Adevěrul, noiembrie 1931 (Anul 44, nr. 14673-14698)
1931-11-01 / nr. 14673
Pagina 2-a Congresul pensionarilor civili din ţară Programul desbaterilor Ca urmare a congreselor regionale ţinute la Iaşi şi Craiova la 20 şi 27 Septembrie a. c. „Asociaţia solidară, a pensionarilor civili din România“, convoacă pe pensionarii de stat, de toate categoriile, din întreaga ţară, în primul lor congres general, care se va ţine la Bucureşti în ziua de Duminică 8 Noembrie 1931, ora 9 dimineaţa în sala de recepţie a palatului societăţii generale a funcţionarilor publici din România, Piaţa Vitonei (Şosea). Domnii pensionari din provincie cărora nu le permit mijloacele a veni la Bucureşti înainte de ziua congresului vor aranja aşa fel, să sosească în Bucureşti în dimineaţa zilei de 8 Noembrie, iar de la gară vor merge direct la sala congresului. Congresul general de la 8 Noembrie se va ţine ca şi congresele regionale sub preşedinţia d-lui deputat Nicolae C. Schina, membru activ al asociaţiei solidare a pensionarilor şi reprezentantul In parlament al pensionarilor şi funcţionarilor publici din România. DESBATERILE CONGRESULUI 1) Prima revendicare este achitarea regulată a pensiilor, cari reprezintă pentru majoritatea pensionarilor, unicul lor mijloc de existenţă. Pentru aceasta s’a intervenit din timp în toate ocaziunile precum şi prin moţiunile congreselor regionale. 2) Armonizarea pensiilor prin manevrarea sporului de scumpete astfel ca, indiferent de data pensionarei pensionarii în situaţi egale să primească pensii egale. Această operaţiune se poate realiza prin ajutorul subvenţiei extraordinare de 0,5 la sută din bugetul statului conform art. 54 din legea generală de pensiuni, fără a mai greva cu nimic bugetul statului. Cercul de studii al Asociaţiei a elaborat un studiu detailat în această privinţa care prin d. Nicolae C. Schina s’a şi adus la cunoştinţa comisiunei bugetare pentru pensiuni dela ministerul de finanţe. 3) Chestiunea unificărei pensiilor civile în raport cu acea a altor categorii de pensionari. 4) Desfiinţarea impozitului global asupra pensiilor şi a impozitului elementar de 4 şi 8 la sută. 5) De la etatea de 60 de ani în sus, pensionarii să fie scutiţi de impozitul pentru drumuri şi orice alte impozite personale. 6) Să se respecte drepturile câştigate ca permise gratuite şi cu reducere fără limită ca şi la pensionarii militari, pe C. F. R., C. F. R. şi S. M. R., etc. mandate de transport cu reducere de la aceleaşi Instituţiuni de transport, dreptul de asistenţă medicală, sanatorii, băi, etc., de la casele de asistenţă socială din care pensionarul a făcut parte ca funcţionar activ, etc., etc. 7) Membrii Asociaţiei solidare a pensionarilor civili din România, din care vor face parte toţi pensionarii civili de toate categoriile, ţinându-se seamă de pregătirea şi experienţa lor temeinică în toate chestiunile juridice, technice, economice, administrative, etc. etc., trebue neapărat să fie preferaţi in parlamentul ţărei, în consiliile municipiilor, comunelor, judeţelor la cassa generală de pensiuni, în consiliile de administraţie ale diferitelor instituţiuni de stat, regii autonome, etc., conform capit. II art. I statutele asociației. 8) După ce se va face armonizarea pensiilor, ca prim deziderat în cursul anului 1932, se poate proceda la modificarea integrală a legei generale de pensiuni, dându-i-se o formă nouă în raport cu menirea ei, având în vedere scopurile pentru care a fost creată. 9) Abrogarea art. 7 din noua lege pentru înfiinţarea comisiilor de pensiuni publicată în Monitorul Oficial No. 177 din 3 August 1931. Domnii pensionari din Bucureşti precum şi cei din delegaţiile din provincie cari doresc să se înscrie la cuvânt, sunt rugaţi a aviza asociaţia până în ziua de 6 Noembrie, indicând subiectele alese ce voesc a trata şi pentru care vor trimite un mic rezumat. Pentru ziua congresului se va edita un ziar festiv care se va distribui congresiştilor în folosul asociaţiei. Politica de partide este cu desăvârșire exclusă în cuvântări. Se pot combate sistemele fără a numi persoanele sau partidele politice. Anchetă la administraţia financiară din Cluj CLUJ, 29. Zilele trecute la