Adevěrul, februarie 1933 (Anul 47, nr. 15055-15078)
1933-02-02 / nr. 15055
regina 2-a ei. Ar putea lipsi fără ca servicii sa şuiere. Dar mai știu că dând-o afară o arunc iremediabil in ghiarc^c nenorocirii, poate» c!-i*un intro1 mizerie care va sfârşi cu moartea. Deasemenea d-ra Ypsilon,—inutda in serviciu, — numită după insistentele lui Alfa, are o mamă bătrână văduvă și doi frăţiori, copii de şcoală, pe care-i susţine. Tot astfel tânărul Ita, medic, ar mân de foame dacă ar fi eliminat..D aşa mai departe. Şi „federaţia" crede (şi aceasta o reclamă mereu) că va putea ea face această operaţie de călău ? Eu n o cred. Şi eliminarea acestor inutili, pe lângă că creiază un şomaj la care un stat bine organizat e dator să se gândească, dar este ea însăşi — cum am arătat mai sus — inutila echilibrului bucişetar, neputând atinge mari proporţii. , Şi apoi problema are şi o altă faţă. Când se vorbeşte de eliminări de funcţionari, mai toţi se gândesc la acei din ministere, pe când marea majoritate a inutililor nu sunt numai ei, ci acei din serviciile exterioare. Şi cine va face, cine are posibilitatea de a face acolo triajul ? Şi apoi nu e de ajuns să ai voinţă de a face acest triaj, ci mai trebuia şi competenţa. Şi dacă e vorba de necesităţile serviciilor mă gândesc la cele afirmat-le data de directorul „Adevărului“. Dacă serviciile ministerelor ar fi conduse de oameni cu adevărat competenţi şi dornici de a garanta statului un bun aparat administrativ, numărul acestor funcţionari nici n'ar fi suficient. Inutilii de azi, dacă şefii ar şti să le dea de lucru, ar deveni utili. Şi toate ar merge bine şi implicit budgetul s’ar echilibra de la sine ! Să nu uităm iarăşi că mulţi ilegali sunt mai utili decât mulţi legali. „Federala asociaţiilor funcţionăreşti“ ar putea avea însă şi un alt ideal. Să se creeze şi în statul nostru, aşa cum e tendinţa tuturor statelor moderne, un vast organism de cooperaţie cu multiple centre în ţară, (nu numai de consum şi bancar, cum avem rudimente acum) ci şi de producţie. Asemenea organizaţii ar putea absorbi în birourile lui elementele eliminate eventual de stat, după ce ar fi instruite în această direcţie. Marele proletariat intelectual, creat prin eliminări, ar găsi astfel un debuşeu pentru munca lui, o muncă utilă lor şi societăţii. Strigătul preşedintelui „Federalei asociaţiilor de funcţionari“. „Să se termine o dată cu chestiunea numirilor ilegale", nu va ajuta la rezolvarea problemei inflaţiunii budgetare. E un nou mit ce ştia creat funcţionărimea (o parte din ea) şi căutătorii de reţete miraculoase. Operaţia ar fi şi dureroasă, şi pentru moment — inutilă. Va crea un vid în aluatul budgetar, şi fiindcă politicianii noştri — ca şi Natura — nu sufăr vidul — se vor sili imediat să-l umple. Chiar azi când se ţin întruniri monstre cu asemenea lozincă — au foc numiri noui. Suntem gata să dăm dovezi. Doctorul Yţyrec demonstraţia muncitorească dela rafinăria Astra Română din Ploeşti O incăerare potolită graţie prudenţei PLOEŞTI. 