Adevěrul, februarie 1932 (Anul 45, nr. 14749-14773)

1932-02-01 / nr. 14749

Pagina 2-a Dr. H. MARTIN impotenta Colaborator al Inst Psicho-Fisic Eenllon Paris) tratează Psiohone­ vrosele: NEURASTENIA, FOBIA (frica) Timiditatea Histeria. Melancolia, Nevrosa inimel ți a stomacului: palpitație, sughiț, noduri, vărsături, aerofagie­. Nevralgie, paralizie, tremuraturi, insomnie, somnolența migrenă) prin Hypnotism autosugestie, curenți de înaltă Freqvență (Fulgura­ție, Diatermie ultraviolete) etc. Sistemul Hypno-Ped­agogic pentru reeducația Copiilor impulsivi, vicioși, incontinența de urină Onanie, etc. Calea Victoriei 54, peste drum de Teatrul Național. Consult 9—11, 3—7. ISINIMLEW L­U­ETA IDE A l_ A . I GPISINE HEP DAN A APĂRUT: Adeverul literar și artistic Adevărata poveste a I Romeo și a Juliettei T. ARGHEZI: Un comentator cu par­afț. AL. A. PHILIPPIDE : Portrete literare (Mihail Codreanu). MIHAI D. RALEA: Literatura culinară. G. CALINESCU: Cronica literară. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU: In jurul unui roman. D. I. SUCHIANU: Cronica cinematografică. C. BALEANU: In marginea pădurii, un ofițer și­ o fată. ALICE GABRIELESCU: Expoziții pentru femei. GEORGE LESNEA: Corbul de pe brațul crucii. L. SEREANU: Despre sex și romantism. M. SEVASTOS: însemnări. H. BLAZIAN: Plastica; Aventurile lui Casanova — IN CALEAȘCA — Monumentul Infanteriei; Magia sexualis; Conferințe; Revista Re­­vistelor; Caleidoscop intelectual; Cronica șahului; Aș vrea să știu . Varia : Curiozități: Caricaturi. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Mihail A. Berenstain N­ăscut la 16 Decembrie 1881 in comuna Foc­șani, jud. Putna, domiciliat in Bu­curești, str. Ștefan Mihăileanu No. 17 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Berenstein in acela de Bernescu, spre a se numi Mihail Bernescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume­lui spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune in termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol. CU URMĂTORUL SUMAR: Pentru a expirat­a brevetele de invenție No. 8703,10355 și 15288 Relative Ia: 1. Pistol automat 2. Armă de foc și 3. Perfecționări adus stabilirei si­­lencioșilor pentru mitraliere și alte arme automatice, proprietara bre­vetelor Firma FABRIQUE NATIO­NALE D’ARMES DE GUERRE S. A., dorește a le ceda sau a acorda li­cență de exploatare, și in genere, a intra in orice combinațiune posibilă in vederea exploatării lor in Româ­nia. Informațiuni la: INGINER MAR­CUS & BERLESCU, Birou de Bre­vete de Invenție, București I, Str. Colței 1. Teatrul Majestic In fiecare ssar fi M­elie Nitouche cu Elena Zamora In curând, Bucureștii Dan­sează: Revistă în 2 acte de Pribeagu și Kanner Simfonia lumii! Este un film cu totul original. O operă cinematografică fără poves­tiri și fără eroi. Sunt doară frân­turi din viața reală a omenirii din întreaga lume. Este o realizare ci­nematografică foarte reușită, care se va putea admira alăturea de marele șlagăr „Isabell“ cu Gösta Ekman, celebrul artist suedez, la Cinema Forum, din calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal, cu înce­pere de Luni 1 Februarie. Escursiunea ceferiștilor in Palestina și Egipt Din inițiativa unui grup de cefe­riști s'a organiazt o excursiune în Palestina și Egipt, cu plecarea la a1 Aprilie 1932, !n condițiunile ară­tate în Foile Oficiale C. F. R. No. 556 și 568. Se va vizita: Turcia, Grecia, Pa­lestina și Egiptul. înscrieri se fac zilnic la­­ d. Alex­ Nițescu, direcția Serviciului A. gara de nord București II, cel mai târ­ziu până la 15 Februarie. Pentru alte informațiuni, se vor trimite la adresa de mai sus mărci poștale în valoare de 7 lei. . La această excursiune vor parti­cipa numai ceferiști, în frunte cu d. general Mihail Ionescu, directo­rul general al regiei autonome c.f.r. Palatul Justiției ARESTAREA UNUI DIRECTOR DE BANCA La Buzău a fost arestat cu mandat în regulă directorul tehnic al „Băncii Comerciale din Buzău", fiind acuzat de escrocherie, de măsluirea registrelor, de deschideri de Conturi fictive debitoare, etc. insușindu-și mari sume de bani. Mandatul de arestare a fost confim­at de tribunalul