Adevěrul, august 1931 (Anul 44, nr. 14594-14620)
1931-08-01 / nr. 14594
Patjana 2°a trebue să reformăm în mod radical, în Europa, şcoala". Da, şcoala — şcoala de pretutindeni — are mai mult decât oricând nevoe de o îndrumare pacifistă. O îndrumare pornită şi efectuată cu toată sinceritatea. In cei care nu sunt ca noi sau nu locuesc în ţara noastră să nu vedem numai decât duşmani şi oameni care au toate păcatele, ci oameni care sunt ca şi noi şi cu care ne putem înţelege şi putem colabora pe ogorul păcii, încă ceva. Se tot proslăveşte eroismul morţii şi dispreţul de viaţă. Este timpul să preamărim eroismul vieţii şi dragostea de viaţă. N. Batzaria D. Maniu la Breaza BREAZA, 28. — D. Iuliu Maniu, a venit ori dela Sinaia în localitate şi a făcut o vizitare lui C. Angelescu, fost ministru şi fost guvernator al „Băncii Naţionale", care se află cu familia aci. D. Iuliu Maniu s’a întreţinut două ore cu d. C. Angelescu, după care s’a înapoiat la Sinaia. Desminţire iugoslavă BELGRAD, 29. (Rador). — Agenţia telegrafică „Avala“ publică următoarea notă: „Suntem autorizaţi să desminţim în modul cel mai categoric, ca lipsită de orice temei şi fantezistă, ştirea răspândită de presa bulgară cu privire la un pretins atentat, care ar fi avut loc la Leskovatz. „Tot atât de inexactă este şi ştirea relativă la o pretinsă luptă, care ar fi avut loc în acea localitate şi în cursul căreia mai multe persoane ar fi fost ucise“. Accident de automobil GALAŢI, 29. — Automobilul Nr. 9334 Bucureşti, condus cu viteză de către căpitanul farmacist Viteanu de la depozitul de medicamente Bărboşi, a dat peste copilul Vasile Radu, de pe calea Griviţei, rănindu-l foarte grav. In stare disperată, victima a fost internată la spitalul „Elisabeta. Doamna”. S-a deschis o anchetă. La toate librăriile, eventual la editura «Adevărul» se găseşte volumul „Indicaţii ieşi contra indicaţiile curei de Karlsbad“ de doctorul GR. GRAUR MEDIC BALNEAR LA KARLSBAD MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară. D. Aurelian Gh. Zachia, născut la 23 ianuarie 1903 în com. Buneşti, jud. Vâlcea, domiciliat în Bucureşti, str. Pictor Luchian No. 8, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să adauge înaintea numelui său patronimic de Zachia pe acela de Tănăsescu, spre a se numi Aurelian Tănăsescu-Zachia. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul nevăzut de aliniatul II al zisului articol. HIT'S Doctorul U IMPTIU Colaborator al fit 1*9 Ilii Ilii Instit. Psycho Fish Berillon (Paris) IMDUTIMTA tratează Psihonevrosele I lîl T U I L li | fl NEURASTENIA TIMIDITATEA, HYSTERIA, FOBIA (frica) Nevrasa Inimei şi a Stomacului; (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, (aerofagie, Nevralgie, Paralisie, Tremurături, Insomnie, somnolenţă, migrenă) prin Hypnotism autosugestie — Tratamentul modern al Boalelor prin curenţi de înaltă fregvenţă Fulguraţie, Darsonvalisaţie, Diatermie Ultraviolete, etc. Sistemul Hypno Pedagogic (Berillon) pentru reeducaţia copiilor vicioşi impulsivi — Onanie, încontenenţă de urină etc. Calea Victoriei 54, peste drum de Teatrul Naţional. Consult. 8-11—2-7. LEMNE * FOC cerf cer cojit, fag și cocs, calitatea superioară, frunizează prompt „RAHOVA“ Lack Bau &Co. S. A. București, Strada Heliade No. 42 (Obor) Telefon 323-28 Statura : bine făcută. Dinţii : sănătoşi. Nasul : potrivit. Gura: idem. Bărbia : idem. Semne deosebite: nici unul. Cutia craniului: lungime 3 cm., lăţimea 3 cm. Prin urmare am un craniu pătrat. Un craniu potrivit şi blond. Aşa cum indică şi antropologia. Până la 2 ani: nimic interesant. La 4 ani : tifos. La 12 ani : bărbat ! La 13 ani: primele ţigări, vomitare, ultima ţigară. La 19 ani : iubire perversă pentru o femee cu ochelari. Acest episod înfiorător a avut o mare înrâurire asupra vieţii mele. La 20 ani : iubire pentru o femee care nu mă iubea. La 21 ani: femeea tot nu mă iubea. La 22 ani : Tot nu ! Dar către sfârșitul anului ea se hotărî, în fine !... La 23, 24, 25 și 26 : iubire aprinsă pentru aceeași femee. Sunt un exemplu de statornicie și devotament, demn a fi eternizat în textul unei operete sau într’un perforat calendar de buzunar“. fe: * „Sunt setos de răzbunare, ca Pieile Roşii şi am memoria răsbunătoare a Elefantului. Am trăit multă vreme la Torino, oraşul