Adevěrul, septembrie 1931 (Anul 44, nr. 14621-14646)

1931-09-01 / nr. 14621

Pagina 2-a ştiinţa, experienţa, tot arsenalul de arme şi mijloace cu cari numai o viaţă politică îndelungată i-a în­zestrat din belşug? încât, tocmai partidele­ sunt singurele pepiniere de personalităţi şi singurele orga­ne cari le dau putinţa să lucreze. In al doilea rând, fiindcă se vor­beşte de egoismul partidelor şi de orizontul lor fatalmente strâmt, cazul de la Londra ne arată că şi în această privinţă se exagerează mult neajunsul. Este posibil ca în partidul lui Baldwin politica pe care a îmbră­­ţişat-o dânsul să producă nemul­ţumiri şi zizanii. Şi este sigur de pe acuma, că ele se vor produce în partidul lui MacDonald. Ei şi? Partidele se fac, se prefac, se des­fac şi se refac, ele trec prin tot fe­lul de fluctuaţii, şi, în definitiv, se adaptează clipei, sau clipa le în­frânge. Ce va fi în partidul laburist, vom vedea. De­o­camdată vedem ce este: fiinţarea acestui partid,­­ cu doctrina şi tactica lui hotărâte,­­ cu disciplina lui rigidă, cu drumul lui bine tras pentru situaţiile pre­văzute, nu l'a împiedecat pe Mac­Donald să facă un pas pe care ni­meni nu-l prevăzuse, fiindcă s’a i­­vit şi o situaţie cu totul neaştepta­tă. Şi MacDonald a făcut pasul­­surpriză, deşi ştia perfect că nu­­va aproba tot partidul. Această procedare i-a dictat-o conştiinţa lui, după cum celor cari nu-l apro­bă, conştiinţa le dictează altceva. Inconsecvenţă? Evident, întru­cât însă­şi viaţa e plină de inconsec­venţe. Nu ştim dacă ar fi bine ca toţi oamenii să fie de aceiaşi părere. De­o­camdată lucrul nu se poate ; „tecnica” n’a ajuns atât die depar­te. Şi atunci e strict necesar ca toate părerile să se poată lupta în­tre ele, ca să biruie cea mai tare; în cele din urmă va birui — inevi­tabil — cea mai bună. Lupta, ori­cât de frumoasă in sine, va lua fatal, forme urâte şi întristătoare. Câte o dată ni-i dat şi un specta­col duios şi înălţător, cum e gestul incontestabil impunător al lui Bald­win şi mai cu seamă sacrificiul, de înaltă omenie al lui Ramsay Mac­Donald. T**a»an Vlad Descinderile de la Banca Albina O telegramă a d-lui Boilă către Suveran CLUJ, 29. — Descinderile de la Banca Albina în legătură cu_ revi­zuirea »verei d-lui Romul Boilă, fost senator şi preşedinte al casei de pen­siuni, au stârnit o vie senzaţie în toate cercurile din Ardeal._ întreaga presă minoritară comen­tează acest fapt pe pagini întregi a­­jungând la concluzia că totul se da­­toreşte unei răzbunări politice. In urma descinderii de la Banca Albina d. Romul Boilă a trimis su­veranului următoarea telegramă: „In luna Mai am adresat M. Voas­tre o petiţie prin care ceream să or­donaţi prea graţios publicarea re­zultatului anchetei introdusă asupra gestiunii consiliului de administra­ţie al casei de pensii prezidat de mine precum şi accelerarea judecă­ţilor intentate de mine de ani de zile împotriva calomniatorilor adăpos­tiţi in presă. Aduc la cunoştinţa majestăţii voas­tre, cu tot respectul, că în loc să mi se admită petiţia, drept răspuns s-a întâmplat exact contrariul. Judecă­torul de instrucţie de la Sibiu, fără denunţ penal, fără acuză, fără pre­­cizarea vre­unui fapt penal, fără au­dierea mea, a ordonat revizuirea averei mele Deşi denunţasem pe a­­cest judecător pentru abuz de pu­tere, el continuă să ducă cercetarea împotriva mea. Azi judecătorul de instrucţie Uio­­reanu din Cluj, pretextând adre­sa judecătorului de instrucţie de la Sibiu, a făcut o descindere la Banca Albina din localitate, silind pe di­rectorul băncii să-i pună la dispozi­ţie registrele care cuprind