75.30 România și Serbia necotate Viena 359.— Olanda 1023.25 ZÜRICH (închiderea) Berlin 122.95 Amsterdam 207.20 New-York 5.1445 Londra 25.05­% Paris 20.24 % Milano 26.96 Praga 15.25% Buda­pesta 90.18 Belgrad 9.12% Bucureşti 3.06% Varşovia 57.78 Viena 72.75 Cota cerealelor LIVERPOOL, 29. (Rador) închiderea lipsă CHICAGO, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Iulie 87, Sept. 89%, Decem­­brie 94%, Martie 99%. Porumb: Iulie 86, Septemb. 85%, Decembrie 80%, Martie 82%. Ovăz: Iulie necotat, Sept. 36%, Decembrie 40%, Martie 43. Secară: Iulie și Sept. nepotat. De­cembrie 61%, Martie 66. WINNIPEG, 29. (Rador) Deschiderea Grâu: Iulie 93%, Octombrie 97, De­cembrie 98. Preţul oficial al cerea­lelor la Brăila LUNI 28 IULIE 1930 Răpită sălbatică (5 la sută corpuri străine), preţul pentru suta de kgr. 320 linie port. Şedinţa clubului liberal din Cluj Conferinţa d-lui prof. Negru CLUJ, 29.­­ La clubul liberal din localitate s-a ţinut o importantă şe­dinţă sub preşedinţia d-lui Alexan­dru Lapedatu, fost ministru. Această şedinţă a avut un caracter festiv, întrucât d. Lapedatu a pre­zentat membrilor de faţă pe profe­sorul universitar, d. dr. Dimitrie Negru din Cluj. D. Negru s-a înscris zilele acestea, în organizaţia libera­lă clujană. D. Lapedatu a caracterizat in câte­va cuvinte, frumoasa personalitate a noului membru. A acordat, apoi, cuvântul d-lui dr. Negru, care a des­­voltat o interesantă conferinţă, tra­tând despre „morala în politică“. D. Lapedatu a felicitat pe confe­renţiar spunând apoi, frpre altele, că partidul liberal a şi început să pregătească opera de guvernare, de­oarece se aşteaptă, dintr’un moment într’altul, căderea actualului guvern. D. Lapedatu mai arată, apoi, că situaţia liberalilor în judeţul Cluj se consolidează pe zi ce trece, însă­şi populaţia sătească a început să se declare pe faţă potrivnică actualei guvernări. Trecând la chestiunea acţiunii ge­­orgiste, d. Lapedatu califică drept o adevărată crimă gestul d-lui Ge­orge Brătianu, când a făcut cunos­cutele declaraţii în care acuza pe d. Vintilă Brătianu că, de comun a­­cord cu comuniştii, sapă la temeliile liniştei şi prosperităţii ţării, prime­jduind însăşi unitatea de stat. D. George Brătianu a fost acuzat cu atât mai m...:ă t».•..* cu cât a­­cele declaraţii au fost făcute de fiul lui Ion I. C. Brătianu. In continuare d. Lapedatu arată că partidul libe­ral de sub conducerae d-lui Vintilă Brătianu, nu dă în fond nici o a­­tenţie acestei acţiuni. La urmă au mai vorbit şi alţi ora­tori, d-nii dr. Gane, dr. Dan, dr. Giurgiu şi dr. Virgil Nistor au fă­cut dări de seamă asupra situaţiei sectoarelor respective. O călătorie pe mare a suveranilor Angliei Cu acest prilej Suveranul va asista și, de punere în libertate, la o manevră a flotei la Portsmouth. — ——-—— —— • •••• - ■■■■ O văduvă se sinucide din cauza mizeriei la Cluj ULCJJ. — La locuinţa sa din str. Cărămidari s’a sinucis azi înghiţind o puternică doză de sodă caustică văduva Catalina Paico, în etate de 32 ani. Asupra ei s’a găsit o scri­soare prin care arată că îşi pune capăt zilelor din cauza mizeriei. Autoritățile au deschis o anchetă. INFORMAŢII Regele a lucrat erl cu d. Potârcă sub­secretar de stat la ministerul domenii­lor şi agriculturii; cu d. Madgearu, mi­nisterul