Adevěrul, februarie 1933 (Anul 47, nr. 15055-15078)

1933-02-02 / nr. 15055

regina 2-a ei. Ar putea lipsi fără ca servici­i sa şuiere. Dar mai știu că dând-o afară o arunc iremediabil in ghia­­rc^c nenorocirii, poate» c!-i*un intro1 mizerie care va sfârşi cu moartea. Deasemenea d-ra Ypsilon,—inu­­tda in serviciu, — numită după in­sistentele lui Alfa, are o mamă bă­trână văduvă și doi frăţiori, copii de şcoală, pe care-i susţine. Tot astfel tânărul Ita, medic, ar mân de foame dacă ar fi eliminat..­­D aşa mai departe. Şi „federaţia" crede (şi aceasta o reclamă mereu) că va putea ea face această operaţie de călău ? Eu n o cred. Şi eliminarea aces­tor inutili, pe lângă că creiază un şomaj la care un stat bine organi­zat e dator să se gândească, dar este ea însăşi — cum am arătat mai sus — inutila echilibrului buci­­şetar, neputând atinge mari pro­porţii. , Şi apoi problema are şi o altă faţă. Când se vorbeşte de eliminări de funcţionari, mai toţi se gândesc la acei din ministere, pe când ma­rea majoritate a inutililor nu sunt numai ei, ci acei din serviciile ex­terioare. Şi cine va face, cine are posibili­tatea de a face acolo triajul ? Şi apoi nu e de ajuns să ai voin­ţă de a face acest triaj, ci mai tre­buia şi competenţa. Şi dacă e vorba de necesităţile serviciilor mă gândesc la cele afir­mat-l­e data de directorul „Adevă­rului“. Dacă serviciile ministerelor ar fi conduse de oameni cu adevă­rat competenţi şi dornici de a ga­ranta statului un bun aparat admi­nistrativ, numărul acestor funcţio­nari nici n'ar fi suficient. Inutilii de azi, dacă şefii ar şti să le dea de lucru, ar deveni utili. Şi toate ar merge bine şi implicit budgetul s’ar echilibra de la sine ! Să nu uităm iarăşi că mulţi ilegali sunt mai u­­tili decât mulţi legali. „Federala asociaţiilor funcţionă­reşti“ ar putea avea însă şi un alt ideal. Să se creeze şi în statul no­stru, aşa cum e tendinţa tuturor statelor moderne, un vast organism de cooperaţie cu multiple centre în ţară, (nu numai de consum şi ban­car, cum avem rudimente acum) ci şi de producţie. Asemenea organizaţii ar putea absorbi în birourile lui elementele eliminate eventual de stat, după ce ar fi instruite în această direcţie. Marele proletariat intelectual, creat prin eliminări, ar găsi­ astf­el un debuşeu pentru munca lui, o mun­că utilă lor şi societăţii. Strigătul preşedintelui „Federa­lei asociaţiilor de funcţionari“­. „Să se termine o dată cu chestiunea nu­mirilor ilegale", nu va ajuta la re­zolvarea problemei inflaţiunii bud­getare. E un nou mit ce şt­ia creat funcţionărimea (o parte din ea) şi căutătorii de reţete miraculoase. Operaţia ar fi şi dureroasă, şi pentru moment — inutilă. Va crea un vid în aluatul budgetar, şi fiindcă politicianii noştri — ca şi Natura — nu sufăr vidul — se vor sili imediat să-l umple. Chiar azi când se ţin întruniri monstre cu asemenea lozincă — au foc numiri noui. Suntem gata să dăm dovezi. Doctorul Yţyrec demonstraţia muncitorească dela rafinăria Astra Română din Ploeşti O incăerare potolită graţie prudenţei PLOEŞTI. 30.