30. La rafinăria de petrol „Astra Română“ din localitate, muncitorii s’au dedat astăzi pe seară la o demonstraţie care este din comun. Iată cum s’au petrecut faptele : In Decembrie anul trecut s’a încheiat, intre direcţiunea societăţii şi cei aproape 4000 de muncitori ai rafinăriei, un contract colectiv de muncă, care urma să fie pus în aplicare dela 1 Ianuarie. Printre alte condiţiuni, contractul prevede ca să nu se concedieze nici un muncitor. Direcţiunea rafinăriei, a concediat totuşi Sâmbătă 20 de muncitori iar astăzi alţi doi. Astăzi după amiază, delegaţia lucrătorilor s-a prezentat la direcţiune spre a discuta chestiunea celor concediaţi. Directorul rafinăriei, d. Bussi şi administratorul N. Moisescu au refuzat să primească pe delegaţii muncitorilor. Delegaţia s’a înapoiat la rafinărie şi a comunicat faptul acesta muncitorilor, care tocmai părăseau lucrul fiind schimbul de ora 4. O DEMONSTRAŢIE NEBANUITA Lucrătorii au venit în număr de câteva sute in faţa clădirii direcţiunii şi au cerut insistent ca delegaţia lor să fie ascultată. Conducerea rafinăriei anunţând chestura au plecat spre biurourile societăţii mai mulţi comisari şi gardieni publici. La ora 5 d. a., grosul muncitorilor terminând lucrul s’a îndreptat deasemenea spre imobilul direcţiei, unde s’au alăturat celorlalţi lucrători care se aflau acolo, formând un grup compact de peste trei mii de inşi. INCAERAREA Poliţişti sosiţi la fabrică au fost primiţi ostil de către muncitori. S’a produs o încăerare in toiul căreia s’au tras focuri de armă în aer. Lucrători îndârjiţi au început să arunce cu pietre în neamurile clădirii direcţiunii, devastând întreaga faţadă. Sirenele fabricii fhierau prelung dând alarma. Atraşi de fluerături mii de muncitori de la celelalte rafinării din apropiere au venit spre biurourile societăţii .,Astra Română”, staţionând tot timpul în jurul rafinăriei. Au venit deasemenea până şi familiile muncitorilor. In cele din urmă s-a cerut ajutorul armatei. Au fost trimise mai multe plutoane de jandarmi şi trupă. Deasemeni au plecat imediat la fabrică d-nii procuror Nedelcu, chestor Mişu Porumboiu, Petre Stegărescu, inspector general al muncii, maior N. Bucur şi Al. Popescu, şeful siguranţei. POTOLIREA SPIRITELOR Intre timp la rafinărie, inginerii, mai apropiaţi de muncitori, au intrat în rândurile acestora şi au reuşit în parte să potolească spiritele, a căror agitaţie neliniştea. Intre reprezentanţii autorităţilor şi direcţiunea societăţii au început tratative. Rezultatul a fost că la ora 8 seara s’a citit muncitorilor o declaraţie dată de direcţiune, prin care se arată că aceasta îşi ia angajamentul să respecte în mod sincer contractul colectiv de muncă,in toate punctele lui şi că autorităţile nu vor proceda la nici o arestare printre muncitori. Numai după citirea acestei, declaraţii manifestanţii s’au împrăştiat. Citiţi Magazinul NOU senzaţional CEL MAI NOU CONCURS DE FRUMUSEŢE CHICAGO-TRIBUNE REALITATEA ILUSTRATĂ organizează pir. inksaga iară cel mai nou CONCURS DE FRUMUSEŢE 51 din câte s’au făcut până az Amănunte complecte în ultimul număr al excelentei reviste REALITATEA ILUSTRATĂ candidate, doamne şi domnişoare, vor avea călătoria gratuită, dus şi întors, in condiţiuni excepţionale, până la Chicago vadaiege REGINA expoziţiei mondiale ! PREMII DE 10.000 DOLARI graas« 1.680.000 LEI IN BANI ===! civilizaţii în formaţie, cum l-a şi pretat de altfel şi că astfel în materie de teatru înaintea unei poezii dramatice am avut şi avem o artă a actorului român. In linia aceasta se aşează netăgăduit şi d. Tony Bulandra, care în splendida tinereţe a temperamentului său, astăzi