Adevěrul, august 1931 (Anul 44, nr. 14594-14620)

1931-08-01 / nr. 14594

Patjana 2°a trebue să reformăm în mod radi­cal, în Europa, şcoala". Da, şcoala — şcoala de pretu­tindeni — are mai mult decât ori­când nevoe de o îndrumare paci­fistă. O îndrumare pornită şi efec­tuată cu toată sinceritatea. In cei care nu sunt ca noi sau nu locuesc în ţara noastră să nu vedem numai decât duşmani şi oameni care au toate păcatele, ci oameni care sunt ca şi noi şi cu care ne putem înţelege şi putem colabora pe ogorul păcii, încă ceva. Se tot proslăveşte e­­roismul morţii şi dispreţul de viaţă. Este timpul să preamărim e­­roismul vieţii şi dragostea de viaţă. N. Batzaria D. Maniu la Breaza BREAZA, 28. — D. Iuliu Maniu, a venit ori dela Sinaia în localitate şi a făcut o vizita­re­ lui C. Angelescu, fost ministru şi fost guvernator al „Băncii Naţionale", care se află cu familia aci. D. Iuliu Maniu s’a întreţinut două ore cu d. C. Angelescu, după care s’a înapoiat la Sinaia. Desminţire iugoslavă BELGRAD, 29. (Rador). — Agen­ţia telegrafică „Avala“ publică ur­mătoarea notă: „Suntem autorizaţi să desminţim în modul cel mai categoric, ca lip­sită de orice temei şi fantezistă, şti­rea răspândită de presa bulgară cu privire la un pretins atentat, care ar fi avut loc la Leskovatz. „Tot atât de inexactă este şi şti­rea relativă la o pretinsă luptă, ca­re ar fi avut loc în acea localitate şi în cursul căreia mai multe persoa­ne ar fi fost ucise“. Accident de automobil GALAŢI, 29. — Automobilul Nr. 9334 Bucureşti, condus cu viteză de către căpitanul farmacist Viteanu de la depozitul de medicamente Băr­boşi, a dat peste copilul Vasile Ra­du, de pe calea Griviţei, rănind­u-l foarte grav. In stare disperată, victima a fost internată la spitalul „Elisabeta. Doamna”. S-a deschis o anchetă. La toate librăriile, eventual la editura «Adevărul» se găseşte volumul „Indicaţii ieşi contra indicaţiile curei de Karlsbad“ de doctorul GR. GRAUR MEDIC BALNEAR LA KARLSBAD MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară. D. Aurelian Gh. Zachia, născut la 23 ianuarie 1903 în com. Buneşti, jud. Vâl­cea, domiciliat în Bucureşti, str. Pictor Luchian No. 8, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să adauge înaintea numelui său patronimic de Za­chia pe acela de Tănăsescu, spre a se numi Aurelian Tănăsescu-Zachia. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opo­­ziţiune în termenul nevăzut de alinia­tul II al zisului articol. HIT'S Doctorul U IM­PTIU Colaborator al fit 1*9 Ilii Ilii Instit. Psycho Fish­ Berillon (Paris) IMDUTIMTA tratează Psihonevrosele I lîl T U I L li | fl NEURASTENIA TIMIDITATEA, HYSTERIA, FOBIA (frica) Nevrasa Inimei şi a Stomacului; (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături, (ae­­rofagie, Nevralgie, Paralisie, Tremură­­turi, Insomnie, somnolenţă, migrenă) prin Hypnotism autosugestie — Tratamentul modern al Boalelor prin curenţi de înaltă fregvenţă Fulguraţie, Darson­­valisaţie, Diatermie Ultra­violete, etc. Sistemul Hypno Pedagogic (Berillon) pentru reeducaţia copiilor vicioşi im­pulsivi — Onanie, încontenenţă de u­­rină etc. Calea Victoriei 54, peste drum de Teatrul Naţional. Consult. 8-11—2-7. LEMNE * FOC cerf cer cojit, fag și cocs, calitatea superi­oară, frunizează prompt „RAHOVA“ Lack B­au &Co. S. A. București, Strada Heliade No. 42 (Obor) Telefon 323-28 Statura : bine făcută. Dinţii : sănătoşi. Nasul : potrivit. Gura: idem. Bărbia : idem. Semne deosebite: nici unul. Cutia craniului: lungime 3 cm., lă­ţimea 3 cm. Prin urmare am un cra­niu pătrat. Un craniu potrivit şi blond. Aşa cum indică şi antropo­logia. Până la 2 ani: nimic interesant. La 4 ani : tifos. La 12 ani : bărbat ! La 13 ani: primele ţigări, vomi­­tare, ultima ţigară. La 19 ani : iubire perversă pen­­tru o femee cu ochelari. Acest epi­sod înfiorător a avut o mare înrâu­rire asupra vieţii mele. La 20 ani : iubire pentru o femee care nu mă iubea. La 21 ani: femeea tot nu mă iubea. La 22 ani : Tot nu ! Dar către sfârșitul anului ea se hotărî, în fi­ne !... La 23, 24, 25 și 26 : iubire aprin­să pentru aceeași femee. Sunt un exemplu de statornicie și devota­ment, demn a fi eternizat în textul unei operete sau într’un perforat calendar de buzunar“. fe: * „Sunt setos de răzbunare,­ ca Pieile Roşii şi am memoria răsbu­nătoare a Elefantului. Am trăit multă