­­ La rafinăria de petrol „Astra Română“ din locali­tate, muncitorii s’au dedat astăzi pe seară la o demonstraţie care este din comun. Iată cum s’au petrecut fap­tele : In Decembrie anul trecut s’a în­cheiat, intre direcţiunea societăţii şi cei aproape 4000 de muncitori ai rafinăriei, un contract colectiv de muncă, care urma să fie pus în apli­care dela 1 Ianuarie. Printre alte condiţiuni, contractul prevede ca să nu se concedieze nici un muncitor. Direcţiunea rafinăriei, a conce­­diat totuşi Sâmbătă 20 de muncitori iar astăzi alţi doi. Astăzi după amiază, delegaţia lu­crătorilor s-a prezentat la direcţiune spre a discuta chestiunea celor con­cediaţi. Directorul rafinăriei, d. Bussi şi administratorul N. Moisescu au re­fuzat să primească pe delegaţii mun­citorilor. Delegaţia s’a înapoiat la rafinărie şi a comunicat faptul acesta mun­citorilor, care tocmai părăseau lu­crul fiind schimbul de ora 4. O DEMONSTRAŢIE NEBANUITA Lucrătorii au venit în număr de câteva sute in faţa clădirii direcţiu­nii şi au cerut insistent ca delegaţia lor să fie ascultată. Conducerea rafinăriei anunţând chestura au plecat spre biurourile so­cietăţii mai mulţi comisari şi gar­dieni publici. La ora 5 d. a., grosul muncitorilor terminând lucrul s’a îndreptat dea­­semenea spre imobilul direcţiei, unde s’au alăturat celorlalţi lucrători care se aflau acolo, formând un grup compact de peste trei mii de inşi. INCAERAREA Poliţişti sosiţi la fabrică au fost primiţi ostil de către mun­citori. S’a produs o încăerare in toiul căreia s’au tras focuri de armă în aer. Lucrători în­dârjiţi au început să arunce cu pietre în neamurile clădirii direcţiunii, devastând întrea­ga faţadă. Sirenele fabricii fhierau prelung dând alarma. Atraşi de fluerături mii de muncitori de la celelalte rafi­­nării din apropiere au venit spre biurourile societăţii .,As­tra Română”, staţionând tot timpul în jurul rafinăriei. Au venit deasemenea până şi fa­miliile muncitorilor. In cele din urmă s-a cerut a­­jutorul armatei. Au fost trimi­se mai multe plutoane de jan­darmi şi trupă. Deasemeni au plecat imediat la fabrică d-nii procuror Nedelcu, chestor Mi­­şu Porumboiu, Petre Stegăres­­cu, inspector general al mun­cii, maior N. Bucur şi Al. Po­­pescu, şeful siguranţei. POTOLIREA SPIRITELOR Intre timp la rafinărie, inginerii, mai apropiaţi de muncitori, au in­trat în rândurile acestora şi au reu­şit în parte să potolească spiritele, a căror agitaţie neliniştea. Intre re­prezentanţii autorităţilor şi direc­ţiunea societăţii au început trata­tive. Rezultatul a fost că la ora 8 seara s’a citit muncitorilor o declaraţie­ dată de direcţiune, prin care se a­­rată că aceasta îşi ia angajamentul să respecte în mod sincer contractul colectiv de muncă,­in toate punctele lui şi că autorităţile nu vor proceda la nici o arestare printre muncitori. Numai după citirea acestei, decla­raţii manifestanţii s’au împrăştiat. Citiţi Magazinul N­O­U senzaţional CEL MAI N­OU CONCURS DE FRUMUSEŢE CHICAGO-TRIBUNE REALITATEA ILUSTRATĂ organizează pir. ink­saga iară cel mai nou CONCURS DE FRUMUSEŢE 51 din câte s’au făcut până az Amănunte com­plecte în ultimul număr al excelen­tei reviste REALITATEA ILUSTRATĂ candidate, doamne şi domni­şoare, vor avea călătoria gra­tuită, dus şi întors, in condiţiuni excepţionale, până la Chicago vadaiege REGINA expoziţiei mondiale ! PREMII DE 10.000 DOLARI g­raas« 1.680.000 LEI IN BANI ===! civilizaţii în formaţie, cum l-a şi pretat de altfel şi că astfel în ma­terie de teatru înaintea unei poezii dramatice am avut şi avem o artă a actorului român. In linia aceasta se aşează netăgăduit şi d. Tony Bulandra, care în splendida tinereţe a temperamentului său, astăzi miră puţin cu cei treizeci de ani declaraţi de carieră. Datorita calităţilor sale fizice de frumuseţe, eleganţă