administraţia financiară a avut loc o anchetă condusă de d-nul procuror Niculae Gradea şi judecător de instrucţie Pastia, în legătură cu afacerile pe care le făceau unii funcţionri, cu ocazia plăţii pensiilor. Magistratul Pastia a audiat în cabinetul său numeroşi funcţionari şi pensionari ai administraţiei financiare. In urma cercetărilor intreprinse de jude Pastia a înaintat un amănunţit raport ministerului de finanţe prin care descrie situaţia nenorocită de la administraţia financiară din Cluj, unde de la inspector până la ultimul funcţionar există strânse legături de rudenie. La urmă se arată că acestui sistem nu i se va putea pune capăt decât desfiintţându-se „nepotismul“ ce există la această instituţie, în consecinţă cere înlăturarea actualilor conducători. N. I. A apărut No. 569 Adevărul ""ÎE.Ît.c cu următorul sumar Jubileul maestrului George Enescu T. Arghezi : Un jubileu de lăută. — Const. Brăiloiu : Enescu. — George Georgescu : Despre George Enescu. — Al. A. Philippine : De vorbă cu Enescu. —G. Călinescu : La un portret a lui G.Enescu. — F.Adercas Proust şi Enescu. — Paul Zarifopol : Supunere şi anonimat. — Liviu Marian : Reabilitarea greerului. — O. I. Suchianu : Cronica Cinematografică. — I. Teodorescu : Din „Notele unui misantrop“. L. Sereanu: Morala Sexuală şi Lumea Nouă.— T. Măinescu : O fată mică se închină (versuri). — M.D. Ralea a Disociaţii-- întoarcerea de pe front.— L. Sebastian : Masca lui Mehmed Ahmed. — H. Blazian : Plastica. — M. Sevastos Polemice. — A. Cehov: Două Scrisori. — Gilbert Brunet: Ideia europeană şi muzica. Recenzii ; Revista Revistelor ; însemnări! Caleidoscop intelectual ; Cronica şahului ; Cronica filatelică; Aş vrea să ştiu Caricaturi. IO Hagini Preţul Lei 7 elegant cartier din New-York, americanul nostru coboară câteva trepte de pe trotuar, în faţa unei uşi cu lucarnă. Sună şi urmează o mică convorbire prin lucarnă. Totul, în orbitoarea lumină a felinarelor şi reclamelor americane şi nu departe de agentul de poliţie. Am intrat. Un mic, modest restaurant separat printr’o perdea, de... un bar, într’adevăr american. Zeci de sticle cu toate alcoolurile, de toate mărcile. Un barman cu imediată familiaritate ne bate pe umăr și ne servește un cocktail. înainte de a-1 bea, îmi rotesc privirea prin sală. La o masă, un tânăr uberb, cu ochii sticloşi, mângâia un pahar cu whisky. Mai departe o pereche — ea cu rochia şi obrajii roşii, ochii umezi, privirea fixă. Doar părul blond şi inocent. El, o figură de funcţionar comercial, „solid la beţie”. Fără să vreau, îmi amintesc de calea Apiană de la Roma, de catacombele în cari odinioară discipolii lui Christ îşi ascundeau rugăciunile, de urgia romană. Astăzi la New-York, în Chicago, în toată Uniunea statelor americane, discipolii lui Bachus îşi ascund setea de alcool de privirea aprigă a statuii Libertăţii, în catacombe al căror cuvânt de intrare este „şpertul” pe care-1 dă antreprenorul beţiei, poliţiei prohibiţioniste. Americanul îmi mai adresează un european, „à la votre”, şi trebue să mă decid să sorb mixtura. Câteva minute după aceia, nu mai eram stăpân pe picioare şi capul îmi vâjâia îngrozitor. In acest moment am fost proclamat membru al... clubului. Intr’adevăr, patronul localului îmi înmânează ceremonios o carte de identitate. Iată conţinutul ei: Gallant Fox Club 108 East 60 th St. Eldorado 5-9430 New-York Am plecat la braţ cu nouii mei colegi de club, americanul şi simpaticul compatriot. — Hai să petrecem. — Unde? — La Astor Hotel, în Times Square. Unul din rapidele ascensoare ne urcă la un dancing din al 20-lea etaj. Putem dansa? Dacă un european are inspirația să invite la dans, într'un local public, la ora .12 noaptea, o doamnă singură la masă, statuia Libertăţii dă ordin primului chelner să te apuce de umeri şi să te dea afară, iar smerita doamnă — solitară la miezul nopţii — este autorizată să provoace arestarea ta imediată. Ce caută atunci descendentele Evei aici? Vad că toate citesc un jurnal (uneori chiar cu literele întoarse) şi aruncă scurte şi... chiar severe priviri spre mesele domnilor solitari. Pare că statuia Libertăţii te autoriză să te aşezi la masa dulcineii, fără multă ceremonie, ca