Adevěrul, noiembrie 1931 (Anul 44, nr. 14673-14698)

1931-11-01 / nr. 14673

Pagina 2-a Congresul pensionarilor civili din ţară Programul desbaterilor Ca urmare a congreselor regio­nale ţinute la Iaşi şi Craiova la 20 şi 27 Septembrie a. c. „Asociaţia solidară, a pensionarilor civili din România“, convoacă pe pensionarii de stat, de toate categoriile, din întreaga ţară, în primul lor con­gres general, care se va ţine la Bucureşti în ziua de Duminică 8 Noembrie 1931, ora 9 dimineaţa în sala de recepţie a palatului socie­tăţii generale a funcţionarilor pu­blici din România, Piaţa Vitonei (Şosea). Domnii pensionari din provin­cie cărora nu le permit mijloacele a veni la Bucureşti înainte de ziua congresului vor aranja aşa fel, să sosească în Bucureşti în dimineaţa zilei de 8 Noembrie, iar de la gară vor merge direct la sala congresu­lui. Congresul general de la 8 Noem­brie se va ţine ca şi congresele regio­nale sub preşedinţia d-lui deputat Nicolae C. Schina, membru activ al asociaţiei solidare a pensionarilor şi reprezentantul In parlament al­ pensionarilor şi funcţionarilor pu­blici din România. DESBATERILE CONGRESULUI 1) Prima revendicare este achi­tarea regulată a pensiilor, cari re­prezintă pentru majoritatea pen­sionarilor, unicul lor mijloc de e­­xistenţă. Pentru aceasta s’a inter­venit din timp în toate ocaziunile precum şi prin moţiunile congrese­lor regionale. 2) Armonizarea pensiilor prin ma­nevrarea sporului de scumpete ast­fel ca, indiferent de data pensionarei pensionarii în situaţi egale să primească pensii egale. Această o­­peraţiune se poate realiza prin a­­jutorul subvenţiei extraordinare de 0,5 la sută din bugetul statului con­form art. 54 din legea generală de pensiuni, fără a mai greva cu ni­mic bugetul statului. Cercul de studii al Asociaţiei a elaborat un studiu detailat în a­­ceastă privinţa care prin d. Nicolae C. Schina s’a şi adus la cunoştinţa comisiunei bugetare pentru pen­siuni dela ministerul de finanţe. 3) Chestiunea unificărei pensiilor civile în raport cu acea a altor ca­tegorii de pensionari. 4) Desfiinţarea impozitului glo­bal asupra pensiilor şi a impozitu­lui elementar de 4 şi 8 la sută. 5) De la etatea de 60 de ani în sus, pensionarii să fie scutiţi de im­pozitul pentru drumuri şi orice alte impozite personale. 6) Să se respecte drepturile câş­tigate ca­ permise gratuite şi cu reducere fără limită ca şi la pensio­narii militari, pe C. F. R., C. F. R. şi S. M. R., etc. mandate de trans­port cu reducere de la aceleaşi In­­stituţiuni de transport, dreptul de asistenţă medicală, sanatorii, băi, etc., de la casele de asistenţă socia­lă din care pensionarul a făcut parte ca funcţionar activ, etc., etc. 7) Membrii Asociaţiei solidare a pensionarilor civili din România, din care vor face parte toţi pensio­narii civili de toate categoriile, ţi­­nându-se seamă de pregătirea şi experienţa lor temeinică în toate chestiunile juridice, technice, eco­nomice, administrative, etc. etc., trebue neapărat să fie preferaţi in parlamentul ţărei, în consiliile municipiilor, comunelor, judeţelor la cassa generală de pensiuni, în consiliile de administraţie ale dife­ritelor instituţiuni de stat, regii au­­tonome, etc., conform capit. II art. I statutele asociației. 8) După ce se va face armoniza­rea pensiilor, ca prim deziderat în cursul anului 1932, se poate proceda la modificarea integrală a legei ge­nerale de pensiuni, dându-i-se o formă nouă în raport cu menirea ei, având în vedere scopurile pen­tru care a fost creată. 9) Abrogarea art. 7 din noua le­ge pentru înfiinţarea comisiilor de pensiuni publicată în Monitorul Oficial No. 177 din 3 August 1931. Domnii pensionari din Bucureşti precum şi cei din delegaţiile din provincie cari doresc să se înscrie la cuvânt, sunt rugaţi a aviza aso­ciaţia până în ziua de 6 Noembrie, indicând subiectele alese ce voesc a trata şi pentru care vor trimite un mic rezumat. Pentru ziua congresului se va e­­dita un ziar festiv care se va dis­­tribui congresiştilor în folosul aso­ciaţiei. Politica de partide este cu desă­vârșire exclusă în cuvântări. Se pot combate sistemele fără a numi persoanele sau partidele politice. Anchetă la administraţia financiară din Cluj CLUJ, 29.