şi pre­stanţă, d. Tony Bulandra a ţinut aproape pretutindeni rolurile ca­re într’un limbaj de teatru se chiamă de prim amorez. A fost permanent ajutat d. Bulandra de vocea sa minunat timbrată, cal­dă, vibrantă, mlădioasă pe care mai ales o subtilă ştiinţă de fra­zare a făcut-o în­totdeauna un in­strument expresiv pentru foarte multe game sufleteşti. Din lista creaţiunilor d-lui Bu­landra trecerile dela un gen la altul de teatru, sunt suprinzătoa­­re, fie chiar numai strânse în ju­rul aceluiaş prim amorez despre care vorbeam. Sunt totuş atâtea stiluri pe care d. Tony Bulandra nu numai că Ie-a servit, dar le-a descifrat realizându-Ie ! Alătur două lucrări pentru a se vedea deosebirea dintre ele: „Heidel­bergul de altă dată“ și „Cidul“. In acel Karlhein, prinţul descă­tuşat de protocolul unei curţi­­ germane, care ia contact cu via­ţa la Heidelberg cu toate entu­­ziasmele ei tinereşti, d. Tony Bu­landra a ştiut să pună o prospe­ţime, o tinereţe prin care treceau luminile simple şi mari şi bucu­riile întocmai cum­­o pală de soa­re trece prin transluciditatea unei ferestre. Mai târziu însă când soarta acestui personagiu se în­tunecă, d. Bulandra învăluia, în­trista în forme severe și aristo­cratice o pâlpâire din sufletul principelui, care se armoniza în­cântător cu atmosfera medieval protocolară a castelului dela Karls­ruhe, iar la sfârşitul duios al ro­lului, intr’o revedere fără ur­mări, scurtă şi oficială, nimeni cu d. Bulandra n’a ştiut să armo­nizeze jumătăţile de tonuri, de­gradările unor stări sufleteşti. Şi apoi, d. Bulandra în Cidul lui Corneille. E un stil în acest dificil clasic pe care cu greu îl poate găsi un actor străin de tra­diţia artiştilor francezi. Intr’o formă severă, care se cere amplu arcuită, simplu realizată, trebuie totuş turnată o anumită sensibi­litate, turnată o substanţă care I să aducă până la înţelegerea pu- I blicului autentica realizare a per­­­­sonagiului. E un echilibru de gă- I sit intre forţe mari cari pentru un actor ce nu e dăruit in aceiaşi măsură şi de intuiţie şi de mij­loace de­ exprimare, rămâne ne­realizat. In majoritatea cazurilor, această tragedie clasică franceză, elementară în materialul ei (câ­teva sentimente: dragoste, onoa­re, străină de preocupările noa­stre), când este interpretată, se desfăşoară în mâna unui actor mai întodeauna pe laturea ei re­torică, accentuând astfel pe un vid de conţinut sufletesc o senza­ţie de fals şi de bombastic. Lu­crul acesta nici nu s’a simţit în interpretarea d-lui Tony Bulan­­dra. D-sa a găsit acel punct de imbinare al celor două forţe şi a creiat singur. Dar supleţea, de talent a d-lui Bulandra e infinită. Dela Ba­taille, la Strindberg —­ o robustă păstrare de mijloace şi o perpe­tuă trecere prin stiluri. Astfel se poate caracteriza arta minunată care astăzi dăugând inteligenţe ambiţii şi posibilităţi de compu­nere, întregeşte pe strălucitul prim amorez, cu încă un tărâm de creaţie care va mai înflori încă mult, suntem siguri, peste cei treizeci de ani de carieră. Ion Marin Sadoveanu Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ „Optra lui César Franck“ Conferinţa d-lui Sym A fost incontestabil prima con­ferinţă în acest gen ţinută la noi. In ea, conferenţiarul a tratat numai estetica muzicală, făcând ample teorii tehnice de muzică. D. SYM D. Sym­ pare a fi evitat voit să utilizeze note anecdotice sau chiar date biografice, pe care d-sa pre­tinde că fiecare le