Buzău. Acuzatul, a fatut apel la Camera de punere sub acuzare din București. Camera a respins eri a­­pelul, menținând confirmarea. AFACEREA AGABECOV Eri au continuat cercetările privitoa­re la afacerea AgabeCov. A fost ascul­tat unul din membrii baridei arestate, anume Sabas Samuridis. Acesta avea rolul de armator al vasului ce trebuia să-l aducă pe Agabecov pe Mare. Sa­­muridis a refuzat să mărturisească par­ticiparea la acțiunea Întreprinsă de G. P. U. pentru răpirea și eventuala uci­dere a lui Agabecov. Recunoaște nu­mai că, s-a pus la dispoziție pentru a transporta clandestin unele persoane de la Constanța la Constantinopol. A mai recunoscut că a avut legături cu agenția sovietică din Constantinopol de unde a primit indicațiuni. Samuridis mai este acuzat că a comis Infracțiunea la legea pașaportelor.-Azi va fi ascultat August Leccq. Pentru D­vs. a apărut minunata publicație î Magazinul No. 14 pe Februarie 100 Pagini 30 Lei De vânzare pretutindeni ■­s'® O tu Asanarea datoriilor agricole Textul primelor șapte articole adoptate Comisiunea specială a Camerei pentru cercetarea proectului de lege pentru asanarea datoriilor agricole, a adus textului prezentat de guvern o serie de modificări. Pentru primele 7 articole ale pro­ectului, comisiunea a fixat următoa­rele texte: TITLUL I Obiectul legii ART. 1. — Pentru a veni în ajuto­rul proprietarilor de bunuri rurale, al căror patrimoniu este grevat as­tăzi de sarcini, se declară converti­bile datoriile către orice creditori particulari, bănci și instituții de credit. ART. 2. — Sunt considerate ca da­torii agricole, datoriile proprietari­lor ce-și cultivă pământul, ale pro­prietarilor de vii, de livezi de pruni, de livezi și de păduri, precum și ace­lea pentru a căror plată au fost a­­fectate drepturi reale asupra imobi­lelor rurale și a inventarului viu sau mort. Beneficiază de conversiune acei debitori ale căror bunuri, cuprinse in prezenta lege, au fost arendate de secheștri sau administratori forțați. Nu vor beneficia de conversiune debitorii ale căror sume datorite nu întrec, în total, 300 lei de ha. Creanțele băncilor populare, ale Caselor de credit ale agricultorilor și ale instituțiilor de credit agricol popular, intră in conversiune, dar se vor bucura de un regim special pe baza unor conve­nțiuni ce se vor încheia cu ministerul de finanțe. Prin derogare de la codul civil și de la actele dotale, bunurile rurale dotale pot garanta sumele datorite în urma aplicărei prezentei legi. Se consideră ca terenuri agricole prevăzute în prezenta lege terenuri­le cari au putut face obiectul impro­­prietărirei sau expropriere­ după le­gea agrară. TITLUL II Conversiunea de drept ART. 3. — Datoriile proprietarilor de 10 ha, sau mai puțin sunt con­vertite de plin drept, din momentul promulgării legii de față, intr’o cre­anță amortizabilă pe termen de 30 an, cu o anuitate de 4 la sută pe an, care cuprinde dobanda și rata de a­­mortizare. Creditorii, indiferent de natura creanțelor, titlu și rang, nu pot re­clama in justiție și nici cere execu­tarea decât pentru suma de mai sus aferentă anului in curs. Admis. Conversiunea este obligatorie pen­tru creditori dar debitorul se va pu­tea libera, total sau parțial, antici­pat, plătind dobânda până la efec­tiva achitare. Admis. ART. 4, ALIN. 1 NOU. — Creanțele astfel convertite trec asupra Casei de amortizare, care le va deține ca mandatară legală a creditorilor in limitele stabilite de hotărirea defi­nitivă de conversiune pentru fiecare din el. Casa de amortizare a statului va putea prelua aceste creanțe sub­­rogându-se in drepturile creditoru­lui îr­ conditiunile prevăzute in le­gea ei de organizare. * ART. 5. — Creditorii, de orice fel ai categoriei de debitori prevăzuți la art. 3, vor face, în termen de o luna de zile dela promulgarea prezentei legi, declarațiuni de sumele ce au de primit, capital și dobânzi la primă­ria domiciliului debitorului, indicând și numele și domiciliul debitorului, natura titlului și garanțiile ce au. Debitorii pot introduce inlauntrul aceluiaș termen, la judecătoria com­petentă, o situațiune amănunțită a pasivului și activului lor, cu arăta­rea