Adevěrul, octombrie 1931 (Anul 44, nr. 14647-14673)

1931-10-01 / nr. 14647

I PRODUSELE vICHY-ETAT © & iSfi 3? Hi ff V Sare naturală extrasa „u.n i OAIlM VI bn V "El Al Ape.PMitrii a­­ace o apă -I PASTILE VICHY-ETAT UUXS* 1 1 COMPRIMATE VICHY-ETAT 1 g ge tiva gazoasa B a se teri de cont­ru tăceri și substituți­uni. Pag­ina fe­a D a închiriat un local construcţie beton armat,­­ compus din o sală mare luminoasă, suprafaţa 730 m. p., dependinţa pen­tru birouri şi marszfe, utilizabil pen­tru orice industrie, Depozit sau Garaj. Gherte sub „D. 1539“ transmite RUDOLF MO­SE S. A. Bucureşti, Calea Victoriei No. 31 CM.n£Sn unde se strâng deobicei resturile de mâncare, 2? ».Lipsi» se curăţă în mod eficace cu peria special -MiWiwtiiMMdwWiTmEaamiKjiBaBBM» adaptată Chlorodont cu perii retezaţi in forma dinţilor şi cu pasta de dinţi Chlorodont. Pasta de dinţi Chlorodont are efectul agreabil de a nu fi săpunoasa fiicând spumă, el a înviora şi retreşa prin aroma plăcută de mentă. Pasta de dinţi Chlorodont tubul Lei ISU.­ şi Lei 20.-. Peria de dinţi Chlorodont Lei 42.­­pentru copii Lei 20.-. De cumpărat pretutindeni. Remiţând S. A. R. Chlorodont Braşov, CiocraC­2 acest anunţ, primiţi în mod gratuit un tub de pastă de dinţi Chlorodont, 0 pildă a şcolarilor polonezi H. MARTIN Instit. Psycho Fish­ Berillon (Paris JjylDfaTfhîTI tratează Psihonevrosele: MsJi U S Eli1 ii Nevrosa sexuală cu perversităţile ei; Nevrosa Iltimei şi a stomacului. NEURASTENIA Fobia (frica) Timiditatea Hysteria, etc. prin Hypnotism autosugestie şi Fisioterapie, Fulguraţia Darsonvaiesaţie, Diatem­­ie ultra-violite, etc. Systemul hypno-Pedagogic (Berillon) peron, re­­educaţia copiilor vicioşi impulsivi, Ona­­.;îa, Incontenenţa de urină. — Calea Victoriei 54, peste drum de Teatru Na­ţional. Consult. 6—12. 3—7. $ac. LES TISSilS A G’B 84, £al®a Victoriei, 04 B «CUREŞTI a pus In vânzare ultimele nou­tăţi adoptate de Haute Couture P­­­nsiene, în MĂTĂSURI şi LENA­JURI de toamnă şi iarnă. ATENŢIUNE! Casa noastră este singura care ga­rantează că toate mătasurile vândute în magazinul ei sunt ex­clusiv fabricate in Franţa. Contrar afirmaţiunilor tendenţi­oase din m­inute surse, nu există în magazinul nostru nici un fel de mătase de altă provenienţă. „In toată lumea femeea elegantă poartă ŢESĂTURILE A. G. R.“ Antinevralgic Dr. Nanu Muscel singurul remediu contra GRIPEI, MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originale conţinând două buline şi cu semnă­tura doctorului. Bătături PLUS 0&12 Zino.pads a d-rului Scholl opreşte numai­decât durerea şi face ştiinţificeşte să dispa­ră bătăturile, supri­mând chiar cauza — presiunea şi rozătura încălţămintei. —­­Subţiri, abile, Zino-pads aderă prin ele nu- i sesi şi nu se deslipesc nici chiar . In bae. Necaustice, nu pot deci să ardă pielea şi protejează orice punct sensibil sau dureros. Se fac pentru bătături pe degete, pe talpă şi no­­duri. Orice durere de picioare poate fi uşurată şi Înlăturată prin meto­da d.rul Scholl. Prospecte şi sfaturi gratuite de către expertul casei întrunirea Ligii chiriaşilor Eri dimineaţă s-a ţinut o întru­nire la sediul Ligii chiriaşilor. Au luat parte numeroşi chiriaşi. întrunirea a fost prezidată de d. B. Magder. Au vorbit d-nii: S. Felix, A. Mihăilescu, dr. Arutinian, I. Vere­­scu, 3. Zwiebel, d-na Eleonora Sta­­matescu, profesoară şi d. B. Mag­der.S’a cerut­ să se vină cu o lege specială, prin care să se permită ca chiriile să poată fi plătite lunar, şomerii muncitori şi intelectuali să fie ocrotiţi de către