poate avea la îndemână, în dicţionarele de spe­en­cialitate sau în almanahurile en­ciclopedice anuale. Consecvent titlului pe care l-a dat conferinţei sale, nu s-a ocupat în ea decât de opera componistică a lui César Franck şi mai în­deo­sebi de aportul inovator al acesteia în muzica lumii, D. Sym a anali­zat astfel rând pe rând această o­­peră, din punct de vedere: mişca­re, emotivitate, melos, ciclism, in­venţie melodică, cromatism, imita­ţie (sau influenţă), ritmică, armo­nizare, cadenţă, sonoritate religioa­să (prin fugă şi canon), moduri ar­monice şi fonestetică în genere. După o frumoasă şi originală di­sertaţie, asupra însemnătăţii Ca­denţei în muzică, a demonstrat că cea mai însemnată invenţie a lui Franck este­ o întrebuinţare în­drăzneaţă a seriilor de acorduri complimentare alterate; că mlădie­rea armoniei este cel mai mare a­­port aduse de Franck muzicei şi a încheiat cu următoarea proorocire a viitorului muzicii franceze : „Franck este „precursorul" acelei evoluţii — proprii muzicii franceze — de la care e de crezut că va să vie o stare de clasicism, față de care Debussy va rămâne un „pri­mitiv“. MUSICUS Cronica muzicală Pro - Arte“ . Programul muzical de Sâmbătă, a fost consacrat lui César Franck. A început cu Trio concertant, in fa diez, pentru pian, violină şi violon­cel, în interpretarea căruia a stră­lucit muzicaliceşte numai pianul d-lui Filipnescu. A urmat Ave Maria şi Pie Jesu (extrase din l’Organiste), cântate de d. Istratty, acompaniat la „harmo­nium“ de d. Filionescu, care ne-a făcut să simţim că încerca pentru întâia oară acest instrument. Apoi, Paris Angelicus (din Messe solenneile) şi la Procession, cu d-nii Filionescu (pian), Metzner (violina) şi Cocea (violoncel), cântate de d. Istratty, dintre care ultima într’o foarte inimoasă interpretare. In ele a putut, d. Istratty, să-și valorifice muzicalitatea sa firească, foarte bine pregătită pentru acest gen de fru­moasă muzică bisericească. Programul s’a Încheiat cue o admi­rabilă interpretare a Sonatei, in La major, pentru pian şi violină, in care ambii instrument!.?!­­*vo.: Alfred A­­lessandrescu şi Nina Alexandrescu — s’au întrecut prin virtuozitate, inte­ligenţă muzicală şi stil potrivit. D-na Nina Alexandrescu, pe care o ascul­tam, cu acest prilej, întru întâia oară, n’a făcut decât să ne întăreas­că părerea de rău că n­u o putem auzi mai des, d-sa apărind de astă dată cu un „trac“, pe care numai rafinata sa muzicalitate şi siguranţă violonistică l-au putut victoria a de­păşi. Sym A. Cărţii-reviste A apărut „încotro“, anul III No. 85 cu următorul sumar: Atenţiune, începe controlul străin. D. Tony Bulandra in­halat şi papuci. Vizita regală. D. Mirto şi locomotiva. Regii şi sarmalele. „O să ajungi cât Potârca“. Marele concurs general pentru buget. Sinaia sub zăpadă şi zăpada sub sportivi. Reportaj politi­­co-sportiv cu diferite indiscreţii şi numeroase adevăruri. Avonuri. Fap­te. Răfueli. Culise. Polemici. Rău­tăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel, 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Val. Repertoriul Teatru­lui Naţional MARŢI 31 Ianuarie: Găgăuţă, Vede­nia, Joc primejdios. MIERCURI 1 Februarie: Titanic Vals. JOI 2 Februarie matineu: înşir’te Mărgărite; soara: Găgăuţă, Ve­denia, Joc primejdios. VINERI 3 Februarie: Titanic Vals. SAMBATA 4 Februarie, matineu: Vlaicu-Vodă; seara: Scandalul. DUMINICA 5 Februarie, matineu: Ion; seara: Titanic