industriei şi comerţului; cu d. Gr. Iunian ministrul justiţiei şi cu d. Vaida Voevod, ministru ad interim al afacerilor străine. După amiază a primit in audienţă pe domnii: Puaux ministrul Franţei, ing. Vidraşcu ad-tor al P.A.R.I.D., ing. insp. general St. Pretorian preşedintele Con­siliului ad-tiv al C.F.R., general Schmidt şeful serv. apărării contra gazelor, prof. I. Nistor, senator, fost ministru; Al. Mavrodi directorul ziarului „Viitorul“, general Amza Ştefănescu insp. general al geniului. Suveranul a semnat decretul regal prin care a fost sancţionat cadtul de sarcini şi statutele societăţii comunale de întreprinderi electrice din Constanţa (toate publicate in „Monitorul Oficial” din 29 iulie c.). „CONTENCIOSUL“ birou de in­formaţiuni judiciare şi administra­tive, primeşte spre a susţine şi re­zolva chestiuni de orice natură îna­intea justiţiei. Sediul: Bucureşti, str. Constantin Miile 11, în palatul ziarelor „Ade­veriţi“ şi „Dimineaţa“. Directori: Cezar Simionescu şi M. Graur, a­­vocaţ. D. ministru al agriculturii a decis că serviciul colonizărilor din direcţia pen­tru aplicarea reformei agrare cu întreg personalul, precum şi personalul detaşat la fostul comisariat al guvernului pentru colonizare, vor constitui până la orga­nizare, potrivit dispoziţiunilor legii asu­pra colonizărilor, direcţiunea Oficiului naţional al colonizării. O delegaţie a societăţii „Văduvele e­­roilor din războiul 1916—1919”, cu sediul in calea Griviţei No. 30, alcătuită din d-nele Maria general Praporgescu, pre­şedintă de onoare, Alexandrina general dr. Vereanu,, preşedintă activă şi Or­­tanse colonel Septelici vice-preşedintă, a fost primită in audienţă de regele Ca­rol Luni 28 Iulie, ora 7 d. a. Delegaţia a înmânat suveranului un memoriu prin care se cere mărirea şi egalarea pensiunilor văduvelor, orfani­lor și mamelor de eroi. Arestată pentru provo­care de avort BĂLŢI, 29. — A fost arestată d-na dr. Grubarg, acuzată pentru a treia oară de provocare de avort. Zilele trecute d-na dr. Grubarg a primit de la învăţătoarea Maria Pe­­trescu 3500 lei pentru provocarea u­­nui avort. După avort, doctoriţa a ţi­nut acasă la ea câteva zile pe bol­navă. Aceasta ne mai având bani, doctoriţa n’a vrut s’o mai ţie. Maria Petrescu s’a înapoiat acasă. După două zile, i s’a ivit o infecţie. In sta­re extrem de gravă, ea a fost inter­nată la spitalul judeţean. LONDRA 29 (Rador). — Regele şi. Chestia ajungând la parchet, pro­­regina au părăsit azi dimineață con- [ curorul a pus concluzie pentru ares­­dra,­­plecând cu un tren special la s­tare. Judele-instructor însă a pus pe Portsmouth. Suveranii se vor îmbarca vloClărită în libertate. bordTcăruță vor petrece cItezece. Cercetările continuă. Parchetul a opratii caruia vor petrece cincisprezece mcut­opw­­fc împotriva ordonanței Ara arătat acum câtva timp, că, în graiul bucureştean, la sfârşitul cuvintelor, ă precedat de j sau ş se preface în e. Spuneam de asemenea că e preferabil să nu scriem uşe, gri­­je, ci uşă, grijă, pentru că aceste din urmă forme sânt şi mai corecte şi mai răspândite decât cele dintâi. Mă voi ocupa acuma i de alte ca­zuri de influenţă a lui j sau ş asu­pra vocalei următoare. In Muntenia se zice jelesc, jefuiesc, jeratec (şi A­­cademia tolerează această pronunţa­re), pe cînd