visurilor şi al idioţilor, unde Arturo Foti e considerat poet, Berta autor de comedii teatrale, Golia artist, Ferettini critic şi Rosia un geniu. Am publicat câteva lucruri mici dar de înaltă moralitate care au obţinut mare succes printre cei susceptibili de ea. Am scris o caracterizare asupra unicei poete ce posedă Italia, pentru a dovedi că ceea ce se şopteşte despre raporturile noastre e fals. Dar nu cred să fi isbutit, căci dacă la început se şoptea, în cele din urmă se discuta în gura mare... La pasivul meu am și câteva versuri. Versurile sunt un ce pe care nu le citește nimeni, dar le scrie toată lumea... Am publicat articole în cele mai reputate ziare italiene. Unele nu sunt desgustătoare. Adesea eram hotărât să scriu volume de câte 400 pagini, dar posed acea binefăcătoare şi spirituală canalizare care este simţul autocritic... Versurile mele au apărut în „Femeea“, o revistă fără prestigiu. Am colaborat şi la o revistă umoristică din Torino, — şi ceea ce e şi mai grav e că am fost atât de inconştient încât am semnat... Nu ştiu să scriu italieneşte, căci noi italienii de la nord trebue să învăţăm cum se scrie o limbă streină. La Paris vorbesc franţuzeşte. Trebue să am un accent perfect, căci nimeni nu observă că sunt italian. Cred că mă iau drept un moldo-slovac... Ca ziarist a trebuit să mă ocup şi de sport, deşi nu ştiam să deosebesc calul de jocheu şi pe biciclist de bicicletă. Altădată era cât pe ce să distrug o revistă săptămânală din cauza unui articol pe care l-am scris împotriva egoismului celor bătrâni, căci bătrânii în patria noastră se bucură de o presă bună. Preferinţele mele îmi plac schiţele uşoare. Dispreţuesc literatura în care oamenii, cu mânecile suflecate îşi udă grădinăria de zarzavaturi, joacă cărţi sau îşi suflă nasul între degete, şi în care femeile se numesc „mătuşi“ iar bărbaţii „moşule“. Citesc numai romane şi nuvele în care bărbaţii poartă cămeşi de mătasă şi femeile fac în fiece dimineaţă câte-o baie. Sunt vegetarian, dar când am musafiri mănânc carne, ca să nu fiu luat drept un peseur. Şi deoarece nu sunt deprins cu carnea, o mănânc şi când sunt singur, ca să mă obicinuesc. Nu beau alcool — ci numai vin alb şi lichearuri. Iubesc cânii şi în fiece nuvelă fac să apară câte unul, ca şi Veronese în tablourile lui. (Sunt modest până şi în comparaţii !) Nu invidiez pe nimeni: singurul lucru ce invidiez e forţa fizică. Banii — se câştigă sau se fură. Celebritatea o obţii — prin bluff. Forţa însă trebue s’o primeşti ca un dar dela natură — ghebul sau cretinismul. Detest romanele subiective şi autobiografice. Căci ce-l interesează pe cititor dacă sunt botezat sau circumcis, diabetic sau romantic, burlac sau încornorat?“ ★ Ironia ascuţită a lui Pitigrilli este maestră. Profunda sa moralitate apare tocmai acolo unde se pare că e... Boccacio ! Adversar hotărât al minciunei tradiţionale, şi al formalităţilor convenţionale, el priveşte viaţa şi lumea prin prizma realităţii sau a sarcasmului său usturător. Umorul său isvorăște dintr’un scepticism amar. Pentru adevărurile lui brutale — pe care le exprimă într’o aleasă formă literară — Pitigrilli este considerat de unii ca un scriitor imoral. E părerea criticilor miopi... cari judecau astfel, la vremea lor, pe Boccacio. C. Sate arau PALATUL JUSTIŢIEI DECIZIA PRIN CARE S’A ADMIS ACŢIUNEA D-LUI BURILLIANU Decizia prin care s’a admis acţiunea d-lui Dim. Burillianu, fost guvernator al Bănci Naţionale, a căpătat forma definitivă. Redactarea este opera d-lui Aurel Bogdan, preşedintele Curţii de apel, care a lucrat la întocmirea deciziei timp de o lună. In introducere, după ce se face o largă expunere a faptelor şi a celor susţinute de părţile potrivnice în pledoariile lor, decizia se ocupă apoi de chestiunea actului de guvernământ invocată de adversarii d-lui Burillianu, în scop de a ajunge la respingerea acţiunii acestuia. După ce examinează chestiunea în drept, arătându-şi toată antipatia pentru actele de guvernământ, a căror sferă trebue restrânsă la minim, în ţările civilizate şi cu ideal de legalitate, Curtea constată că in cazul de faţă se poate cu atât mai puţin susţine condiţiunile excepţionale de necesitate cari să poată îndritui puterea executivă să treacă peste legi, cu cât în fapt nu poate fi