Vals. LUNI 6 Februarie, premieră: Theo­­d­rys. a R­e­q­a­el & $■# Secrete divulgate Un fost ofiţer al „Intelligence Service"-ului, d. Mackenzie, care este şi un scriitor englez de mare talent, publicase o carte „Amintiri“. In urma acestui roman, d. Ma­ckenzie a fost urmărit de „Official Secrets Acts“ pentru motivul că în lucrarea sa ar divulga secrete diplo­matice pe care le cunoscuse în tim­pul războiului, graţie misiunilor sale. Procesul s-a judecat zilele trecute în şedinţă secretă­ la Londra. D. Mackenzie a fost condamnat la 100 livre amendă şi 100 livre cheltueli de judecată. Huxley călătoreşte Romancierul englez Aldous Huxley a fost la Paris de unde a plecat în America centrală, iar la primăvară va fi la New-York. In romanul său „Cea mai bună dintre lumi“, care vă apare luna a­­ceasta Aldous Huxley, critică exage­rările acestei civilizaţii standardiza­te a cărei imagine o va vedea abea în Statele Unite, dar pe care a re­dat-o cu o anticipată îndrăsneală. De la Asociaţia ca­­tolicilor din Bucu­reşti Existând de zece ani şi mai bine a ceastă asociaţie organizează an de an cicluri de conferinţe şi şezători a răsunet tot mai viu in publicul a­­istent. Duminică, 29­ Ianuarie a. c. a avut loc a 45-a şezătoare publică, in- 1 .v­l comemorării lui Hildebrand frollo, fost profesor la liceul Lazăr­­ la seminarul pedagogic universi­­ar, precum şi secretar general al Asociaţiei profesorilor secundari şi al Asociaţiei catolicilor din Capitală. Cuvântarea comemorativă a fost oştită de către d. profesor loan Georgescu. Timp de trei sferturi de oră d-sa a înfăţişat întâi viaţa, pe urmă activitatea şcolară şi cea lite­rară a comemoratului. Pe teren şco­­al s’a remarcat printr’o serie de manuale şi ediţii de texte din autorii­atini, foarte bine îngrijte, precum şi prin numeroase lecţii şi conferinţe neuitate. Pe teren literar, el s’a dis­­tins întâi ca traducător mai ales din autorii clasici (Eschil, Horaţiu, Ci­cero şi in deosebi Catul), ca poet o­­riginal, precum şi ca eseist de mâna întâi. Probele aduse de conferenţiar că poezia religioasă a defunctului e superioară poeţilor contimporani au fost foarte concludente. Numerosul şi alesul public a felicitat şi aplau­dat călduros pe conferenţiar. In afară de conferinţa aceasta, părintele Iovanelli a cetit felurite ştiri din lumea creştină de pretutin­deni; pe urmă a proiectat și explicat minunate vederi luminoase din Ce­hoslovacia. »^g» Inaugurarea cursurilor Voevodului Mihai cu grupul colegilor merituoşi Suveranul urmăreşte atent educa­ţia marelui voevod Mihai. Se îngri­jeşte, folosind desigur aptitudinile acestuia, să-i crească in mersul vre­mii, indrumându-1 în aceiaşi măsură către sport şi către carte. N’a fost, în ultimii ani, manifes­tare atletică mai importantă la care voevodul, spectator modest dar com­­petinte, să nu fi luat parte. După cum nu e ramură sportivă în care să nu-şi poată măsura însuşirile şi cunoştinţele cu cei mai buni. Pe tărîmul cărţii, copilul de rege n’a avut, până acum, prea mult pu­tinţa să se afirme. A împlinit 11 ani in luna octombrie a anului tre­cut şi­, in mod firesc, a încheiat a­­bia cursurile primare. Voevodul Mihai a devenit licean­­u. Ca vlăstar domnesc, n’avea decât di să’nveţe cu profesori aleşi, cari să vină un număr de zile pe lună la palat, unde să predea voevodului o cele cuprinse in cărţile clasei res- s pective.. Regele a vrut însă altfel. „ Este interesantă voinţa