vreme la Torino, oraşul visurilor şi al idioţilor, unde Arturo Foti e considerat poet, Ber­ta autor de comedii teatrale, Golia artist, Ferettini critic şi Rosia un geniu. Am publicat câteva lucruri mici dar de înaltă moralitate care au ob­ţinut mare succes printre cei sus­ceptibili de ea. Am scris o carac­terizare asupra unicei poete ce po­sedă Italia, pentru a dovedi că ce­­ea ce se şopteşte despre raporturi­le noastre e fals. Dar nu cred să fi isbutit, căci dacă la început se şoptea, în cele din urmă se discuta în gura mare... La pasivul meu am și câteva ver­suri. Versurile sunt un ce pe care nu le citește nimeni, dar le scrie toată lumea... Am publicat articole în cele mai reputate ziare italiene. Unele nu sunt desgustătoare. A­­desea eram hotărât să scriu volu­me de câte 400 pagini, dar posed acea binefăcătoare şi spirituală ca­nalizare care este simţul autocri­tic... Versurile mele au apărut în „Fe­meea“, o revistă fără prestigiu. Am colaborat şi la o revistă umo­ristică din Torino, —­ şi ceea­ ce e şi mai grav e că am fost atât de inconştient încât am semnat... Nu ştiu să scriu italieneşte, căci noi italienii de la nord trebue să învăţăm cum se scrie o limbă stre­ină. La Paris vorbesc franţuzeşte. Trebue să am un accent perfect, căci nimeni nu observă că sunt ita­lian. Cred că mă iau drept un mol­­do-slovac... Ca ziarist a trebuit să mă ocup şi de sport, deşi nu ştiam să deo­sebesc calul de jocheu şi pe bici­clist de bicicletă. Altădată era cât pe ce să distrug o revistă săptă­mânală din cauza unui articol pe care l-am scris împotriva egoismu­lui celor bătrâni, căci bătrânii în patria noastră se bucură de o pre­să bună. Preferinţele mele­­ îmi plac schiţele uşoare. Dispre­­ţuesc literatura în care oamenii, cu mânecile suflecate îşi udă grădină­­ria de zarzavaturi, joacă cărţi sau îşi suflă nasul între degete, şi în care femeile se numesc „mă­­tuşi“ iar bărbaţii „moşule“. Citesc numai romane şi nuvele în care bărbaţii poartă cămeşi de mătasă şi femeile fac în fiece dimineaţă câte-o baie. Sunt vegetarian, dar când am musafiri mănânc carne, ca să nu fiu luat drept un peseur. Şi deoa­rece nu sunt deprins cu carnea, o mănânc şi când sunt singur, ca să mă obicinuesc. Nu beau alcool — ci numai vin alb şi lichearuri. Iubesc cânii şi în fiece nuvelă fac să apară câte unul, ca şi Veronese în tablourile lui. (Sunt modest pâ­nă şi în comparaţii !) Nu invidiez pe nimeni: singurul lucru ce invidiez e forţa fizică. Banii — se câştigă sau se fură. Celebritatea o obţii — prin bluff. Forţa însă trebue s’o primeşti ca un dar dela natură — ghebul sau cretinismul. Detest romanele subiective şi au­tobiografice. Căci ce-l interesează pe cititor dacă sunt botezat sau circumcis, diabetic sau romantic, burlac sau încornorat?“ ★ Ironia ascuţită a lui Pitigrilli es­te maestră. Profunda sa moralitate apare tocmai acolo unde se pare că e... Boccacio ! Adversar hotărât al minciunei tradiţionale, şi al formalităţilor convenţionale, el priveşte viaţa şi lumea prin prizma realităţii sau a sarcasmului său usturător. Umo­rul său isvorăște dintr’un scepti­cism amar. Pentru adevărurile lui brutale — pe care le exprimă într’o aleasă formă literară — Pitigrilli este considerat de unii ca un scrii­tor imoral. E părerea criticilor miopi... cari judecau astfel, la vre­mea lor, pe Boccacio. C. Sate arau PALATUL JUSTIŢIEI DECIZIA PRIN CARE S’A ADMIS ACŢIUNEA D-LUI BURILLIANU Decizia prin care s’a admis ac­ţiunea d-lui Dim. Burillianu, fost guvernator al Bănci Naţionale, a căpătat forma definitivă. Redacta­rea este opera d-lui Aurel Bogdan, preşedintele Curţii de apel, care a lucrat la­ întocmirea deciziei timp de o lună. In introducere, după ce se face o largă expunere a faptelor şi a celor susţinute de părţile po­trivnice în pledoariile lor, decizia se ocupă apoi de chestiunea actu­lui de guvernământ invocată de ad­versarii d-lui Burillianu, în scop de a ajunge la respingerea acţiunii a­cestuia. După ce examinează ches­tiunea în drept, arătându-şi toată antipatia pentru actele de guver­nământ, a căror sferă trebue re­strânsă la minim, în ţările civili­zate şi cu ideal de legalitate,­­ Curtea constată că in cazul de faţă se poate cu atât mai puţin susţine condiţiunile excepţionale de nece­sitate cari să poată îndritui pute­rea executivă să treacă peste legi,­ cu cât în