şi cum aicunoaşte-o de mult şi apoi să dansezi şi să faci ce-ţi place. Aparenţa salvează morala publică. — Hallo, how are You? Este vocea unei agreabile tovarăşe de vapor, care, ajunsă la New- York, se oferă amabil — toți americanii sunt amabili, de o amabilitate standard, — să-mi servească drept ghid în haoticul oraş. Spre mirarea ei, o rog să mă conducă la Muzeul de științe naturale şi, apoi, tot spre mirarea ei, îi ofer o ceaşcă de ceai la „Casino”, un elegant local în Central Park. Sorbind ceaiul, blonda descendentă a puritanilor aruncă o fugitivă privire spre statuia Libertăţii şi-mi strecoară în mână un obiect bizar. II am şi acum în faţa mea. Este un lanţ de argint, la o extremitate având un medalion pe care citesc gravat: 56 East 52 mnd ST 1699 Wickersham 2-6477. — iar la celălalt capăt, o bilă de lemn negru, pe care este scrisă în alb cifra 56. Totul îmi evocă, în miniatură, bila ataşată odinioară la piciorul condamnaţilor. Este un „pass” într’un foarte elegant, aristocratic speakeasie. Şi m’am dus acolo. De ce? Spre a bea alcoolul lor infam, distilat în beciurile Manhattan-ului? Nu!... Dar spre a face ca toată lumea, spre a înfrânge o lege absurdă susţinută de spertul contrabandiştilor şi de... morala puritană. Spre a râde de o poliţie coruptă, care tolerează existenţa a peste douăzeci mii de speakeasieuri. Am intrat spre a asista la scăderea unui popor mare, a unui popor puternic, care n’are voie să facă nimic şi face totul, care în ciuda lungii liste de prohibiţiuni de tot felul, în ciuda exterminării rasei roşii şi a izolării rasei negre, înaltă la poarta, prin care Europa priveşte des şi intră rar, o statuie care simbolizează „Libertatea”. C. L. Flavian ★ 91 logică fundamentală a dispariţiei indigenilor urbani. Rezultă, deci, neîndoios că urbanizarea populaţiei este o problemă care comportă o atenţiune tot atât de serioasă ca şi urbanizarea edilitară. Exemple de aiurea dovedesc să există mijloace eficace pentru rezolvarea ei civilizată şi economică. Să nu se supere d. primar, dar sub acest raport Capitala stă foarte rău. Rezultatele se cunosc şi de aceea cred că mă pot dispensa de o demonstraţie statistică. Voiu termina cu admirabilul argument al d-lui primar, pe deamtregul aplicabil la acest capitol, pentru a realiza un lucru util nu e atât de mare nevoe de fonduri. Este nevoe de pricepere, de devotament şi de autoritate. De acord. Insă toate trei aceste noţiuni trebuesc concretizate într’o organizare sanitară serioasă şi modernă, patronată de un primar înţelegător şi lăsată în sarcina unor specialişti, investiţi cu toată autoritatea. Iar până la realizarea integrală a unei organizaţiuni moderne să se acorde maxiimum de sprijin serviciului sanitar existent, spre a putea da la rândul lui maximum de randament. Numai astfel, prin micşorarea riscurilor de moarte şi prin prelungirea mediei de viaţă vom putea reduce ruralizarea Capitalei. Dp. Sabin Mănuilă Petroliferele române la Paris Astra Română Steaua Română 42 Concordia 36.5c Petrol Blok necotată Redevenţa necotat L DEVERUL Casa de pensiuni a ziariştilor Darea de seama a consiliului provizoriu către prima adunare generală Duminică dimineaţa va avea loc prima adunare generală a membrilor Casei de retrageri şi pensii a ziariştilor. In acest scop, comitetul Casei a lansat următoarea: CONVOCARE In conformitate cu art. 49 din legea pentru înfiinţarea Casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor, convocăm adunarea generală a membrilor Duminică 1 Noembrie 1931, ora 9 dim. în Palatul sindicatului ziariştilor, str. G. C. Cantacuzino No. 2 Bucureşti. ORDINEA DE ZI a) Darea de seamă privitoare la situaţia financiară a casei; b) Votarea bugetului pe anul 1931; c) Alegerea a patru membri şi patru supleanţi in consiliul de administraţie; d) Alegerea a doi membri in comisia de control; e) Alegerea a trei membri şi trei supleanţi în comisia de judecată. Candidaturile pentru locurile sus arătate se vor propune în scris de cel puţin cinci membri ai Casei cu consimţământul candidaţilor, iar listele se vor depune până în ziua de Miercuri 28 Octombrie 1931, ora 13.30 la sediul casei, în Bucureşti, str. Piaţa Amzei No. 3 (Casa centrală a asig. sociale). Votarea va avea loc dela orele 10 până la 17 din acea zi. In cazul când la data sus arătată nu se va întruni cel puţin jumătate din numărul membrilor asiguraţi, adunarea va avea loc in ziua de Duminică, 8 Noembrie 1931 in acelaş loc şi oră, cu aceiaşi ordine de zi fără nici o altă convocare, cu orice număr de membri prezenţi. Preşedintele cons. de adiţie, provizoriu, AL. MAVRODI. Membri: N. Batzaria, N. Georgescu, V. Ionescu,Vion, I. Clopoţel, L Argeşeanu.