Adevěrul, septembrie 1931 (Anul 44, nr. 14621-14646)
1931-09-01 / nr. 14621
Pagina 2-a ştiinţa, experienţa, tot arsenalul de arme şi mijloace cu cari numai o viaţă politică îndelungată i-a înzestrat din belşug? încât, tocmai partidele sunt singurele pepiniere de personalităţi şi singurele organe cari le dau putinţa să lucreze. In al doilea rând, fiindcă se vorbeşte de egoismul partidelor şi de orizontul lor fatalmente strâmt, cazul de la Londra ne arată că şi în această privinţă se exagerează mult neajunsul. Este posibil ca în partidul lui Baldwin politica pe care a îmbrăţişat-o dânsul să producă nemulţumiri şi zizanii. Şi este sigur de pe acuma, că ele se vor produce în partidul lui MacDonald. Ei şi? Partidele se fac, se prefac, se desfac şi se refac, ele trec prin tot felul de fluctuaţii, şi, în definitiv, se adaptează clipei, sau clipa le înfrânge. Ce va fi în partidul laburist, vom vedea. Deocamdată vedem ce este: fiinţarea acestui partid, cu doctrina şi tactica lui hotărâte, cu disciplina lui rigidă, cu drumul lui bine tras pentru situaţiile prevăzute, nu l'a împiedecat pe MacDonald să facă un pas pe care nimeni nu-l prevăzuse, fiindcă s’a ivit şi o situaţie cu totul neaşteptată. Şi MacDonald a făcut pasulsurpriză, deşi ştia perfect că nuva aproba tot partidul. Această procedare i-a dictat-o conştiinţa lui, după cum celor cari nu-l aprobă, conştiinţa le dictează altceva. Inconsecvenţă? Evident, întrucât însăşi viaţa e plină de inconsecvenţe. Nu ştim dacă ar fi bine ca toţi oamenii să fie de aceiaşi părere. Deocamdată lucrul nu se poate ; „tecnica” n’a ajuns atât die departe. Şi atunci e strict necesar ca toate părerile să se poată lupta între ele, ca să biruie cea mai tare; în cele din urmă va birui — inevitabil — cea mai bună. Lupta, oricât de frumoasă in sine, va lua fatal, forme urâte şi întristătoare. Câte o dată ni-i dat şi un spectacol duios şi înălţător, cum e gestul incontestabil impunător al lui Baldwin şi mai cu seamă sacrificiul, de înaltă omenie al lui Ramsay MacDonald. T**a»an Vlad Descinderile de la Banca Albina O telegramă a d-lui Boilă către Suveran CLUJ, 29. — Descinderile de la Banca Albina în legătură cu_ revizuirea »verei d-lui Romul Boilă, fost senator şi preşedinte al casei de pensiuni, au stârnit o vie senzaţie în toate cercurile din Ardeal._ întreaga presă minoritară comentează acest fapt pe pagini întregi ajungând la concluzia că totul se datoreşte unei răzbunări politice. In urma descinderii de la Banca Albina d. Romul Boilă a trimis suveranului următoarea telegramă: „In luna Mai am adresat M. Voastre o petiţie prin care ceream să ordonaţi prea graţios publicarea rezultatului anchetei introdusă asupra gestiunii consiliului de administraţie al casei de pensii prezidat de mine precum şi accelerarea judecăţilor intentate de mine de ani de zile împotriva calomniatorilor adăpostiţi in presă. Aduc la cunoştinţa majestăţii voastre, cu tot respectul, că în loc să mi se admită petiţia, drept răspuns s-a întâmplat exact contrariul. Judecătorul de instrucţie de la Sibiu, fără denunţ penal, fără acuză, fără precizarea vreunui fapt penal, fără audierea mea, a ordonat revizuirea averei mele Deşi denunţasem pe acest judecător pentru abuz de putere, el continuă să ducă cercetarea împotriva mea. Azi judecătorul de instrucţie Uioreanu din Cluj, pretextând adresa judecătorului de instrucţie de la Sibiu, a făcut o descindere la Banca Albina din localitate, silind pe directorul băncii să-i pună la dispoziţie registrele care cuprind situaţia