miră puţin cu cei treizeci de ani declaraţi de carieră. Datorita calităţilor sale fizice de frumuseţe, eleganţă şi prestanţă, d. Tony Bulandra a ţinut aproape pretutindeni rolurile care într’un limbaj de teatru se chiamă de prim amorez. A fost permanent ajutat d. Bulandra de vocea sa minunat timbrată, caldă, vibrantă, mlădioasă pe care mai ales o subtilă ştiinţă de frazare a făcut-o întotdeauna un instrument expresiv pentru foarte multe game sufleteşti. Din lista creaţiunilor d-lui Bulandra trecerile dela un gen la altul de teatru, sunt suprinzătoare, fie chiar numai strânse în jurul aceluiaş prim amorez despre care vorbeam. Sunt totuş atâtea stiluri pe care d. Tony Bulandra nu numai că Ie-a servit, dar le-a descifrat realizându-Ie ! Alătur două lucrări pentru a se vedea deosebirea dintre ele: „Heidelbergul de altă dată“ și „Cidul“. In acel Karlhein, prinţul descătuşat de protocolul unei curţi germane, care ia contact cu viaţa la Heidelberg cu toate entuziasmele ei tinereşti, d. Tony Bulandra a ştiut să pună o prospeţime, o tinereţe prin care treceau luminile simple şi mari şi bucuriile întocmai cumo pală de soare trece prin transluciditatea unei ferestre. Mai târziu însă când soarta acestui personagiu se întunecă, d. Bulandra învăluia, întrista în forme severe și aristocratice o pâlpâire din sufletul principelui, care se armoniza încântător cu atmosfera medieval protocolară a castelului dela Karlsruhe, iar la sfârşitul duios al rolului, intr’o revedere fără urmări, scurtă şi oficială, nimeni cu d. Bulandra n’a ştiut să armonizeze jumătăţile de tonuri, degradările unor stări sufleteşti. Şi apoi, d. Bulandra în Cidul lui Corneille. E un stil în acest dificil clasic pe care cu greu îl poate găsi un actor străin de tradiţia artiştilor francezi. Intr’o formă severă, care se cere amplu arcuită, simplu realizată, trebuie totuş turnată o anumită sensibilitate, turnată o substanţă care I să aducă până la înţelegerea pu- I blicului autentica realizare a personagiului. E un echilibru de gă- I sit intre forţe mari cari pentru un actor ce nu e dăruit in aceiaşi măsură şi de intuiţie şi de mijloace de exprimare, rămâne nerealizat. In majoritatea cazurilor, această tragedie clasică franceză, elementară în materialul ei (câteva sentimente: dragoste, onoare, străină de preocupările noastre), când este interpretată, se desfăşoară în mâna unui actor mai întodeauna pe laturea ei retorică, accentuând astfel pe un vid de conţinut sufletesc o senzaţie de fals şi de bombastic. Lucrul acesta nici nu s’a simţit în interpretarea d-lui Tony Bulandra. D-sa a găsit acel punct de imbinare al celor două forţe şi a creiat singur. Dar supleţea, de talent a d-lui Bulandra e infinită. Dela Bataille, la Strindberg — o robustă păstrare de mijloace şi o perpetuă trecere prin stiluri. Astfel se poate caracteriza arta minunată care astăzi dăugând inteligenţe ambiţii şi posibilităţi de compunere, întregeşte pe strălucitul prim amorez, cu încă un tărâm de creaţie care va mai înflori încă mult, suntem siguri, peste cei treizeci de ani de carieră. Ion Marin Sadoveanu Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ „Optra lui César Franck“ Conferinţa d-lui Sym A fost incontestabil prima conferinţă în acest gen ţinută la noi. In ea, conferenţiarul a tratat numai estetica muzicală, făcând