in Moldova se zice jă­lesc, jăfuiesc, jăratic. Din punct de vedere al originii sînt corecte for­mele cu ă : jălesc, jăfuiesc, vin de la jale, jaf, ca dăruiesc de la dar, etc.; jăratec e pus în legătură cu jar. Pluralul lui şapcă e pronunţat in Bucureşti şepci (în loc­­de şapci), de unde avem şi numele străzii Şep­­cari. Schimbarea lui ă în e se dato­­reşte şi aici tot influenţei lui ş şi j, ca şi in uşe, grije, pentru uşă, grijă. Dar aceste două consoane nu iz­butesc să prefacă în e decât pe ă, celelalte vocale sânt prea diferite de e şi prea stabile pentru ca să poată fi schimbate in e, de aceea vedem că jar, joc, şapcă, etc., subsistă. Subsistă, dar numai in parte. Ne­putând să te atace din faţă, consoa­na precedentă sapă vocalele din coa­ste, în loc să schimbe direct pe a sau o în e, se intercalează o uşoară vocală de aceeaş natură cu consoa­na precedentă. Astfel­ nu rare ori vom auzi pro­­nunţându-se în Bucureşti şeapcă, greşeală, birjear, jioc, etc. Sânt şi profesori care scriu şease, şoapte, etc. Am impresia că această pronun­ţare trece chiar de distinsă în regiu­nile periferice, căci am băgat de seamă că oamenii din popor zic in­tenţionat aşa când vor să pară per­soane bune. Dar mai e de­sigur şi altceva la mijloc, anume o reacţiune faţă­­de pronunţarea moldovenească, cuvinte ca şea sânt pronunţate de moldoveni şa. De aceea munteanul mândru de graiul lui schimbă în ea şi pe a primi­tiv. Apoi pluralul muntenesc imbră­­ţişeri, infăţişeri, contribue ca singu­larul îmbrăţişare, înfăţişare să se schimbe în îmbrăţişeare, înfăţi­­şoare. Adaptarea unui sunet la altul (ca in cazul de faţă) este în general un semn de lene în pronunţare: organele vo­cale fiinţei potrivite pentru emiterea unui sunet, evită să facă sforţarea necesară ca să se deplaseze şi să se potrivească pentru sunetul următor, aşa încât acesta e obligat să se a­­dapteze el la poziţia organelor şi să se apropie de pronunţarea sunetului precedent. In cazul lui uşe, grije, am arătat că formele noi sânt nepractice pen­tru că ele complică categoriile mor­fologice existente. Pentru cuvintele discutate aici, acest pericol lipseşte. Aşa dar, dacă tendinţa pe care ara descris-o ar fi general românească, n’ar fi supărătoare. In definitiv, de ce s’ar zice şapcă şi nu şeapcă ? De aceea jelesc poate fi menţinut, căci şi moldovenii l-au a­doptat în scriere. Cum însă, pentru celelalte exem­ple, pronunţarea nouă nu e accep­tată decât intr’o parte a Munteniei, dacă ar fi admisă de oficialitate, s’ar crea o nouă diferenţă dialectală inlăuntrul limbii române, ceeace nu serveşte nimănui. Gh. Reviga PUTINA GRAMATICĂ Jelesc sau jălesc? Aplicarea legii teatrelor Alegerile dela Teatru! Naţional s’au făcut.­­Angajamente şi pensionări Conform legii Intrată în vigoare, d. I. Gheorghiu, Nelly Cutava, Elvira Go-Gr. Perietzeanu a procedat la efectua­rea alegerii personalului primei noastre scene. S’au reţinut elementele cărora calitatea le dădea o îndreptăţită întăe­­tate, — societarii, — s’au făcut angaja­mente noui şi au fost efectuate şi eli­minările socotite nepăgubitoare. ALEŞII De drept, au fost angajaţi, in primul rând, cei 14 societari şi anume: d-nii Const. Nottara, N .Soreanu, I. Morţun, Ciprian, A. Athanasescu, Victor