autorităţi, Îm­potriva eventualilor evacuări, nepu­tând fi evacuaţi acei cari dovedesc­­ că nu au de lucru. Vorbitorii au mai cerut ca închi­rierile să se poată face în orice e­­poca şi pentru orice interval, nu în legătură cu Sf. Dumitru şi Sf. Ghe­orghe, cum se făceau până acum, precum şi dreptul de reziliere de către chiriaşi a contractelor incurs. La sfârşit, d. B. Magder a dat ci­tire unu­i memoriu, cuprinzând, toate doleanţele chiriaşilor, care va fi înaintat d-lui ministru al justi­ţiei.S-a anunţat o nouă întrunire pen­tru Duminică 4 Octombrie, tot la­ sediul ligii. , „ .H . ,­­ Palatul Justiţiei PROCESUL UNUI FUNCŢIONAR SUPERIOR Cabinetul VII de instrucţie a dat ordonanţă definitivă prin care se con­chidea ca inspectorul Popescu Pera din ministerul muncii implicat în fraudele cu pădurile din Maramu­reş să fie scos de sub inculpare pe­nală de fals, întrucât nu s-a dovedit intenţia frauduloasă. Locuitorii din partea locului au făcut apel la Ca­mera de punere sub acuzare din Bu­cureşti, contra ordonanţei definitive. După un supliment de cercetări fă­cute din ordinul Camerii, apelul a fost admis iar ordonanţa reformată. In consecinţă inspectorul Popescu Pera a fost trimis în judecată pena­lă pentru fals intelectual (inserarea de constatări şi date false) cu inten­ţie frauduloasă, intr'un raport făcut după însărcinarea oficială ce primi­se. Inspectorul a făcut recurs la ca­sație, împotriva acestei decizii, iar Curtea de casație l-a declarat admi­sibil fa fiâ­nd­ un termen de judecată în fond a recursului pentru ori, când judecata a fost amânată pentru ziua de 2 Noembrie. PROCESUL INTENTAT ÎMPOTRI­VA PRINŢULUI ŞTIRBEY D. N. Tericeanu a intentat acţiu­ne­­a tribunalul Ilfov secţia II civi­la­ corecţională, în contra prinţuli Barbu Ştirbey în urma cunoscutului incident petrecut în Februarie trecu intr'un vagon al trenului Bucureş Paris- D. Tericeanu fusese aresta şi expulzat din Austria în urma uni reclamaţii făcută de prinţul Ştirbei. Se aşşeaptă sosirea prinţului Ştirbei pentru a se prezenta personal în in­stanţă. ..........———«■►■ • ......... Parlamentar, germani in drum spre Bucureşti SOFIA. ÎS (Rador). — D. Loebe, preşedintele Reichstagului insolit de membrii delegaţiei germane la con­ferinţa interparlamentară, mergând spre Bucureşti, a sosit azi la Sofia. Delegaţia germană a fost primită la gară de­­ Stefanoff, preşedintele Camerei precum şi de numeroşi par­lamentari bulgari. D. Loebe a ţinut, astdseard o confe­rinţă publica, asupra „crizei mon­diale şi socialismul“ Preşedintele Reichstagului şi per­sonalităţile ce-l însoţesc, pleacă mâi­ne Marţi spre Bucureşti, via Rus­­ciuk. —................«w» *­­—« Japonezii se retrag din Manciuria _____ *•"•»­.­ SHANGAI, 28, (Rador). — Cea mai mare parte din tru­pele japoneze se retrag din Manciuria. Mici detaşamente au fost lă­sate în oraşele Girin şi Chang­chun, pentru a asigura buna funcţionare a liniei ferate sud­manciuriene. • „Anul trecut s’au împlinit 400 de ani dela naşterea celui mai mare poet po­lon din secolul al XVI-lea, Jan Kocha­­nowski. El este considerat fondatorul poe­ziei poloneze și numele său, este expri­mat cu mare stimă de fiecare polonez. Kochanowski a murit la Lublin și cu prilejul comemorării din anul trecut s-a pus acolo piatra fundamentală a unil monument in onoarea sa, care este o­­pera marelui sculptor F. Strynkiewicz. Solemnitatea desvelirii monumentului va avea loc în Septembrie cu partici­parea reprezentanţilor întregii lumi li­terare din Polonia. Monumentul este ridicat din colec­tele