ample teorii tehnice de muzică. D. SYM D. Sym pare a fi evitat voit să utilizeze note anecdotice sau chiar date biografice, pe care d-sa pretinde că fiecare le poate avea la îndemână, în dicţionarele de speencialitate sau în almanahurile enciclopedice anuale. Consecvent titlului pe care l-a dat conferinţei sale, nu s-a ocupat în ea decât de opera componistică a lui César Franck şi mai îndeosebi de aportul inovator al acesteia în muzica lumii, D. Sym a analizat astfel rând pe rând această operă, din punct de vedere: mişcare, emotivitate, melos, ciclism, invenţie melodică, cromatism, imitaţie (sau influenţă), ritmică, armonizare, cadenţă, sonoritate religioasă (prin fugă şi canon), moduri armonice şi fonestetică în genere. După o frumoasă şi originală disertaţie, asupra însemnătăţii Cadenţei în muzică, a demonstrat că cea mai însemnată invenţie a lui Franck este o întrebuinţare îndrăzneaţă a seriilor de acorduri complimentare alterate; că mlădierea armoniei este cel mai mare aport aduse de Franck muzicei şi a încheiat cu următoarea proorocire a viitorului muzicii franceze : „Franck este „precursorul" acelei evoluţii — proprii muzicii franceze — de la care e de crezut că va să vie o stare de clasicism, față de care Debussy va rămâne un „primitiv“. MUSICUS Cronica muzicală Pro - Arte“ . Programul muzical de Sâmbătă, a fost consacrat lui César Franck. A început cu Trio concertant, in fa diez, pentru pian, violină şi violoncel, în interpretarea căruia a strălucit muzicaliceşte numai pianul d-lui Filipnescu. A urmat Ave Maria şi Pie Jesu (extrase din l’Organiste), cântate de d. Istratty, acompaniat la „harmonium“ de d. Filionescu, care ne-a făcut să simţim că încerca pentru întâia oară acest instrument. Apoi, Paris Angelicus (din Messe solenneile) şi la Procession, cu d-nii Filionescu (pian), Metzner (violina) şi Cocea (violoncel), cântate de d. Istratty, dintre care ultima într’o foarte inimoasă interpretare. In ele a putut, d. Istratty, să-și valorifice muzicalitatea sa firească, foarte bine pregătită pentru acest gen de frumoasă muzică bisericească. Programul s’a Încheiat cue o admirabilă interpretare a Sonatei, in La major, pentru pian şi violină, in care ambii instrument!.?!*vo.: Alfred Alessandrescu şi Nina Alexandrescu — s’au întrecut prin virtuozitate, inteligenţă muzicală şi stil potrivit. D-na Nina Alexandrescu, pe care o ascultam, cu acest prilej, întru întâia oară, n’a făcut decât să ne întărească părerea de rău că nu o putem auzi mai des, d-sa apărind de astă dată cu un „trac“, pe care numai rafinata sa muzicalitate şi siguranţă violonistică l-au putut victoria a depăşi. Sym A. Cărţii-reviste A apărut „încotro“, anul III No. 85 cu următorul sumar: Atenţiune, începe controlul străin. D. Tony Bulandra inhalat şi papuci. Vizita regală. D. Mirto şi locomotiva. Regii şi sarmalele. „O să ajungi cât Potârca“. Marele concurs general pentru buget. Sinaia sub zăpadă şi zăpada sub sportivi. Reportaj politico-sportiv cu diferite indiscreţii şi numeroase adevăruri. Avonuri. Fapte. Răfueli. Culise. Polemici. Răutăţi. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel, 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Val. Repertoriul Teatrului Naţional MARŢI 31 Ianuarie: Găgăuţă, Vedenia, Joc primejdios. MIERCURI 1 Februarie: Titanic Vals. JOI 2 Februarie matineu: înşir’te Mărgărite; soara: Găgăuţă, Vedenia, Joc primejdios. VINERI 3 Februarie: Titanic Vals. SAMBATA 4 Februarie, matineu: Vlaicu-Vodă; seara: Scandalul. DUMINICA 5 Februarie, matineu: Ion; seara: Titanic Vals. LUNI 6 Februarie, premieră: Theodrys. a Reqael & $■# Secrete divulgate Un fost ofiţer al „Intelligence Service"-ului, d. Mackenzie, care este şi un scriitor englez de mare talent, publicase o carte „Amintiri“. In urma acestui roman, d. Mackenzie a fost urmărit de „Official Secrets Acts“ pentru motivul că în lucrarea sa ar divulga secrete diplomatice pe care le cunoscuse în timpul războiului, graţie misiunilor sale. Procesul s-a judecat zilele trecute în şedinţă secretă la Londra. D. Mackenzie a fost condamnat la 100 livre amendă şi 100 livre cheltueli de judecată. Huxley călătoreşte Romancierul englez Aldous Huxley a fost la Paris de unde a plecat în America centrală, iar la primăvară va fi la New-York. In romanul său „Cea mai bună dintre lumi“, care vă apare luna aceasta Aldous Huxley, critică exagerările acestei civilizaţii standardizate a cărei imagine o va vedea abea în Statele Unite, dar pe care a redat-o cu o anticipată îndrăsneală. De la Asociaţia catolicilor din Bucureşti Existând de zece ani şi mai bine a ceastă asociaţie organizează an de an cicluri de conferinţe şi şezători a răsunet tot mai viu in publicul aistent. Duminică, 29 Ianuarie a. c. a avut loc a 45-a şezătoare publică, in- 1 .vl comemorării lui Hildebrand frollo, fost profesor la liceul Lazăr la seminarul pedagogic universiar, precum şi secretar general al Asociaţiei profesorilor secundari şi al Asociaţiei catolicilor din Capitală. Cuvântarea comemorativă a fost oştită de către d. profesor loan Georgescu. Timp de trei sferturi de oră d-sa a înfăţişat întâi viaţa, pe urmă activitatea şcolară şi cea literară a comemoratului. Pe teren şcoal s’a remarcat printr’o serie de manuale şi ediţii de texte din autoriiatini, foarte bine îngrijte, precum şi prin numeroase lecţii şi conferinţe neuitate. Pe teren literar, el s’a distins întâi ca traducător mai ales din autorii clasici (Eschil, Horaţiu, Cicero şi in deosebi Catul), ca poet original, precum şi ca eseist de mâna întâi. Probele aduse de conferenţiar că poezia religioasă a defunctului e superioară poeţilor contimporani au fost foarte concludente. Numerosul şi alesul public a felicitat şi aplaudat călduros pe conferenţiar. In afară de conferinţa aceasta, părintele Iovanelli a cetit felurite ştiri din lumea creştină de pretutindeni; pe urmă a proiectat și explicat minunate vederi luminoase din Cehoslovacia. »^g» Inaugurarea cursurilor Voevodului Mihai cu grupul colegilor merituoşi Suveranul urmăreşte atent educaţia marelui voevod Mihai. Se îngrijeşte, folosind desigur aptitudinile acestuia, să-i crească in mersul vremii, indrumându-1 în aceiaşi măsură către sport şi către carte. N’a fost, în ultimii ani, manifestare atletică mai importantă la care voevodul, spectator modest dar competinte, să nu fi luat parte. După cum nu e ramură sportivă în care să nu-şi poată măsura însuşirile şi cunoştinţele cu cei mai buni. Pe tărîmul cărţii, copilul de rege n’a avut, până acum, prea mult putinţa să se afirme. A împlinit 11 ani in luna octombrie a anului trecut şi, in mod firesc, a încheiat abia cursurile