conturilor mele. Sunt gata să mă supun la un control al situaţiei mele materiale, dacă o lege mă obligă la aceasta, dar e firesc că în acest caz toata lumea să fie revizuită la fel. Cum însă procedarea judecătorului nu se baza pe nici un text de lege şi cum e,fără precedent ca eu, urml care /ara făcut reclamaţiunea să fiu cercetat, în locul celui pe care l-am denunţat şi cum denunţul ce l-am făcut in contra judecătorului de instrucţie dela Sibiu a rămas fără urmare, cu supunere sunt nevoit să mă adresez Majestăţii Voastre, rugând-o să ordone guvernului facerea unei anchete asupra acestui nemaipomenit abuz“. (ss) Romul Boilă. In legătură cu cercetarea dela Sibiu azi s’a făcut la Dicio-Sânmartin, oraşul de origină al d-lui Romul Boilă, o nouă descindere de astădată la Banca Vulturul Această bancă e fondată de d. Romul Boilă încă din 1907. La fel ca şi la Cluj, judecătorul de instrucţie a cerut directorului băncii să-i arate câte acţiuni posedă d. Romul Boii la această bancă. Directorul bănci a refuzat să se execute. Tot azi d. judecător de instrucţie Pastia, din Cluj, a citat in cabinetul său pe d. Romul Boilă cerându-i unele relaţiuni în legătură cu dovezile pe cari un ziarist din Sibiu doreşte a le avea cu privire la acuzaţiunile aduse d-lui Boilă prin presă. D. Boilă s’a interesat la magistratul instructor în ce calitate este audiat şi a primit răspunsul că in calitate de informator. Pe de altă parte d. Vioreanu a ţinut să ne precizeze că d-sa n’a dat ordin să vină poliţia spre a ridica scriptele băncii Albina, ci numai s’a discutat această ipoteză. D-sa mai afirmă Că d. Chircoiaş directorul acelei bănci n’a fost amendat cu două mii de iei și că această cerere a fost făcută de parchet insă n’a fost admisă. Ziarul „Drumul Nou“ din localitate comentând descinderea dela Banca Albina şi revizuirea averei d-lui Romul Boilă afirmă că pe la bănci s’ar găsi fonduri de aproape 5 milioane aparţinând acestuia. D. judecător Uioreanu însă ne-a arătat că cele afirmate de ziarul „Drumul Nou“ nu corespund adevărului. N. IONESCU Recomandările comitetului experţilor economici lucrările subcomisiunii europene de coordonare GENEVA, 29. (Rador). — Comitetul de experţi economici, instituit de Comisiunea Europeană, a aprobat astăzi capitolele relative la politica financiară şi organizarea economică, din raportul pe care îl va prezenta la 31 August comisiunea de coordonare economică. Comitetul continuă acum lucrările examinând chestiunea foarte delicată a politicii comerciale. In această materie, comitetul este până acum de acord să recomande: 1) Un sistem de înțelegeri comerciale, care nu atinge situaţia politică; 2) O cât mai mare libertate pentru plasamentele de capitaluri şi pentru circulaţia capitalurilor; 3) Principiul armistiţiului vamal. Subcomisiunea europeană de coordonare economică se întruneşte Luni 31 August. Subcomisiunea va examina următoarele chestiuni: 1) Raportul relativ la scurgerea recoltelor viitoare de cereale; 2) Raportul institutului internaţional de agricultură din Roma în privinţa creării unui organism internaţional de credite agricole; , 3) Comunicarea Germaniei şi a României, privitoare la tarifele prefe- I renţiale la importul în Germania a unor produse agricole româneşti; 4) Comunicarea Germaniei şi a Ungariei, privitoare la tarifele preferenţiale la importul în Germania a unor produse agricole din Ungaria; 5) Raportul comitetului de experţi economici; 6) Proeclul protocolului de neagresiune economică, preconizată de delegaţia Sovietelor în sesiunea de