realizate printre tineretul şcolar polonez“. * Decorăm ştirea dintr’o depeşă a agen­ţiei „CEPS“. Ea este semnificativă şi ne O stradă Paul Bourget Admiratorii d-lui Paul Bourget vor cere primăriei din Hyéres să dea unei străzi din oraş numele ilustrului autor al lui „Démon de midi“. Se ştie că d. Paul Bourget este de mai bine de patruzeci de ani oaspetele coastei de azur şi că posedă la Coste­­belle, lângă Hyéres, o splendidă vilă. Moartea scriitoarei cehe Haşkova, so­ţia lui Jaroslav Haşek Zilele acestea a murit la Praga, d-na Carmila Haskova scriitoare ce­hă, văduva lui Jaroslav Haşek, care s’a făcut celebru prin povestirile sale umoristice din războiul mondial, in special prin romanul său „Bravul soldat Svejk“. Scriitorul Jaroslav Haşek a ştiut nu numai să scrie romane, dar şi să le trăiască. întreaga lui viaţă aven­turoasă, a fost un roman şi tot un roman a fost şi căsnicia lui cu de­functa Iarmila Haşkova. La Praga rulează tocmai în prezent, filmul „Ultimul boem“, în care eroul prin­cipal este Iaroslav Haşek, care um­ple filmul cu tablouri din viaţa sa de boem. Umorul lui Haşek a fost de multe ori rău înţeles, după cum arată şi ultima înscenare a „Bravu­lui soldat Svejk“ de către artistul german Max Pallenberg. S­e interesează într’o largă măsură. Tineretul şcolar polonez a strâns su­ma necesară ridicării unui monument celui mai venerat poet din veacul al XVI-lea: Jan Kochanowski. Tineretul şcolar polonez a făcut un gest deasupra oricăror comentări şi dea­supra elogiilor noastre. Oare junii şcolari români, pe care nu-i credem mai prejos celor polonezi, ştiu că singurul şi cel mai mare poet român al tuturor veacurilor — Mihail Eminescu — n’are tocă o statue cores­punzătoare luminii şi Îndrumării pe care acesta a dat-o scrisului românesc ? O colectă — sprijinită de profesori şi pedagogi — printre şcolarii români, a­­cum in momentul când câţiva intelectuali se­ străduesc să ridice „la marginea mării“ statul lui Eminescu, ar da, poate, roade neaşteptate. Reorganizarea mu­zeului Torna Stellát? Muzeul Torna Stellán (şos. Kiseleff No. 6) este deschis publicului, cu În­cepere de Duminică 27 Septembrie, Marţia, Joia şi Duminica, dela 9—12 şi dela 2jum.—5 jum. Muzeul a fost cu totul reorganizat. El oferă vizitatorilor câteva săli de pictură românească, veche şi con­temporană ; o colecţie de icoane vechi şi de artă bisericească, selec­ţionată din colecţia d-lui G. Olszew­ski, conservatorul ad-joint al muze­ului ; o colecţie de obiecte extrem­­orientale, parte donate de d-na Slă­­tineanu, parte împrumutate de d-na Maria dr. Stănculeanu ; câteva săli de artă ţărănească aleasă din punct de vedere artistic şi nu etnografic, donate de d. Olszewski; desenuri şi estompe de Rembrandt, de Dela­croix, de Corot, de Méryon, de Van Dyck, de Daumier şi de Gavarni, cum­ şi o serie de portrete franceze din secolul al XVII-lea. Cu această ocaziune direcţiunea muzeului ţine să informeze publicul român că s’au primit donaţiuni În­semnate dela d-nii Daniel Baud-Bo­­vy (Geneva), Paul Brouta (Paris), prof. Mihail Ciucă, prof. C. Ionescu Mihăeşti şi alţii. CÂRŢI ŞI REVISTE Maurice Leblanc.