titlurilor de proprietate ce po­sedă și o listă a creditorilor in care se va indica domiciliul fiecăruia din­tre ei, cuantumul creanței, dreptu­rile de preferință și orice alte privi­legii, de orice natură, conservate a­­supra bunurilor lor. Tutorii, curatorii și soții dotali vor putea depune aceste situațiuni, pen­tru minorii și interzișii a căror a­­vere o administrează. Notarul comunei va trece declara­țiile creditorilor și ale debitorilor în­­tr’un registru special și va da dova­dă de primire. După trecerea termenului de o lună, dosarul declarațiilor și regis­trul de Înscriere vor fi depuse jude­cătoriei de ocol respective, închein­­du-se proces-verbal. Declarațiunile creditorilor și de­bitorilor pot fi făcute și direct îna­intea judecătorului de ocol al domi­ciliului debitorului. Creditorii care nu ar declara în termenul prevăzut de prezenta lege creanțele lor, oricare ar fi natura lor, și din orice titlu ar decurge, sunt decăzuți din toate drepturile lor. Judecătorul de ocol va constata quantumul pasivului după ce va fi ascultat întâmpinările făcute de creditor și de debitor in această pri­vință. In acest scop părțile vor fi chemate din oficiu de judecător. Creanțelor admise la conversiune, judecata le va aplica de drept o re­ducere de 25 la sută. Litigiile ce s’ar ivi între creditor și debitor vor fi judecate de judecă­tor de urgență și cu precădere in Camera de consiliu, și pentru orice valoare. Judecătorul este competent să ju­dece toate excepțiunile și acțiunile­­ privitoare la existența, cuantumul sau stingerea creanței. In cazul cjnd debitorul ce întră­­ în prevederile prezentei legi, este acceptantul unui efect de comerț, numai el beneficiază de conversiu­nea de drept, iar debitorii de regres sunt eliberați. In cazul când debitorul ce intră în prevederile prezentei legi, este debitor de regres, posesorul titlului , este obligat să ceară înscrierea da­toriei, conform art.­3. și vă fi admis­ă condițional la conversiune. < Posesorul titlului va face dovada­­ că executând pe acceptant, a rămas­­ j totuși creditor și numai după înde­plinirea acestei forme va fi menținut , creditorul în hotărirea de conversi­­­­un­e pentru suma neachitată de ac­­­­ceptant . Dacă posesorul titlului va face do­­­­vada că acceptantul este insolvabil,­­ Înscrierea sa la conversiune vă ră­mâne definitivă.­­ Când se găsesc semnate pe x în e­­­­fect de comerț ca acceptanți sau , debitări de regres persoane ce vor­­ beneficia de prezenta lege, toți a­­­­cești debitori vor fi menționați in declarațiunea creditorului posesor al titlului și prin hotărirea de conver­­­­siune se vor stabili, in acelaș timp,­­ raporturile Intre debitorii cari au­­ plătit­­ unul pentru altul prin ope­­­­rațiunea conversiunii. Se prezumă până la dovada con­­s­trarie, că fiecare codebitor este obli­­­­gat pentru partea din creanță pro-­­­porțională cu numărul debitorilor. 1 Fixându-se prin hotărirea de con­versiune drepturile unui creditor i contra unuia din debitorii solidari,­­ acesta, la rândul său, va suferi, ii­r limitele sumei la care are dreptul,­­ operațiunea conversiunii la care are­­ drept, conform legii, codebitorul pentru care el a plătit. In cazul când sunt mai mulți co-­­ debitori figurând in aceeaș calitate Discuțiile asupra s Comisiunea s’a întrunit ieri, la orele 3 4 lun. la ministerul de domenii, sub­­ președinția d-lui profesor C. A. Stoea­ ^ n ° STa a luat în discuțiune conversiunea e prin Banca Agriculturii. D VASILE P. SASSU, constată, ca i­­­m­pectul guvernului rezervă la comce­­­­su­nne un tratament vitreg proprietari­­i lor rurali, cari au o avere mai mare de­­ 10 ha, conversiunea fiind facultativa in c ce privește pe creditori, iar hotarele in­­­tre mica, mijlocia și marea proprietate­­ au fost menținute, deși pîngărimea in­­­­treaga are același suferință. Socotește că pentru a fi convertite l­a datoriile acestor proprietari rurali sa se t­beară numai două condițiuni: 1) ca ei­­ să fie proprietari agricoli cultivatori de­­ pământ, iar încărcătura datoriei pe ha. să nu depășească un plafon ce se va stabili prin lege. OBLIGATIVITATEA CONVERSIUNII I Rezumă in numele partidului