fapt nu poate fi vorba de un conflict. După ce se arată în decizie că nu se dovedeşte că d. Buril­ianu ar fi depăşit în calitatea sa de guvernator stricta limită a drepturilor şi înda­toririlor sale, Curtea găseşte că gu­vernul era dator să procedeze con­form legii şi statutului B. N., care prevede pentru cazuri de conflict procedura tribunalului arbitral. In altă ordine de idei, Curtea în­lătură susţinerea reprezentanţilor guvernului că guvernatorul B. N., ar fi un mandatar al guvernului. După părerea Curţii guvernatorul este ceia ce statutele B. N. îl hotă­­resc să fie. Curtea rezolvă această­­chestiune în sensul c­ă principiul este că dreptul de revocare stă în răspunderea ierarhică derivând din bunul mers al instituţiunii cu o sin­gură condiţie însă, ca revocarea să nu fie făcută după bunul plac sau după capriciul autorităţilor, ci în chip justificat. In fine decizia, după ce anulează decretul de revocare, ca fiind abu­­siv, justifică apoi acordarea daune­lor morale şi materiale. LIBERAREA D-LOR CRISTEA ŞI EINHORN Judecătorul de instrucţie al cabi­netului VII a eliberat eri pe cauţiu­ne morală pe d. G. Cristea şi Alfred Einhorn, cari au stat în prevenţie 29 de zile, sub învinuire de contra­bandă în afacerea importului de ga­loşi sovietici. ■ —■ 1 I ■ — Conferința mixtă ruso-română CHIȘINĂU, 29. — La Tighina au început conferințele comisiei mixte locale ruso-române. Conferința are ca obiect aplana­rea unor incidente de frontieră. Atribuţiile noului subdirector general C. F. R. Printr’o decizie dată ori, direcţiu­nea generală a Regiei Autonome c. f. r. a fixat nouile atribuţiuni ale d-lui ing. Aurelian Georgescu, nu­mit, de curând subdirector general c. f. r. în locul rămas vacant prin scoaterea la pensie a d-lui ing. Mir­­cea Ottulescu. Atacul banditesc de lângă Valea Putnei (Bucovina) CERNĂUŢI, 29. — Un îndrăzneţ atac banditesc s’a săvârşit ori pe la orele 7.30 seara, pe şoseaua Pojo­­râta-Valea Putnei (judeţul Câmpu­lung). Şoferul unui automobil, în care se aflau d. Klipper din Cernăuţi­ şi două doamne din Câmpulung, a zărit îna­­intea sa, pe şosea, mai multe bârne. In ultimul moment a reuşit să o­­prească maşina, evitând astfel o nenorocire. Pe când şoferul încerca să dea la o parte bârnele, au ieşit din şan­ţul şoselei trei bandiţi mascaţi, înar­maţi cu carabine şi revolvere. Ameninţând pe călători cu moar­tea, îndrăzneţii bandiţi au putut o­­pera în voe. După ce au furat banii şi obiec­tele de valoare ale călătorilor, rău­făcătorii au dispărut în desişul pă­durii. Cercetările au început imediat. ADEVERUL In vederea lui­­ Afl­bst Arestări de comunişti şi terorşti. După cum am anunţat in nume­rele precedente ale ziarului nostru, autorităţile prinzând de veste că de August comuniştii de aci inten­ţionau să provoace demonstraţiuni, s’au gândit să ia din vreme, măsu­rile necesare impuse de împrejurări, pentru ca ordinea publică să nu poată fi tulburată în această zi. ★ Aşa fiind, încă de la 15 iulie — deci cu două săptămâni mai înain­te — atât Siguranţa generală a sta­tului cât şi prefectura poliţiei Capi­talei, au început să facă descinderi, mai cu seamă în cursul nopţii, pe la locuinţele cunoscuţilor capi comu­nişti. S’a purces aşa de vreme la aceste descinderi, pentru ca aceştia să nu mai aibă răgazul necesar de se gândi că vor fi arestaţi şi ca atare să se facă nevăzuţi. Măsura a dat rezultate, căci au fost găsiţi la domiciliile lor şi ridicaţi nume­roşi agitatori comunişti, cari — du­pă cum am mai spus—au fost aduşi la prefectura poliţiei şi puşi la po­­preală până in ziua de 2 August, când urmează a fi repuşi in liber­tate. La prefectura poliţiei au fost a­­duşi, aproximativ 40 de arestaţi prin­tre cari figurează nume cunoscute ca : Imre Aladar, Geza Şandor, Efti­­mie Toma, Elena Ivănuş, Petrescu Petre etc.