* Prin legea promulgată cu înaltul Decret Regal No. 2474-4 Iulie 1930, s-a înfiinţat lângă Casa centrală a asigurărilor sociale, o instituţie de asigurare pentru membrii presei, intitulată Casa de retrageri şi pensiuni a ziariştilor. CÂŢI MEMBRI NUMĂRĂ CASA DE PENSII Iată darea de seamă asupra activităţii comitetului pe anul in curs, care va fi pusă în discuţia adunării generale. In Casă sunt cuprinşi toţi ziariştii de profesiune, cari lucrează la cotidianele apărând în cuprinsul ţării. Scopul creierii acestei instituţiuni a fost determinat de grija pe care o poartă statul profesioniştilor presei, prin asigurarea unuii traiu demn, când nu vor mai putea munci. Mandatul consiliului provizoriu fiind îndeplinit prin terminarea lucrărilor de constituire, pe temeiul art. 49 din lege, au convocat adunarea generală a membrilor înscrişi, pentru ziua de 1 Noembrie a. c. Dela înființarea Casei până la 15 Octombrie 1931, s-au primit 643 cereri de înscriere. Un număr de 77 ziare zilnice au trimis tablourile de personalul redacţionaL Din 643 cereri primite, au fost admişi 440, cari îndeplinesc condiţiunile art. 3 şi 4 din lege. Vechimea in presă conform art. 46, s'a recunoscut la 434 ziarişti. Contestaţiile eventuale ale celor nemulţumiţi, se vor rezolva de consiliul ales, aşa cum prevede art 50 din lege. ZIARELE RECALCITRANTE VOR FI DATE JUDECĂŢII Cu această ocaziune, vă aducem la cunoştinţă, — cu destulă părere de râu, — că 17 administraţii de ziare zilnice, parte din Capitală, cea mai mare parte din provincie, nu au comunicat până în prezent Casei, personalul redacţional ce-l au, fapt care ne-a determinat să păşim la îndeplinirea formelor pentru trimiterea lor în judecată, conform prevederilor legii, dacă nu se vor conforma unei ultime invitaţiuni. SITUAŢIA FINANCIARA A CASEI DE PENSII Situaţia financiară a Casei se înfăţişează astfel: Prevederi pe anul 1931, începând cu 1 Ianuarie, data când s’a hotărit, potrivit art. 48 din lege şi deciziei ministeriale No. 11930, aplicarea reţinerilor asupra salariilor, se evaluează: La cotizaţii lei 5.189.29: Subvenţia legală „ 5.000.00: Total 10.189.291 iar încasări efective până la 15 Octombrie 1931 au fost: Cotizaţii 5% asiguraţi lei 573.97: Cota egală a patronilor „ 573.97: Parte din subven. legală „ 1.000.00 Total 2.147.94 Proporţia prevederilor, raportate l încasările efective, nu reprezintă nici 3 la sută. Acest fapt se datoreşte, pe de o parte că din cele 77 cotidiane înscrise 32 administraţii nu au vărsat până astăzi cu toate intervenţiile ce s'au făcut, nie reţinerile aplicate personalului asigu rat pe lina Ianuarie 1931, şi pe de alt parte, că o mare parte diin celelalte administraţii, nu sunt la zi cu vărsămintele. Nu s‘a încasat încă restul din contribuţia statului, care a vărsat suma de lei un milion, iar încă un milion lei 11 . s‘a făgăduit pentru primele zile ale lunii Noembrie 1931. Avem asigurări formale că suma în treagă ce ni se cuvine prin lege, va fi vărsată, în scurtă vreme, în măsura disponibilităţilor bugetare. In ceia ce priveşte cotizaţiile de restanţă, vom fi siliţi cu regret, să utilizăm mijloacele ce ne sunt puse la dis ■ poziţie prin lege, spre a intra in stăpânirea sumelor ce se datorează Casei INCHEERE Prezentâhdu-vă proectul de buget p anul in curs, consiliul provizoriu aduc pe această cale mulţumirile lui Case centrale a asig. sociale care cu toată bunăvoinţă ne-a pus la dispoziţie nu numai funcţionarii de care am avut nevoie, ceiace până la un punct constituie o obligaţiune legală, dar chiar mobilierul, imprimatele şi rechizitele necesare, pentru cari până in prezent nu am Întrebuinţat nici o sumă. De asemenea aduce mulţumirile sale d-lui I. Argeşeanu, subdirector general şi d. N. A. Rusescu, director în Casa centrală a asigurărilor sociale pentru concursul pe care l-au dat în grelele lucrări preliminare ce s-au făcut până azi.