națio­­nal-liberal, punctul de vedere privitor­­ la această chestiune: ,, , J . Partidul național liberal su­sținând, e în proectul său de conversiune, princi­­pii tratamentului egal și uniform pen­tru întreaga plugarime — fără deose­­b­bire de întinderea sau mărimea pro­­­­prietății rurale a debitorilor agricoli — , declară că este pentru o conversiune obligatorie față de toți creditorii mici­­ sau mari și in favoarea tuturor debi­­­­torilor agricoli cari indeplinesc cele­­ două condițiuni esențiale: 1) să fie pro­prietari rurali cari își cultivă singuri­­ pământul; 2) datoriile lor să nu în­­­­treacă pe hectar plafonul ce se va sta­bili prin lege. D. TRAIAN DIMITRIU-ȘOIMU (ma­­i c­joritar) spune: Nu admitem plafonul, deoarece s’ar­­ exclude dela beneficiul legii un mare­­ număr de agricultori. Nu înțelegem și nu admitem două si­­steme de stabilire a plafonului, dacă se­­ admite acest principiu din proect, de­oarece valoarea de azi a pământului­­ este mult prea scăzută cu acea din mo­­­­mentul facerii datoriei. — iar investi­­­­țiile, uneltele agricole etc. înlătură cota de 7000 lei la ha, sau chiar de 15.000 la ha. Dispozițiunile art. 7 trebuesc extinse 1 r și pentru ceilalți agricultori. D. PAMFIL ȘEICARU este contra iiu a­părțirii în categorii a agricultorilor ad­­t­miși la conversiune, proprietari a mai­­ mult de 10 ha. Deasemenea se ridică­­ contra plafonului înscris in art. 7. Pla­­t­fonul trebue înlăturat în mod categoric. . Menținerea lui ar transforma conver­­siunea pentru această categorie de pro­ducători intr'o iluzie. Nu pot sta mai presus moralicește­­ posesorii capitalului mobiliar decât po­­­­sesorii capitalului imobiliar, în care am­­ tăiat fără milă când necesități națio­nale au cerut.­­ CUM TREBUE SA FIE REFORMA D. N. CONSTANTINESCU-BORDENI , in numele partidului d-lui Gh. Brătia­­nu, susține că reforma conversiunii da­toriilor agricole trebuie să fie radicală­­ și simplă. Ca încheere, d-sa face următoarea de- r­­­clarație in numele partidului pe care-1­­ reprezintă: Conversiunea trebue să fie generală,­­ uniformă și obligatorie pentru toți de­­­­bitorii agricoli, fără nici o restricție­ , nici în ce privește întinderea proprie­­­­tații, nici în ce privește quantumul da­­­­toriei la hectar. Conversiunea operează, în virtutea legii, transformarea datoriilor in cre­anțe amortibile In termen de cel mult pa efectul de comerț, dintre care unii au dreptul să beneficieze de prezen­ta lege, iar alții nu, drepturile se vor stabili prin aceeaș hotărire față de fiecare dintre coobligați și in rapor­turile dintre ei. Aceleași norme se vor urma și pentru codebitorii și fidel ușorii din dreptul comun. Hotărirea judecătorului de ocol va putea fi atacată cu apel de creditor și debitor Înaintea tribunalului res­pectiv. “Termenul de apel este de o lună și va curge în toate cazurile de la pronunțarea hotărîrii. ALIN. NOU. — Hotărîrile tribuna­lului vor putea fi atacate cu recurs de către creditori și debitori înain­tea Curții de apel un termen de o lună de zile de la comunicare. ALIN. NOU. — Declarațiunile fă­cute din eroare la o primărie sau judecătorie necompetentă înăuntrul termenului legal, nu se vor anula, ci vor fi Înaintate direct instanței competente, considerîndu-se vala­bile. ART. 6. — Hotărirea judecătorului de ocol sau a tribunalului respectiv va forma titlul pentru creditor care nu-i va putea pune insă In execu­tare decât in condițiunile stabilite de art. 3 al prezentei legi. ART. 7. — Aceste dispozițiuni se vor aplica și proprietarilor agricoli, cari au între 10 și 25 ha., înlăturați de la beneficiul conversiuni sau con­cordatului categoriei lor, cu condi­­țiunea de a face declarațiune că-și restring cererea numai pentru 10 ha, abandonând restul proprietății, ur­măririi de drept comun a creditori­lor. In acest caz judecătorul de ocol, sesizat prin cererea debitorului, va hotărî, ascultând și pe creditor, cota aferentă din totalul datoriei ce ur­mează a fi repartizată acestor 10 ha. Judecătorul va determina în ace­laș timp locul unde cele 10 ha. vor fi defalcate după normele prevăzu­te în regulamentul prezentei legi, articolelor 8 și 9­30 