­­ Acelaş procedeu l-au utilizat şi oa­menii Siguranţei generale a statu­lui pentru oraşele din ţară, unde de asemeni au fost arestaţi conducă­torii acestor organizaţii, stabiliţi acolo precum şi unii agitatori veniţi ocazional, fie din Bucureşti fie din alte puncte ale ţării. CE SE PROECTA După cum se ştie, anul trecut, cu prilejul zilei de 1 August, se zvonise de asemeni că organizaţiile comu­niste de pretutindeni, după instruc­ţiunile primite de la Soviete, urmau să provoace tulburări. Dar mai pre­tutindeni şi deci şi la noi, — în a­­fară de câteva incidente fără nici gravitate —­­ August a trecut în linişte. Anul acesta, însă, — după Infor­maţiile Siguranţei generale — So­vietele, spre a nu se repeta fiasco­­ul de anul trecut, nu s’au dat în lă­turi dela nici un sacrificiu pentru ca planul lor să reuşească. Ca atare — cum reese din veştile primite de Siguranţă de la informa­torii ei speciali — Moscova a alo­cat un fond însemnat anul acesta pentru reuşita zilei de 1 August. S’ar fi trimis bani din belşug tu­turor organizaţiilor comuniste de pretutindeni şi deci şi celor din Ro­mânia, bani cu care să se poată face propaganda necesară. EMISARI TERORIŞTI Anul acesta, după cum ni se afir­mă, au trecut Nistrul, venind în pri­mul rând aci la noi, o serie de e­­misari cari să lucreze la organiza­rea demonstraţiilor comuniste. Prin­tre aceştia s’ar găsi şi membri ai organizaţiunilor teroriste, veniţi a­­ci cu scopul de a pune la cale di­ferite atentate,­­ după cum au şi fost săvârşite până acum, recentele atentate de cale ferată. MASURILE AUTORITĂŢILOR Datorită acestui fapt, ca măsură de prevedere, autorităţile noastre au luat riguroase măsuri de pază a di­feritelor instituţiuni publice, civile şi militare, instituindu-se posturi de jandarmi la cele civile , dublân­­du-se gărzile la cele militare şi e­­xercitându-se un sever control al publicului, căruia, eventual, i se poate îngădui accesul în aceste in­­stituţiuni. După cum ni se comunică de că­tre Siguranţa generală, atât în Ar­deal cât şi în Basarabia, cu prilejul descinderilor făcute, s’au gă­sit mari prock-uri de broşuri şi manifeste incendiare, ce urmau a fi distribui­te printre muncitori la fabrici şi a­Cum am spus, din informaţiunile ce le are Siguranţa statului, nume­roşi agitatori comunişti au izbutit să intre în ţară cu misiuni bine de­terminate şi în special cei ce fac parte din organizaţiile teroriste, ve­niţi aci pentru efectuarea de aten­tate. In căutarea lor, brigăzile de siguranţă din ţară au operat nume­roase arestări. In Capitală, — după cum ni s’a spus — în urma descinderilor ce s’au făcut aproape zilnic, s’au ope­rat peste 60 de arestări. Printre a­­ceştia se găsesc şi unii din teroriştii despre cari vorbim mai sus. PLANUIREA UNUI ATENTAT O arestare senzaţională, a fost făcută in Capitală, Duminica la a­­miază, în împrejurările următoare. Duminică pe la orele 10 dim, a­­genţii Siguranţei au văzut pe un individ care însoţit de două femei, se preumbla agitat prin grădiniţa, unde se află statuia lui Pache Pro­­topopescu. Individul acesta — se spune — a părut suspect agenţilor, întrucât a fost observat aruncând dese priviri stăruitoare chiar spre localul Siguranţei statului. A fost arestat atât el cât şi fe­meile ce-l însoţeau şi, percheziţio­nat, s-a găsit asupra lui un revolver. Interogat de către d. Eugen Cris­­tescu — director în Siguranţa ge­nerală — prin ajutorul unui inter­pret, întrucât nu ştie româneşte, individul a declarat că face parte dintr-o organizaţie teroristă şi că a venit de curând în România, unde urma să atenteze la viaţa unui î­­nalt funcţionar de la o instituţie publică. REP. Arestări la Constanţa CONSTANŢA, 29. I­eri autori­tăţile au fost sesizate că comu­niştii ar fi împărţit în port mani­feste cu conţinut sediţios. Cu acest prilej autorităţile au fo­teliere, în preajma DFteilei de 1'Au­gust. După imensele stock-uri de broşuri şi manifeste găsite pretu­tindeni, la sediile organizaţiunilor comuniste, se poate deduce într’o măsură oarecare, marea risipă de bani făcută, câ­ descinderi, atât în port cât şi la atelierele C. F. R. Au fost arestaţi şapte lucrători. Făc­indu-se o descindere la domi­ciliile lor, la unul din ei­ s’a găsit o cantitate de fulmicoton şi un mare număr de manifeste. Astă noapte autorităţile făcând o razie în port, au arestat vreo douăzeci de bănuiţi. Pentru a preîntâmpina tulburări­le proectate de comunişti pentru ziua de 1 August, autorităţile au luat măsuri postând santinele la toate intrările din port. Intrarea nu este permisă decât numai a celor ce au interese. Măsuri drastice pentru menţine­rea ordinei s’au luat şi în oraş. 60 arestări în Capitală Congresul studenţilor din Oltenia şi Timoc CRAIOVA, 29.