situaţia conturilor mele. Sunt gata să mă su­pun la un control al situaţiei mele materiale, dacă o lege mă obligă la aceasta, dar e firesc că în acest caz toata lumea să fie revizuită la fel. Cum însă procedarea judecătorului nu se baza pe nici un text de lege şi cum e,fără precedent ca eu, u­­rml care /ara făcut reclamaţiunea să fiu cercetat, în locul celui pe ca­re l-am denunţat şi cum denunţul ce l-am făcut in contra judecătorului de instrucţie dela Sibiu a rămas fără urmare, cu supunere sunt ne­voit să mă adresez Majestăţii Voas­tre, rugând-o să ordone guvernului facerea unei anchete asupra acestui nemai­pomenit abuz“. (ss) Romul Boilă. In legătură cu cercetarea dela Si­biu azi s’a făcut la Dicio-Sânmartin, oraşul de origină al d-lui Romul Boilă, o nouă descindere de astă­­dată la Banca Vulturul Această bancă e fondată de d. Ro­mul Boilă încă din 1907. La fel ca şi la Cluj, judecătorul de instruc­ţie a cerut directorului băncii să-i arate câte acţiuni posedă d. Romul Boii la această bancă. Directorul bănci a refuzat să se execute. Tot azi d. judecător de instrucţie Pastia, din Cluj, a citat in cabine­tul său pe d. Romul Boilă cerându-i unele relaţiuni în legătură cu dove­zile pe cari un ziarist din Sibiu do­reşte a le avea cu privire la acuza­­ţiunile aduse d-lui Boilă prin presă. D. Boilă s’a interesat la magistra­tul instructor în ce calitate este au­diat şi a primit răspunsul că in ca­litate de informator. Pe de altă parte d. Vioreanu a ţi­­nut să ne precizeze că d-sa n’a dat ordin să vină poliţia spre a ridica­­ scriptele băncii Albina, ci numai s’a discutat această ipoteză. D-sa mai­­ afirmă Că d. Chircoiaş directorul a­­celei bănci n’a fost amendat cu două mii de iei și că această cerere a fost făcută de parchet insă n’a fost admisă. Ziarul „Drumul Nou“ din localitate comentând descinderea dela Banca Albina şi revizuirea averei d-lui Ro­mul Boilă afirmă că pe la bănci s’ar găsi fonduri de aproape 5 mili­oane aparţinând acestuia. D. jude­cător Uioreanu însă ne-a arătat că cele afirmate de ziarul „Drumul Nou“ nu corespund adevărului. N. IONESCU Recomandările comitetului­­ experţilor economici lucrările subcomisiunii europene de coordonare GENEVA, 29. (Rador). — Comite­­tul de experţi economici, instituit de Comisiunea Europeană, a apro­bat astăzi capitolele relative la poli­tica financiară şi organizarea econo­mică, din raportul pe care îl va pre­zenta la 31 August comisiunea de coordonare economică. Comitetul continuă acum lucrări­le examinând chestiunea foarte deli­cată a politicii comerciale. In această materie, comitetul este până acum de acord să recomande: 1) Un sistem de înțelegeri comer­ciale, care nu atinge situaţia poli­tică; 2) O cât mai mare libertate pen­tru plasamentele de capitaluri şi pentru circulaţia capitalurilor; 3) Principiul armistiţiului vamal. Subcomisiunea europeană de coor­donare economică se întruneşte Luni 31 August. Subcomisiunea va examina următoarele chestiuni: 1) Raportul relativ la scurgerea recoltelor viitoare de cereale; 2) Raportul institutului internaţio­nal de agricultură din Roma în pri­vinţa creării unui organism interna­ţional de credite agricole; , 3) Comunicarea Germaniei şi a Ro­­­mâniei, privitoare la tarifele prefe- I renţiale la importul în Germania a unor produse agricole româneşti; 4) Comunicarea Germaniei şi a Un­gariei, privitoare la tarifele prefe­renţiale la importul în Germania a unor produse agricole din Ungaria; 5) Raportul comitetului de experţi economici; 6) Proeclul protocolului de neagre­siune economică, preconizată de dele­gaţia Sovietelor