Mai a Comisiunei europene. Plecarea delegaţiei ungare la Geneva BUDAPESTA, 29. — Delegaţia ungară la conferinţa paneuropeană a plecat astăzi la Geneva, sub conducerea d-lui Valko, ministrul de externe. Mâine, pleacă delegaţia pentru sesiunea Ligii Naţiunilor, în frunte cu contele Apponyi. Azi Duminică citiţi negreşit No. 9 pe August Lei 40 de miniştri ţarist, cu aprobarea lui Alexandru III? S’ar mai putea seri un Testament ca „Amintiri din casa morţilor“ de către un sciitor plecat în Siberia cu manşete şi guler scrobit, şi în loc de lanţuri cu ghete la picioare? care ar privi din prag în ocnă, întovărăşit de d. Director şi subdirector respectuoşi faţă de această nouă „Excelenţă“ şi ar dormi apoi în cea mai bună cameră de la Ecaterinenburg sau Tobolsc, visând la ceaiul şi ouăle fierte de raţă care-l aşteaptă a doua zi dimineaţa?... Cel mai de seamă scriitor contemporan în limba engleză e un anume James Joyce, irlandez. A scris o carte, Ulysse, care e povestea unui vns comun în răstimpul a douăzeci şi patru de ore, în Câteva mii de pagini. Romanul a fost ars în pieţele publice iar editoarea din Statele Unite trasă în faţa judecătorilor. In Franţa şi Germania cartea s’a tipărit numai pentru subscriitori. Autorul nu poate locui în Anglia, a cărei limbă o ilustrează totuşi ca Shakespeare şi pe care o justifică în viaţa spirituală a lumii, cel puţin cât pe oceane, comandantul suprem al flotei. James Joyce este învinuit de imoralitate în Scris — crimă fără iertare, mai gravă decât omuciderea care de multe ori se iartă sau se ispăşeşte. Dar n’a rămas scriitor tânăr de limbă egleză care să nu urmeze nouile table ale legii artistice zămislite de marele Nelegiuit. Pus să aleagă între imaginaţia lui torturată şi pensia cu titlul de Excelenţă, inclusiv biletul de vapor gratuit credeţi că James Joyce ar sta o singură clipă la ’ndoială?... Le-ar da cu piciorul râzând cu hohote — şi ar trece la masa lui de scris, săracă. F. Aderca ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ DESCHIDEREA STAGIUNII TEATRULUI „REGINA MARIA“ Duminică seara, Teatrul „Regina Maria“ îşi inaugurează stagiunea cu o piesă de mare spectacol. F, vorba de „Salto Mortale“ de Burell, adaptată de Fritz Gottwald, şi jucată cu mare succes în America şi Germania. Fără să anticipăm asupra reprezentaţiei, aşa, cum va fi montată şi jucată de compania Bulandra-Maximilian-Storin Iancovescu aflăm, numai din cele scrise de ziarele străine despre această piesă, că „Salto Mortale“ conţine toate elementele care pot satisface gustul publicului. Este spectaculoasă, sensaţională şi împleteşte comicul cel mai burlesc, cu momente de adevărată şi puternică emoţie. De altfel, întreg repertoriul acestei stagiuni, selecţionat cu deosebită îngrijire, conţine piese consacrate pe scenele tuturor teatrelor occidentale. Acestora, li se adaugă două comedii originale. Ansamblul este în genere acelaş; pe lângă cei cinci directori, d-na Lucia, Sturdza Bulandra, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, G. Storin şi Ion Iancovescu, au rămas în trupă d-nii I. Talianu şi Alex, Finţi, care legaţi de ani de zile de succesele şi vicisitudinile companiei au devenit adevăraţi colaboratori şi prieteni. Apoi Delvcchio, Cristopher Etterle, mai tânăr, cu o vechime numai de 5 ani în companie mergând pe al 6-lea, şi al cărui talent a găsit totuş prilejul să se afirme în acest scurt timp în mod hotărîtor. Maria Antonova, temperament tare şi straniu; Nora Piacentinî deliciosa ingenuă-subretă-cochetă; Maria Sandu, care va fi o