­­ In zilele de 23 —26 August se va ţine în localitate congresul * „Federaţiei studenţilor din Oltenia şi Timoc“. Congresiştii vor face în zilele de 27 şi 28 August o escursiune prin Calafat, Vidin, şi pe valea Timo­­cului. Ministerul de instrucție a încu­viințat escursia. Numiri de învăţători in învăţământul primar In Învăţământul primar au fost nu­miri următorii învăţători înaintaţi de la şcolile de aplicaţie-DIRECTORATUL I BUCUREŞTI Gh Bujoreanu, la şcoala din Mără-Mangalia, ort. Sturza p. I, judeţul Con-StElena Th. Borş, la şcoala din Mără­­şeşti, fete, judeţul Putna. .­­ Eugenia Obreja, la şcoala am Hai şova, fete, judeţul Constanţa. Alexandrina Stoenescu la şcola din Alexandria Nr. 2 mixtă judeţul Teleor­ovirginia A. Popescu, la şcoala din Zimnicea Nr. 1 b., judeţul ,tele01nm^?­­Ecaterina Datcu, la şcoala din Zim­nicea Nr 1 b., judeţul Teleorman. Eugenia Chirica, la şcoala din Slănic- Groşani, p. IV, judeţul Prahova. S­T Dima, la şcoala din Macin, ba ieri,­ judeţul Tulcea. Alexandrina Popescu, la şcoala d­in Olteniţa, judeţul Ilfov. I. Ianculescu, la şcoala din corn. Re­gele Carol, judeţul Tulcea. Elefterie Nedelescu, la şcoala din Ol­teniţa, judeţul Ilfov. Nicolae Danielescu, la şcoala din Ol­teniţa, judeţul Ilfov. Petre Mihăilescu, la şcoala din com. Bragadiru-Vidra, judeţul Ilfov. Rotaru Ecaterina, la şcoala din Isac­­cea, fete, p. IV, judeţul Tulcea. Niculae Tenie, la şcoala din Rudeni- Chiajna, p. I, judeţul Ilfov. Procopie Marinescu, la şcoala din Plaşca, sc. b., judeţul Teleorman. Gh. Mănoiu, la şcoala din Valea Sa­sului, Curtea-de-Argeş. D. Ciorobană, la şcoala din Orbeni, p. I, judeţul Putna. Ana C. Sandu, la şcoala Nr. 2 mixtă din Tulcea. Vasile Hondrilă, la şcoala din Baba­dag mixtă, judeţul Tulcea. Ioana Popescu la şcoala Nr­in Ostrov, şe fete, p. IV, judeţul Durostor. Ecaterina Georgescu la şc. Ostrov Maria Popescu, la şcoala Nr. 2 de fete Turtucaia. Virginia Vasilescu, la şcoala din Dom­neşti, gr. copii, judeţul Ilfov. loan G. Degeratu, la şcoala din Copă­­ceni-Mânăstirea, judeţul Ilfov. DIRECTORATUL III CERNĂUŢI Maria Dimitriu, la şcoala din Coteni- Cosmin, judeţul Cernăuţi. Elena E. Gramatovici, la şcoala din Lujeni, judeţul Cernăuţi. DIRECTORATUL III CHIŞINĂU loan Rogojină, la şcoala din Chilia­ Nouă Nr. 1 mixtă, judeţul Ismail. Const. Pavelescu, la şcoala din Batăr p. I., judeţul Tighina. Dumitru Barbu, la şcoala din Sireţi Cojuşna Nr. 1 p. I, judeţul Lăpuşna. DIRECTORATUL IV CLUJ N. Găgescu, la şcoala din Sf. Gheor­­ghe, judeţul Trei Scaune. Dumitru I. Radu, la şcoala din Poia­na, judeţul Sibiu. Teodor St. Vicol, la şcoala din Popazu judeţul Braşov. Maria Lupescu, la şcoala din Hamba, judeţul Sibiu. V. T. Velicu, la şcoala din Popazu, judeţul Braşov. Mihail Ionescu, la şcoala din Stupini, judeţul Braşov. Maria Mănescu, la şcoala din Sf. Gheorghe gr. c., judeţul Trei Scaune. Ioan Popescu, Mehedinţi, la şcoala Todiriţa, judeţul Făgăraş. Silvia Balinţi, la şcoala din Suciu de Sus, judeţul Someş. Elena Gurgui, la şcoala primară mixtă p. II din Mediaş, judeţul Târnava Mare. DIRECTORATUL IN IAŞI Mihai P. Gheorghiu, la şcoala din Tg. Trotuş, judeţul Bacău. Cristea Boca, la şcoala dn Faraoani- Cleja, judeţul Bacău. C. Ungureanu, la şcoala din Tg.­Ocna Pârâul Boghii, judeţul Bacău. Octav Agapi, la şcoala din Stroeşti Bobeşti, judeţul Fălciu. V. Vrânceanu, la şcoala din Ceahlău- Hangu, Nr. 2 p. I, judeţul Neamţ. Gh. I. Mironescu, la şcoala din Sco­­binţi Buhalniţa, p. IV, judeţul Iaşi. Alexandrina Ursache, la şcoala din Titus Gh. Minea, la şc. din Cotnari, Valea Racului, jud. Iaşi. DIRECTORATUL VII TIMIŞOARA Petre I. Fetoiu, la şcoala din Jupal­nic, judeţul Severin. Dumitru V. Vlădoianu, la şcoala din Reşiţa, Nr. 3 mixtă, judeţul Caraş. Gogoş Dimitrie, la şcoala din Reşiţa, Nr. 3 mixtă, p. III, judeţul Caraş. Dumitru Marinescu, la şcoala din Ia­­noşda, p. III, judeţul Bihor. Verginia Folea, la şc. din Calacea, judeţul Bihor. SITUAŢIA SUPU­SILOR STRĂINI IN CHINA Un demers al guvernului britanic LONDRA, 29 (Rader). — Cu pri­vire la dispariţia în China a d-lui John Thorbum, s’au produs între­bări In Camera Comunelor. Sub-se­­cretarul de Stat la Externe, d. Dal­ton, a răspuns, că ambasadorul An­gliei în China, sir Miles Lampson, a primit instrucţiunile necesare pen­tru a cere guvernului chinez clarifi­carea cazului. Cercetările şi anchetarea cad fi­reşte în atribuţia autorităţilor chi­neze, care trebue să stabilească dacă Thorbum este încă în viaţă şi cine sunt răpitorii lui. In tot cazul gu­vernul britanic va face toate presiu­nile posibile pe lângă guvernul chi­nez pentru aflarea adevărului şi pentru o mai bună asigurare a vie­ţii supuşilor britanici in China. ★’ LONDRA. 