în sesiunea de Mai a Comisiunei europene. Plecarea delegaţiei ungare la Geneva BUDAPESTA, 29. — Delegaţia un­gară la conferinţa paneuropeană a plecat astăzi la Geneva, sub con­ducerea d-lui Valko, ministrul de externe. Mâine, pleacă delegaţia pentru sesiunea Ligii Naţiunilor, în frunte cu contele Apponyi. Azi Duminică citiţi negreşit No. 9 pe August Lei 40 de miniştri ţarist, cu aprobarea lui Alexandru III? S’ar mai putea seri un Testament ca „Amintiri din casa morţilor“ de către un sciitor plecat în Siberia cu manşete şi guler scrobit, şi în loc de lan­ţuri cu ghete la picioare? care ar privi din prag în ocnă, întovără­şit de d. Director şi subdirector respectuoşi faţă de această nouă „Excelenţă“ şi ar dormi apoi în cea mai bună cameră de la Ecateri­­nenburg sau Tobolsc, visând la ceaiul şi ouăle fierte de raţă care-l aşteaptă a doua zi dimineaţa?... Cel mai de seamă scriitor con­temporan în limba engleză e un a­­nume James Joyce, irlandez. A scris o carte, Ulysse, care e po­vestea unui vns comun în răstim­pul a douăzeci şi patru de ore, în Câteva m­ii de pagini. Romanul a fost ars în pieţele publice iar edi­toarea din Statele­ Unite trasă în faţa judecătorilor. In Franţa şi Germania cartea s’a tipărit numai pentru subscriitori. Autorul nu poate locui în Anglia, a cărei lim­bă o ilustrează totuşi ca Shakes­peare şi pe care o justifică în viaţa spirituală a lumii, cel puţin cât pe oceane, comandantul suprem al flotei. James Joyce este învinuit de imoralitate în Scris — crimă fără iertare, mai gravă decât omucide­rea care de multe ori se iartă sau se ispăşeşte. Dar n’a rămas scriitor tânăr de limbă egleză care să nu urmeze nouile table ale legii artistice ză­mislite de marele Nelegiuit. Pus să aleagă între imaginaţia lui torturată şi pensia cu titlul de Excelenţă, inclusiv biletul de va­por gratuit credeţi că James Joyce ar sta o singură clipă la ’ndoială?... Le-ar da cu piciorul râzând cu ho­hote — şi ar trece la masa lui de scris, săracă. F. Aderca ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ DESCHIDEREA STAGIUNII TEATRULUI „REGINA MARIA“ Duminică seara, Teatrul „Regina Maria“ îşi inaugurează stagiunea cu o piesă de mare spectacol. F, vorba de „Salto Mortale“ de Burell, adap­tată de Fritz Gottwald, şi jucată cu mare succes în America şi Germa­nia. Fără să anticipăm asupra repre­zentaţiei, aşa, cum va fi montată şi jucată de compania Bulandra-Maxi­­milian-Storin­ Iancovescu aflăm, nu­mai din cele scrise de ziarele străi­ne despre această piesă, că „Salto Mortale“ conţine toate elementele care pot satisface gustul publicului. Este spectaculoasă, sensaţională şi împleteşte comicul cel mai burlesc, cu momente de adevărată şi puter­nică emoţie. De altfel, întreg repertoriul acestei stagiuni, selecţionat cu deosebită în­grijire, conţine piese consacrate pe scenele tuturor teatrelor occidentale. Acestora, li­ se adaugă două comedii originale. Ansamblul este în genere acelaş; pe lângă cei cinci directori, d-na Lu­cia, Sturdza­ Bulandra, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, G. Storin şi Ion Iancovescu, au rămas în trupă d-nii I. Talianu şi Alex, Finţi, care legaţi de ani de zile de succesele şi vicisitudinile companiei au devenit adevăraţi colaboratori şi prieteni. Apoi Delvcchio, Cristopher Etterle, mai tânăr, cu o vechime numai de 5 ani în companie mergând pe al 6-lea, şi al cărui talent a găsit to­­tuş prilejul să se afirme în acest scurt timp în mod hotărîtor. Maria Antonova, temperament tare şi stra­niu; Nora Piacentinî deliciosa inge­­nuă-subretă-cochetă; Maria Sandu, care va fi o adevărată