Anto­­nescu, V. Valentineanu, C. Duţulescu, I. Sârbul, Gr. Mărculescu, C. Stăncescu, Ion Manu, G. Calboreanu şi N. Bălţă­­ţeanu. Celelalte 18 locuri disponibile au fost complectate cu d-nii: N. Săvulescu, G. Baldovin, I. Finteşteanu, N. Polizu, Al. Critico, I. Grigoriu, N. Brancovici, I. Theo, Al. Marius, N. Athanasiu, I. A­­nastasia­, I. Ulmeni, C. Morţun, A. Pop Marţian, Al. Ghiberlcon, V. Creţoiu, G. Ionescu, Dem. Georgescu. PERSONALUL FEMININ De­ asemeni, şi personalul feminin a fost încadrat. Erau 23 locuri­ Din acestea, II au fost ocupate, de drept, de cele 11 societare, d-nele: Maria Filotti, Maria Zimnicea­­nu, Agepsina Macry-Eftimiu, Ana Luca, Marioara Voiculescu, Cleo Pan, Lilly Popovici, Sonia Clucenu, Toto Ionescu, Sorana Țopa, Lulu Cruceanu. Pentru alte zece locuri au fost alese d-nele: Ecaterina Niţulescu, Puia Iones­cu, Eugenia Zaharia, Tantzi Bogdan, Didi Teodorescu, Gaby Danielopol, Kity­oeanu, Marieta Sadova,­­ declarându­­se balotaj pentru obţinerea a celorlalte două locuri rămase d­intre d-nele Nataşa Alexandra, Irina Nădejde, Victoria Mier­­lescu, L. Manu, Ketty Ştefănescu, Do­rina Demetrescu, Jeana Bopovici şi Ma­ria Negrea. NOUI ANGAJAMENTE S-a mai votat alegerea a doua ele­mente din afara actualelor cadre ale teatrelor. Şi au mai fost angajate d-nele Dida Solomon Callimachi şi Tantzi Cu­tava. Au fost pensionaţi însă: d-nele A­­lexandrina Gusty, Elena Parizianu, Ana Radovici, Angela Luncescu, Olga Ţăra­­nu şi d-nii V. Romano şi C. Orendy. Ca directori de scenă au fost anga­jaţi d-nii: Paul Gusty, Soare Z. Soare şi V. Enescu, iar d-nii V. Bumbeşti şi G. Mihăescu au fost propuşi pentru locu­rile de regizor. Actual director al teatrului Naţional din Chişinău, E­d. I. Livescu, strălucitul artist şi neîntrecutul profesor al câtor­va generaţii, a fost confirmat director al acelui teatru dându-i-se, după noua lege, concesiunea. E singurul teatru care trece sub forma aceasta a concesionării. Implicit, d. L Livescu inaugurează un sistem ale că­rui roade nu vor întârzia să se ivească de vreme ce ne referim la personalitatea artistică a aceluia căruia i s’au încre­­dinţat destinele Teatrului Naţional din Basarabia. Mai suntem încredinţaţi că, graţie prezenţei d-lui Livescu, teatru din Chi­şinău va deveni un centru de cultură vie. Teatrul Naţional de la Craiova Telegrama directorului teatrului către rege La instalarea sa, ca director al Teatrului Naţional din Craiova, d. A. de Herz a trimis Regelui urmă­­toarea telegramă: Luând în primire, cu îngăduinţa Majestăţii-Voastre, conducerea Tea­trului Naţional din Craiova, voi fi credincios poruncii Regelui care vrea ca teatrele să fie centre de cultură naţională. Teatrul din Craiova, oropsit şi fără un adăpost care să se potrivească­­ menirea lui, îşi pune nădejdea în ma­rele sprijin al Maiestăţii Voastre pen­tru a-şi recăpăta gloria de odinioară şi reputaţia care îi dăduse un loc de cinste în evoluţia artei dramatice ro­­mâneşti. Fie-Vă domnia lungă şi glorioasă, înconjurată de dragostea unui po­por, care vede în Majestatea­ Voastră, Sire, pe un trimis al lui Dumnezeu. D. A. de Herz a primit următorul răspuns: mă autoriza să vă exprim viile mul­ţumiri ale Majestăţii sale pentru frumoasele sentimente ce l-aţi ex­primat şi vă doreşte muncă rodnică în noua dvs. chemare. Secretarul particular