­­ Zilele trecute la ad­ministraţia financiară a avut loc o anchetă condusă de d-nul procuror Niculae Gradea şi judecător de in­strucţie Pastia, în legătură cu afa­cerile pe care le făceau unii funcţi­­onri, cu ocazia plăţii pensiilor. Ma­gistratul Pastia a audiat în cabine­tul său numeroşi funcţionari şi pen­sionari ai administraţiei financiare. In urma cercetărilor intreprinse de jude Pastia a înaintat un amă­nunţit raport ministerului de finan­ţe prin care descrie situaţia nenoro­cită de la administraţia financiară din Cluj, unde de la inspector până la ultimul funcţionar există strânse legături de rudenie. La urmă se a­­rată că acestui sistem nu i se va putea pune capăt decât desfiintţân­­du-se „nepotismul“ ce există la a­­ceastă instituţie, în consecinţă cere înlăturarea actualilor conducători. N. I. A apărut No. 569 Adevărul ""ÎE.Ît.c cu următorul sumar Jubileul maestrului George Enescu T. Arghezi : Un jubileu de lăută. — Const. Brăiloiu : Enescu. — George Georgescu : Despre George Enescu. — Al. A. Philippine : De vorbă cu Enescu. —G. Călinescu : La un portret a lui G.Enescu. — F.Aderca­s Proust şi Enescu. — Paul Zarifopol : Supunere şi anonimat. — Liviu Marian : Reabilitarea greerului. — O. I. Suchianu : Cronica Cinemato­grafică. — I. Teodorescu : Din „Notele unui misantrop“. L. Sereanu: Morala Sexuală şi Lumea Nouă.— T. Măinescu : O fată mică se închină (versuri). — M.­­D. Ralea a Disociaţii-- întoarcerea de pe front.— L. Sebastian : Masca lui Mehmed Ahmed. — H. Blazian : Plastica. — M. Sevastos­­ Polemice. — A. Cehov: Două Scri­sori. — Gilbert Brunet: Ideia europeană şi muzica. Recenzii ; Revista Revistelor ; însemnări! Caleidoscop intele­ctual ; Cronica şahului ; Cronica filatelică; Aş vrea să ştiu Caricaturi. IO Hagini Preţul Lei 7 elegant cartier din New-York, ame­ricanul nostru coboară câteva trep­te de pe trotuar, în faţa unei uşi cu lucarnă. Sună şi urmează o mică convorbire prin lucarnă. Totul, în orbitoarea lumină a felinarelor şi reclamelor americane şi nu departe de agentul de poliţie. Am intrat. Un mic, modest res­taurant separat printr’o perdea, de... un bar, într’adevăr american. Zeci de sticle cu toate alcoolurile, de toate mărcile. Un barman cu imediată familia­ritate ne bate pe umăr și ne serveș­te un cocktail. înainte de a-1 bea, îmi rotesc privirea prin sală. La o masă, un tânăr uberb, cu ochii sti­cloşi, mângâia un pahar cu whisky. Mai departe o pereche — ea cu rochia şi obrajii roşii, ochii umezi, privirea fixă. Doar părul blond şi inocent. El, o figură de funcţionar comercial, „solid la beţie”. Fără să vreau, îmi amintesc de calea Apiană de la Roma, de cata­combele în cari odinioară discipolii lui Christ îşi ascundeau rugăciuni­le, de urgia romană. Astăzi la New-York, în Chicago, în toată U­­niunea statelor americane, discipo­lii lui Bachus îşi ascund setea de al­cool de privirea aprigă a statuii Li­bertăţii, în catacombe al căror cu­vânt de intrare este „şpertul” pe care-1 dă antreprenorul beţiei, poli­ţiei prohibiţioniste. Americanul îmi mai adresează un european, „à la votre”, şi trebue să mă decid să sorb mixtura. Câte­va minute după aceia, nu mai eram stăpân pe picioare şi capul îmi vâ­­jâia îngrozitor. In acest moment am fost proclamat membru al... clubu­lui. Intr’adevăr, patronul localului îmi înmânează ceremonios o carte de identitate. Iată conţinutul ei: Gallant Fox Club 108 East 60 th St. Eldorado 5-9430 New-York Am plecat la braţ cu nouii mei co­legi de club, americanul şi simpa­ticul compatriot. — Hai să petrecem. — Unde? — La Astor Hotel, în Times Square. Unul din rapidele ascensoare ne urcă la un dancing din al 20-lea etaj. Putem dansa? Dacă un european are inspirația să invite la dans, într'un local pu­blic, la ora .12 noaptea, o doamnă singură la masă, statuia Libertăţii dă ordin primului chelner să te a­­puce de umeri şi să te dea afară, iar smerita doamnă — solitară la miezul nopţii — este autorizată să provoace arestarea ta imediată. Ce caută atunci descendentele Evei aici? Vad că toate citesc un jurnal (u­­neori chiar cu literele întoarse) şi aruncă scurte şi... chiar severe pri­viri spre mesele domnilor solitari. Pare că statuia Libertăţii te auto­riză să te aşezi la masa dulcineii, fără multă ceremonie, ca şi cum