vorba de un conflict. După ce se arată în decizie că nu se dovedeşte că d. Burilianu ar fi depăşit în calitatea sa de guvernator stricta limită a drepturilor şi îndatoririlor sale, Curtea găseşte că guvernul era dator să procedeze conform legii şi statutului B. N., care prevede pentru cazuri de conflict procedura tribunalului arbitral. In altă ordine de idei, Curtea înlătură susţinerea reprezentanţilor guvernului că guvernatorul B. N., ar fi un mandatar al guvernului. După părerea Curţii guvernatorul este ceia ce statutele B. N. îl hotăresc să fie. Curtea rezolvă aceastăchestiune în sensul că principiul este că dreptul de revocare stă în răspunderea ierarhică derivând din bunul mers al instituţiunii cu o singură condiţie însă, ca revocarea să nu fie făcută după bunul plac sau după capriciul autorităţilor, ci în chip justificat. In fine decizia, după ce anulează decretul de revocare, ca fiind abusiv, justifică apoi acordarea daunelor morale şi materiale. LIBERAREA D-LOR CRISTEA ŞI EINHORN Judecătorul de instrucţie al cabinetului VII a eliberat eri pe cauţiune morală pe d. G. Cristea şi Alfred Einhorn, cari au stat în prevenţie 29 de zile, sub învinuire de contrabandă în afacerea importului de galoşi sovietici. ■ —■ 1 I ■ — Conferința mixtă ruso-română CHIȘINĂU, 29. — La Tighina au început conferințele comisiei mixte locale ruso-române. Conferința are ca obiect aplanarea unor incidente de frontieră. Atribuţiile noului subdirector general C. F. R. Printr’o decizie dată ori, direcţiunea generală a Regiei Autonome c. f. r. a fixat nouile atribuţiuni ale d-lui ing. Aurelian Georgescu, numit, de curând subdirector general c. f. r. în locul rămas vacant prin scoaterea la pensie a d-lui ing. Mircea Ottulescu. Atacul banditesc de lângă Valea Putnei (Bucovina) CERNĂUŢI, 29. — Un îndrăzneţ atac banditesc s’a săvârşit ori pe la orele 7.30 seara, pe şoseaua Pojorâta-Valea Putnei (judeţul Câmpulung). Şoferul unui automobil, în care se aflau d. Klipper din Cernăuţi şi două doamne din Câmpulung, a zărit înaintea sa, pe şosea, mai multe bârne. In ultimul moment a reuşit să oprească maşina, evitând astfel o nenorocire. Pe când şoferul încerca să dea la o parte bârnele, au ieşit din şanţul şoselei trei bandiţi mascaţi, înarmaţi cu carabine şi revolvere. Ameninţând pe călători cu moartea, îndrăzneţii bandiţi au putut opera în voe. După ce au furat banii şi obiectele de valoare ale călătorilor, răufăcătorii au dispărut în desişul pădurii. Cercetările au început imediat. ADEVERUL In vederea lui Aflbst Arestări de comunişti şi terorşti. După cum am anunţat in numerele precedente ale ziarului nostru, autorităţile prinzând de veste că de August comuniştii de aci intenţionau să provoace demonstraţiuni, s’au gândit să ia din vreme, măsurile necesare impuse de împrejurări, pentru ca ordinea publică să nu poată fi tulburată în această zi. ★ Aşa fiind, încă de la 15 iulie — deci cu două săptămâni mai înainte — atât Siguranţa generală a statului cât şi prefectura poliţiei Capitalei, au început să facă descinderi, mai cu seamă în cursul nopţii, pe la locuinţele cunoscuţilor capi comunişti. S’a purces aşa de vreme la aceste descinderi, pentru ca aceştia să nu mai aibă răgazul necesar de se gândi că vor fi arestaţi şi ca atare să se facă nevăzuţi. Măsura a dat rezultate, căci au fost găsiţi la domiciliile lor şi ridicaţi numeroşi agitatori comunişti, cari — după cum am mai spus—au fost aduşi la prefectura poliţiei şi puşi la popreală până in ziua de 2 August, când urmează a fi repuşi in libertate. La prefectura poliţiei au fost aduşi, aproximativ 40 de arestaţi printre cari figurează nume cunoscute ca : Imre Aladar, Geza Şandor, Eftimie Toma, Elena Ivănuş, Petrescu Petre etc. Acelaş procedeu l-au utilizat şi oamenii Siguranţei generale a statului pentru oraşele din ţară, unde de asemeni au fost arestaţi conducătorii acestor organizaţii, stabiliţi acolo precum şi unii agitatori veniţi ocazional, fie din Bucureşti fie din alte puncte ale ţării. CE SE PROECTA După cum se ştie, anul trecut, cu prilejul zilei de 1 August, se zvonise de asemeni că organizaţiile comuniste de pretutindeni, după instrucţiunile primite de la Soviete, urmau să provoace tulburări. Dar mai pretutindeni şi deci şi la noi, — în afară de