ani și cu maximum 4 la suta do­bândă pe an. Creditorii cari au primit. In regula­­­rea datoriilor, noile creanțe de conver­siune pe 30 ani cu 4 la sută dobândă, vor fi Îndreptățiți Ca, Intr'o proporție și până la o limită ce se va stabili prin lege, să poată converti propriile lor datorii sau garanții exigibile pe baza acestor titluri de creanță și in a­­celeași condițiuni. Statul nu are și nu poate să suporte nici o sarcină financiară in acest pro­ces de regulare a datoriilor agricole, nu va plăti nici procente, nici capete. Nu va emite rente și nu va garanta o­­bligatiuni. El rămâne la rolul de me­diator intre părți prin intermediul jus­tiției. OBIECȚIILE D-LUI BULGARU D. prof. V. BULGARU (georgist). După sistemul clar și simplu, expus de d. Bordeni, ne putem opri aici, termi­nând legea conversiunii, cu principiile extinderii obligativității la toate cate­goriile de creditori și debitori. PROPUNERILE UNUI MAJORITAR D. TRAIAN TINO (majoritar) este de părere să se acorde conversiunea o­­bligatorie și pentru proprietatea peste 35 hectare. " Examinand articolul nou din proiect arată că diferența făcută între mica și mijlocia proprietate stă in art. 2 din proiect. Art. 9 arată datoriile agricole care intră In conversiunea mijlociei pro­prietăți. Propune să se introducă și datoriile pentru fusămânțări, nu însă pentru munci agricole; deasemeni trebue să se admită extinderea conversiunii dato­riilor agricole când se pot aduce și ga­ranțiile terților de același natură. Se declară pentru concordatul obli­gator. D. STEFANESCU-GOICEANU Uu­­pist­ se pronunță contra bifurcării. Să fie o singură categorie pentru toți a­­gricultori, mari și mici. EGALITATE DE TRATAMENT D. N. LAHOVARY (majoritar), spu­ne că conversiunea era formula cea mai clară și cea mai chibzuită pentru asanarea datoriilor agricole. Consideră că toți agricultorii trebuie tratați în mod identic. Baza de con­versiune stabilită pentru mica agricul­tură să fie baza de conversiune și pen­tru marea agricultură. Nu este contra emiterii de obligațiuni, dar aceasta să se facă fără garanția Statului. D. AUREL MILEA este contra Îm­părțirii debitorilor agricoli pe categorii, cât și contra plafoanelor prevăzute in proect. Conversiunea să se facă printr o ins­tituție Care va emite hârtie cu putere circulatorie și regulatorie In raportu­rile dintre debitor și creditor. SENSUL LEGII D. IOAN TH. FLORESCU s­pune: Legea aceasta nu e un panaceu al fe­ricirii universale, nici o necesitate eco­nomică absolută. Ea este un punct de vedere al guvernului. Unii din colegii noștri din comisiune, uitând că guvernul, în proectul de lege, a prevăzut conversiunea facultativă pentru marea și mijlocia proprietate, adică la discreția creditorului, au cerut ca să nu se dea creditorului obliga­țiuni garantate de stat și ca statul să nu contribue la complectarea dobânzii debitorului. Oare n’ar fi nebun Credi­torul dacă ar primi convertirea crean­ței, pe 30 ani, reducănd-o cu 50 la sută și neavănd In schimb nici măcar obli­gațiuni de Stat, cu putere circulatorie? Ședința s’a ridicat la ora 9 seara. Cea viitoare, azi, la ora 4 d. a. timp de 2 zile fu un măcel­­ cumplit. Cetatea, insă, nu se închină așa de repede. O altă armată de 16.000 de Turci o intrinse, cu atâta noroc, Swierczewski cu cazacii lui și cu 9000 de Moldoveni, încât 7000 de Turci pierră uciși de săbiile lui. A treia luptă se deta, tot cu atâta no­roc, la Țelhin, acolo, grație unei stra­tageme dibace oastea turcească fu împărțită și, repede, cazacii spriji­niți de regimentele valah­e, o pu­sese in nerînduială, iar valah­ii, de la aripi o fugăriță. Se comisese, insă, o greșală de tactică: se lăsase necu­cerit înapoia armatei care înainta, cetatea Brăilei, und­e era închis pre­tendentul la scaunul domnesc din Moldova. Ivonia, prin cruzimea sa, se arătă, in mai multe împrejurări, nedemn de ostașii viteji cari se lup­tau pentru el: pe prizonierii Turci, punea să-i aducă in fața infanteriei sale, care îi ciopârțea cu coasele. (­Iwonia zeigte sich durch Grau­samkeit bey mehrerer Vorfällen un­würdig dass so töpfere Krieger für ihn fochten; die gefangenen Türken Hess­er vor seine