ai­­cunoaşte-o de mult şi apoi să dan­sezi şi să faci ce-ţi place. Aparenţa salvează morala publi­că. — Hallo, how are You? Este vocea unei agreabile tovară­şe de vapor, care, ajunsă la New- York, se oferă amabil — toți ame­ricanii sunt amabili, de o amabili­tate standard, — să-mi servească drept ghid în haoticul oraş. Spre mirarea ei, o rog să mă conducă la Muzeul de științe naturale şi, apoi, tot spre mirarea ei, îi ofer o ceaşcă de ceai la „Casino”, un elegant lo­cal în Central Park. Sorbind ceaiul, blonda descen­dentă a puritanilor aruncă o fugi­tivă privire spre statuia Libertăţii şi-mi strecoară în mână un obiect bizar. II am şi acum în faţa mea. Este un lanţ de argint, la o extremi­tate având un medalion pe care ci­tesc gravat: 56 East 52 mnd ST 1699 Wickersham 2-6477. — iar la celă­lalt capăt, o bilă de lemn negru, pe care este scrisă în alb cifra 56. To­tul îmi evocă, în miniatură, bila a­­taşată odinioară la piciorul con­damnaţilor. Este un „pass” într’un foarte elegant, aristocratic spea­­keasie. Şi m’am dus acolo. De ce? Spre a bea alcoolul lor infam, distilat în beciurile Manhatta­­n-ului? Nu!... Dar spre a face ca toată lumea, spre a înfrânge o lege absurdă susţinută de spertul con­trabandiştilor şi de... morala puri­tană. Spre a râde de o poliţie co­ruptă, care tolerează existenţa a peste douăzeci mii de speakeasie­­uri. Am intrat spre a asista la scăde­rea unui popor mare, a unui popor puternic, care n’are voie să facă nimic şi face totul, care în ciuda lungii liste de prohibiţiuni de tot felul, în ciuda exterminării rasei roşii şi a izolării rasei negre, înaltă la poarta, prin care Europa priveşte des şi intră rar, o statuie care sim­bolizează „Libertatea”. C. L. Flavian ★ 91 logică fundamentală a dispariţiei indigenilor urbani. Rezultă, deci, neîndoios că ur­banizarea populaţiei este o pro­blemă­ care comportă o atenţiune tot atât de serioasă ca şi urbani­zarea edilitară. Exemple de aiurea dovedesc să există mijloace efi­cace pentru rezolvarea ei civilizată şi economică. Să nu se supere d. primar, dar sub acest raport Ca­pitala stă foarte rău. Rezultatele se cunosc şi de aceea cred că mă pot dispensa de o demonstraţie statistică. Voiu termina cu admirabilul argument al d-lui primar, pe dea­­mtregul aplicabil la acest capitol, pentru a realiza un lucru util nu e atât de mare nevoe de fonduri. Este nevoe de pricepere, de devo­tament şi de autoritate. De acord. Insă toate trei aceste noţiuni trebuesc concretizate într’o organizare sanitară serioasă şi modernă, patronată de un primar înţelegător şi lăsată în sarcina u­­nor specialişti, investiţi cu toată autoritatea. Iar până la realizarea integrală a unei organizaţiuni moderne să se acorde maxiimum de sprijin serviciului sanitar existent, spre a putea da la rândul lui maxi­mum de randament. Numai astfel, prin micşorarea riscurilor de moarte şi prin pre­lungirea mediei de viaţă vom pu­tea reduce ruralizarea Capitalei. Dp. Sabin Mănuilă Petroliferele române la Paris Astra Română Steaua Română 42 Concordia 36.5c Petrol Blok necotată Redevenţa necotat L DEVERUL Casa de pensiuni a ziariştilor Darea de seama a consiliului provizoriu către prima adunare generală Duminică dimineaţa va avea loc pri­ma adunare generală a membrilor Ca­sei de retrageri şi pensii a ziariştilor. In acest scop, comitetul Casei a lansat următoarea: CONVOCARE In conformitate cu art. 49 din legea pentru înfiinţarea Casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor, convocăm aduna­rea generală a membrilor Duminică 1 Noembrie 1931, ora 9 dim. în Palatul sindicatului ziariştilor, str. G. C. Canta­­cuzino No. 2 Bucureşti. ORDINEA DE ZI a) Darea de seamă privitoare la si­­tuaţia financiară a casei; b) Votarea bugetului pe anul 1931; c) Alegerea a patru membri şi patru supleanţi in consiliul de administraţie; d) Alegerea a doi membri in comisia de control; e) Alegerea a trei membri şi trei su­­pleanţi în comisia de judecată. Candidaturile pentru locurile sus a­­rătate se vor propune în scris de cel puţin cinci membri ai Casei cu consim­ţământul candidaţilor, iar listele se vor depune până în ziua de Miercuri 28 Octombrie 1931, ora 13.30 la sediul ca­sei, în Bucureşti, str. Piaţa Amzei No. 3 (Casa centrală a asig. sociale). Votarea va avea loc dela orele 10 până la 17 din acea zi. In cazul când la data sus arătată nu se va întruni cel puţin jumătate din numărul membrilor asiguraţi, adunarea va avea loc in ziua de Duminică, 8 No­embrie 1931 in acelaş loc şi oră, cu ace­iaşi ordine de zi fără nici o altă con­vocare, cu orice număr de membri pre­zenţi. Preşedintele cons. de adiţie, provi­­zoriu, AL. MAVRODI. Membri: N. Batzaria, N. Georgescu, V. Ionescu,Vion, I. Clopoţel, L Arge­­şeanu.