* întrucât regulamentul legii, ultima lucrare ce-i incumbă este terminată, consiliul provizoriu luptând cu greutăţile inerente oricărui început, are credinţa că şi-a Îndeplinit cu prisosinţă îndatoririle. Consiliul de administraţie provizoriu Palatul Justiţiei CONCORDATUL BĂNCII DE INDUSTRIE ŞI COMERŢ După cum se ştie tribunalul comercial respinsese cererea făcută de banca de Industrie şi Comerţ de a se acorda concordat preventiv. Banca a făcut apel, care s’a judecat în faţa secţiei I-a a Curţii. Reprezentanţii băncii au arătat că motivele tribunalului au fost neîntemeiate şi au cerut admiterea apelului. S’au depus scrisorile băncii Naţionale şi a Băncii comerciale române, cele două importante creditoare, prin care se arată că banca de Industrie şi Comerţ a fost totdeauna promptă în lichidarea creanţelor. . . D. avocat Trestianu, in numele d-lui jude-concordatar a pus din nou concluziuni pentru admiterea apelului şi acordarea concordatului. Pronunţarea se va da la 4 Noembrie. CONTRABANDA CU ŞOŞONI SOVIETICI înaintea tribunalului Ilfov Secţia III-a au început ori desbaterile apelului făcut de firma importatoare „Einhorn“ şi de întregul grup de implicaţi în afacerea contrabandei de galoşi sovietici, în contra celor 3 procese verbale dresate de organele vamale şi prin care se aplica presupuşilor infractori şi complicilor săi o amendă de aproape 40 milioane lei. După desbateri, tribunalul a amânat procesul in continuare pentru Sâmbătă 7 Noembrie. RAPORTUL PRIVITOR LA CEREREA DE CONCORDAT A BANCO BERCOWITZ D. Jude concordatar Alexandru Vasilescu a depus ori raportul privitor la concordatul solicitat de banca Bercowitz. Raportul este favorabil cererii de concordat, arătând că la un activ de aproape 737 milioane lei, banca are un pasiv de 722 milioane, din care rezultă un apreciabil excedent. La aceasta se mai adaugă şi garanțiile personale, oferite de administratorii băncii, d-nii Eli şi Adolf Bercowitz. Mame criminale CLUJ, 29. — Tribunalul local a judecat azi procesul a două mame criminale. Tribunalul a condamnat la 15 zile închisoare pe femeia Maria Farcaş, văduvă de războiu, care dând naştere unui copil l-a ucis şi l-a îngropat pe malul unui pârâu. Acelaş tribunal a achitat pe femeia Ana Lazăr, care a încercat să-și ucidă copilul, înecându-l. Aniversarea Voevodului Mihai UN SCHIMB DE TELEGRAME Cu prilejul celei a zecea aniversare a zilei de naştere a marelui voevod Mihai, serviciul de învăţământ local Bucureşti a telegrafiat voevodului următoarele: Cu prilejul aniversării zilei de naştere a Măriei Voastre, elevele şi elevii şcoalelor din serviciul de învăţământ Bucureşti, urează respectuos Măriei Voastre, din suflete, inimi şi gânduri curate, viaţă îndelungată şi sănătate, spre binele şi fericirea Augustei Măriei Voastre Familii şi a întregului Neam Românesc?". r * La aceste urări, d. N. Petrescu- Zoiţa, inspector şef şcolar, a primit următoarea telegramă: „Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia mă însărcinează să vă transmită-ură, elevilor şi elevelor, cele mai calde mulţumiri pentru frumoasele urări ce aţi adresat cu ocazia zilei Sale de naştere. Cu distinse salutări, adjutant al M. S. Regelui Colonel GRIGORESCU CiPtSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE mu»............■ LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ —PI ! — Shakespeare Conferinţa Duminică dimineaţa Teatrul Naţional, de experimentare organizat Vradi, directorul general A vorbit d. Ion Mili loan Marin Sadoveanu Hunat îk 'fesonalităţilor cu totul excepţionale :onferinţe ytfit toate timpurile. Al. Ma. I Nu va discuta teoria care pune la atrilori lindiSală existenţa lui Shakespeare S idoveanu. Ett se naşte in anul morţii lui MichelAnte’.o şi moarte intr’un an cu Cerf urmează o descriere a vieţii delaStratford Şi a Londrei elisabetane. D. Ion Marin Sadoveanu descrie apoi teatrul shakespearian şi viaţa actorilor din acea epocă. Materialul prim al lui Shakespeare e omul, văzut dramatic pentru