surpriză, e o actriţă rutinată căreia nu i-a lipsit, până acum, decât prilejul să joace în Bucureşti. Acest prilej i-l oferă cu bucurie Teatrul „Regina Maria“, care prin gestul acesta rămâne în tradiţia obiceiurilor sale. Şi în sfârşit un rol Întreg de tinere elemente dor­nice de muncă şi succes. Stagiunea se deschide după o pre­gătire serioasă cu trei piese studiate, aproape puse complect la punct şi­­ după ce îşi vor încheia seria respectivă vor fi jucate alternativ. Aceste trei piese sunt: „Salto Mor­tale“, Adevărul Gol­goluţ” şi „Sibil“, şi vor fi jucate în ordinea enunţărei. Urarea pe care o facem Compa­niei este ca rându­l fiecăreia să vie... cât mai târziu Un roman asupra bătrâneţii Noul roman al d-rei W. Sackville- West, „Orice pasiune stinsă“, e un studiu psihologic al bătrâneţii, în acelaş timp o redare a societăţii englezeşti contimporane. Procedeul autoarei e original: ea povesteşte viaţa unei femei aşa cum aceasta, devenită bătrână, o vede, prin imaginaţia ei slăbită şi deformantă. Lady K­ane şi-a sacrificat tinere­ţea, frumuseţea şi talentul de pictor soţului ei, imperios şi egoist, care a fost altădată vice-regele Indiilor şi prim-ministru. In momentul morţii acestuia, ea se vede încon­jurată de o familie numeroasă, care-i este indiferentă, şi de-o so­cietate nouă pe care n’o Înţelege. Spre marea uimire a fiicelor şi ne­poatelor sale, Lady K­ane se insta­lează la Hamstead într’o casă unde să trăiască singură, cu o servi­toare franceză. Ceiace ar părea sfârşitul roma­nului, nu-i decât începutul. Bătrâna doamnă, în solitudinea ei dezolată, retrăeşte într’un sloiu de vis, trecutul său, strălucitor şi van. N’a cunoscut nici dragostea, nici bucuria. Şi-a jertifit inima pentru gloria soţului ei, respingând pe sin­gurul om ce-ar fi putut iubi, Fitz George. Moare urând pe toţi oa­menii. Autoarea a aprofundat tema bă­trâneţii, decăderii morale şi decre­­pitudinei fizice cu multă fineţe. O expoziţie retros­pectivă Expoziţia retrospectivă a pictu­rilor lui Grande Monet, la muzeul Orangerie din Paris, a permis a­­precierea aspectelor diverse ce pre­zintă opera artistului. Rămas fidel impresionismului, chiar în epoca când tovarăşii săi abandonaseră curentul, Monet de­păşeşte estetica acestei şcoli şi prezintă in câteva opere fericite o romestrie demnă de cei mai buni printre succesorii săi. Un simţ de compoziţie şi un spirit colorist de prim ordin. Al V-lea congres internaţional al teatrului Al V-lea comgres internaţional al teatrului, convocat la Paris, şi-a încheiat lucrările. Delegaţii, sub preşedinţia d-lui F. Genver, fondatorul Societăţii universale a teatrului, au studiat criza teatrală, cauzele şi remediile ei.Congresul a decis creiarea unui comitet internaţional care se va întruni la fiece trei luni. D-na LUCIA STURZA-BULANDRA D. TONI BULANDRA D. V. MAXIMILIAN D. STORIN D. I. IANCOVESCU O „­farsă“ politică spaniolă Teatrul in Spania se modernizea­ză rapid. Evenimentele recente tentează pe autorii dramatici. După piesa lui Pirmin Galan, iată o farsă politică, pe care autorii o numesc „o fantezie scenică in trei tranşe şi în versuri, inspirată de evenimentele cari au avut loc, în ultimul timp, în preaj­ma căderii monarhiei spaniole“. E intitulată „Alfons XIII de Bur­­bon“. O piesă de Javier de Burgos şi Angel Custodio, care a fost jucată la teatrul din Maravillas. Această farsă ridiculizează pe ul­timul rege. Descrie viaţa lui mon­denă, călătoriile și plăcerile lui. E­­voacă in câteva trăsături șarjate anturajul imediat. Dezideratele congresului • studenţilor olteni CRAIOVA. 