* Prin legea promulgată cu înaltul De­cret Regal No. 2474-4 Iulie 1930, s-a în­fiinţat lângă Casa centrală a asigură­rilor sociale, o instituţie de asigurare pentru membrii presei, intitulată Casa de retrageri şi pensiuni a ziariştilor. CÂŢI MEMBRI NUMĂRĂ CASA DE PENSII Iată darea de seamă asupra activităţii comitetului pe anul in curs, care va fi pusă în discuţia adunării generale. In Casă sunt cuprinşi toţi ziariştii de profesiune, cari lucrează la cotidia­­nele apărând în cuprinsul ţării. Scopul creierii acestei instituţiuni a fost deter­minat de grija pe care o poartă statul profesioniştilor presei, prin asigurarea unuii traiu demn, când nu vor mai pu­tea munci. Mandatul consiliului provizoriu fiind îndeplinit prin terminarea lucrărilor de constituire, pe temeiul art. 49 din lege, au convocat adunarea generală a mem­brilor înscrişi, pentru ziua de 1 Noem­brie a. c. Dela înființarea Casei până la 15 Oc­­tombrie 1931, s-au primit 643 cereri de înscriere. Un număr de 77 ziare zilnice au trimis tablourile de personalul re­­dacţionaL Din 643 cereri primite, au fost ad­mişi 440, cari îndeplinesc condiţiunile art. 3 şi 4 din lege. Vechimea in presă conform art. 46, s'a recunoscut la 434 ziarişti. Contestaţiile eventuale ale ce­lor nemulţumiţi, se vor rezolva de con­siliul ales, aşa cum prevede art 50 din lege. ZIARELE RECALCITRANTE VOR FI DATE JUDECĂŢII Cu această ocaziune, vă aducem la cunoştinţă, — cu destulă părere de râu, — că 17 administraţii de ziare zilnice, parte din Capitală, cea mai mare parte din provincie, nu au comunicat până în prezent Casei, personalul redacţional ce-l au, fapt care ne-a determinat să păşim la îndeplinirea formelor pentru trimiterea lor în judecată, conform pre­­vederilor legii, dacă nu se vor confor­ma unei ultime invitaţiuni. SITUAŢIA FINANCIARA A CASEI DE PENSII Situaţia financiară a Casei se înfă­ţişează astfel: Prevederi pe anul 1931, începând cu 1 Ianuarie, data când s’a hotărit, potri­vit art. 48 din lege şi deciziei ministe­­riale No. 11­930, aplicarea reţinerilor asupra salariilor, se evaluează: La cotizaţii lei 5.189.29: Subvenţia legală „ 5.000.00: Total 10.189.291 iar încasări efective până la 15 Octom­brie 1931 au fost: Cotizaţii 5% asiguraţi lei 573.97: Cota egală a patronilor „ 573.97: Parte din subven. legală „ 1.000.00 Total 2.147.94 Proporţia prevederilor, raportate l încasările efective, nu reprezintă nici 3 la sută. Acest fapt se datoreşte, pe de o­­ parte că din cele 77 cotidiane înscrise 32 administraţii nu au vărsat până astăz­i cu toate intervenţiile ce s'au făcut, nie reţinerile aplicate personalului asigu­­ rat pe lina Ianuarie 1931, şi pe de alt parte, că o mare parte diin celelalte ad­­­ministraţii, nu sunt la zi cu vărsămin­­­tele. Nu s‘a încasat încă restul din contri­­­buţia statului, care a vărsat suma d­e lei un milion, iar încă un milion lei 11 . s‘a făgăduit pentru primele zile ale lu­nii Noembrie 1931. Avem asigurări formale că suma în­­ treagă ce ni se cuvine prin lege, va f­i vărsată, în scurtă vreme, în măsura­­ disponibilităţilor bugetare.­­ In ceia ce priveşte cotizaţiile de re­­­stanţă, vom fi siliţi cu regret, să utili­zăm mijloacele ce ne sunt puse la dis ■ poziţie prin lege, spre a intra in stă­pânirea sumelor ce se datorează Case­­i INCHEERE Prezentâhdu-vă proectul de buget p anul in curs, consiliul provizoriu aduc pe această cale mulţumirile lui Case centrale a asig. sociale care cu toată bunăvoinţă ne-a pus la dispoziţie nu numai funcţionarii de care am avut nevoie, ceiace până la un punct consti­tuie o obligaţiune legală, dar chiar mo­bilierul, imprimatele şi rechizitele ne­cesare, pentru cari până in prezent nu am Întrebuinţat nici o sumă. De asemenea aduce mulţumirile sale d-lui I. Argeşeanu, subdirector general şi d. N. A. Rusescu, director în Casa cen­trală a asigurărilor sociale pentru con­­cursul pe care l-au dat în grelele lu­crări preliminare ce s-au făcut până azi.