scenă. Pentru a evidenţia lucrul acesta conferenţiarul apropie două scene identice din Shakespeare şi Calderon. Apoi trece la construcţia însăşi a dramei shakespeariene. Diferenţiază drama romantică de cea clasică şi analizează problemele de timp şi spaţiu la Shakespeare. Se împrumută metodic din arta plastică, ce face diferenţa între stil închis sau tectonic şi stil deschis sau atectonic. Shakespeare în operele sale de maturitate Întrebuinţează atectonicul. D. Ion Marin Sadoveanu schiţează in comparaţie cu Goethe şi clasicizanţii in general spaţialitatea din textele shakespeariane. Shakespeare e împărăţia actorului. Apoi se vorbeşte de ironia romantica şi muzicalitatea romantică cu privire la feeriile lui Shakespeare. Ultimul capitol de încheere este închinat influenţelor lui Shakespeare asupra celorlalte literaturi. * Ca întotdeauna conferinţa d-lui Sadoveanu a fost urmată de experimentări executate de artişti de la Teatrul Naţional şi de acelaş entuziasm din sală , care este confirmarea marilor d-sale SHAKESPEARE inspector general al teatrelor, despre Shakespeare. Conferenţiarul reaminteşte că va face o conferinţă analitică spre deosebire de celelalte două, cari au fost sintetice. Volumul VII din „Codul civil adnotat“ a apărut in librării. D-nii C. Hamangiu şi N. Georgean tratează în această parte a lucrării despre donaţiunile intre vii, testamentele, obligaţiunile, delictele şi quasi-delictele. Ea excelează prin acea calitate, de care autorii au dat o strălucită dovadă şi în precedentele volume: un spirit de sinteză foarte viu şi o logică juridică pregnantă, care îmbinate ne dau fizionomia fiecărui articol, aşa cum l-au zugrăvit gânditorii dreptului şi cum l-au fasonat aplicaţiunile de fiecare zi ale jurisprudenţei. Dacă cercetăm „Indexul bibliografic al operelor consultate şi la cari s’au făcut trimiteri“ constatăm că nimic din ceiace constitue doctrina franceză şi română, veche şi nouă nu a fost uitat. Prin labirintul gândirii atâtor maeştri ai dreptului, — numai — înşirarea numelui lor cuprinde 3 pagini în literă mică, — opera d-lor C. Hamangiu şi N. Georgean a avut tendinţa de a urmări firul unui sistem de interpretare general valabil şi are meritul de a figâsit, In lumea permanentei controverse, care esste dreptul, posibilităţile unui asemenea edificiu de concepţiune. Lucrările de adnotaţiune au aproape totdeauna o atitudine critică. Ele sânt, doar, destinate a se deda la o selecţionare a valorilor de cugetare, la o cântărire a elementelor care intră în compunerea unui sistem, la trasarea permanentă de paralele. Intre miragiul seducător al unei străfulgerări a fanteziei şi duritatea aspră şi neînduplecată a logicei, la evaluarea permanentelor raporturi între faptă şi construcţiunea teoretică. Deaceia lucrările de adnotaţiune cer o bogată cultură juridică, o serioasă pregătire teoretică. in aceiaşi măsură Rapsodia „România“ de d. Stan Golestan se va cânta la Cleveland Ziarul „America" din Cleveland publică cele ce urmează, cu prilejul executării rapsodiei „România“ în oraşul Cleveland: „Concertele pe care orchestra Clevelandului le va da în sala Severance , Hali, vor conţine în mare parte muzică de Johannes Brahms. [ „In aceste concerte va executa trei arii, cu orchestra, d-ra Editha Fleischer, prima solistă a acestui sezor și membră de cinci ani a Operei Metronnlitfm#* rlir» Manr_VmrIr D. STAN GOLESTAN „D-ra Fleischer are o voce remarcabilă. Ea e cunoscută publicului clevelandian din repertoriul de acum un an al Operei Metropolitane. .Programul e cu atât mai interesant cu cât el conţine şi muzică românească. D. Sokoloff, conducătorul orchestrei va cânta atunci pentru prima oară in America, rapsodia „România“, creaţiunea compozitorului român Stan Golestan, care este dedicată regelui Carol. „Golestan, elev al lui D’Indy, locuește acum la Paris. D-sa este criticul muzical al ziarului „Figaro“. „Rapsodia a fost compusă în anul 1912 și este cântată de cele mai importante orchestre din Europa. Tema este împrumutată dintr’un cântec popular moldovenesc“. Un nou volum de d. I. Petrovici D. profesor I. Petrovici a tipărit un nou volum, ,Peste hotare“. Sunt note dintr’o călătorie