adevărată surpriză, e o actriţă rutinată căreia nu i-a lipsit, până acum, decât prilejul să joace în Bucureşti. Acest prilej i-l oferă cu bucurie Teatrul „Regina Maria“, care prin gestul acesta rămâne în tradiţia obiceiurilor sale. Şi în sfârşit un rol Întreg de tinere elemente dornice de muncă şi succes. Stagiunea se deschide după o pregătire serioasă cu trei piese studiate, aproape puse complect la punct şi după ce îşi vor încheia seria respectivă vor fi jucate alternativ. Aceste trei piese sunt: „Salto Mortale“, Adevărul Golgoluţ” şi „Sibil“, şi vor fi jucate în ordinea enunţărei. Urarea pe care o facem Companiei este ca rândul fiecăreia să vie... cât mai târziu Un roman asupra bătrâneţii Noul roman al d-rei W. Sackville- West, „Orice pasiune stinsă“, e un studiu psihologic al bătrâneţii, în acelaş timp o redare a societăţii englezeşti contimporane. Procedeul autoarei e original: ea povesteşte viaţa unei femei aşa cum aceasta, devenită bătrână, o vede, prin imaginaţia ei slăbită şi deformantă. Lady Kane şi-a sacrificat tinereţea, frumuseţea şi talentul de pictor soţului ei, imperios şi egoist, care a fost altădată vice-regele Indiilor şi prim-ministru. In momentul morţii acestuia, ea se vede înconjurată de o familie numeroasă, care-i este indiferentă, şi de-o societate nouă pe care n’o Înţelege. Spre marea uimire a fiicelor şi nepoatelor sale, Lady Kane se instalează la Hamstead într’o casă unde să trăiască singură, cu o servitoare franceză. Ceiace ar părea sfârşitul romanului, nu-i decât începutul. Bătrâna doamnă, în solitudinea ei dezolată, retrăeşte într’un sloiu de vis, trecutul său, strălucitor şi van. N’a cunoscut nici dragostea, nici bucuria. Şi-a jertifit inima pentru gloria soţului ei, respingând pe singurul om ce-ar fi putut iubi, Fitz George. Moare urând pe toţi oamenii. Autoarea a aprofundat tema bătrâneţii, decăderii morale şi decrepitudinei fizice cu multă fineţe. O expoziţie retrospectivă Expoziţia retrospectivă a picturilor lui Grande Monet, la muzeul Orangerie din Paris, a permis aprecierea aspectelor diverse ce prezintă opera artistului. Rămas fidel impresionismului, chiar în epoca când tovarăşii săi abandonaseră curentul, Monet depăşeşte estetica acestei şcoli şi prezintă in câteva opere fericite o romestrie demnă de cei mai buni printre succesorii săi. Un simţ de compoziţie şi un spirit colorist de prim ordin. Al V-lea congres internaţional al teatrului Al V-lea comgres internaţional al teatrului, convocat la Paris, şi-a încheiat lucrările. Delegaţii, sub preşedinţia d-lui F. Genver, fondatorul Societăţii universale a teatrului, au studiat criza teatrală, cauzele şi remediile ei.Congresul a decis creiarea unui comitet internaţional care se va întruni la fiece trei luni. D-na LUCIA STURZA-BULANDRA D. TONI BULANDRA D. V. MAXIMILIAN D. STORIN D. I. IANCOVESCU O „farsă“ politică spaniolă Teatrul in Spania se modernizează rapid. Evenimentele recente tentează pe autorii dramatici. După piesa lui Pirmin Galan, iată o farsă politică, pe care autorii o numesc „o fantezie scenică in trei tranşe şi în versuri, inspirată de evenimentele cari au avut loc, în ultimul timp, în preajma căderii monarhiei spaniole“. E intitulată „Alfons XIII de Burbon“. O piesă de Javier de Burgos şi Angel Custodio, care a fost jucată la teatrul din Maravillas. Această farsă ridiculizează pe ultimul rege. Descrie viaţa lui mondenă, călătoriile și plăcerile lui. Evoacă in câteva trăsături șarjate anturajul imediat. Dezideratele congresului • studenţilor olteni CRAIOVA. 