29. (Rador). — D. Miles Lampson, ministrul britanic în Chi­na, a sosit eri la Nanking în avion, pentru a face demersuri noui în che­stia dispariţiei supusului britanic John Thorbum. Ziarul „Times” scrie, că efectele abolirei exteritorialităţii au început să apară. Guvernul britanic are da­toria să recunoască efectele nouei si­tuaţii şi să le pună capăt. Oamenii politici din Ar­gentina surghiuniţi BUENOS AYRES, 29. (Rador).— D-nii Alvarez împreună cu alţi trei şefi ai partidului radical s’au îmbarcat plecând în străinătate. Toţi aceştia au fost invitaţi de către guvern să părăsească ţara din motive de ordine publică. Păţania unui soldat GALAŢI, 29. — Soldatul Pavel An­tone din regimentul 3 vânători, Bol­­grad, călătorind fără plată şi te­­mându-se să nu fie surprins de con­­ductorul trenului, a sărit jos în tim­pul mersului între staţiile Bărboşi şi Fileşti. Nefericitul soldat a căzut între ro­ţile trenului, cari­­au retezat un pi­cior. In stare gravă a fost internat in spitalul militar. Ciocniri intre mulţime şi politie CHIŞINĂU, 29. — Din Tighina se anunţă că pe malul Nistrului s’au observat ori violente ciocniri între mulţime şi agenţii poliţiei sovietice cu prilejul ridicării clopotelor dela catedrala din Tiraspol. De dimineaţă o echipă de lucră­tori a început demontarea clopote­lor sub protecţia poliţiştilor dela G. P. U., însă imediat s’a adunat o mare mulţime care a manifestat ostil. La un moment dat mulţimea a atacat pe agenţii G. P. U.-ului cu pietre. Aceştia au răspuns cu fo­curi de armă.­­r~ Sunt mai mulţi răniţi. In cele din urmă clopotele au fost demontate şi transportate spre o destinaţie necunoscută d in ucraina INFORMAŢIUNI Ministerului de finanţe i s-a des­chis pe seama Ministerului Agricul­turii şi Domeniilor, un credit extra­ordinar de 50.000.000 Iei cu acope­rire specială din taxa timbrului pe pâine. Acest credit va servi la pla­ta primelor pentru sămânţă de grâu selecţionată şi de bună calitate, cum şi a cheltuelilor ocazionate cu executarea acestor operaţiuni. Ministerul de finanţe dă cea mai formală desminţire că timbrul fi­scal pentru petiţii va fi sporit la 15 lei. De altfel, ministerul de finanţe este mirat cum ziare serioase se fac ecoul unor astfel de ştiri fanteziste, când este cunoscut că orice sporire de impozite nu se poate face decât prin lege. Prin decret regal au fost numiţi cu titlu definitiv în învăţământul primar învăţătorii din judeţele Bra­şov, Ciuc, Făgăraş, Odorhei şi Trei­ Scaune, cari au reuşit la examenele de definitivat ţinute în sesiunea Mar­tie a. c. la şcoala normală din Bra­şov. America, patria prin excelenţă a radiofoniei, atât prin numărul co­vârşitor de auditori, cât şi prin den­sitatea considerabilă a posturilor de emisiune, prezintă aspecte din cele mai interesante şi mai sugestive în această direcţie. In special, formi­dabila criză, care bântuie de aproa­pe doi ani în Statele­ Unite, a schim­bat în multe privinţe, vechile rapor­turi existente pe tărâmul radiofo­niei. Preţurile aparatelor şi acceso­riilor de radio au scăzut vertiginos. Pe de altă parte, radiofonia este în plin progres în America, datorită u­­nui regim de complectă libertate a recepţiilor, unei întinse publicităţi la radio şi unei technice extrem de înaintate. Toate aceste aspecte, spe­cifice radiofoniei americane, sunt expuse într'un interesant articol, a­­părut în ultimul număr al excelen­tei publicaţii „Radio şi Radiofonia". Direcţiunea generală c. f. r. a de­cis ca atunci când la eliberarea u­­nui bilet kilometric nu se va cere o rută ocolitoare şi totuşi posesorul biletului doreşte să călătorească pe această rută, va trebui să, plă-, tească în tren, sau la o casă (ie­ bi­lete, diferenţa de rută, fără amendă. Side iii! S’a deschis pe seama Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, de către Ministerul de Finanţe, un credit ex­traordinar de lei 100.000.000 cu aco­perire specială din taxa timbrului pe pâine. Acest credit va servi la plata primelor de export a 10.000 lei de fiecare vagon de grâu a câte 10.000 kg. exportat, 13.000 Iei de fiecare vagon de făină de grâu a câte 10.000 