suveranului: voevodul nu trebue să înveţe sin­gur“. In mod natural, profesorii, vi­­n­văţând numai cu principele moşte- ti nitor, sunt sfioşi, iar această sfiin­i­­ciune are urmări in îndrumarea lui. ii De aceia, regele a rugat pe d. Gusti, ministrul instrucţiei, să­ aleagă din­tre elevii, premiaţi, de o vârstă cu v voevodul, pe câţiva care să-i fie co-­n legi de învăţătură. Nu interesează o starea materială a copiilor. Sau, din potrivă, va fi un stimulent şi pen­tru aceştia, cari vor încerca să-1 vu-­­l treacă pe micul principe şi pentru voevod care va voi să se plaseze, ca­­ într’un concurs sportiv, în fruntea­­ colegilor săi de clasă. „ Dorinţa regelui s’a împlinit.. Eri dimineaţă, la ora 11, in încăperile cele mai ferite de zgomot ale pala- ] tului regal din calea Victoriei, a avut­­ loc sfeștania de începere a cursuri-­­ lor. A oficiat-o in sala de gimnastică de la parter, păr. Nae Popescu, pro­fesorul de religie al marelui voevod.­­ Voevodul Mihai avea in stânga sa­u pe d. Gusti, ministrul instrucţiei,­­şi­­ pe profesorii săi, indicaţi de casa re-­­­gală; 1 Păr. N. Popescu, profesor la Făcul-­­ tatea de Teologie a Universităţii din­­­ Bucureşti, pentru religie ; Ena­che Ionescu, profesor titular definitiv la liceul „Matei Basarab“,­­ pentru limba română şi istorie ;­­ Leo Thévenin, din Misiunea Fran- ? ceză, pentru limba franceză;­­I. Bratu, directorul invăţământu-­­ lui secundar, pentru matematici ;­­ Al. Mumuianu, profesor titular de-­­­finitiv la liceul „Gh. gineai“, pentru şt. naturale şi geografie ; Colonel Emil Pălăngeanu, pentru educaţie fizică;­­ N. Saxu, inspector general, pentru desen, caligrafie şi muzică ; Florica Muzicescu, profesoară la Conservatorul din Bucureşti, pentru pian; Maior N. Macaveiu, pentru lucrul manual. In dreapta voevodului erau cei patru colegi. In faţa lor, regele, în­soţit de generalul Ilasievici, mare-­­ şalul palatului, colonel Pălăngeanu, , comandor Fundăţeanu şi căpitan ’ Ştiubei.­­ Regele părea emoţionat.­­ După terminarea slujbei religioa- ■ se, suveranul se îndreaptă către vo- I­evod pe care-l îmbrăţişează şi-l să­rută. După aceea, strânge afabil , mâna, celor patru elevi. Regele şi suita, urmat de voevod ■ şi colegii săi, au trecut apoi să­­vi­ziteze nouile apartamente ale voe­vodului. * La primul etaj se află şcoala, can­celaria, unde profesorii se adună înainte de curs şi în pauză, apoi sala I de clasă, căreia nu-i lipseşte nimic* din decorul obicinuit. Voevodul va­­ lua loc intr’o bancă alături de co­legi, îşi va încuia cărţile in pupitru şi-şi va pune caetul de teme alaturi de celelalte. La al doilea etaj, in trei încăperi, este amenajat un întreg’ muzeu. Principele moştenitor şi-a adunat­­ aci toate darurile căpătate din cea­­ mai fragedă copilărie. Secţiile de a­­­­vioane şi de unelte agricole sunt cele­­ mai bogate. In prima, aeroplane in : miniatură, de tot felul, demontate, ■ piesă cu piesă, de voevod şi montate­­ la loc cu îngrijire şi pricepere.­­ In secţia agricolă se află tot uti­­­­lajul unui bun gospodar, care îşi în- JI­­rijeşte bucata de pământ folosind­­ toate descoperirile technicei mo-­­ derne. In altă odaie, un pat, o masă şi un scaun, pe care un tâmplar le-a­­ dăruit voevodului.