câteva incidente fără nici gravitate — August a trecut în linişte. Anul acesta, însă, — după Informaţiile Siguranţei generale — Sovietele, spre a nu se repeta fiascoul de anul trecut, nu s’au dat în lături dela nici un sacrificiu pentru ca planul lor să reuşească. Ca atare — cum reese din veştile primite de Siguranţă de la informatorii ei speciali — Moscova a alocat un fond însemnat anul acesta pentru reuşita zilei de 1 August. S’ar fi trimis bani din belşug tuturor organizaţiilor comuniste de pretutindeni şi deci şi celor din România, bani cu care să se poată face propaganda necesară. EMISARI TERORIŞTI Anul acesta, după cum ni se afirmă, au trecut Nistrul, venind în primul rând aci la noi, o serie de emisari cari să lucreze la organizarea demonstraţiilor comuniste. Printre aceştia s’ar găsi şi membri ai organizaţiunilor teroriste, veniţi aci cu scopul de a pune la cale diferite atentate, după cum au şi fost săvârşite până acum, recentele atentate de cale ferată. MASURILE AUTORITĂŢILOR Datorită acestui fapt, ca măsură de prevedere, autorităţile noastre au luat riguroase măsuri de pază a diferitelor instituţiuni publice, civile şi militare, instituindu-se posturi de jandarmi la cele civile , dublându-se gărzile la cele militare şi exercitându-se un sever control al publicului, căruia, eventual, i se poate îngădui accesul în aceste instituţiuni. După cum ni se comunică de către Siguranţa generală, atât în Ardeal cât şi în Basarabia, cu prilejul descinderilor făcute, s’au găsit mari prock-uri de broşuri şi manifeste incendiare, ce urmau a fi distribuite printre muncitori la fabrici şi aCum am spus, din informaţiunile ce le are Siguranţa statului, numeroşi agitatori comunişti au izbutit să intre în ţară cu misiuni bine determinate şi în special cei ce fac parte din organizaţiile teroriste, veniţi aci pentru efectuarea de atentate. In căutarea lor, brigăzile de siguranţă din ţară au operat numeroase arestări. In Capitală, — după cum ni s’a spus — în urma descinderilor ce s’au făcut aproape zilnic, s’au operat peste 60 de arestări. Printre aceştia se găsesc şi unii din teroriştii despre cari vorbim mai sus. PLANUIREA UNUI ATENTAT O arestare senzaţională, a fost făcută in Capitală, Duminica la amiază, în împrejurările următoare. Duminică pe la orele 10 dim, agenţii Siguranţei au văzut pe un individ care însoţit de două femei, se preumbla agitat prin grădiniţa, unde se află statuia lui Pache Protopopescu. Individul acesta — se spune — a părut suspect agenţilor, întrucât a fost observat aruncând dese priviri stăruitoare chiar spre localul Siguranţei statului. A fost arestat atât el cât şi femeile ce-l însoţeau şi, percheziţionat, s-a găsit asupra lui un revolver. Interogat de către d. Eugen Cristescu — director în Siguranţa generală — prin ajutorul unui interpret, întrucât nu ştie româneşte, individul a declarat că face parte dintr-o organizaţie teroristă şi că a venit de curând în România, unde urma să atenteze la viaţa unui înalt funcţionar de la o instituţie publică. REP. Arestări la Constanţa CONSTANŢA, 29. Ieri autorităţile au fost sesizate că comuniştii ar fi împărţit în port manifeste cu conţinut sediţios. Cu acest prilej autorităţile au foteliere, în preajma DFteilei de 1'August. După imensele stock-uri de broşuri şi manifeste găsite pretutindeni, la sediile organizaţiunilor comuniste, se poate deduce într’o măsură oarecare, marea risipă de bani făcută, câ descinderi, atât în port cât şi la atelierele C. F. R. Au fost arestaţi şapte lucrători. Făcindu-se o descindere la domiciliile lor, la unul din ei s’a găsit o cantitate de fulmicoton şi un mare număr de manifeste. Astă noapte autorităţile făcând o razie în port, au arestat vreo douăzeci de bănuiţi. Pentru a preîntâmpina tulburările proectate de comunişti pentru ziua de 1 August, autorităţile au luat măsuri postând santinele la toate intrările din port. Intrarea nu este permisă decât numai a celor ce au interese. Măsuri drastice pentru menţinerea ordinei s’au luat şi în oraş. 60 arestări în Capitală Congresul studenţilor din Oltenia şi Timoc CRAIOVA, 29. In zilele de 23 —26 August se va ţine în localitate congresul * „Federaţiei studenţilor din Oltenia şi Timoc“. Congresiştii vor face în zilele de 27 şi 28 August o