kg. exportată cum şi a cheltuelilor necesare pentru execu­tarea acestor operaţiuni. D. ing. Cezar Popescu, secretarul general al ministerului de indus­trie şi comerţ, va pleca la Roma spre a discuta cu reprezentanţii gu­vernului italian diverse chestiuni in legătură cu convenţia comer­cială dintre România şi Italia şi gă­sirea unei soluţii pentru punerea acestei convenţiuni pe baza regi­mului preferenţial. D. I. Nicolini a fost numit asis­tent la cursurile de maşini de la şcoala politechnică din Bucureşti. Către sfârşitul acestei săptămâni va avea loc o şedinţă a delegaţiei economice a guvernului, care se va ocupa, între altele şi cu studierea tratatelor noastre cu diferitele state, în vederea încheerii de nouă con­venţii comerciale. Consiliul de administraţie al Re­giei autonome c. f. r. a aprobat ca vizitatorii ce vor pleca din Iaşi la una din staţiunile: Bârnova, Vasile Lupu sau halta Ungheni, să se bu­cure de gratuitate la întoarcere, pe baza biletului întrebuinţat la ducere. Ministerul sănătăţii publice, în ba­za referatului d-lui dr. Sglimbea, şe­ful serviciului balneo-climatic, a a­­probat reducerea tarifului camerei lor de locuit din staţiunile balneare proprietatea statului : Băile Hercu­­lane, Ocna Sibiului şi Principesa E­­lena Reducerea generală este de treizeci la sută, iar pentru funcţionarii pu­blici reducerea este de cincizeci la sută. Macabi organizează hermesa alb­­albastră la Ştrandul Kiseleff în se­a­ra zilei de Sâmbătă 1 August a. c. Producţiuni artistice cu concursul baletului revistei „Nimic nou pe frontul Bucureşti“, sub conducerea maestrului Simion Al. Siomin. Sche­ciuri humoristice, The 5 Revellers şi cunoscuta dansatoare Berlineză Ilka del Ry acompaniată de diseu­­rul AI. del Ry. Din cauza deteriorărei unui pod, linia Cucuteni—Dorohoi a fost în­chisă, pentru toate traficurile, pe timp de cinci zile. Richard Tauber cel mai mare te­nor al timpurilor noastre şi-a a­­nunţat sosirea la Pistyan (Cehoslo­vacia) pe ziua de 28 iulie crt. Se ştie că marele tenor a suferit acum doi ani de o paralizie rheuma­­tică fiind adus la Pistyan în stare extrem de gravă. Datorită eficacităţii nămolului vulcanic de Pisyan, * Richard Tau­ber şi-a recăpătat complect sănăta­tea astăzi fiind în afară de orice pericol. In „Monitorul Oficial“ din 29 iu­­lie c. s-a publicat jurnalul consiliu­lui de miniştri care a aprobat adju­decările provizorii avizate favorabil de Oficiul Central de Licitaţii asu­pra furniturilor de pânzeturi şi pos­tavuri confecţionate şi tricotaje ne­cesare ministerelor: Armată (Dir. Int., Dir. Sanit., Inspectoratul Aero­nautic, Inspectoratul Marinei), Fi­nanţe (Corpul Grănicerilor), Interne (Jandarmi şi Gardieni Publici), Mi­nisterul Muncii, Sănătăţii şi Ocroti­rilor Sociale, Ministerul Instrucţiunii (Clinicele Universitare Cluj), Cassa Autonomă C. F. R., furnituri rezul­tate în urma centralizării făcute de Oficiul Central de Licitaţii, pentru care s-a ţinut licitaţie comună în ziua de 20 iulie a. c., la Ministerul de Industrie şi Comerţ. Numele furnizorilor este publicat odată cu acest jurnal. CE CITIM LA BĂI : „LECTURA “­ — Floarea literaturilor străjere —nii Un autor ilustru — o scriere complectă. — Numai lei 5. La chioşcari şi librari . Magistrat pus in disponibilitate D. Jean M. Klang, judecător şef al judecătoriei Mercurea-Niraj, a fost pus în disponibilitate. In raportul justificativ al d-lui mini­stru de justiţie se motivează astfel mă­sura: „Comisiunea disciplinară de pe lângă înalta Curte de casaţie şi justiţie, jude­când in apel acţiunea disciplinară ce am deschis împotriva d-lui Jean M. Klang, judecător-şef al judecătoriei Mercurea-Niraj, din judeţul Mureş, a reţinut in sarcina sa ca deplin dovedite, următoarele fapte: A cerut şi obţinut de la d. Eugen Lotte, avocat pledant pe lângă acea judecăto­rie, girul pe o cambie, în sumă de 15.000 lei. Şi-a însuşit din depozitele judecăto­reşti suma de 50.000 lei, pe care a În­trebuinţat-o in folosul său personal. Acest ultim fapt l-a agravat prin împrejurarea că nu a fost sincer de la în­ceput, ci a căutat să inducă în eroare pe d. inspector judecătoresc, sfârşind prin a recunoaşte faptul numai după ce prin cercetările făcute, pretextele in­vocate de d-sa în apărare, s-au dovedit a fi mincinoase. Pentru sancţionarea acestor abateri de o gravitate excepţională, care