28. C­ontinuând des­­baterile, s’au luat în discuţie in ziua IV a congresului, următoarele chestiuni: „Românii din Valea Timocului“ şi „Naţionalismul“. D. I. MARINESCU-Timoc, rapor­torul primei chestiuni, face un ra­port asupra situaţiei românilor din Timoc, examinând starea lor din punct de vedere economico-social, cultural şi sanitar. A arătat că pe Valea Timocului, trăesc in masse compacte, in sate pur româneşti, peste 120 mii ro­mâni. Pentru conservarea elementului românesc din Timoc, raportorul cere: Declararea lor ca populaţie mi­noritară etnică, şcoală şi biserică CRAIOVA, 29. — Discuţiile asupra raportului „Naţionalismul” făcut de d. avocat R. Stănculescu, au durat şi în a­c-a zi a congresului. Ele au fost foarte ample. Au vorbit asupra acestui raport, d­-nii Traian Cotiugă, d-ra Doina Fio­rescu, I. Stănescu, dr. Stănculescu, I. Popilian, Georgescu Gorjanu, St. Georgescu Romanaţi, A. Matzulescu, Radulian, Braşoveanu, Marinescu şi Florescu-Timoc, Bărbulescu, etc. D. STĂNCULESCU a răspuns o­­biecţiunilor ridicate, după care d. D. Braşoveanu a citit moţiunea prin care cer: înfiinţarea unei universităţi la Craiova; înfiinţarea unei şcoli nor­male superioare; o salarizare mai bună a personalului didactic; selec­ţionarea lui şi înaintarea pe loc a elementelor valoroase; excluderea politicii din şcoală; măsuri pentru izolarea tuberculoşilor;­­ tratament gratuit pentru cei atinşi de sifilis ; intensificrea acţiunii anti-alcolice ; reorganzarea campaniei anti-mala­­rice; organizarea serviciilor sanita­re judeţene; sprijinirea studenţimii în propaganda culturală şi sanita­ră ce o face; înfiinţarea de obştii a­­gricole; înfiinţarea unei sucursale a băncii agricole în Oltenia; combate­rea depresiunii monetare; degreva­rea fiscală­, conversiunea datoriilor agricole; desfiinţarea dobânzilor; plata în­ natură a impozitelor actua­le; introducerea tarifului unic de transport; acordarea primei de ex­port direct exportatorilor; înfiinţa­rea urgentă a căminelor agricole; mărirea reţelei de cf. în Oltenia; ex­plorarea bogaţilor din Oltenia; în­curajarea staţiunilor balneare; ex­ploatarea căderilor de apă ale Ol­tului, Jiului şi Lotrului; încurajarea exportului de vite şi produse casni­ce; proteguirea coloniştilor olteni d­in Dobrogea; populaţia română din valea Timocului să fie recunoscută de către guvernul bulgar ca minori­tară etnică; să se înfiinţeze, în a­­ceastă regiune, şcoli româneşti; li­bertatea pentru reorganizarea ele­mentului românesc din Valea Timo­cului; deplină libertate pentru vor­birea limbei române, precum şi li­bera intrare în această regiune a publicaţiilor şi ziarelor româneşti; oprirea persecuţiilor împotriva ele­mentului românesc; în caz contrar să se aplice minorităţii bulgare, din ţara noastră, un tratament de reci­procitate, etc cu drept de folosinţă a limbei ro­mâneşti; garantarea libertăţei in­dividuale; să se lase liberă pătrun­derea în Timoc a publicaţiilor în limba română. Asupra ideiei de colonizare a ti­­mocenilor în Dobrogea, raportorul, crede ca e bine să se renunţe, deo­camdată, ea neputând să dea roa­dele aşteptate. Au luat parte la discutarea ra­portului d-nii dr. Tănăsescu, I. Stă­­nescu, Tr. Cotiga, Presbiterian, George­scu Romanaţi, Florescu-Ti­­moc, Teodorescu, etc. Majoritatea s-a declarat împotri­va colonizărilor, susţinând punctele anunţate de raportor, în ce pri­veşte libertăţile românilor din Ti­moc. D. av. R. STANCULESCU a făcut un raport asupra „Naţionalismului“. După aprobarea moţiunei, d. D. BRAŞOVEANU a mulţumit au­torită­ţilor locale pentru sprijinul dat con­gresului. A mai mulţumit de asemeni pre­sei, care a dat o largă publicitate desbaterilor. Congresiştii au plecat în escursiu­­ne la Tg. Jiu, Petroşani şi Tismana. AUTORITĂŢILE BULGARE INTER­ZIC INTRAREA STUDENŢILOR ROMANI CALAFAT. 