28. Continuând desbaterile, s’au luat în discuţie in ziua IV a congresului, următoarele chestiuni: „Românii din Valea Timocului“ şi „Naţionalismul“. D. I. MARINESCU-Timoc, raportorul primei chestiuni, face un raport asupra situaţiei românilor din Timoc, examinând starea lor din punct de vedere economico-social, cultural şi sanitar. A arătat că pe Valea Timocului, trăesc in masse compacte, in sate pur româneşti, peste 120 mii români. Pentru conservarea elementului românesc din Timoc, raportorul cere: Declararea lor ca populaţie minoritară etnică, şcoală şi biserică CRAIOVA, 29. — Discuţiile asupra raportului „Naţionalismul” făcut de d. avocat R. Stănculescu, au durat şi în ac-a zi a congresului. Ele au fost foarte ample. Au vorbit asupra acestui raport, d-nii Traian Cotiugă, d-ra Doina Fiorescu, I. Stănescu, dr. Stănculescu, I. Popilian, Georgescu Gorjanu, St. Georgescu Romanaţi, A. Matzulescu, Radulian, Braşoveanu, Marinescu şi Florescu-Timoc, Bărbulescu, etc. D. STĂNCULESCU a răspuns obiecţiunilor ridicate, după care d. D. Braşoveanu a citit moţiunea prin care cer: înfiinţarea unei universităţi la Craiova; înfiinţarea unei şcoli normale superioare; o salarizare mai bună a personalului didactic; selecţionarea lui şi înaintarea pe loc a elementelor valoroase; excluderea politicii din şcoală; măsuri pentru izolarea tuberculoşilor; tratament gratuit pentru cei atinşi de sifilis ; intensificrea acţiunii anti-alcolice ; reorganzarea campaniei anti-malarice; organizarea serviciilor sanitare judeţene; sprijinirea studenţimii în propaganda culturală şi sanitară ce o face; înfiinţarea de obştii agricole; înfiinţarea unei sucursale a băncii agricole în Oltenia; combaterea depresiunii monetare; degrevarea fiscală, conversiunea datoriilor agricole; desfiinţarea dobânzilor; plata în natură a impozitelor actuale; introducerea tarifului unic de transport; acordarea primei de export direct exportatorilor; înfiinţarea urgentă a căminelor agricole; mărirea reţelei de cf. în Oltenia; explorarea bogaţilor din Oltenia; încurajarea staţiunilor balneare; exploatarea căderilor de apă ale Oltului, Jiului şi Lotrului; încurajarea exportului de vite şi produse casnice; proteguirea coloniştilor olteni din Dobrogea; populaţia română din valea Timocului să fie recunoscută de către guvernul bulgar ca minoritară etnică; să se înfiinţeze, în această regiune, şcoli româneşti; libertatea pentru reorganizarea elementului românesc din Valea Timocului; deplină libertate pentru vorbirea limbei române, precum şi libera intrare în această regiune a publicaţiilor şi ziarelor româneşti; oprirea persecuţiilor împotriva elementului românesc; în caz contrar să se aplice minorităţii bulgare, din ţara noastră, un tratament de reciprocitate, etc cu drept de folosinţă a limbei româneşti; garantarea libertăţei individuale; să se lase liberă pătrunderea în Timoc a publicaţiilor în limba română. Asupra ideiei de colonizare a timocenilor în Dobrogea, raportorul, crede ca e bine să se renunţe, deocamdată, ea neputând să dea roadele aşteptate. Au luat parte la discutarea raportului d-nii dr. Tănăsescu, I. Stănescu, Tr. Cotiga, Presbiterian, Georgescu Romanaţi, Florescu-Timoc, Teodorescu, etc. Majoritatea s-a declarat împotriva colonizărilor, susţinând punctele anunţate de raportor, în ce priveşte libertăţile românilor din Timoc. D. av. R. STANCULESCU a făcut un raport asupra „Naţionalismului“. După aprobarea moţiunei, d. D. BRAŞOVEANU a mulţumit autorităţilor locale pentru sprijinul dat congresului. A mai mulţumit de asemeni presei, care a dat o largă publicitate desbaterilor. Congresiştii au plecat în escursiune la Tg. Jiu, Petroşani şi Tismana. AUTORITĂŢILE BULGARE INTERZIC INTRAREA STUDENŢILOR ROMANI CALAFAT. 