Infanterie führen und mit Sensen zerhachen"). Și, in Tehiu, Valahii n’au lăsat un om în viață, pe când cazacii mult mai mărinimoși, s’au îndreptat spre Bialogrod, u­nde au prefăcut in cenușe mai toate mahalalele. împotriva garnizoanei, pornite să răzbune pe Turci, Swierczewski câș­tigă a 4-a victorie — întrebuințând tactica sa, — intocmindu-și cazacii in trei grupuri. In linia întâia erau 400 de soldați, având scuturi rotun­de și tunurile cele mici, pe care le adusese cu sine, aceștia Încercară, mai intâiu, să risipească Măiârimea Turcească. Dacă, insă, Turcii nu vro­­­iau să se retragă in fața unui număr mic de dușmani și înaintau, totuși, în­spre Tunuri, atunci cei patru sute de cazaci, sub comanda chiar a lui Swierczewski, cari se aflau la aripa dreaptă, îi acopereau cu o ploaie de săgeți; in acelaș timp, alți patru sute de cazaci, porniți din partea stân­gă, ii atacau cu lăncile. Intre timp, grupul intâiu, recâștigând libertatea de acțiune, își putea întrebuința tu­nurile, cari provocau o mai mare zâpăcială printre Turci. Valahhii, orânduiți la capetele aripilor, se nă­­pustiau in aceleași clipe, in flancu­rile călărimei turcești, sau mai bine zis a cumplitului "blachtgewühl". După aceste lupte, Sultanul Selim Începu să se îngrijească de soarta Împărăției sale și intr’adevăr, dacă mica oștire sn’ar fi fost nevoită să se odihnească lângă Assa și s’ar fi putut folosi de spaima dușmanilor și dacă Ieremia Tschaniewicz, boier walach și comandantul cetății Chot­­schin, n’ar fi făptuit mârșava tră­dare (...hätte nicht in der Folge Jeremias Tschamiewicz, Walachi­­scher Boyar und commendant in Chotschim, den absdheulichen Ver rath begangen...) soarta împărăției turcești ar fi fost foarte nenorocită, dar in nici un caz ea n’ar fi fost distrusă, după cum susține Gorceki. Și pentru c­ă Selim iși adunase toa­­tă oștirea, Ioan-Vodă lăsa pe Iere­­­mia, cu 12.000 de oameni, lângă Du­năre spre a observa mișcările Tur­cilor, iar el se retrase în Moldova pentru a strânge oameni cât de mulți și merindele trebuincioase­lor Ieremia, cumpărat de cei 30.000 de techimi turcești și de făgăduielile lui Petryh­, nu dădu de veste lui Ioan- Vodă, că oștile turcești se apropiau și le lăsă să treacă Dunărea. Turcii erau în număr de 200.000 și aveau 120 de tunuri. Ieremia trimise, apoi, rapoarte spunând că numărul duș­manilor nu se ridică la peste 30.000. In zadar cazacii, au încercat să-l previe de necredința lui Ieremia și să-l sfătuiască să nu dea lupta prea in grabă, mai cu seamă că Suvierc­zewski Își dăduse bine seama de marele număr al Turcilor, socotind după nenumăratele avan­posturi Dar, Ioan-Vodă avea Încredere în Ieremia și in rapoartele lui, văzând in acelaș timp, că Turcii­­ fiind Încă intr’un număr restrâns se te­m­au să dea lupta. In timpul luptei, Ieremia eernău­­țeanul trecu cu toată călărimea de partea Turcilor; mâniat peste mă­sură, Ioan-Vodă iși îndreptă numai decât cele 80 de tunuri Împotriva ei și cum din această pricină mulți dintre călăreți săreau gata să treacă iar de partea voevodului Moldovean, Turcii se năpustiră asupra lor, iar cei mai mulți, din ei, peniră. Două atacuri ale infanteriei turcești fură respinse de artilerie moldovenească, cu toate că cea turcească era supe­rioară în numai. Dar, o ploaie lo­cală udă pulberea și tunurile nu se mai putură întrebuința. Atunci, reuși al treilea atac tur­cesc, iar Ioan fu nevoit să se retra­gă cu cei 250 de cazaci rămași in viață și cu cei 20.000 de Valah­i. Tunurile lăsate pe câmpul de luptă fuseseră umplute cu pulbere și fă­cură explozie, când Turcii încerca­ră să se folosiască de ele. In ziua de 11 Iunie, Ioan-Vodă fu nevoit să se predea, căci își așezase tabăra intr’un loc lipsit de apă. Turcii, de rea credință, ca întotdeauna, il o­­morâră. (...wurde aber nach der den Türken dam als gewöhnlichen Treu­­b­sigkeit das schanählichste ermor­det). Cazacii și-au croit o soartă mai bună luptându-se cu Îndârjire până ce nu mai rămăseseră in viață decât 18, cari răniți și mânjiți cu sânge au minunat pe Turci și pre Poloni, după cum scrie Fredro. Li se făgă­dui o soartă bună, cu condiția să treacă de la mahometanism; ei se