28. — Federaţia cer­curilor studenţeşti din Oltenia şi valea Timocului proectase o escur­­sie pe Dunăre şi in Valea Timocu­­lui. In ultimul timp, venind ştirea că guvernul bulgar a interzis intrarea studenţilor în Bulgaria şi pe valea Timocului, escursia a fost contra­mandată. Publicul românesc este indignat de atitudinea guvernului bulgar, cu atât mai mult cu cât oaspeţii din ţara vecină au fost totdeauna pri­miţi cu dragoste în România. Ziua V Zeppelinul a pornit spre America de Sud FRIEDRICHSHAFEN, 29.­­ Dirijabilul „Contele Zeppelin” a decolat azi, la ora 9 și jumătate dimineaţa, pentru a face raidul spre America de Sud. Dirijabi­lul va avea pe bord 12 pasageri. * FRIEDRICHSHAFEN, 29 (Rador). Dirigeabilul Contele Zeppelin“ și-a luat sborul astă-seară din Friedrich­shafen, plecând într’un raid spre America de Sud. Dirigeabilul va fi corndus în tot acest raid, de către d-rul Eckener, personal. Pe bordul dirigeabilului sunt 19 pasageri, printre care şi d. Dr. Wickelmann, renumitul meteo­rologist, care a însoţit pe d. Dr. Ec­kener, în sborul făcut în regiunea Polului Nord. La ora 23.30, dirigeabilul a fost semnalat sburănd la sud de Bale, îndreptându-se spre valea Rhonu­­lui. Zeppelinul a luat poştă pentru diferitele localităţi deasupra cărora va sbura. Sacii poştali vor fi arun­cați din sbor deasupra acestor lo­calități. ;v - PUŢINĂ GRAMATICĂ erea sau era? Am mai avut ocazia să arăt că u­­nele consoane au influenţă asupra pronunţării vocalelor vecine; uşă, de­ exemplu, s’a schimbat în uşe, pentru că ş­­-a influenţat pe ă. In limba romînă veche, r avea da­rul de a întuneca, în anumite condi­­ţiuni, vocala următoare. De aceia de la rece s’a format verbul a răci, nu reci; de, aceia femininul rea se zice în la rece s’a format verbul a răci, nu a de loc neaşteptată, căci se produce şi în multe limbi străine. Dar în general, în materie de lim­bă, dacă o schimbare are loc, e po­sibilă, în principiu, şi schimbarea contrarie. Şi dacă r preface pe e în ă, e de aşteptat ca, în anumite condi­­ţiuni, şi ă să se prefacă în e sub in­fluenţa unui r precedent. Şi iată de ce ţăranii noştri din Muntenia zic gare în loc de gară. In schimb orăşenii au făcut din ţiga­­re, ţigară şi din secere, seceră. Se ve­de deci că amîndouă tendinţele ac­­ţionază în acelaş timp, dar în medii şi condiţiuni dferite. In unele cazuri, influenţa lui r a mers şi mai departe: ea a dat naşte­re chiar unui sunet­ nou. Acolo unde vocala care, sub influenţa lui r, tre­buia să se deschidă era un­a, deschi­derea n’a mai putut avea loc, pen­­­­tru că a este vocala cea mai deschisă din toate. Dar, în cazul acesta, între r şi a s’a dezvoltat un sunet nou, nu e. Dacă c nu reprezintă o deschidere faţă de a, în orice caz e mai deschis decit r, aşa­­incit, în definitiv, inter­calarea lui e constitue o deschidere. In felul acesta s’a ajuns la proprn,­tare erea în loc de era, pronunţare care se aude şi în Bucureşti în anu­mite cercuri. E posibil ca introduce­rea lui e în acest cuvlnt să se dato­­rească în parte şi influenţei celor­lalte imperfecte, terminate în ea: ce­rea, murea, etc. Tot aşa se aude astăzi pronunţa­rea hotărea, în loc de hotăra, să ho­­tărească, să urească, în loc de să ho­tărască, să urască. In romîneşte exis­tă două categorii de verbe de conju­garea a patra: în i (munci) şi în î (doborî). Cele terminate în f au toate un r Înainte de î, ceia ce ne arată că la început se terminau şi ele tot în i şi că această vocală a fost întune­cată de r precedent,. Gh. Reviga CONGRESUL CORPUL­UI SILVIC INFERIOR Ziua I-a.