­­ Către ora 12, regele şi însoţitorii­­ săi s’au retras. Micul voevod care­­ coborise să-l conducă pe suveran,­­ şi-a luat atunci colegii şi s’a înapo­iat spre cele două etaje, urcând , treptele încet, şi zăbovind cu ei in fiecare încăpere, pentru a le arăta, amănunţit, obiect cu obiect, tot ce are acolo. Cursurile propriu zise ale voevo­­dului, încep astăzi, funcţionând după normele generale stabilite prin legea învăţământului secundar, şi după un regulament întocmit de di­recţia învăţământului şi vor conti- Ministerul apărării naţionale, Ser­viciul recrutării, aduce la cu­neştiin­ţă că încorporarea crg. 1933, se va face pe 1 Martie 1933, când tinerii urmează a se prezenta la cercurile de recrutare respective. La Baziaş Dunărea este îngheţată. De la Corabia la Mare gheaţa este oprită, iar de la Drencova la Bechet curg sloiuri. La Constanţa a avut loc o întru­nire a meseriaşilor şi micilor indus­triaşi. Vorbitorii au protestat împo­triva asociaţiei patronale care i-a impus în mod nedrept. Trenul personal No. 616 a lovit in gara Iveşti pe tânărul Victor Bou­­negru, provocându-i grave leziuni la cap. Vreo două sute de români mace­doneni care au fost colonizaţi în ju­deţul Duroslor au părăsit loturile lor şi au trecut în judeţul Caliacra. Autorităţile, vor să-i determine acum să se reîntoarcă in judeţul Durostor. Locuitorii din comuna Canara de pe malul lacului Si­ut-Ghiol, care a îngheţat, au prins eri două sute le­bede sălbatece. Regionala c. f. r. din Iaşi a fost sesizată că pe linia Iaşi-Dorohoi se fac fraude cu biletele de tren. In a­­ceste nereguli sunt implicaţi mai mulţi ceferişti. Ei nu perforau bi­letele circulare, astfel că pasagerii puteau călători de mai multe ori cu acelaş bilet. Curtea de conturi a verificat con­tul de execuţie a bugetului 1931 al regiei Monitorului Oficial şi Impri­meriile statului. Acest cont se cifrea­ză la venituri cu suma de lei 118 mi­lioane 567.273 şi la cheltueli cu suma de lei 95.742.043; a rezultat deci un beneficiu net de lei 22.825.230. Lacul Siutghiol a îngheţat. Pe a­­locuri ghiaţa atinge grosimea de doi metri. Vechile timbre de aviaţie de 50 bani, 1 leu şi 2 lei, vor continua să fie valabile până la 1 Februa­rie, şi vor putea fi preschimbate cu cele din noua emisiune până la 1 Martie. La ministerul de finanţe s-a îm­puternicit personalul de mai jos ca să constate veniturile impozabile şi să stabilească impunerile pentru proprietăţile agricole şi clădite in decursul acestui an: la Bihor; G. Filip la Braşov; Ad. Rimoşi, la Cluj; T. Geolgău, la Dolj; G. Bălan şi H. Petrariu, la Dorohoi; C. Lazăr, la Iaşi; M. Obrişcă, la Ilfov; Gr. Raj­­neski, la Orhei; N. Boruzescu, la Romanaţi; Gh. Cabu, la Sălaj; Ca­pac, la Tighina. In ultimul număr al revistei „Ra­­dio­fonia”, d. dr. ing. E. Petraşcu publică un Interesant şi documentat interview cu d­. prof. Hurmuzescu, în chestiunea marelui post naţional de 150 kw. Ministerul de finanţe, direcţia Cre­ditului judeţean şi comunal face cu­noscut că dela 1 Februarie 1933 va începe la toate sediile Băncii Naţio­nale a României din ţară plata cu­poanelor exigibile de credit judeţean şi comunal precum şi cele ieşite la soldi conform listei publicate în Mo­nitorul Oficial No. 16, din 19 Ia­­nuarei 1933. Asociaţia proprietarilor de locuin­ţe comunale au ţinut eri o. Întru­nire şi, a votat o moţiune cerând convertirea datoriilor. Dacă nu se găseşte un aranja­­ment, au arătat vorbitorii, proprie­tarii sunt ameninţaţi să-şi piardă casele. Debitorii cu creanţe către credi­torii străini au ţinut ori o întrunire la Sfatul negustoresc. S-a protestat împotriva măsurii nedrepte prin care se