escursiune prin Calafat, Vidin, şi pe valea Timocului. Ministerul de instrucție a încuviințat escursia. Numiri de învăţători in învăţământul primar In Învăţământul primar au fost numiri următorii învăţători înaintaţi de la şcolile de aplicaţie-DIRECTORATUL I BUCUREŞTI Gh Bujoreanu, la şcoala din Mără-Mangalia, ort. Sturza p. I, judeţul Con-StElena Th. Borş, la şcoala din Mărăşeşti, fete, judeţul Putna. . Eugenia Obreja, la şcoala am Hai şova, fete, judeţul Constanţa. Alexandrina Stoenescu la şcola din Alexandria Nr. 2 mixtă judeţul Teleorovirginia A. Popescu, la şcoala din Zimnicea Nr. 1 b., judeţul ,tele01nm^?Ecaterina Datcu, la şcoala din Zimnicea Nr 1 b., judeţul Teleorman. Eugenia Chirica, la şcoala din Slănic- Groşani, p. IV, judeţul Prahova. ST Dima, la şcoala din Macin, ba ieri, judeţul Tulcea. Alexandrina Popescu, la şcoala din Olteniţa, judeţul Ilfov. I. Ianculescu, la şcoala din corn. Regele Carol, judeţul Tulcea. Elefterie Nedelescu, la şcoala din Olteniţa, judeţul Ilfov. Nicolae Danielescu, la şcoala din Olteniţa, judeţul Ilfov. Petre Mihăilescu, la şcoala din com. Bragadiru-Vidra, judeţul Ilfov. Rotaru Ecaterina, la şcoala din Isaccea, fete, p. IV, judeţul Tulcea. Niculae Tenie, la şcoala din Rudeni- Chiajna, p. I, judeţul Ilfov. Procopie Marinescu, la şcoala din Plaşca, sc. b., judeţul Teleorman. Gh. Mănoiu, la şcoala din Valea Sasului, Curtea-de-Argeş. D. Ciorobană, la şcoala din Orbeni, p. I, judeţul Putna. Ana C. Sandu, la şcoala Nr. 2 mixtă din Tulcea. Vasile Hondrilă, la şcoala din Babadag mixtă, judeţul Tulcea. Ioana Popescu la şcoala Nrin Ostrov, şe fete, p. IV, judeţul Durostor. Ecaterina Georgescu la şc. Ostrov Maria Popescu, la şcoala Nr. 2 de fete Turtucaia. Virginia Vasilescu, la şcoala din Domneşti, gr. copii, judeţul Ilfov. loan G. Degeratu, la şcoala din Copăceni-Mânăstirea, judeţul Ilfov. DIRECTORATUL III CERNĂUŢI Maria Dimitriu, la şcoala din Coteni- Cosmin, judeţul Cernăuţi. Elena E. Gramatovici, la şcoala din Lujeni, judeţul Cernăuţi. DIRECTORATUL III CHIŞINĂU loan Rogojină, la şcoala din Chilia Nouă Nr. 1 mixtă, judeţul Ismail. Const. Pavelescu, la şcoala din Batăr p. I., judeţul Tighina. Dumitru Barbu, la şcoala din Sireţi Cojuşna Nr. 1 p. I, judeţul Lăpuşna. DIRECTORATUL IV CLUJ N. Găgescu, la şcoala din Sf. Gheorghe, judeţul Trei Scaune. Dumitru I. Radu, la şcoala din Poiana, judeţul Sibiu. Teodor St. Vicol, la şcoala din Popazu judeţul Braşov. Maria Lupescu, la şcoala din Hamba, judeţul Sibiu. V. T. Velicu, la şcoala din Popazu, judeţul Braşov. Mihail Ionescu, la şcoala din Stupini, judeţul Braşov. Maria Mănescu, la şcoala din Sf. Gheorghe gr. c., judeţul Trei Scaune. Ioan Popescu, Mehedinţi, la şcoala Todiriţa, judeţul Făgăraş. Silvia Balinţi, la şcoala din Suciu de Sus, judeţul Someş. Elena Gurgui, la şcoala primară mixtă p. II din Mediaş, judeţul Târnava Mare. DIRECTORATUL IN IAŞI Mihai P. Gheorghiu, la şcoala din Tg. Trotuş, judeţul Bacău. Cristea Boca, la şcoala dn Faraoani- Cleja, judeţul Bacău. C. Ungureanu, la şcoala din Tg.Ocna Pârâul Boghii, judeţul Bacău. Octav Agapi, la şcoala din Stroeşti Bobeşti, judeţul Fălciu. V. Vrânceanu, la şcoala din Ceahlău- Hangu, Nr. 2 p. I, judeţul Neamţ. Gh. I. Mironescu, la şcoala din Scobinţi Buhalniţa, p. IV, judeţul Iaşi. Alexandrina Ursache, la şcoala din Titus Gh. Minea, la şc. din Cotnari, Valea Racului, jud. Iaşi. DIRECTORATUL VII TIMIŞOARA Petre I. Fetoiu, la şcoala din Jupalnic, judeţul Severin. Dumitru V. Vlădoianu, la şcoala din Reşiţa, Nr. 3 mixtă, judeţul Caraş. Gogoş Dimitrie, la şcoala din Reşiţa, Nr. 3 mixtă, p. III, judeţul Caraş. Dumitru Marinescu, la şcoala din Ianoşda, p. III, judeţul Bihor. Verginia Folea, la şc. din Calacea, judeţul Bihor. SITUAŢIA SUPUSILOR STRĂINI IN CHINA Un demers al guvernului britanic LONDRA, 29 (Rader). — Cu privire la dispariţia în China a d-lui John Thorbum, s’au produs întrebări In Camera Comunelor. Sub-secretarul de Stat la Externe, d. Dalton, a răspuns, că ambasadorul Angliei în China, sir Miles Lampson, a primit instrucţiunile necesare pentru a cere guvernului chinez clarificarea cazului. Cercetările şi anchetarea cad fireşte în atribuţia autorităţilor chineze, care trebue să stabilească dacă Thorbum este încă în viaţă şi cine sunt răpitorii lui. In tot cazul guvernul britanic va face toate presiunile posibile pe lângă guvernul chinez pentru aflarea adevărului şi pentru o mai bună asigurare a vieţii supuşilor britanici in China. ★’ LONDRA. 