recentă in Franţa şi Germania. Volumul care e editat de Casa Şcoalelor, se vinde cu 100 lei. Tragedia clasică franceză A patra prelegere experimentală a Teatrului Naţional, are loc în dimineaţa zilei de Duminică 9 Noembrie şi va fi închinată tragediei clasice franceze. Va conferenţia d. Ion Marin Sadoveanu şi se vor juca scene din „Andromaca“, Cidul“ şi „Britanicus“, in care presupun un ochiu deprins a desface în secţiuni tranşante gândirile, trecute prin alambicul analizei şi o Înţelegere a cursului vieţei, pe care normele de drept sânt chemate să le înveştmânteze. D-nii C. Hamangiu şi N. Georgean dau în această privinţă, ce face foarte puţini, au realizat până acum la noi. Lucrarea aceasta, pe care Academia Română a premiat-o cu marele premiu „Gh. Asaki“, constitue din punct de vedere ştiinţific o operă, de o necontestată valoare. Ea nu este, insă, numai o lucrare de analiză. Opera de selecţionare, presupune existenţa unui criteriu, iar criteriul de selecţionare, nu poate fi decât produsul unui sistem. Prin aceasta opera d-lor Hamangiu şi Georgean capătă un caracter propriu. Elementul personal, gândirea proprie, conduce la un sistem original, la o «instrucţiune, care ridicată pe pilonii, pe care-i îmbrăţişează gândiri şi concepţii variate, constitue totuşi o operă unitară, reflectând din plin, personalitatea acelora ,care au realizat-o. Lucrarea d-lor C. Hamangiu şi N. Georgean este şi de o necontestată valoare practică. Fiecare text este însoţit de textul corespunzător francez, italian şi belgian. Sub ele se găsesc enunţate monografiile referitoare la text, care n’au fost arătate înindexul bibliografic“. Materia grupată sub fiecare articol, este precedată de un index alfabetic, lucrat cu o atentă îngrijire, astfel că înlesneşte în foarte mare măsură căutarea! In sfârşit lucrarea a apărut în condiţiuni technice excepţionale, tiparul fiind foarte îngrijit, iar aranjamentul materiei nespus de simpatic. R. La Academia de pictură Academia de pictură, sub direcţiunea pictorului C. Vlădescu, începe cursurile pe ziua de Luni 2 Noembrie, în atelierele amenajate din strada Matei Millo 10, etajul II. Informaţii şi înscrieri, în fiecare zi dela 10—12 dimineaţa şi 4—6 după amiază la cancelaria şcolii. Sediul în ateliere, după model viu — desen, pictură şi artă decorativă — zilnic dela 8—12 dimineaţa şi 1— 5 după amiază. La şedinţele de croqui-uri în fiecare seară de la 6—7 jumătate pot lua parte artişti şi elevi neinscrişi, cu condiţiuni speciale pentru elevii şcolilor de stat. Academia de pictură primeşte bursieri — elevi meritoşi dar lipsiţi de mijloace — indiferent de naţionalitate, in proporţia de 20 la sută din numărul total. Şezătoarea literara a societăţii „Gh. Coşbuc“ După alegerea şi constituirea comitetului, societatea culturală „Gh. Coşbuc“ a elevilor internatului Casei corpului didactic, a ţinut prima şezătoare alaltăeri sub preşidenţia d-lui profesor N. Bădescu, secretar fiind d. Nic. Adamescu. Au asistat d-nii profesori: Gh. Chilom, St. Nicolescu, I. Diaconu, şt. Petrescu, precum şi un grup de domnişoare studente din Căminul casei corpului didactic. D. profesor N. Bădescu, din partea comitetului, aduce mulţumiri d-lui profesor Gr. Tăuşan, pentru solicitudinea arătată. Apoi a vorbit despre scopul urmărit de societate evidenţiind că prin şezătorile ce va ţine societatea „Gh. Coşbuc“, urmăreşte formarea tineretului pentru lupta ce-i asterpta în viaţă. D. N Mihăescu şi-a revoltat o foarte interesantă confer.:.ă, tratând despre: „Aspecte din poezia română contimporană“ reliefând unele trăsături mai importante din mişcarea poeziei noastre contimporane. Strîngând într’un preţios şi documentat panopticum, câteva profiluri de poeţi români, conferenţiarul a relevat cu acest prilej caracteristicile versurilor lor, reuşind să dea auditoriului o căi mai complectă expunere multiplelor aspecte din poezia noastră modernă Repertoriul teatrului „Regina Maria* Marţi 27 Oct. Adevărul gol, goluţ 1 Miercuri 28, Adevărul gol, goluţ; Jo , 29, matineu, Adevărul gol, goluţ; seara Adevărul gol, goluţ; Vineri 30, Adevări gol, goluţ; Sâmbătă 31, matineu, Adevărul gol, goluţ; seara, Adevărul gol, goluţ; Duminică 