* întrucât regulamentul legii, ultima lucrare ce-i incumbă este terminată, consiliul provizoriu luptând cu greută­ţile inerente ori­cărui început, are cre­dinţa că şi-a Îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle. Consiliul de administraţie provizoriu Palatul Justiţiei CONCORDATUL BĂNCII DE INDU­STRIE ŞI COMERŢ După cum se ştie tribunalul co­mercial respinsese cererea făcută de banca de Industrie şi Comerţ de a­­ se acorda concordat preventiv. Banca a făcut apel, care s’a jude­cat în faţa secţiei I-a a Curţii. Reprezentanţii băncii au arătat că motivele tribunalului au fost neîn­temeiate şi au cerut admiterea ape­lului. S’au depus scrisorile băncii Naţionale şi a Băncii comerciale ro­mâne, cele două importante credi­toare, prin care se arată că banca de Industrie şi Comerţ a fost totdea­una promptă în lichidarea creanţe­­lor. . . D. avocat Trestianu, in numele d-lui jude-concordatar a pus din nou concluziuni pentru admiterea apelu­lui şi acordarea concordatului. Pronunţarea se va da la 4 Noem­brie. CONTRABANDA CU ŞOŞONI SOVIETICI înaintea tribunalului Ilfov Secţia III-a au început ori desbaterile ape­lului făcut de firma importatoare „Einhorn“ şi de întregul grup de im­plicaţi în afacerea contrabandei de galoşi sovietici, în contra celor 3 pro­cese verbale dresate de organele va­male şi prin care se aplica presupu­şilor infractori şi complicilor săi o amendă de aproape 40 milioane lei. După desbateri, tribunalul a amâ­nat procesul in continuare pentru Sâmbătă 7 Noembrie. RAPORTUL PRIVITOR LA CERE­REA DE CONCORDAT A BANCO BERCOWITZ D. Jude concordatar Alexandru Vasilescu a depus ori raportul privi­tor la concordatul solicitat de banca Bercowitz. Raportul este favorabil cererii de concordat, arătând că la un activ de aproape 737 milioane lei, banca are un pasiv de 722 milioane, din care rezultă un apreciabil ex­cedent. La aceasta se mai adaugă şi garanțiile personale, oferite de ad­ministratorii băncii, d-nii Eli şi A­­dolf Bercowitz. Mame criminale CLUJ, 29. — Tribunalul local a judecat azi procesul a două mame criminale. Tribunalul a condamnat la 15 zile închisoare pe femeia Ma­ria Farcaş, văduvă de războiu, ca­re dând naştere unui copil l-a ucis şi l-a îngropat pe malul unui pârâu. Acelaş tribunal a achitat pe fe­meia Ana Lazăr, care a încercat să-și ucidă copilul, înecându-l. Aniversarea Voevodului Mihai UN SCHIMB DE TELEGRAME Cu prilejul celei a zecea aniversare a zilei de naştere a marelui voevod Mihai, serviciul de învăţământ local Bucureşti a telegrafiat voevodului următoarele: Cu prilejul aniversării zilei de naştere a Măriei Voastre, elevele şi elevii şcoalelor din serviciul de în­văţământ Bucureşti, urează respec­tuos Măriei Voastre, din suflete, inimi şi gânduri curate, viaţă înde­lungată şi sănătate, spre binele şi fericirea Augustei Măriei Voastre Familii şi a întregului Neam Ro­mânesc?". r * La aceste urări, d. N. Petrescu- Zoiţa, inspector şef şcolar, a primit următoarea telegramă:­­ „Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia mă însărcinează să vă tran­smit­ă-ură, elevilor şi elevelor, cele mai calde mulţumiri pentru fru­moasele urări ce aţi adresat cu ocazia zilei Sale de naştere. Cu distinse salutări, adjutant al M. S. Regelui Colonel GRIGORESCU CiPtSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE mu»............■ LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ —PI ! —­ Shakespeare Conferinţa Duminică dimineaţa Teatrul Naţional, d­e experimentare organizat Vradi, directorul general A vorbit d. Ion Mi­li loan Marin Sadoveanu Hunat îk 'fesonalităţilor cu totul excepţionale :onferinţe ytfit toate timpurile. Al. Ma. I Nu va discuta teoria care pune la atrilori lindiSală existenţa lui Shakespeare S idoveanu. Ett se naşte in anul morţii lui Michel­­Ante’.o şi moarte intr’un an cu Cer­f urmează o descriere a vieţii dela­­Stratford Şi a Londrei elisabetane. D. Ion Marin Sadoveanu descrie apoi teatrul shakespearian şi viaţa actorilor din acea epocă. Materialul prim al lui Shakespeare e omul, văzut dramatic pentru scenă. Pentru