primare. Voevodul Mihai a devenit liceanu. Ca vlăstar domnesc, n’avea decât di să’nveţe cu profesori aleşi, cari să vină un număr de zile pe lună la palat, unde să predea voevodului o cele cuprinse in cărţile clasei res- s pective.. Regele a vrut însă altfel. „ Este interesantă voinţa suveranului: voevodul nu trebue să înveţe singur“. In mod natural, profesorii, vinvăţând numai cu principele moşte- ti nitor, sunt sfioşi, iar această sfiiniciune are urmări in îndrumarea lui. ii De aceia, regele a rugat pe d. Gusti, ministrul instrucţiei, să aleagă dintre elevii, premiaţi, de o vârstă cu v voevodul, pe câţiva care să-i fie co-n legi de învăţătură. Nu interesează o starea materială a copiilor. Sau, din potrivă, va fi un stimulent şi pentru aceştia, cari vor încerca să-1 vu-l treacă pe micul principe şi pentru voevod care va voi să se plaseze, ca într’un concurs sportiv, în fruntea colegilor săi de clasă. „ Dorinţa regelui s’a împlinit.. Eri dimineaţă, la ora 11, in încăperile cele mai ferite de zgomot ale pala- ] tului regal din calea Victoriei, a avut loc sfeștania de începere a cursuri- lor. A oficiat-o in sala de gimnastică de la parter, păr. Nae Popescu, profesorul de religie al marelui voevod. Voevodul Mihai avea in stânga sau pe d. Gusti, ministrul instrucţiei,şi pe profesorii săi, indicaţi de casa re-gală; 1 Păr. N. Popescu, profesor la Făcul- tatea de Teologie a Universităţii din Bucureşti, pentru religie ; Enache Ionescu, profesor titular definitiv la liceul „Matei Basarab“, pentru limba română şi istorie ; Leo Thévenin, din Misiunea Fran- ? ceză, pentru limba franceză;I. Bratu, directorul invăţământu- lui secundar, pentru matematici ; Al. Mumuianu, profesor titular de-finitiv la liceul „Gh. gineai“, pentru şt. naturale şi geografie ; Colonel Emil Pălăngeanu, pentru educaţie fizică; N. Saxu, inspector general, pentru desen, caligrafie şi muzică ; Florica Muzicescu, profesoară la Conservatorul din Bucureşti, pentru pian; Maior N. Macaveiu, pentru lucrul manual. In dreapta voevodului erau cei patru colegi. In faţa lor, regele, însoţit de generalul Ilasievici, mare- şalul palatului, colonel Pălăngeanu, , comandor Fundăţeanu şi căpitan ’ Ştiubei. Regele părea emoţionat. După terminarea slujbei religioa- ■ se, suveranul se îndreaptă către vo- Ievod pe care-l îmbrăţişează şi-l sărută. După aceea, strânge afabil , mâna, celor patru elevi. Regele şi suita, urmat de voevod ■ şi colegii săi, au trecut apoi săviziteze nouile apartamente ale voevodului. * La primul etaj se află şcoala, cancelaria, unde profesorii se adună înainte de curs şi în pauză, apoi sala I de clasă, căreia nu-i lipseşte nimic* din decorul obicinuit. Voevodul va lua loc intr’o bancă alături de colegi, îşi va încuia cărţile in pupitru şi-şi va pune caetul de teme alaturi de celelalte. La al doilea etaj, in trei încăperi, este amenajat un întreg’ muzeu. Principele moştenitor şi-a adunat aci toate darurile căpătate din cea mai fragedă copilărie. Secţiile de avioane şi de unelte agricole sunt cele mai bogate. In prima, aeroplane in : miniatură, de tot felul, demontate, ■ piesă cu piesă, de voevod şi montate la loc cu îngrijire şi pricepere. In secţia agricolă se află tot utilajul unui bun gospodar, care îşi în- JIrijeşte bucata de pământ folosind toate descoperirile technicei mo- derne. In