­­ Dezbaterile.­­ Pelerinagiul la mormântul Eroului Necunoscut Sâmbătă dimineaţa, în sala „Lo­comotiva“, din Calea Gri­viţei 213, s-a deschis congresul corpului sil­vic inferior. Participă numeroşi membri din întreaga ţară. DESCHIDEREA CONGRESULUI Congresul s’a deschis sub preşi­­denţia d-lui Florea Căruntu, preşe­­interi Asociaţiei. D-sa, luând cu­vântul, a înfăţişat starea nenoro­­cită a satelor româneşti, în cari s’au b­uihat analfabetismul şi politici­anismul. Corpul brigadierilor silvici are da­toria să conlucreze la ameliorarea stării economice dela sate. In ceea­­ce priveşte activitatea asociaţiei — înfiinţată deabia de un an —­ ea a fost remarcată prin organizarea serbării sădirii pomilor în toată ţara. Referindu-se la personalul tehnic, arată că situaţia acestui personal s’a agravat, pentrucă i s’a luat dreptul la lemne şi locul de păşune. La memoriul înaintat C. A. P. S., s’a­ promis că­­ se va îmbunătăţi si­tuaţia la alcătuirea­ noului statut. CUVÂNTUL OFICIALITĂŢILOR D. inspector inginer Ivanovici, din partea ministerului de domenii, a expus progresul realizat de cor­pul silvic în ultimii ani. A exprimat apoi solicitudinea mi­nisterului faţă de corpul silvic in­ferior. D. inspector general Stănescu, din partea soc.­­.Progresul silvic“ a u­­rat succes lucrărilor congresului. D. ing. RODOTEATRU, din partea C. A. P. S. şi-a exprimat încrederea în reuşita şi realizarea programului Asociaţiei. RAPORTUL COMISIEI DE CENZORI D. C. OPRESCU a dat citire ra­portului comisiei de cenzori. D. C. RADULESCU cerând descăr­carea consiliului de administraţie, adunarea a aprobat. D. I. DUMITRESCU a dat cetire proectului de buget pe anul 1931, care a fost ratificat. D. I. Landaru dând cetire statutu­lui „Federaţiei de salariaţi publici” a cerut în concluzie, ca şi „Asociaţia corpului silvic inferior din Româ­nia” să se afilieze federaţiei. Discuţia acestei propuneri s’a a­­m­ânat pentru un viitor congres. TELEGRAMA ADRESATA SUVE­RANULUI S’a cotit apoi următoarea telegra­mă adresată suveranului: „Brigadierii silvici şi pădurarii constituia un Asociaţie generală a corpului silvic inferior din Româ­nia, al cărei preşedinte de onoare sunteţi­ întruniţi in centres general în Bucureşti sala Locomotiva, calea. Gh­iliţei No. 218, vă urează ani mulţi şi roagă cerul , vă da sănătate pen­tru a purta spre isbdnoid şi progres sceptrul destinelor României Intre­­gile,Preşedinte, Florea Căruntu” ★ S’au mai expediat telegrame oma­giale d-lui N. Iorga, preşedintele consiliului, şi Ionescu-Şişeşti, minis­trul domeniilor şi al agriculturii. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 4 sub preşiden­­ţia d-lui Florea Căruntu. Se citesc mai multe telegrame de adeziune. MODIFICAREA STATUTULUI D. N. Cristea, preşedintele filialei Sebeş, se ocupă de modificarea sta­tutului conform avizelor ministeru­lui, in privinţa obţinerii personali­tăţii juridice. Se ia în discuţie mai multe punc­te din statut, cu modificările aduse de ministerul de domenii şi de mi­nisterul muncii. Cu mici observaţi­­uni, articolele sunt admise. Au participat la discuţii d-nii Că­lin şi Copoiu. D. C. Zmeu a dat cetire listei de membri cooptaţi în asociaţie în cursul acestui an. Cooptările au fost ratificate de în­tregul congres. D. C. Dumitrescu cere ca membrii corpului silvic să fie înscrişi din o­­ficiu în asociaţie. Roagă pe inspec­torul general al C. A. P- S.