a evidenţia lucrul acesta con­­ferenţiarul apropie două scene identice din Shakespeare şi Calderon. Apoi trece la construcţia însăşi a dramei shakes­peariene. Diferenţiază drama romanti­că de cea clasică şi analizează proble­mele de timp şi spaţiu la Shakespeare. Se împrumută metodic din arta plasti­că, ce face diferenţa între stil închis sau tectonic şi stil deschis sau atecto­­nic. Shakespeare în operele sale de matu­ritate Întrebuinţează atectonicul. D. Ion Marin Sadoveanu schiţează in comparaţie cu Goethe şi clasicizanţii in general spaţialitatea din textele shakes­­peariane. Shakespeare e împărăţia actorului. Apoi se vorbeşte de ironia romantica şi muzicalitatea romantică cu privire la feeriile lui Shakespeare. Ultimul capitol de încheere este în­­chinat influenţelor lui Shakespeare a­­supra celorlalte literaturi. * Ca întotdeauna conferinţa d-lui Sa­doveanu a fost urmată de experimen­­­­tări executate de artişti de la Teatrul­­ Naţional şi de acelaş entuziasm din sală , care este confirmarea marilor d-sale S­HAKESPEARE inspector general al teatrelor, despre­ Shakespeare. Conferenţiarul reaminteşte că va face o conferinţă analitică spre deosebire de celelalte două, cari au fost sintetice. Volumul VII din „Codul civil adnotat“ a apărut in librării. D-nii C. Hamangiu şi N. Georgean tratează în această parte a lucrării de­spre donaţiunile intre vii, testamentele, obligaţiunile, delictele şi quasi-delictele. Ea excelează prin acea calitate, de care autorii au dat o strălucită dovadă şi în precedentele volume: un spirit de sinteză foarte viu şi o logică juridică pregnantă, care îmbinate ne dau fizio­nomia fiecărui articol, aşa cum l-au zugrăvit gânditorii dreptului şi cum l-au fasonat aplicaţiunile de fiecare zi ale jurisprudenţei. Dacă cercetăm „Indexul bibliografic al operelor consultate şi la cari s’au făcut trimiteri“ constatăm că nimic din ceiace constitue doctrina franceză şi română, veche şi nouă nu a fost uitat. Prin labirintul gândirii atâtor maeştri ai dreptului, — numai — înşirarea nu­melui lor cuprinde 3 pagini în literă mică, — opera d-lor C. Hamangiu şi N. Georgean a avut tendinţa de a ur­­mări firul unui sistem de interpretare general valabil şi are meritul de a fi­­gâsit, In lumea permanentei contro­verse, care esste dreptul, posibilităţile unui asemenea edificiu de concepţiune. Lucrările de adnotaţiune au aproape totdeauna o atitudine critică. Ele sânt, doar, destinate a se deda la o selecţio­nare a valorilor de cugetare, la o cân­tărire a elementelor care intră în com­punerea unui sistem, la trasarea per­manentă de paralele. Intre miragiul se­ducător al unei străfulgerări a fanteziei şi duritatea aspră şi neînduplecată a logicei, la evaluarea permanentelor ra­porturi între faptă şi construcţiunea teoretică. Deaceia lucrările de adnotaţiune cer o bogată cultură juridică, o serioasă pregătire teoretică. in aceiaşi măsură Rapsodia „România“ de d. Stan Golestan se va cânta la Cleve­land Ziarul „America" din Cleveland publică cele ce urmează, cu prilejul executării rapsodiei „România“ în oraşul Cleveland: „Concertele pe care orchestra Cle­­velandului le va da în sala Severance , Hali, vor conţine în mare parte mu­­­­zică de Johannes Brahms. [ „In aceste concerte va executa trei­­ arii, cu orchestra, d-ra Editha Flei­scher, prima solistă a acestui sezor și membră de cinci ani a Operei Me­tronnlitfm#* rlir» M­anr_VmrIr D. STAN GOLESTAN „D-ra Fleischer are o voce remar­cabilă. Ea e cunoscută publicului cle­­velandian din repertoriul de acum un an al Operei Metropolitane. .Programul e cu atât mai intere­sant cu cât el conţine şi muzică ro­mânească. D. Sokoloff, conducătorul orchestrei va cânta atunci pentru pri­ma oară in America, rapsodia „Ro­mânia“, creaţiunea compozitorului român Stan Golestan, care este de­dicată regelui Carol. „Golestan, elev al lui D’Indy, locu­­ește acum la Paris. D-sa este criticul muzical al ziarului „Figaro“. „Rapsodia a fost compusă în anul 1912 și este cântată de cele mai im­portante orchestre din Europa. Tema este împrumutată dintr’un cântec popular moldovenesc“. Un nou volum de d. I. Petrovici D. profesor I. Petrovici a tipărit un nou volum, ,Peste hotare“. Sunt note dintr’o călătorie recentă in Franţa