răscumpărară, unul câte unul, după cum le trimetea banii strânșii, prie­tenii și conducătorii rămași in Polo­nia. Numele acestor viteji (afară de Swierczewski) sunt: Koslowski, So­dorski, Janci, Zalesch, Kopitzki, Res­­kowski, Socolowski, Lzbisowski, Ci­­sowski, Sacinski, Bogsicki..." Și cu aceste nume se Încheie , rândurile privitoare la Ioan-Vodă I cel Cumplit în cartea lui von En­­­­gel „Istoria Ucrainei și a cazaci­i­lor ucrainieni“. Scar­lat Callimachi BURSA BUCUREȘTI, 29 Ianuarie 1932 Au cotat la: BURSA OFICIALĂ 100 lei 15,15 fr. fr. la Paris 580 lei 11 ră­steri, la Lond­a 100 lei 3,05 fr. elc, la Zurich La noi devizele se nego­ciază la cursuri medii 6.58 579.00 167.00 23.25 B-ca Națională 4800, 175, 200 B-ca de Credit 260 Astra Română 370, 63, 58 Steaua Română 130, 20 Credit Minier 95 Naționala Asig. 235 S. T­ B. 745 Credit Industrial 215 împrumut Stabilizare 58, 58­­% împrumut. Refacere 42 K. 42H Renta impropr. 31K, 3154, 32, 3154, 31% Scris. Urb. Buc- 10 % 700, 7054 Scris. Urb. Buc. â%­­17%s, 48 Scris. rurale 5% 35 % Scris. Urb. Iași 5% 40Va Unif. ac. Paris 5% 470 Franci francezi Lire sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci eívetieni Cor. cehoslovace Mărci germane Fiorini olandezi 6.59 584.00 167.55 23.37 8.46 32.79 4.98^ 39.85 67.60 Cursu! monedelor străine Franci Francezi Lire Sterline Dolari Franci belgieni Lire italiene Franci elvețieni cehoslovace 6.62— 6.64 570.00— 580.00 166.00- 166.50 23.00— 23.50 8.40- 8-50 32.70— 32.90 4.93— 4.98 UN MARE INCENDIU LA BRAȘOV BRAȘOV. 29. — Un incendiu cu pro­porții foarte mari a izbucnit la locuințe, d-lui colonel Popovici, fratele fostului ministru de finanțe din str. Prundului No. 14. Focul a luat naștere de la o sobă de­fectă și s’a întins cu o repeziciune ui­mitoare la acoperișul casei care a fost mistuit complectamente. S’a dat de ves­te pompierilor, cari au sosit imediat la fața locului. Operațiile pentru localizarea incen­diului au durat aproape 4 ore. In cele din urmă, pompierii au reușit să stingă focul, care la un moment dat amenința să se întindă și la clădirile învecinate In afară de acoperișul casei și câte­va camere care au fost mistuite com­­plectamente de flăcări, au fost arse la parte și deteriorate toate mobilele din interior. Pagubele se cifrează la aproximativ un sfert de milion de lei. DELEGATUL INDIEI LA GENEVA LONDRA, 29 (Rador).­­ D. Samuel Hoare, șeful delegației indiene la conferința dezarmă­rei, a părăsit azi după amiază Londra, îndreptându- se spre Geneva. Schimbul in străinătate ZURICH Shilingi austriaci Mărci germane Penga Fiorini olandezi Drahme Zloți Dinari Lire Turcești Leva Napoleon Aur Lire sterlină aur 19.50— 19.75 39.70— 40.00 22.00— 22-50 67.00— 68.00 1.95— 2.00 18.70— 18.90 2.85— 2.90 78.00— 79.00 1.08— 1.12 685.00— 687.00 826.00­ 828.00 29 IANUARIE 1932 LONDRA (închiderea) Londra 88.05 New-York 25.40 Belgia 354.50 Italia 127.40 România 15.15 Elveția 495.50 Olanda 1022.75 Berlin Amsterdam New-York Londra Paris Milano Fraga Belgrad București Varșovia (închiderea) 121.15 206.40 5.12 Vi 17.76 % 20.17 l/1 25.68 13.18 9.05 3.05 57.40 Procesul unor falsifica­tori de bancnote CERNĂUȚI. 29. — In fața Curții cu Juri din localitate a venit spre jude­care procesul falsificatorilor de banc­note Nicolae Guțul, Teodor Burac și Domnica Zurcovski. După ascultarea acuzaților au urmat pledoariile avocaților. Avocații au demonstrat că acuzata Domnica Zurcovski e iresponsabilă. D. procuror Axani a cerut ca acuzata să fie pusă sub supraveghere medicală. Curtea a decis amânarea procesului, pentru ca femeia Domnica Zurcovski să fie pusă sub observație medicală. INFORMAȚIUNI Inspectorii și Inspectorii generali financiari din Ardeal și Oltenia au fost convocați ieri dimineață la mi­nisterul de finanțe unde au primit instrucțiuni pentru măsurile ce vor trebui să ia în vederea intensificării încasărilor in aceste două regiuni. Tot cu acest prilej s’au pus la punct și unele chestiuni in legă­tură cu începerea lucrărilor comisiu­­nilor anuale de impunere. Revelațiunile senzaționale asu­pra traficului de carne vie în Capi­tală cu toate dedesubturile organi­zațiilor pentru exploatarea