28. — Federaţia cercurilor studenţeşti din Oltenia şi valea Timocului proectase o escursie pe Dunăre şi in Valea Timocului. In ultimul timp, venind ştirea că guvernul bulgar a interzis intrarea studenţilor în Bulgaria şi pe valea Timocului, escursia a fost contramandată. Publicul românesc este indignat de atitudinea guvernului bulgar, cu atât mai mult cu cât oaspeţii din ţara vecină au fost totdeauna primiţi cu dragoste în România. Ziua V Zeppelinul a pornit spre America de Sud FRIEDRICHSHAFEN, 29. Dirijabilul „Contele Zeppelin” a decolat azi, la ora 9 și jumătate dimineaţa, pentru a face raidul spre America de Sud. Dirijabilul va avea pe bord 12 pasageri. * FRIEDRICHSHAFEN, 29 (Rador). Dirigeabilul Contele Zeppelin“ și-a luat sborul astă-seară din Friedrichshafen, plecând într’un raid spre America de Sud. Dirigeabilul va fi corndus în tot acest raid, de către d-rul Eckener, personal. Pe bordul dirigeabilului sunt 19 pasageri, printre care şi d. Dr. Wickelmann, renumitul meteorologist, care a însoţit pe d. Dr. Eckener, în sborul făcut în regiunea Polului Nord. La ora 23.30, dirigeabilul a fost semnalat sburănd la sud de Bale, îndreptându-se spre valea Rhonului. Zeppelinul a luat poştă pentru diferitele localităţi deasupra cărora va sbura. Sacii poştali vor fi aruncați din sbor deasupra acestor localități. ;v - PUŢINĂ GRAMATICĂ erea sau era? Am mai avut ocazia să arăt că unele consoane au influenţă asupra pronunţării vocalelor vecine; uşă, de exemplu, s’a schimbat în uşe, pentru că ş-a influenţat pe ă. In limba romînă veche, r avea darul de a întuneca, în anumite condiţiuni, vocala următoare. De aceia de la rece s’a format verbul a răci, nu reci; de, aceia femininul rea se zice în la rece s’a format verbul a răci, nu a de loc neaşteptată, căci se produce şi în multe limbi străine. Dar în general, în materie de limbă, dacă o schimbare are loc, e posibilă, în principiu, şi schimbarea contrarie. Şi dacă r preface pe e în ă, e de aşteptat ca, în anumite condiţiuni, şi ă să se prefacă în e sub influenţa unui r precedent. Şi iată de ce ţăranii noştri din Muntenia zic gare în loc de gară. In schimb orăşenii au făcut din ţigare, ţigară şi din secere, seceră. Se vede deci că amîndouă tendinţele acţionază în acelaş timp, dar în medii şi condiţiuni dferite. In unele cazuri, influenţa lui r a mers şi mai departe: ea a dat naştere chiar unui sunet nou. Acolo unde vocala care, sub influenţa lui r, trebuia să se deschidă era una, deschiderea n’a mai putut avea loc, pentru că a este vocala cea mai deschisă din toate. Dar, în cazul acesta, între r şi a s’a dezvoltat un sunet nou, nu e. Dacă c nu reprezintă o deschidere faţă de a, în orice caz e mai deschis decit r, aşaincit, în definitiv, intercalarea lui e constitue o deschidere. In felul acesta s’a ajuns la proprn,tare erea în loc de era, pronunţare care se aude şi în Bucureşti în anumite cercuri. E posibil ca introducerea lui e în acest cuvlnt să se datorească în parte şi influenţei celorlalte imperfecte, terminate în ea: cerea, murea, etc. Tot aşa se aude astăzi pronunţarea hotărea, în loc de hotăra, să hotărească, să urească, în loc de să hotărască, să urască. In romîneşte există două categorii de verbe de conjugarea a patra: în i (munci) şi în î (doborî). Cele terminate în f au toate un r Înainte de î, ceia ce ne arată