29. (Rador). — D. Miles Lampson, ministrul britanic în China, a sosit eri la Nanking în avion, pentru a face demersuri noui în chestia dispariţiei supusului britanic John Thorbum. Ziarul „Times” scrie, că efectele abolirei exteritorialităţii au început să apară. Guvernul britanic are datoria să recunoască efectele nouei situaţii şi să le pună capăt. Oamenii politici din Argentina surghiuniţi BUENOS AYRES, 29. (Rador).— D-nii Alvarez împreună cu alţi trei şefi ai partidului radical s’au îmbarcat plecând în străinătate. Toţi aceştia au fost invitaţi de către guvern să părăsească ţara din motive de ordine publică. Păţania unui soldat GALAŢI, 29. — Soldatul Pavel Antone din regimentul 3 vânători, Bolgrad, călătorind fără plată şi temându-se să nu fie surprins de conductorul trenului, a sărit jos în timpul mersului între staţiile Bărboşi şi Fileşti. Nefericitul soldat a căzut între roţile trenului, cariau retezat un picior. In stare gravă a fost internat in spitalul militar. Ciocniri intre mulţime şi politie CHIŞINĂU, 29. — Din Tighina se anunţă că pe malul Nistrului s’au observat ori violente ciocniri între mulţime şi agenţii poliţiei sovietice cu prilejul ridicării clopotelor dela catedrala din Tiraspol. De dimineaţă o echipă de lucrători a început demontarea clopotelor sub protecţia poliţiştilor dela G. P. U., însă imediat s’a adunat o mare mulţime care a manifestat ostil. La un moment dat mulţimea a atacat pe agenţii G. P. U.-ului cu pietre. Aceştia au răspuns cu focuri de armă.r~ Sunt mai mulţi răniţi. In cele din urmă clopotele au fost demontate şi transportate spre o destinaţie necunoscută d in ucraina INFORMAŢIUNI Ministerului de finanţe i s-a deschis pe seama Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, un credit extraordinar de 50.000.000 Iei cu acoperire specială din taxa timbrului pe pâine. Acest credit va servi la plata primelor pentru sămânţă de grâu selecţionată şi de bună calitate, cum şi a cheltuelilor ocazionate cu executarea acestor operaţiuni. Ministerul de finanţe dă cea mai formală desminţire că timbrul fiscal pentru petiţii va fi sporit la 15 lei. De altfel, ministerul de finanţe este mirat cum ziare serioase se fac ecoul unor astfel de ştiri fanteziste, când este cunoscut că orice sporire de impozite nu se poate face decât prin lege. Prin decret regal au fost numiţi cu titlu definitiv în învăţământul primar învăţătorii din judeţele Braşov, Ciuc, Făgăraş, Odorhei şi Trei Scaune, cari au reuşit la examenele de definitivat ţinute în sesiunea Martie a. c. la şcoala normală din Braşov. America, patria prin excelenţă a radiofoniei, atât prin numărul covârşitor de auditori, cât şi prin densitatea considerabilă a posturilor de emisiune, prezintă aspecte din cele mai interesante şi mai sugestive în această direcţie. In special, formidabila criză, care bântuie de aproape doi ani în Statele Unite, a schimbat în multe privinţe, vechile raporturi existente pe tărâmul radiofoniei. Preţurile aparatelor şi accesoriilor de radio au scăzut vertiginos. Pe de altă parte, radiofonia este în plin progres în America, datorită unui regim de complectă libertate a recepţiilor, unei întinse publicităţi la radio şi unei technice extrem de înaintate. Toate aceste aspecte, specifice radiofoniei americane, sunt expuse într'un interesant articol, apărut în ultimul număr al excelentei publicaţii „Radio şi Radiofonia". Direcţiunea generală c. f. r. a decis ca atunci când la eliberarea unui bilet kilometric nu se va cere o rută ocolitoare şi totuşi posesorul biletului doreşte să călătorească pe această rută, va trebui să, plă-, tească în tren, sau la o casă (ie bilete, diferenţa de rută, fără amendă. Side iii! S’a deschis pe seama Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, de către Ministerul de Finanţe, un credit extraordinar de lei 100.000.000 cu acoperire specială din taxa timbrului pe pâine. Acest credit va servi la plata primelor de export a 10.000 lei de fiecare vagon de grâu a câte 10.000 kg. exportat, 13.000 Iei de fiecare vagon de făină de grâu a câte 10.000 