femeilor din casele de toleranță, fac ca lu­crarea d-lui Dinu Dumbravă, „NE­GUSTORII DE FEMEI“, să aibă un imens succes de librărie. La vânzare nu se mai găsesc de­­cât puține exemplare cu tot tirajul considerabil. Broșura elegant tipă­rită și bogat ilustrată costă 20 lei. Din pricina lipsei de fonduri, primă­ria municipiului Cluj nu mai poate a­­corda ajutoare șomerilor. D. dr. V. Hodor, Inspector regional administrativ, a plecat la București, spre a cere guvernului să i se pună la dispoziție noul fonduri. Primim o plângere din partea mai multor invalizi și văduve de războiu din comuna Morteni, județul Dâm­­bovița. Ei arată că nu li s'au plătit pensiile de zece luni. Invalizii și vă­duvele de război mai se plâng că autoritățile cărora li se adresează nu le dă nici o atențiune. La Beiuș a încetat din viață Emil Selegean, directorul liceului greco-ca­­tolic. Țăranul Petre Moraru din Zalău a găsit in apropiere de comuna Recea cadavrul unui bărbat mâncat de lupi. Nu s’a putut stabili identitatea vie­­­timei. In rândurile funcționarilor de banca din Cluj domnește o vie nemulțumire determinată de faptul că direcțiunile băncilor au decis să majoreze orele de lucru. La Oradia au fost arestați mai mulți falsificatori de monete de 20 de lei. Au­toritățile refuză să dea lămuriri in in­teresul cercetărilor. Citiți toți azi: „ÎNTREBAREA LUI“. Un suflet ales, pus in chinui­­torul impus intre comandamentle prieteniei, sincerității și dragos­t; de Emma Haushofer-Merk, in „Lec­tura" floarea literaturilor străine, Lei 3, scrierea complectă. La chioș­cari și librari.­­ La Cluj s’au declarat cinci sute ca­­zuri de gripă.. O școală a fost Închisă deoarece 50 la sută din elevi sunt bol­navi. In prima lui tinerețe, Casanova a făcut cunoștința unei fermiere fru­moase, cu care a avut o aventură neașteptată, descrisă foarte sugestiv in capitolul din memorii reprodus in ultimul număr al „Adevĕrului Lite­rar" sub titlul „In caleașca". Guvernatorul Băncii Greciei, de acord cu guvernul grec, a cerut Comitetului financiar al Ligii Nați­unilor să roage pe sir Otto Niemeyer de la Banca Angliei și membrii comitetului, să vină la Atena pen­­t­­ru a studia situația monetară, fi­nanciară și economică a Greciei INTERESANT PROCES LA BRASOV BRASOV, 29. — Azi dimineață a ve­nit spre judecare In fața tribunalului din localitate, prezidat de d. Radu Pas­­cu, interesantul proces al nenorocirii produsă în ziua de 23 Februarie anul trecut la laboratorul de firme al socie­tății Concordia, nenorocire care a pro­vocat moartea a 3 tinere fete. Acuzatul, d. Ștefan Farcaș, este di­rectorul Întreprinderii, căreia i se im­pută că nu a luat suficiente măsuri pentru evitarea unei nenorociri și nu ar fi respectat regulamentele in vigoare. Acuzarea este susținută de primul procuror d. Ioan I. Popovici, iar apă­rarea prin d-nii avocați dr. Precup și Ir. Negus. In tot cursul zilei de astăzi a avut loc audierea inculpatului și a numeroși martori. Abia seara târziu, primul procuror d. loan Popovici, a desvoltat un aspru re­chizitoriu, scoțând in evidență vinovă­ția acuzatului, iar avocații apărării au evidențiat că d. Ștefan Farcaș nu poa­te fi făcut vinovat de vre­ o neglijență și că totul se datorează unei fatalități. Tribunalul a rămas in deliberare pâ­nă Luni dimineața. A apărut revista Mo. 202 CINEMA Cu următorul bogat sumar: PROCEDEELE DIN „TRADER-HORN” de D. I. SUCHIANU ALEASA FREI FOTOGENIA de LUCREZZIA KAR LILIAN HARVEY, PORTRET de PETRE­I GHIAȚA CINEMATOGRAFUL ȘTIINȚIFIC începuturile și evoluția filmului în România Vedetele străine despre concursul nostru de FOTOGENIE KING VIDOR: DIN SECRETELE REGIEI GESTUL PE ECRAN Reportaj Ilustrat din lumea vedetelor O ORA CU CHARLIE CHAPLIN De la corespondentul nostru din Londra Nou amănunte asupra marelui concurs de fotogenie OSLO Cum pot participa concurentele din Capitală Actualitatea în imagini.—Caleidoscop săptămânal.—Din toată lu­mea— stăm de vorbă.—Note.. Reflecții... Imagini ..—Cronica Mi me or. etc. 8000 LEI PE­TRU O IDEE de PLACARD Premiu­­ n bani instituit de revistă pentru filmul .SHANGHAI-EXPRESS« 36 pagini mai - In 3 culori - iei IO Exemplarul

Next