— Aventurile extra­ordinare ale lui Arséne Lupin: „Colții Tigrului“ (Don Luis Perenna), încă un volum din seria inepuizabile­lor aventuri, cu adevărat extraordinare, ale fantasticului şi totuşi atât de realu­lui gentleman-apaş Arséne Lupin. In „Colții tigrului” Arséne Lupin (recte: Don Luis Perenna) e atât de multiplu, de surprinzător, de trepidant şi de nou săvârşeşte fapte atât de uluitoare, apa­re şi dispare cu o dexteritate atât de acrobatică, de adevărat prestidigitator al vieţii, încât captivă şi emoţionează de la primul până la ultimul moment. Arséne Lupin pune la mişcare toate sforile vieţei sociale, de la cea mai joa­să până la cea mai înaltă treaptă, ar­mată, diplomaţie, Parlament, şi se strecoară prin toate dedalurile, ca un virtuoz ameţitor, veşnic cu surâsul pe buze, veşnic cu monoclu la ochi, veşnic cu o butadă surprinzătoare la toiul li­nei conversaţii, elegant, distins, cava­ler până la vârfurile unghiilor, Arséne Lupta ne Învaţă să ne uităm grijile şi ne dă şi reţeta, cum poate omul să scapă de nevoi, chiar atunci când vijeliile ameninţă să-l doboare. PAUL BOURGET CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Gheorghe Bariţiu în faţa tribunalului Un proces despre „minciu­na in gazetăria ardeleană“ In faţa tribunalului din Cluj a venit spre judecare un proces interesant şi original. E un proces unic , ori câte bizare întâmplări se aduc să fie lim­pezite de justiţie — şi cu un răsunet aproape epocal la noi prin fondul lui istoric şi juridic. Inchipuiţi-vă ce senzaţie ar face în toată lumea dacă într’o bună zi Emil Ludwig ar fi chemat în faţa justiţiei pentru aprecierile lui istorice? Cum aceiaşi acuzaţie formează şi mie­zul procesului din capitala­ Ardealului­­ natural păstrând proporţiile locale şi cadrul istoric redus la provincia de dincoace de Carpaţi. Iată despre ce este vorba in infor­maţii mai ample. ■ ?! Se ştie ca u. Bogdan­ Duică, profesor universitar şi critic literar este un pa­sionat cercetător al trecutului istoric din provincia ardeleană. Din când în când d-sa face chiar răzmeriţă în acest d. GHEORGHIE BARIŢIU meniu. Răstoarnă idoli, pune la punct anumiţi eroi, sau repară personalitatea istorică a altora despre cari crede că au fost nedreptăţiţi. Că este obiectiv ori subiectiv în ace­ste aprecieri rămâne, natural de discu­tat, după cum toate părerile dintr’un domeniu abstract sunt susceptibile de Interpretări şi controverse. D. Duică are insă meritul de a fi un om curajos şi un cărturar de rassă care se bucură de prestigiu şi seriozitate in activitatea d-sale istorică şi literară. Recent profesorul universitar de la Cluj a făcut o serie de studii despre gaze­tăria ardeleană în secolul trecut iar re­zultatul lor l-a publicat in câteva arti­cole in ziarul Naţiunea, oficiosul libera­lilor din Ardeal. Intr’unul din, aceste articole d. Duică a cuprins şi pe Gh. Bariţiu, întemeietorul „Gazetei Tran­silvaniei“ de la Braşov, afirmând des­pre marele luptător şi gazetar, că a in­trodus minciuna în presa ardeleană. Evident rămâne de lămurit întrucât Bariţiu a adus această contribuţie. De asemeni rămâne de clarificat pe ce e­­lemene se bizue afirmaţia.. . In jocul capricios al aprecierii mai intră apoi şi alt­ceva. Care este defi­niţia minciunei când măsori lucrurile cu distanţe istorice? Ce credea sau scria atunci Bariţiu poate constituia un adevăr — răsturnat in cursul vremii până la concluzia contemporană că a fost minciună. Iată câteva din lanţul obiecţiunilor şi ipotezelor cari se pot ridica şi pe cari ie amintim ca să arătăm circuitul difi­cil al procesului de astăzi. Urmarea articolelor d-lui Bogdan­ Duică a fost neaşteptată. Bariţiu având descendenţi, unul din aceştia s’a sesizat imediat, cu o susceptibilitate demnă de tribuni. Anume d. general Vlad, rudă îndepărtată cu Bariţiu n’a tolerat d-lui Duică aprecierea critică despre înteme­ietorul Gazetei Transilvaniei şi a reac­ţionat adresându-se justiţiei