esclud atâţia debitori dela beneficiul legii asa­nării. Joi la ora 8 jumătate va avea loc o nouă întrunire, una, zi cu zi, până la sfârşitul a­­nului şcolar. Deocamdată clasa nu este populată decât de micul voevod şi cei patru colegi ai săi. Vor mai veni unsprezece, încât vor fi adunaţi aci elevii cei mai buni, aleşi din toate straturile sociale şi din toate regiunile ţării. Al. Graiu* D, subsecretar de stat al aerului a fost delegat, de d. ministru al finan­ţelor cu controlul şî administraţia fiscală a fondurilor rezultate din vânzarea timbrelor de aviaţie, a tim­­brelor de poştă aeriană şi din amen­zile încasate. Contabilzarea acestor fonduri se va face tot de d-sa. „Agence Economique“ anunţă că negocierile in curs in vederea în­fiinţării unei societăţi de petrol în Spania cu concursul societăţii ro­mâneşti „Cometa“ au fost între­rupte. BIRUINŢA CERCETATULUI de I. Simionescu In aparenţă pentru cercetaşi, car­tea frumos ilustrată şi îngrijit tipă­rită, se adresează tot atât de bine părinţilor ca şi profesorilor. Proble­ma educaţiei copiilor este tratată destul de larg, înstrăinarea sufle­tească, lipsa de contact cu lumea realităţilor,, dar mai presus moliciu­nea mintală şi trupească în care sunt crescuţi copii noştri* constituie un pericol chiar pentru neam. Cartea Românească Lei 60.— Şedinţa delegaţiei per­manente a naţional­­ţărăniştilor din Capitală Aseară a avut loc şedinţa delega­ţiei permanente a organizaţiei naţio­­nal-ţărăniste din Capitală. D. Virgil Madgearu, şeful organi­zaţiei, a arătat că la ordinea zilei fi­gurează neînţelegerile de la primă­riile de Negru şi de Verde între membrii partidului, şi a arătat că dorinţa sa este să schimbe actuala conducere. S-a hotărît ca joi dimineaţă să se ţină o nouă şedinţă la care va pu­tea participa şi d. Pompiliu Ioni­­ţescu, şeful organizaţiei de Verde, care eri lipsea din Bucureşti. D. Madgearu a spus apoi că aga­pele lunare de la restaurantul Mo­dern sunt organizate cu ştirea d-sale, în scopul strângerii rapor­turilor intre membrii organizaţiei­ din Capitală. Dovadă că la ultima agapă au asistat şi d-nii Maniu şi Mihalache. Celelalte agape care se organi­zează nu au însă încuviinţarea d-sale, şi nu pot fi tolerate deoarece dovedesc că se urmăreşte crearea de bisericuţe, cum a fost şi recenta agapă de la Luzam. Preotul Josif Schubert, şi fratele său Rudolf Schubert cu familia, a­­nunţă cu nemărginită durere înce­tarea din viaţă a scumpei lor mame Elisabeth Schubert decedată in Domnul. Sâmbătă 28 Ia­nuarie, la miezul nopţii, in vârstă de 76 ani, întărită cu Sfintele Taine ale Bisericii. Ceremonia funebră s’a oficiat Luni 30 Ianuarie, la ora 3 jum. p. m, in capela cimitirului catolic din şo­seaua Olteniţei, unde se afla depus corpul decedatei. Parastasul pentru odihna ei sufle­tească se va celebra în Catedrala Sf. Iosif, Marţi 31 Ianuarie, la ora 9 jum. dimineaţa. Familia şi rudele anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Adolphs L. Putin Pensionar al Băncii de Credit Român şi roagă prietenii şi toţi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la ce­remonia înhumării ce va avea loc Marţi 31 Ianuarie orele 3 şi juni, precis la Cimitirul Filer­­na. Editura ADEVERUL INFORMATIUNI roman de H. de BALZAC Preţul Lei 60 De vânzare la toate librăriile din ţară. Veeverul Mirori, având în stânga pe d. ministru Gsssty şi în dreapta elevii premi­an­ţi, colegii săi, şi parte din profesori

Next