că la început se terminau şi ele tot în i şi că această vocală a fost întunecată de r precedent,. Gh. Reviga CONGRESUL CORPULUI SILVIC INFERIOR Ziua I-a. Dezbaterile. Pelerinagiul la mormântul Eroului Necunoscut Sâmbătă dimineaţa, în sala „Locomotiva“, din Calea Griviţei 213, s-a deschis congresul corpului silvic inferior. Participă numeroşi membri din întreaga ţară. DESCHIDEREA CONGRESULUI Congresul s’a deschis sub preşidenţia d-lui Florea Căruntu, preşeinteri Asociaţiei. D-sa, luând cuvântul, a înfăţişat starea nenorocită a satelor româneşti, în cari s’au buihat analfabetismul şi politicianismul. Corpul brigadierilor silvici are datoria să conlucreze la ameliorarea stării economice dela sate. In ceeace priveşte activitatea asociaţiei — înfiinţată deabia de un an — ea a fost remarcată prin organizarea serbării sădirii pomilor în toată ţara. Referindu-se la personalul tehnic, arată că situaţia acestui personal s’a agravat, pentrucă i s’a luat dreptul la lemne şi locul de păşune. La memoriul înaintat C. A. P. S., s’a promis că se va îmbunătăţi situaţia la alcătuirea noului statut. CUVÂNTUL OFICIALITĂŢILOR D. inspector inginer Ivanovici, din partea ministerului de domenii, a expus progresul realizat de corpul silvic în ultimii ani. A exprimat apoi solicitudinea ministerului faţă de corpul silvic inferior. D. inspector general Stănescu, din partea soc..Progresul silvic“ a urat succes lucrărilor congresului. D. ing. RODOTEATRU, din partea C. A. P. S. şi-a exprimat încrederea în reuşita şi realizarea programului Asociaţiei. RAPORTUL COMISIEI DE CENZORI D. C. OPRESCU a dat citire raportului comisiei de cenzori. D. C. RADULESCU cerând descărcarea consiliului de administraţie, adunarea a aprobat. D. I. DUMITRESCU a dat cetire proectului de buget pe anul 1931, care a fost ratificat. D. I. Landaru dând cetire statutului „Federaţiei de salariaţi publici” a cerut în concluzie, ca şi „Asociaţia corpului silvic inferior din România” să se afilieze federaţiei. Discuţia acestei propuneri s’a amânat pentru un viitor congres. TELEGRAMA ADRESATA SUVERANULUI S’a cotit apoi următoarea telegramă adresată suveranului: „Brigadierii silvici şi pădurarii constituia un Asociaţie generală a corpului silvic inferior din România, al cărei preşedinte de onoare sunteţi întruniţi in centres general în Bucureşti sala Locomotiva, calea. Ghiliţei No. 218, vă urează ani mulţi şi roagă cerul , vă da sănătate pentru a purta spre isbdnoid şi progres sceptrul destinelor României Intregile,Preşedinte, Florea Căruntu” ★ S’au mai expediat telegrame omagiale d-lui N. Iorga, preşedintele consiliului, şi Ionescu-Şişeşti, ministrul domeniilor şi al agriculturii. Şedinţa de după amiază Se deschide la ora 4 sub preşidenţia d-lui Florea Căruntu. Se citesc mai multe telegrame de adeziune. MODIFICAREA STATUTULUI D. N. Cristea, preşedintele filialei Sebeş, se ocupă de modificarea statutului conform avizelor ministerului, in privinţa obţinerii personalităţii juridice. Se ia în discuţie mai multe puncte din statut, cu modificările aduse de ministerul de domenii şi de ministerul muncii. Cu mici observaţiuni, articolele sunt admise. Au participat la discuţii d-nii Călin şi Copoiu. D. C. Zmeu a dat cetire listei de membri cooptaţi în asociaţie în cursul acestui an. Cooptările au fost ratificate de întregul congres. D. C. Dumitrescu cere ca membrii corpului silvic să fie înscrişi din oficiu în asociaţie. Roagă pe inspectorul general al C. A. P- S.d. Rodoteatru să facă intervenţii pentru încasarea cotizaţiilor. D. inspector