printr’un proces — ca să zicem aşa — de presă. D. Vlad a reclamat pe profesorul u­­niversitar şi criticul literar tribunalului din Cluj cerând aplicarea legii pentru apărarea onoarei iar procesul a venit la prima desbatere ori la secţia a treia prezidată de d. Niculescu. Ca martori au fost citaţi aproape toţi istoricii contemporani: d-nii N. Iorga, Gh. Brătianu, dr. A. Mure­şan, Silviu Dragomir, părintele Lupan­ şi alţii. Cu toată amploarea care urma să aibă acest proces, el nu s’a putut totuşi judeca. Au lipsit istoricii chemaţi ca martori. Dintre ei nu s’a prezentat de­cât d. dr. A. Mureşan, fiul marelui luptător şi gazetar cu acelaş nume. Ju­decătorii au fost astfel nevoiţi să-l a­­mfine pentru 13 Octombrie când se speră că desbateriie­ vor putea fi con­tinuate in fondul lor atât de complex şi interesant. In actualitatea zilei rămâne însă di­lema: ce legătură poate să fie intre Gh. Bariţiu şi legea pentru apărarea onoare! întocmită de generaţia noastră de po­litician!? Sau mai bine zis, ce satis­facţie poate da această lege marelui tribun şi gazetar, care el însuşi era cri­tic şi istoric cu aspre aprecieri despre alţii? Desigur dacă ar putea reînvia pentru o clipă ar trage descendenţilor câţiva pumni vânjoşi. Judecătorii din moment ce şi-au în­suşit actul de acuzare vor trebui să dea o sentinţă, care la rândul ei nu poate avea decât două fete: Condamnarea sau achitarea d-lui Duică. In cazul unui verdict de condamnare se va recunoaşte deci sumar, că Gh. Bariţiu n’a introdus minciuna in gaze­tăria ardeleană. Onoarea marelui lup­tător şi purtător de condei va fi deci salvată iar d. Bogdan­ Duică va trebui să suprime repede aprecierea din stu­diul său istorico-critic. Apoi să vedeţi o cascadă de procese mai mare decât cele cu reforma agrară. Să vedeţi pe bieţii noştri istorici recti­ficând In fraze amabile şi măgulitoare toate aprecierile lipsite de admiraţie, şi pe d. N. Iorga — cel mai mare istoric — târât in lungul şi latul ţării ca să-şi justifice afirmaţiile despre epoca fa­nariotă. Dar în cazul unei sentinţe de achi­tare? Mai ciudat. Afirmaţia d-lui Bog­­dan­ Duică dintr’un studiu critic — sus­ceptibil pe baze de documente de-o amplă­ polemică —■ confirmată tot atât de sumar de o sentinţă judecătorească. Că aceasta, nu are nici o importanţă pentru aprecierea în Cadrul istoriei a personalităţii lui Bariţiu nici nu se dis­cută. Ar rămânea însă faptul bizar: în­temeietorul presei nomil din Ardeal judecat după un secol in pătratul unei săli... că a introdus minciuna in gazetă­ria ardeleană. V. MUNTEANU O op­eră repită de Gorki Ziarele engleze publică o informaţie primită din Moscova după care Maxim Gorki va tipări in curand o nouă piesă­­cu titlul: Yegor Brdycheff şi alţii. MAXIM GORKI Va fi prima parte dintr’un ciclu dra­matic caare cuprinde patru piese a căror acţiune se petrece la perioada dela 1916 şi până astăzi. Biserica lui Cloşca Graţie stăruinţei preotului I. Buj­­dea din Satu.Mare s’a demontat bi­serica lui Cloşca din comuna Câr­­piniş situată în munţii Apuseni şi în care s’a slujit timp de 185 ani. Bisericuţa aceasta veche şi con­­struită din lemn, a fost reconstruită în satul de colonişti Lazuri, care a luat fiinţă la graniţa de nord-vest a ţării. Transportarea bisericuţei a avut loc ori în cadrul unei solemnităţi impresionante. Congresul interna­ţional de geografie, la Paris Zilele acestea s-a deschis la Paris, congresul internaţional de geografie, la care participă delegaţi din aproape toate ţările. In cuvântul de deschidere, ministrul