şi Germania. Volumul care e editat de Casa Şcoalelor, se vinde cu 100 lei. Tragedia clasică franceză A patra prelegere experimentală a Teatrului Naţional, are loc în dimi­neaţa zilei de Duminică 9 Noembrie şi va fi închinată tragediei clasice franceze. Va conferenţia d. Ion Ma­­rin Sadoveanu şi se vor juca scene din „Andromaca“, Cidul“ şi „Brita­­nicus“, in care presupun un ochiu deprins a desface în secţiuni tranşante gândirile, trecute prin alambicul analizei şi o În­ţelegere a cursului vieţei, pe care nor­mele de drept sânt chemate să le în­veştmânteze. D-nii C. Hamangiu şi N. Georgean dau în această privinţă, ce face foarte puţini, au realizat până acum la noi. Lucrarea aceasta, pe care Academia Română a premiat-o cu marele pre­miu „Gh. Asaki“, constitue din punct de vedere ştiinţific o operă, de o necon­testată valoare. Ea nu este, insă, numai o lucrare de analiză. Opera de selecţionare, presupu­ne existenţa unui criteriu, iar criteriul de selecţionare, nu poate fi decât pro­dusul unui sistem. Prin aceasta opera d-lor Hamangiu şi Georgean capătă un caracter propriu. Elementul personal, gândirea proprie, conduce la un sistem original, la o «in­strucţiune, care ridicată pe pilonii, pe care-i îmbrăţişează gândiri şi concep­ţii variate, constitue totuşi o operă uni­tară, reflectând din plin, personalitatea acelora ,care au realizat-o. Lucrarea d-lor C. Hamangiu şi N. Georgean este şi de o necontestată va­loare practică. Fiecare text este însoţit de textul co­respunzător francez, italian şi belgian. Sub ele se găsesc enunţate monografiile referitoare la text, care n’au fost ară­tate în­­indexul bibliografic“. Materia grupată sub fiecare articol, este precedată de un index alfabetic, lucrat cu o atentă îngrijire, astfel că înlesneşte în foarte mare măsură cău­tarea! In sfârşit lucrarea a apărut în condi­­ţiuni technice excepţionale, tiparul fiind foarte îngrijit, iar aranjamentul mate­riei nespus de simpatic. R. La Academia de pictură Academia de pictură, sub direcţiu­nea pictorului C. Vlădescu, începe cursurile pe ziua de Luni 2 Noembrie, în atelierele amenajate din strada Matei Millo 10, etajul II. Informaţii şi înscrieri, în fiecare zi dela 10—12 dimineaţa şi 4—6 după amiază la­ cancelaria şcolii. Sediul în ateliere, după model viu — desen, pictură şi artă decorativă — zilnic dela 8—12 dimineaţa şi 1— 5 după amiază. La şedinţele de croqui-uri în fie­care seară de la 6—7 jumătate pot lua parte artişti şi elevi neinscrişi, cu condiţiuni speciale pentru elevii şcolilor de stat. Academia de pictură primeşte bur­­sieri — elevi meritoşi dar lipsiţi de mijloace — indiferent de naţionali­tate, in proporţia de 20 la sută din numărul total. Şezătoarea literara a societăţii „Gh. Coşbuc“ După alegerea şi constituirea co­mitetului, societatea culturală „Gh. Coşbuc“ a elevilor internatului Casei corpului didactic, a ţinut prima şe­zătoare alaltăeri sub preşidenţia d-lui profesor N. Bădescu, secretar fiind d. Nic. Adamescu. Au asistat d-nii profesori: Gh. Chilom, St. Ni­­colescu, I. Diaconu, şt. Petrescu, pre­cum şi un grup de domnişoare stu­dente din Căminul casei corpului di­dactic. D. profesor N. Bădescu, din partea comitetului, aduce mulţumiri d-lui profesor Gr. Tăuşan, pentru so­licitudinea arătată. Apoi a vorbit despre scopul urmărit de societate evidenţiind că prin şezătorile ce va ţine societatea „Gh. Coşbuc“, urmă­reşte formarea tineretului pentru lupta ce-i aste­rpta în viaţă. D. N Mihăescu şi-a r­evoltat o foarte in­teresantă confer.:.­ă, tratând despre: „Aspecte din poezia română contim­porană“ reliefând unele trăsături mai importante din mişcarea poeziei noastre contimporane. Strîngând în­tr’un preţios şi documentat panop­ticum, câteva profiluri de poeţi ro­mâni, conferenţiarul a relevat cu a­cest prilej caracteristicile versurilor lor, reuşind să dea auditoriului o căi mai complectă expunere multiplelor­­ aspecte din poezia noastră modernă Repertoriul teatru­­lui „Regina Maria* Marţi 27 Oct. Adevărul gol, goluţ 1 Miercuri 28, Adevărul gol, goluţ; Jo , 29, matineu, Adevărul gol, goluţ; seara Adevărul gol, goluţ; Vineri 30, Adevări gol, goluţ; Sâmbătă 31, matineu, Adevă­­­rul gol, goluţ; seara, Adevărul gol, go­luţ; Duminică 1 Noembrie, matineu, A­de­vărul gol, goluţ; seara, Adevărul gol , goluţ.