Rodoteatru arată că e necesar ca brigadierii silvici să formuleze în mod precis acest deziderat, indicându-se, totodată cum ar trebui să intervie Casa autonomă a pădurilor statului, spre a se hotărî în ceea ce priveşte cotizaţiile viitorilor membri ai asociaţiei. D. Vasile Georgescu-Corneanu şi Lăzărescu au făcut diverse obiecţiuni asupra cotizaţiilor membrilor asociaţiei şi muncii depuse de personalul interior silvic. D. C. U. Ceoară-Vânju-Mare (Mehedinţi) a depus un memoriu în legătura cu procesul verbal de constituirea în secţii a personalului silvic inferior de la susnumitul ocol, insistând a se lua în desbatere de congres dezideratele speciale în acest memoriu. Şedinţa s’a suspendat la ora 5 după amiază. Azi la ora 9 dimineaţa şedinţa va continua. PELERINAJUL LA MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT In urma propunerii d-lui Florea Căruntu, preşedintele Asociaţiei, congresiştii s’au îndreptat în conpore spre mormântul Eroului necunoscut unde au depus o jerbă de flori. LES. Citiţi in „ADEVERUL LITERAR” FILODOR — Schiţă umoristică — de Gib. I. Mihăescu La fabrica de cherestea „Regna“ din Dorna a izbucnit un conflict de muncă. Cei 250 lucrători ai fabricei au declarat grevă. Inspiră toată încrederea Loteria Spitalelor Evreeşti din Ardeal, fiindcă tragerile nu se amână iar câştigurile de trei milioane sunt depuse de pe acum la Banca Ardeleană din Cluj. Comandaţi dar lozuri de 100 de lei bucata, la biroul Central din Cluj, Piaţa Unirei Nr. 20, sau la Sucursala din Bucureşti: T. Kain & E. Schönberger, str. Bărăţiei 31. Intre diversele efecte şi influenţe binefăcătoare ale radiofoniei, trebue să semnalăm în primul rând acţiunea ce o exercită în direcţia înfrăţirii popoarelor. Incontestabil că undele hertziene, prin instrumentul radiodifuziunei, aduce un serviciu nepreţuit cauzei umanitariste desfiinţând graniţele între naţiuni şi făcând posibilă o apropiere, o cunoaştere şi o apreciere mutuală a diverselor popoare de pe glob. Raportul intre radio şi cauza umanitaristă, este tratat, sub toate aspectele ce le comportă, în articolul „Undele pacificatoare“ apărut in ultimul număr al excelentei publicaţii „Radio şi Radiofonia“. Sub titlul „Un mare specialist şi un mic Plagiator“, d. L. Sebastian arată în „Adevărul literar“ modul în care un publicist şi-a câştigat o faimă nemeritată, însuşindu-şi pasagii întregi din operele altora. In zilele de 18, 19 şi 20 Septembrie se va ţine la Braşov al doilea concurs hipic organizat de „clubul călăreţilor“ din Braşov. Concursul se va ţine sub patronajul suveranului. NOUI MEMBRI Autocamion răsturnat într’un şanţ UN MORT ŞI TREI RĂNIŢI CLUJ, 29. — Mai mulţi locuitori din Cluj au făcut o excursie in comuna Iara, într’un auto-camion. Pe şoseaua Turda-Iara în timp ce maşina se afla în pantă i s’a rupt bara de direcţie şi auto-camionul s’a răsturnat într’un şanţ. Locuitorul Solomon Ghergheli a fost omorât pe loc. O doamnă s’a ales cu 6 coaste fracturate iar alţi doi călători ale căror nume ne scapă s’au ales cu mâinile şi picioarele fracturate. Mult întristatul şi nemângâiatul fiu Nic. N. Iarca are marea durere să anunţe rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor pierderea mamei sale bună şi scumpă Maria N. Iarca decedată in noaptea de 28—29 August 1931, după grele suferinţe. Slujba religioasă se va oficia Duminică 30 August 1931 ora 3 d. a. la locuinţa defunctei, bulevardul Elisa , beta 87, apoi va urma înmormântarea la cimitirul Bellu. Dumnezeu s’o ierte şi s’o odihnească în pace şi bine.