­d. Ro­­doteatru să facă intervenţii pentru încasarea cotizaţiilor. D. inspector Rodoteatru arată că e necesar ca brigadierii silvici să formuleze în mod precis acest dezi­derat, indicându-se, totodată cum ar trebui să intervie Casa autono­mă a pădurilor statului, spre a se hotărî în­ ceea ce priveşte cotizaţiile viitorilor membri ai asociaţiei. D. Vasile Georgescu-Corneanu şi Lăzărescu au făcut diverse obiecţi­­uni asupra cotizaţiilor membrilor a­­sociaţiei şi muncii depuse de perso­nalul interior silvic. D. C. U. Ceoară-Vânju-Mare (Me­hedinţi) a depus un memoriu în le­gătura cu procesul verbal de consti­tuirea în secţii a personalului silvic inferior de la susnumitul ocol, insis­tând a se lua în desbatere de con­gres dezideratele speciale în acest memoriu. Şedinţa s’a suspendat la ora 5 du­pă amiază. Azi la ora 9 dimineaţa şedinţa va continua. PELERINAJUL LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT In urma propunerii d-lui Florea Căruntu, preşedintele Asociaţiei, congresiştii s’au îndreptat în con­­pore spre mormântul Eroului necu­noscut unde au depus o jerbă de flori. LES. Citiţi in „ADEVERUL LITERAR” FILODOR — Schiţă umoristică — de Gib. I. Mihăescu La fabrica de cherestea „Regna“ din Dorna a izbucnit un conflict de muncă. Cei 250 lucrători ai fabricei au declarat grevă. Inspiră toată încrederea Loteria Spitalelor Evreeşti din Ardeal, fiind­că tragerile nu se amână iar câşti­gurile de trei milioane sunt depuse de pe acum la Banca Ardeleană din Cluj. Comandaţi dar lozuri de 100 de lei bucata, la biroul Central din Cluj, Piaţa Unirei Nr. 20, sau la Su­cursala din Bucureşti: T. Kain & E. Schönberger, str. Bărăţiei 31. Intre diversele efecte şi influenţe binefăcătoare ale radiofoniei, tre­­bue să semnalăm în primul rând acţiunea ce o exercită în direcţia înfrăţirii popoarelor. Incontestabil că undele hertziene, prin instru­mentul radiodifuziunei, aduce un ser­viciu nepreţuit cauzei umanitariste desfiinţând graniţele între naţiuni şi făcând posibilă o apropiere, o cu­noaştere şi o apreciere mutuală a diverselor popoare de pe glob. Raportul intre radio şi cauza u­­manitaristă, este tratat, sub toate aspectele ce le comportă, în artico­lul „Undele pacificatoare“ apărut in ultimul număr al excelentei publi­caţii „Radio şi Radiofonia“. Sub titlul „Un mare specialist şi un mic Plagiator“, d. L. Sebastian arată în „Adevărul literar“ modul în care un publicist şi-a câştigat o faimă nemeritată, însuşindu-şi pa­­sagii întregi din operele altora. In zilele de 18, 19 şi 20 Septembrie se va ţine la Braşov al doilea con­curs hipic organizat de „clubul călă­reţilor“ din Braşov. Concursul se va ţine sub patrona­jul suveranului. NOUI MEMBRI Autocamion răsturnat într’un şanţ UN MORT ŞI TREI RĂNIŢI CLUJ, 29. — Mai mulţi locuitori din Cluj au făcut o excursie in co­muna Iara, într’un auto-camion. Pe şoseaua Turda-Iara în timp ce ma­şina se afla în pantă i s’a rupt ba­ra de direcţie şi auto-camionul s’a răsturnat într’un şanţ. Locuitorul Solomon Ghergheli a­ fost omorât pe loc. O doamnă s’a ales cu 6 coaste fracturate iar alţi doi călători ale căror nume ne sca­pă s’au ales cu mâinile şi picioa­rele fracturate. Mult întristatul şi nemângâiatul fiu Nic. N. Iarca are marea durere să anunţe rudelor, prietenilor şi cu­noscuţilor pierderea mamei sale bu­nă şi scumpă Maria N. Iarca decedată in noaptea de 28—29 Au­gust 1931, după grele suferinţe. Slujba religioasă se va oficia Du­minică 30 August 1931 ora 3 d. a. la locuinţa defunctei, bulevardul Elisa­ , beta 87, apoi va urma înmormânta­rea la cimitirul Bellu. Dumnezeu s’o ierte şi s’o odih­nească în pace şi bine.

Next