­­ O expoziţie de pic­A patra expoziţie a „supraindepen­­­denţilor“ va avea loc de la 24 Octombrie ■ până la 22 Noembrie în Parcul expozi­ţiilor de la Versailles. Conferenţiarul Emil Ludwig Sâpămâna trecută, Vineri, Emil Ludwig, marele autor de biografii, a ţinut la Strassbourg o conferinţă despre­ „Goethe“. D-sa a spus, între altele, că, auto­­rul lui Faust, de la începutul ultim­u­lui secol, poate şi trebuie să devină inspiratorul şi gutdiul europenilor de astăzi. INFORMAŢII D-nii prezidenţi de secţiuni ai naltei Curţi de Casaţie, au avut ori după amiază o consfătuire in­timă în ceea ce priveşte situaţia creată mulţilor magistraţi prin noua salarizare proectată de guvern. Deprecierea lirei sterline a avut intre alte urmări şi modificarea si­tuaţiei datoriilor Internaţionale ale Angliei. Intr’adevâr, de unde până acum datoriile, în dolari, ale Angliei că­tre Statele­ Unite erau compensate de creanţele sale în lire şi mărci; prin nouile schimbări creanţele în lire au scăzut cu 20%, iar dacă ar trebui să fie transformate in dolari ar re­zulta o pagubă importantă pentru Tezaurul britanic. Societatea Comunală de locuinţe eftine, B-dul Domniţei­­, construind un număr de imobile le oferă ama­torilor în condiţiuni avantajoase cu înlesniri de plată. La ministerul instrucţiunii au lucrat două zile, sub preşedinţia d-lui prof. I. Sterian, inspector ge­neral, toţi inspectorii învăţământu­lui meseriilor pentru a aviza la cele mai bune mijloace în aplicarea în­văţământului practic in toate şcoa­­lele secundare din ţară. D. A. Caliani, directorul învăţă­mântului particular s-a înapoiat, din inspecţia şcoalelor particulare şi minoritate din judeţele Bălţi şi Soroca. La Bălţi d-sa a asistat la exa­menul de echivalare a certificatelor de clasă ale elevilor de la liceele e­­vreeşti. Din 102 candidaţi au fost res­pinşi 17. Sub titlul „Stilul radiofonic", d. Tudor Arghezi, publică în ziarul „Radio şi Radiofonia“ o catiserie foarte interesantâ şi spirituală a­­supra manierei de a vorbi la micro­fon. _____ Consiliul technic superior s’a ocu­pat consecutiv in ultimele sale şe­dinţe, de procetul de sistematizare a municipului Braşov, întocmit de d. ing. AL Davidescu, profesor la şcoa­la politechnică, şi arhitect Ion Da­­videscu. Proectul prevede­­ înfrumuseţarea oraşului de mai sus, menit să ia o mare desvoltare în viitor, nevoile de extindere, crearea de cartiere comer­ciale, industriale, de vile, mutarea actualei gări şi a triajului, locuinţe pentru slujbaşii diferitelor instituţii publice, etc. „ , Proectul va continua sa ne­exami­nat într’o şedinţă viitoare, când con­siliul işi va da opinia. In comuna Borăuţi din Bucovina s-au descoperit dolari falşi. Este vorba de bancnote veritabile de 1 şi 2 dolari, cărora li s’au adău­gat câte un zero. Au fost arestaţi mai mulţi săteni. Primăria municipiului Arad a ho­tărât să facă o nouă reducere de personal pentru a se putea compri­ma bugetul la 25 milioane lei.­­ La cabinetul de instrucţie din Satu Mare se instrueşte cazul nota­rului V. Kerekeş din comuna Ni­­cula, judeţul Satu Mare, care a în­casat sume însemnate de la mai mulţi colonişti pentru a-i împro­prietări. Cel ce vrea să pună in mâna co­pilului său o carte minunat scrisă şi excelent ilustrată, să cumpere „MOARA PITICILOR“, ultima lucra­re a d-lui ION ROTARU, scrisă în colaborarea d-lui Z­AH­ARI­A STAN­­CU. „ Pentru cei ce cunosc manualele didactice şi lucrările de literatură , pentru copii, ale d-lui Rotaru, aceste­­ lucrări constituesc cea mai bună ga­­­­ranţie a nouei d-sale lucrări. „ Baroul din Cluj a intentat acţiune împotriva avocaţilor care nu şi-au achitat cotizaţiile. Avocaţii au d­elărat că măsura baroului este of­­esivă, deoarece avocaţii nu şi-au putut achita coti­zaţiile din cauza repercusiuii pe care o are asupra lor criza econo­­­­mică. I CLUJ, 29. —■ D. profesor Giuglea deputat, va interpela guvernul în­­ Parlament pe chestiunea situaţiei­­universităţii din Cluj. I D. Giuglea va arăta că din prici­na lipsei de mijloace materiale, ac­tivitatea ştiinţifică a încetat cu to­tul, iar situaţia studenţilor este dis­perată. Literatura juridică Codul civil adnotat, vol. VIII tură la Paris EMIL LUDWIG

Next