francez al instrucţiunii publice d. M. Roustan ,a accentuat importanţa geo­grafiei pentru întreaga omenire, care în urma descoperirilor moderne, a des­­voltării ştiinţelor naturale şi a comu­nicaţiilor mondiale, a învăţat să simtă şi gândească un mod mai geografic. Chestiunile ce se vor desbate la ca­drul congresului sunt în număr de 33. Ele au fost studiate la prealabil de co­­misiuni speciale internaţionale. După congres vor avea loc numeroa­se excursii la Franța şi Algeria. Secretarul general al congresului este eminentul geograf francez prof. Ern. de Martonne. ­ Doamna de Noailles sau ultima roman­tică In „Revue belge“ d. Jean Larcena consacră un lung şi elogios studiu asu­­pre d-n­ei de­ Noilies „la grande poétes­­se“, compatrioata noastră. D-sa crede că în accepţia pură a cu­vântului d-na de Noailles este ultima romantică a literaturei univrsale. CONTESA DE NOAILLES ASL wEEvjIL întrunirea exporatol­or de cereale din Galaţi GALAŢI, 27. — Duminică expor­tatorii de cereale din Galaţi au ţi­nut o întrunire spre a lua hotărîri în legătură cu situaţia lor, în urma devalorizării linii sterline. Au ţinut cuvântări d-nii: Apos­tol T. Popa, Weisbach, B. Dumitriu, Iosef Levensohn şi alţii. Vorbitorii au arătat situaţia ex­portului de cereale în urma deva­lorizării linii şi au făcut o sumă de propuneri în legătură cu această chestiune. Intre altele au cerut ţinerea unei întruniri a Asociaţiei cerealiştilor la Bucureşti. Totodată, s’a propus ca statul sau Banca Națională să răscumpere urile devlorizate, la 815 lei lira. Lordul Mel­chett pentru tarife vamale protecţioniste LONDRA, 28 (Rador). — Lordul Melchett, a declarat că are intenţia să depună în ziua de 30 Septembrie, in Camera Lorzilor, spre votare, o lege prin care să se prevadă redre­sarea balanţei comerciale, cu ajuto­rul restricţiunilor sau interdicţiuni­­lor, care ar lovi importul. Aceste mă­suri ar urma să fie luate pe cale de decrete, ţinându-se seama de trata­tele de comerţ. Deoarece politica guvernului va fi probabil cunoscută înainte de şedinţa de la 30 Septembrie a Camerei Lorzi­lor, este posibil ca propunerea Mei­chett să nu fie discutată. Intrunirea asociaţiei proprietar ipotecaţi Duminică a avut loc în sala „Tran­silvania“, sub preşidenţia d-lui dr. Constantinescu, întrunirea mem­brilor asociaţiei proprietarilor ipo­tecaţi-D. dr. Constantinescu, a adus la cunoştinţa asistenţei că în zilele de 25-23 octombrie va avea loc în Ca­pitală congresul general al­ proprie­tarilor ipotecaţi. Au luat apoi cuvântul d-nii Igi­­roşanu, Al. Călinescu (Buzău), Stoi­ca­­. (Făgăraş) dr. Eraclie Sterian, Vasiliu (Galaţi), Costescu (Câmpi­­na) prof. Antonescu şi alţiI, cari au arătat situaţia grea în care se sfcat proprietarii ipotecaţi, victime ale ca­­merei, cerând să se oprească vân­zările silite. Vorbitorii au mai arătat că inten­ţia guvernului de a propune con­versiunea datoriilor numai cu in­­găduirea creditorilor, este imposibil de realizat, cerând în acelaş timp un tratament egal pentru proprie­tarii urbani ca și pentru cei de la sate. Au făcut apel la solidaritatea tu­turor, pentru ca doleanțele lor să poată fi satisfăcute. întrunirile proprietarilor urbani In saloanele sindicatului, din str. Biserica Enei, 2, a avut loc ori în­trunirea proprietarilor urbani. A prezidat d. N. Ceat. Au vorbit d-nii N. Costescu, direc­torul general al sindicatelor proprie­tarilor urbani, Nicolau Ceat, I. C. Negulescu, Petre Frunzescu, C. Do­­brescu, şi alţii, cari au arătat greu­tăţile pe care le au de suportat