fac să se piardă orice încredere în magistrat și ating considerabil prestigiul și dem­nitatea ordinului din care el face parte, comisiunea disciplinară, prin deriziunea Nr. 19 din 1931, a aplicat d-lui judecă­tor Jean M. Klang pedeapsa punerii în disponibilitate“. Plata primelor pentru agenţii de percepţie Ministerul de finanţe a trimis admi­nistraţiilor financiare următoarele in­­strucţii referitoare la plata primelor pentru încasarea impozitelor: Prin legea promulgată în Monitorul Oficial No. 171 din 27 Iulie 1931, s-a a­­dus o nouă modificare a art. 11 din legea pentru perceperea şi urmărirea veni­turilor publice în ce priveşte acordarea primelor personalului de urmărire din întreaga ţară. Cuprinsul articolului 11 modificat este următorul: Articol unic. — Art. 11 din legea pen­tru perceperea şi urmărirea veniturilor publice, se modifică astfel: Pe lângă salariu, Ministerul va acor­da personalului de urmărire şi perce­pere, prime în raport cu debitul din Contribuţiuni Directe înscrise în roluri, inclusiv rămăşiţele fără amenzi. a) Celor cu un debit anual până la 500.000 lei. Pentru încasările realizate până la 31 Decembrie între 85-90 la sută din de­bit, prima va fi de 1 la sută; pentru în­casările intre 90-95 la sută din debit, prima va fi de 1.50 la sută; iar pentru încasările între 95-100 la sută din de­bit prima va fi de 2 la sută. d) Celor cu un debit până la 2 mi­lioane lei. La încasările între 80-85 la sută pri­ma va fi de 0,75 la sută; pentru înca­sările intre 85-95 la sută prima va fi de 1 la sută, iar pentru încasările pes­te 95 la sută prima va fi de 1,50 la sută. e) Celor cu un debit până la 10 mi­lioane lei, la încasările între 75-85 la sută, prima va fi de 0,50 la sută; pen­tru încasările între 85-95 la sută, prima va fi de 0,75 la sută; iar pentru înca­sările peste 95 la sută, prima va fi de 1 la sută. d) Celor cu un debit peste 10 mili­oane lei; la încasările între 78-80 la sută, prima va fi de 0,40 la sută; pen­tru încasările între 80-90 la sută, prima va fi de 0,60 la sută, iar pentru încasă­rile peste 90 la sută, prima va fi de 0,80 la sută. e) Pentru sumele din rămăşiţe şi care se cuprind în totalul încasărilor din aliniatele de mai sus, se mai acordă un plus de primă uniformă de 1 la sută. Prima se calculează numai la sumele cuvenite Statului şi se plăteşte în anul următor din creditele bugetare prevă­­zute în acest scop în bugetul general. Repartizarea primelor între funcţio­narii de urmărire şi percepere se face de către Ministerul Finanţelor după propunerea Administraţiei financiare. Dispoziţiunile acestui articol se apli­că şi pentru încasările efectuate în anul 1930, iar sumele consemnate în a­­cest scop din Încasările din rămăşiţe, se vor vărsa la Stat la art. 11 din bu­getul general de venituri. După cum se vede prin modificarea adusă s’a redus cota la sută a încasă­rilor, în scopul ca prima să poată fi a­­cordată la mi cât mai mare număr de percepţii, iar calculul acestei prime se face pe baza debitelor ce au în sarcină fiecare perceptor sau notar. Pentru achitarea acestor prime cu­venite pe anul 1930 se vor lua măsuri să se întocmească lucrările necesare și anume: 1. Un tablou general în care se va scrie în ordine numerică, toate percep­țiile sau notarii, actele care intră în pre­vederile legii, stabilindu-se astfel tota­lul primei cuvenite percepției sau no­tariatului respectiv și care urmează a fi distribuită personalului de percepere şi urmărire în drept, după normele mai jos indicate. După întocmirea acestui tablou, se va proceda la complectarea celui de al doilea tablou în care se va trece perso­nalul fiecărei percepţii şi notariat cu sumele cuvenite fiecăruia in parte, şi a cărui distribuire o veţi face d­vs. pe baza instrucţiunilor ce urmează. a) Pentru perceptori sau notari 30 la sută iar restul de 70 la sută să se îm­partă în părţi egale agenţilor de urmă­rire acolo unde sunt mai mult de doi agenţi. b) Pentru perceptor sau notar 40 la sută iar restul de 60 la sută in părţi egale acolo unde sunt numai doi agenţi (vezi exemplu Grozeşti model No. 2). c) Acolo unde este un perceptor sau notar şi un singur agent de urmărire prima se împarte astfel: 60 la sută per­ceptorului şi 40 la sută agentului. d) Acolo unde este un perceptor sau notar fără agenţi prima se cuvine în­treagă celui în drept.

Next