1 Noembrie, matineu, Adevărul gol, goluţ; seara, Adevărul gol , goluţ. O expoziţie de picA patra expoziţie a „supraindependenţilor“ va avea loc de la 24 Octombrie ■ până la 22 Noembrie în Parcul expoziţiilor de la Versailles. Conferenţiarul Emil Ludwig Sâpămâna trecută, Vineri, Emil Ludwig, marele autor de biografii, a ţinut la Strassbourg o conferinţă despre „Goethe“. D-sa a spus, între altele, că, autorul lui Faust, de la începutul ultimului secol, poate şi trebuie să devină inspiratorul şi gutdiul europenilor de astăzi. INFORMAŢII D-nii prezidenţi de secţiuni ai naltei Curţi de Casaţie, au avut ori după amiază o consfătuire intimă în ceea ce priveşte situaţia creată mulţilor magistraţi prin noua salarizare proectată de guvern. Deprecierea lirei sterline a avut intre alte urmări şi modificarea situaţiei datoriilor Internaţionale ale Angliei. Intr’adevâr, de unde până acum datoriile, în dolari, ale Angliei către Statele Unite erau compensate de creanţele sale în lire şi mărci; prin nouile schimbări creanţele în lire au scăzut cu 20%, iar dacă ar trebui să fie transformate in dolari ar rezulta o pagubă importantă pentru Tezaurul britanic. Societatea Comunală de locuinţe eftine, B-dul Domniţei, construind un număr de imobile le oferă amatorilor în condiţiuni avantajoase cu înlesniri de plată. La ministerul instrucţiunii au lucrat două zile, sub preşedinţia d-lui prof. I. Sterian, inspector general, toţi inspectorii învăţământului meseriilor pentru a aviza la cele mai bune mijloace în aplicarea învăţământului practic in toate şcoalele secundare din ţară. D. A. Caliani, directorul învăţământului particular s-a înapoiat, din inspecţia şcoalelor particulare şi minoritate din judeţele Bălţi şi Soroca. La Bălţi d-sa a asistat la examenul de echivalare a certificatelor de clasă ale elevilor de la liceele evreeşti. Din 102 candidaţi au fost respinşi 17. Sub titlul „Stilul radiofonic", d. Tudor Arghezi, publică în ziarul „Radio şi Radiofonia“ o catiserie foarte interesantâ şi spirituală asupra manierei de a vorbi la microfon. _____ Consiliul technic superior s’a ocupat consecutiv in ultimele sale şedinţe, de procetul de sistematizare a municipului Braşov, întocmit de d. ing. AL Davidescu, profesor la şcoala politechnică, şi arhitect Ion Davidescu. Proectul prevede înfrumuseţarea oraşului de mai sus, menit să ia o mare desvoltare în viitor, nevoile de extindere, crearea de cartiere comerciale, industriale, de vile, mutarea actualei gări şi a triajului, locuinţe pentru slujbaşii diferitelor instituţii publice, etc. „ , Proectul va continua sa neexaminat într’o şedinţă viitoare, când consiliul işi va da opinia. In comuna Borăuţi din Bucovina s-au descoperit dolari falşi. Este vorba de bancnote veritabile de 1 şi 2 dolari, cărora li s’au adăugat câte un zero. Au fost arestaţi mai mulţi săteni. Primăria municipiului Arad a hotărât să facă o nouă reducere de personal pentru a se putea comprima bugetul la 25 milioane lei. La cabinetul de instrucţie din Satu Mare se instrueşte cazul notarului V. Kerekeş din comuna Nicula, judeţul Satu Mare, care a încasat sume însemnate de la mai mulţi colonişti pentru a-i împroprietări. Cel ce vrea să pună in mâna copilului său o carte minunat scrisă şi excelent ilustrată, să cumpere „MOARA PITICILOR“, ultima lucrare a d-lui ION ROTARU, scrisă în colaborarea d-lui ZAHARIA STANCU. „ Pentru cei ce cunosc manualele didactice şi lucrările de literatură , pentru copii, ale d-lui Rotaru, aceste lucrări constituesc cea mai bună garanţie a nouei d-sale lucrări. „ Baroul din Cluj a intentat acţiune împotriva avocaţilor care nu şi-au achitat cotizaţiile. Avocaţii au delărat că măsura baroului este ofesivă, deoarece avocaţii nu şi-au putut achita cotizaţiile din cauza repercusiuii pe care o are asupra lor criza economică. I CLUJ, 29. —■ D. profesor Giuglea deputat, va interpela guvernul în Parlament pe chestiunea situaţieiuniversităţii din Cluj. I D. Giuglea va arăta că din pricina lipsei de mijloace materiale, activitatea ştiinţifică a încetat cu totul, iar situaţia studenţilor este disperată. Literatura juridică Codul civil adnotat, vol. VIII tură la Paris EMIL LUDWIG