pro­prietarii urbani, împovăraţi de da­torii şi impozite. Vorbitorii au cerut ca actuala lege să se respecte până la 23 Aprilie 1932 şi ca impozitele să­ fie micşorate. La urmă, d. N. Costescu aduce la cunoştinţa asistenţei că vor avea loc mai multe întruniri, în fiecare Du­minică, începând cu Duminica ur­mătoare şi invită pe proprietarii din întreaga ţară să ia parte în număr cât mai mare. O BANCĂ DE CREDIT A PRO­PRIETARILOR Cu prilejul adunării Asociaţiei ge­nerale a proprietarilor urbani şi ru­rali din România, care a avut loc Duminică, dimineaţa la sediul aso­ciaţiei din str. Şelari, s’a discutat şi înfiinţarea unei bănci populare de credit, care să înlesnească creditul şi să fructifice economiile asocia­,­ţilor ei.­­In şedinţa de dimineaţă a vorbit de avocat Al. Balassie, preşedintele asociaţiei proprietarilor urbani şi rurali şi iniţiator al înfiinţării băncii. In calitate de preşedinte a adus în numele său personal şi al asociaţiei mulţumiri d-lui N. Batzaria, de la ziarele „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, care intr’un articol publicat în „Ade­vărul“ a sprijinit doleanţele proprie­tarilor urbani şi rurali. Apoi, referindu-se la problema sal­vării proprietarilor urbani şi rurali, vorbitorul arată că politica nu poate ajuta întru nimic luptei ce se duce, dând drept exemplu edificator si­tuaţia proprietarilor ipotecaţi, cari, după ani de consfătuiri şi întruniri, n’au ajuns la nicun rezultat, deoa­rece s’au urmărt scopuri politice. Apoi, arătând scopul înfiinţării băncii de credit, d. Balassie spune că întrucât sunt întrunite toate con-e­diţiunile legii cooperaţiei, ca: numă­rul de membri şi capitalul necesar, vărsat, banca poate lua fiinţă. In consecinţă, s’a procedat la for­marea consiliului de administraţie al băncii, care a fost ales în persoa­na d-lor: Al. Balassie, avocat, pre­şedinte; dr. Izvoranu, ing. Florea Io­­nescu, avocat C. C. Ionescu, Al. Ilie­scu, Al. Nadea, membri. Cenzori au fost aleşi d-nii P. Dra­­goslin, D. Diaconu, Germănescu şi I. Zaharescu. După alegerea comitetului, au luat cuvântul d. Balassie, preşedintele Băncii de credit, care recomandă ce­lor prezenţi solidaritate, ca opera În­făptuită să poată da rezultatul dorit Au mai vorbit d-nii Timiraş şi N. Radu, aducând elogii d-lui avocat Balassié şi exprimându-şi încrede­rea în noua bancă. La urmă, d. av. Balassié anunţă ţinerea unei noui adunări pentru Duminică 4 octombrie, când se vor discuta chestiunile de detaliu pen­tru Înființarea băncii. INFORMAŢII Regele a numit pe principele Ni­­colae comandant onorific al regi­mentului de gardă „Mihai Vitea­zul". "____ Modul neregulat cum circulă tre­nurile în nordul Ardealului a deter­minat o societate străină să pună în circulaţie 70 autobuze cari vor con- tura­­căile noastre, ferate, încasările statului făcute prin Banca Naţională, pe intervalul de­la 1 la 25 Septembrie a. c. inclusiv se cifrează la suma de 1 miliard 544 milioane 787.181 lei. Inspectoratul muncii din capitala Ardealului a făcut un raport in care arată că şomajul a sporit simţitor în judeţele Cluj, Turda,­­ Someş şi Năsăud. Numărul şomerilor, în care nu sunt cuprinşi muncitorii agricoli fă­ră lucru, a fost în cursul lunei tre­cute de 1756, iar, astăzi a sporit la 2870. Viţa de Burgogne „Stroey“ la inaugurarea şcoalei primare din comuna Bod de lângă Braşov a luat cuvântul şi d. prof. Munteanu-Râm­­nic,­­secretar de stat la interne. D. Munteanu-Râmnic a relevat im­portanţa inaugurării şcolii din Bod. Cele mai frumoase po­vestiri din viaţa