kg. exportată cum şi a cheltuelilor necesare pentru executarea acestor operaţiuni. D. ing. Cezar Popescu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, va pleca la Roma spre a discuta cu reprezentanţii guvernului italian diverse chestiuni in legătură cu convenţia comercială dintre România şi Italia şi găsirea unei soluţii pentru punerea acestei convenţiuni pe baza regimului preferenţial. D. I. Nicolini a fost numit asistent la cursurile de maşini de la şcoala politechnică din Bucureşti. Către sfârşitul acestei săptămâni va avea loc o şedinţă a delegaţiei economice a guvernului, care se va ocupa, între altele şi cu studierea tratatelor noastre cu diferitele state, în vederea încheerii de nouă convenţii comerciale. Consiliul de administraţie al Regiei autonome c. f. r. a aprobat ca vizitatorii ce vor pleca din Iaşi la una din staţiunile: Bârnova, Vasile Lupu sau halta Ungheni, să se bucure de gratuitate la întoarcere, pe baza biletului întrebuinţat la ducere. Ministerul sănătăţii publice, în baza referatului d-lui dr. Sglimbea, şeful serviciului balneo-climatic, a aprobat reducerea tarifului camerei lor de locuit din staţiunile balneare proprietatea statului : Băile Herculane, Ocna Sibiului şi Principesa Elena Reducerea generală este de treizeci la sută, iar pentru funcţionarii publici reducerea este de cincizeci la sută. Macabi organizează hermesa albalbastră la Ştrandul Kiseleff în seara zilei de Sâmbătă 1 August a. c. Producţiuni artistice cu concursul baletului revistei „Nimic nou pe frontul Bucureşti“, sub conducerea maestrului Simion Al. Siomin. Scheciuri humoristice, The 5 Revellers şi cunoscuta dansatoare Berlineză Ilka del Ry acompaniată de diseurul AI. del Ry. Din cauza deteriorărei unui pod, linia Cucuteni—Dorohoi a fost închisă, pentru toate traficurile, pe timp de cinci zile. Richard Tauber cel mai mare tenor al timpurilor noastre şi-a anunţat sosirea la Pistyan (Cehoslovacia) pe ziua de 28 iulie crt. Se ştie că marele tenor a suferit acum doi ani de o paralizie rheumatică fiind adus la Pistyan în stare extrem de gravă. Datorită eficacităţii nămolului vulcanic de Pisyan, * Richard Tauber şi-a recăpătat complect sănătatea astăzi fiind în afară de orice pericol. In „Monitorul Oficial“ din 29 iulie c. s-a publicat jurnalul consiliului de miniştri care a aprobat adjudecările provizorii avizate favorabil de Oficiul Central de Licitaţii asupra furniturilor de pânzeturi şi postavuri confecţionate şi tricotaje necesare ministerelor: Armată (Dir. Int., Dir. Sanit., Inspectoratul Aeronautic, Inspectoratul Marinei), Finanţe (Corpul Grănicerilor), Interne (Jandarmi şi Gardieni Publici), Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Instrucţiunii (Clinicele Universitare Cluj), Cassa Autonomă C. F. R., furnituri rezultate în urma centralizării făcute de Oficiul Central de Licitaţii, pentru care s-a ţinut licitaţie comună în ziua de 20 iulie a. c., la Ministerul de Industrie şi Comerţ. Numele furnizorilor este publicat odată cu acest jurnal. CE CITIM LA BĂI : „LECTURA “ — Floarea literaturilor străjere —nii Un autor ilustru — o scriere complectă. — Numai lei 5. La chioşcari şi librari . Magistrat pus in disponibilitate D. Jean M. Klang, judecător şef al judecătoriei Mercurea-Niraj, a fost pus în disponibilitate. In raportul justificativ al d-lui ministru de justiţie se motivează astfel măsura: „Comisiunea disciplinară de pe lângă înalta Curte de casaţie şi justiţie, judecând in apel acţiunea disciplinară ce am deschis împotriva d-lui Jean M. Klang, judecător-şef al judecătoriei Mercurea-Niraj, din judeţul Mureş, a reţinut in sarcina sa ca deplin dovedite, următoarele fapte: A cerut şi obţinut de la d. Eugen Lotte, avocat pledant pe lângă acea judecătorie, girul pe o cambie, în sumă de 15.000 lei. Şi-a însuşit din depozitele judecătoreşti suma de 50.000 lei, pe care a Întrebuinţat-o in folosul său personal. Acest ultim fapt l-a agravat prin împrejurarea că nu a fost sincer de la început, ci a căutat să inducă în eroare pe d. inspector judecătoresc, sfârşind prin a recunoaşte faptul numai după ce prin cercetările făcute, pretextele invocate de d-sa în apărare, s-au dovedit a fi mincinoase. Pentru sancţionarea acestor abateri de o gravitate excepţională, care fac să se