al M. S. REGELUI (ss) C. Demetrescu ★ Consiliul de Administraţie al Teatrului Naţional din Craiova a fost astfel întocmit: d-nii A. de Herz, directorul Teatrului, Mihai Constan­­tinescu, administrator, C. Potârcă, primarul oraşului, Dim. Racovitză, administrator financiar al judeţului, N Fortunescu, jurisconsult, Remus Comăneanu şi I. Dordea din partea artiştilor, N. Milcu, din partea scrii­torilor, Die Ioan, profesor, îndată ce noul consiliu va aproba încadrările, încep repetiţiile în vede­rea stagiunei care, se va deschide în Maiestatea Sa Regele a binevoit a primele zile din Octombrie. Isprăvile unor şofeuri beţi Trei grav răniţi intr’un accident de automobil SINAIA, 29. — Astăzi, la ora 5 du­pă amiază, un grav accident de au­tomobil s’a întâmplat pe şoseaua Naţională, aproape de Intrarea în lo­calitatea noastră. Autocamioneta No. 253 Giurgiu — proprietatea şcoalei normale din Grădiştea-Vlaşca, venia dinspre Buş­teni în plină viteză. In camionetă, condusă de şoferul Ion Lăzărescu, se aflau grădinarul şcoalei, anume Ni­­colae Ştefanov şi elevul orfan Miller. Atât şoferul cât şi grădinarul bău­­seră la Buşteni, unde făcuseră un popas, atât de mult încât abia îşi mai dădeau seama ce fac. Totuşi, Lăzărescu a luat conducerea maşinii în halul în care era şi, după 2—3 ki­lometri de viteză nebună, cum şo­seaua nu era, din întâmplare popu­lată de vehicule la acea oră, a ador­mit la volan. Nemai­fiind stăpân pe direcţie, iar maşina fiind lăsată în mare viteză, aceasta a început la un moment dat să salte când în dreapta, când în stânga, spre marea uimire şi groază a celor aflaţi pe jos sau cu vehicu­lele pe şosea. Cum era de aşteptat, când a intrat în punctul numit Gura Pădurii, au­tocamioneta s-a răsturnat în şanţ, rostogolindu-se de două trei ori pes­te ierburi. Şoferul şi grădinarul au fost răniţi, nu aşa de serios, încât, odată pansat­ la spitalul din Sinaia, să nu fie trimişi la poliţia locală. Elevul Miller este rănit foarte grav. Adus la spital, medicul de ser­viciu a trebuit să procedeze imediat la amputarea de la cot a braţului stâng, care ameninţa să cangreneze altminteri. După operaţie, deoarece spitalul nostru nu posedă, din nefericire tot ca este necesar internării îndelunga­te a unui astfel de caz, mica victimă a fost trimisă astă-seară la spitalul din Braşov. Starea lui este foarte gravă. Deşi s’au încercat câteva metode pentru trezirea lui, şoferul Lăzăres­cu se află şi acum într’o stare de prestaţie, provocată de beţie, nepu­­tându-şi da seama. Încă, de ce s’a întâmplat cu maşina şi cu vieţile ce i se încredinţaseră. Altă ispravă lângă Giu­giu GIURGIU, 29. — Aseară, pe la ora 11, pe şoseaua Giurgiu-Bucureşti s’a întâmplat un nou accident de auto­mobil cauzat de alcoolism. Intre comunele Baia şi Remus, în dreptul km. 57, autocamioneta 8591 BuCj, proprietatea fabricii Luther, venind dela Bucureşti, încurcată cu butoaie cu bere pentru comercianţii din oraşul nostru, a izbit căruţa să­teanului Gh. Şaroda din Brăniştari-­ Vlaşca,­sfărîmând-o complect. Ambii cai au fost omorîţi. Căruţaşul, rănit în stare gravă la cap, a fost internat la spitalul din Mogoşeşti-Ilfov. Şoferul şi ajutorul său au fost îna­intaţi parchetului. Ambii fiind în stare de ebrietate, pierduseră stăpâ­nirea volanului.

Next