reală, fa­bule, legende, basme ale­se de la toate popoarele, burări de ştiinţă populari­zată, descrieri de călătorii şi aventuri, hazuri, jocuri, poezii, etc., publică în fie­care număr excelenta re­vistă „Dimineaţa Copii­lor Numeroase ilustraţiuni însoţesc toate bucăţile. Preţul unui exemplar 5 tei. Primim: Tinerii supuşi iugoslavi, născuţi în anii 1906—1911, cari nu au făcut până acum serviciul militar, sunt in­vitaţi să se prezinte la recrutare la legaţiunea iugoslavă din Bucureşti, în ziua de 1 Octombrie a. c., la ora S dimineaţa, aducând câte două fo­tografii Cereţi a fi serviţi în Restaurantele de primul rang şi în Magazinele de băuturi, cunoscutele spe­cialităţi de VINURI ŞTIRBEY, Ottenel, Vită de Samgsarie, Pinot gris, Risiîng-Cazino, Dinny Car şi Vită de Burgnane, VI­NURILE ŞTIRBEY înlo­­cuesc cu succes în toate ocaziile băuturile scumpe importate♦ _________ Citiţi . DIMINEAŢA COPIILOR” Concursurile balcaniadei PROBELE DE ÎNOT DE ERI SOFIA, 28 (Rador). — Azi s'au ţi­nut concursurile prevăzute de pro­gramul balcaniadei. S’au disputat concursurile de înot în bazinul Dia­na, din apropiere de Sofia. A asistat un reprezentant al su­veranului, precum şi toate delega­ţiile ţărilor balcanice şi numeroase personalităţi. De asemeni a asistat un public,­foarte numeros. La concursurile de azi de Înot, au luat parte echipele de înotători bul­gari şi greci. La probele de înot liber, pe 100, 200 şi 400 metri, Grecia a obţinut la clasament, 21 de puncte, iar Bulga­ria 11 puncte. La probele de scufundare, Bulga­ria a avut 19 puncte şi jumătate, iar Grecia 11 puncte. Clasamentul general este următo­rul: Grecia 31 de puncte, iar Bulga­ria 30 de puncte şi jumătate. Acest concurs de înot, se dispută pentru prima oară în Bulgaria. Con­cursul a interesat foarte mult În­treaga asistenţă. Mâine se continuă disputarea ce­lorlalte probe din programul balca­niadei. MA­TCHUL DE FOOT­ BALL UNGA­RIA—ROMÂNIA BUDAPESTA, 28 (Rador). — La matchul de football, ce se va dispu­ta la Budapesta, în ziua de 1 Octom­brie, între echipa ungară și cea ro­mânească, echipa ungară va fi com­pusă astfel: Sarkanyi, Kalinhash, Gherghelyi, Havas, Odrnghy, Kirallyi, Nemesch, Regner, Stanislav, Engelhart, Berryi, Revery, Szollar, Soponyai, Rein și Szuees. Atentatul dela Nanking NANKING, 28. (Rador). — Deși grav rănit în agresiunea de eri d. Wang, ministrul Afacerilor străine, nu este, pentru moment, în primej­die. El a fost transportat la locuinţa sa. Din ordinul mareşalului Ciang- Kai-Sek, locuinţa este păzită de pu­ternice detaşamente militare, cari au ordin să tragă asupra oricui ar încerca să forţeze intrarea. Atentatorii veniseră din Shan­­gai. Autorităţile au fost înştiinţate că un grup de 2.000 manifestanţi este în drum din Shangai spre Nan­king. Trenul cu care vin va fi oprit şi toţi manifestanţii percheziţionaţi. Rezultatul alegerilor din Hamburg UN SUCCES AL PARTIDELOR EXTREMISTE BERLIN, 28. — Eri a avut loc a­­legerea pentru dieta din Hamburg. Rezultatul arată un spor de voturi în favoarea comuniştilor şi a naţio­nal socialiştilor. Ziarele din Berlin comentează a­­cest rezultat, afirmând că în toată Germania curentele politice se ma­nifestează în acest fel. Elementele tinere, cari sunt trecute în listele electorale votează pentru partidele extremiste. Acest fapt este provo­cat de mizeria economică în care se găseşte Germania. banca Irlandei şi-a URCAT SCONTUL LONDRA, 28 (Rador). — Banca Naţională a Irlandei a ridicat taxa scontului de la 5 şi jum. la 6 și ju­mătate la sută.

Next