piardă orice încredere în magistrat și ating considerabil prestigiul și demnitatea ordinului din care el face parte, comisiunea disciplinară, prin deriziunea Nr. 19 din 1931, a aplicat d-lui judecător Jean M. Klang pedeapsa punerii în disponibilitate“. Plata primelor pentru agenţii de percepţie Ministerul de finanţe a trimis administraţiilor financiare următoarele instrucţii referitoare la plata primelor pentru încasarea impozitelor: Prin legea promulgată în Monitorul Oficial No. 171 din 27 Iulie 1931, s-a adus o nouă modificare a art. 11 din legea pentru perceperea şi urmărirea veniturilor publice în ce priveşte acordarea primelor personalului de urmărire din întreaga ţară. Cuprinsul articolului 11 modificat este următorul: Articol unic. — Art. 11 din legea pentru perceperea şi urmărirea veniturilor publice, se modifică astfel: Pe lângă salariu, Ministerul va acorda personalului de urmărire şi percepere, prime în raport cu debitul din Contribuţiuni Directe înscrise în roluri, inclusiv rămăşiţele fără amenzi. a) Celor cu un debit anual până la 500.000 lei. Pentru încasările realizate până la 31 Decembrie între 85-90 la sută din debit, prima va fi de 1 la sută; pentru încasările intre 90-95 la sută din debit, prima va fi de 1.50 la sută; iar pentru încasările între 95-100 la sută din debit prima va fi de 2 la sută. d) Celor cu un debit până la 2 milioane lei. La încasările între 80-85 la sută prima va fi de 0,75 la sută; pentru încasările intre 85-95 la sută prima va fi de 1 la sută, iar pentru încasările peste 95 la sută prima va fi de 1,50 la sută. e) Celor cu un debit până la 10 milioane lei, la încasările între 75-85 la sută, prima va fi de 0,50 la sută; pentru încasările între 85-95 la sută, prima va fi de 0,75 la sută; iar pentru încasările peste 95 la sută, prima va fi de 1 la sută. d) Celor cu un debit peste 10 milioane lei; la încasările între 78-80 la sută, prima va fi de 0,40 la sută; pentru încasările între 80-90 la sută, prima va fi de 0,60 la sută, iar pentru încasările peste 90 la sută, prima va fi de 0,80 la sută. e) Pentru sumele din rămăşiţe şi care se cuprind în totalul încasărilor din aliniatele de mai sus, se mai acordă un plus de primă uniformă de 1 la sută. Prima se calculează numai la sumele cuvenite Statului şi se plăteşte în anul următor din creditele bugetare prevăzute în acest scop în bugetul general. Repartizarea primelor între funcţionarii de urmărire şi percepere se face de către Ministerul Finanţelor după propunerea Administraţiei financiare. Dispoziţiunile acestui articol se aplică şi pentru încasările efectuate în anul 1930, iar sumele consemnate în acest scop din Încasările din rămăşiţe, se vor vărsa la Stat la art. 11 din bugetul general de venituri. După cum se vede prin modificarea adusă s’a redus cota la sută a încasărilor, în scopul ca prima să poată fi acordată la mi cât mai mare număr de percepţii, iar calculul acestei prime se face pe baza debitelor ce au în sarcină fiecare perceptor sau notar. Pentru achitarea acestor prime cuvenite pe anul 1930 se vor lua măsuri să se întocmească lucrările necesare și anume: 1. Un tablou general în care se va scrie în ordine numerică, toate percepțiile sau notarii, actele care intră în prevederile legii, stabilindu-se astfel totalul primei cuvenite percepției sau notariatului respectiv și care urmează a fi distribuită personalului de percepere şi urmărire în drept, după normele mai jos indicate. După întocmirea acestui tablou, se va proceda la complectarea celui de al doilea tablou în care se va trece personalul fiecărei percepţii şi notariat cu sumele cuvenite fiecăruia in parte, şi a cărui distribuire o veţi face dvs. pe baza instrucţiunilor ce urmează. a) Pentru perceptori sau notari 30 la sută iar restul de 70 la sută să se împartă în părţi egale agenţilor de urmărire acolo unde sunt mai mult de doi agenţi. b) Pentru perceptor sau notar 40 la sută iar restul de 60 la sută in părţi egale acolo unde sunt numai doi agenţi (vezi exemplu Grozeşti model No. 2). c) Acolo unde este un perceptor sau notar şi un singur agent de urmărire prima se împarte astfel: 60 la sută perceptorului şi 40 la sută agentului. d) Acolo unde este un perceptor sau notar fără agenţi prima se cuvine întreagă celui în drept.