altă odaie, un pat, o masă şi un scaun, pe care un tâmplar le-a dăruit voevodului. Către ora 12, regele şi însoţitorii săi s’au retras. Micul voevod care coborise să-l conducă pe suveran, şi-a luat atunci colegii şi s’a înapoiat spre cele două etaje, urcând , treptele încet, şi zăbovind cu ei in fiecare încăpere, pentru a le arăta, amănunţit, obiect cu obiect, tot ce are acolo. Cursurile propriu zise ale voevodului, încep astăzi, funcţionând după normele generale stabilite prin legea învăţământului secundar, şi după un regulament întocmit de direcţia învăţământului şi vor conti- Ministerul apărării naţionale, Serviciul recrutării, aduce la cuneştiinţă că încorporarea crg. 1933, se va face pe 1 Martie 1933, când tinerii urmează a se prezenta la cercurile de recrutare respective. La Baziaş Dunărea este îngheţată. De la Corabia la Mare gheaţa este oprită, iar de la Drencova la Bechet curg sloiuri. La Constanţa a avut loc o întrunire a meseriaşilor şi micilor industriaşi. Vorbitorii au protestat împotriva asociaţiei patronale care i-a impus în mod nedrept. Trenul personal No. 616 a lovit in gara Iveşti pe tânărul Victor Bounegru, provocându-i grave leziuni la cap. Vreo două sute de români macedoneni care au fost colonizaţi în judeţul Duroslor au părăsit loturile lor şi au trecut în judeţul Caliacra. Autorităţile, vor să-i determine acum să se reîntoarcă in judeţul Durostor. Locuitorii din comuna Canara de pe malul lacului Siut-Ghiol, care a îngheţat, au prins eri două sute lebede sălbatece. Regionala c. f. r. din Iaşi a fost sesizată că pe linia Iaşi-Dorohoi se fac fraude cu biletele de tren. In aceste nereguli sunt implicaţi mai mulţi ceferişti. Ei nu perforau biletele circulare, astfel că pasagerii puteau călători de mai multe ori cu acelaş bilet. Curtea de conturi a verificat contul de execuţie a bugetului 1931 al regiei Monitorului Oficial şi Imprimeriile statului. Acest cont se cifrează la venituri cu suma de lei 118 milioane 567.273 şi la cheltueli cu suma de lei 95.742.043; a rezultat deci un beneficiu net de lei 22.825.230. Lacul Siutghiol a îngheţat. Pe alocuri ghiaţa atinge grosimea de doi metri. Vechile timbre de aviaţie de 50 bani, 1 leu şi 2 lei, vor continua să fie valabile până la 1 Februarie, şi vor putea fi preschimbate cu cele din noua emisiune până la 1 Martie. La ministerul de finanţe s-a împuternicit personalul de mai jos ca să constate veniturile impozabile şi să stabilească impunerile pentru proprietăţile agricole şi clădite in decursul acestui an: la Bihor; G. Filip la Braşov; Ad. Rimoşi, la Cluj; T. Geolgău, la Dolj; G. Bălan şi H. Petrariu, la Dorohoi; C. Lazăr, la Iaşi; M. Obrişcă, la Ilfov; Gr. Rajneski, la Orhei; N. Boruzescu, la Romanaţi; Gh. Cabu, la Sălaj; Capac, la Tighina. In ultimul număr al revistei „Radiofonia”, d. dr. ing. E. Petraşcu publică un Interesant şi documentat interview cu d. prof. Hurmuzescu, în chestiunea marelui post naţional de 150 kw. Ministerul de finanţe, direcţia Creditului judeţean şi comunal face cunoscut că dela 1 Februarie 1933 va începe la toate sediile Băncii Naţionale a României din ţară plata cupoanelor exigibile de credit judeţean şi comunal precum şi cele ieşite la soldi conform listei publicate în Monitorul Oficial No. 16, din 19 Ianuarei 1933. Asociaţia proprietarilor de locuinţe comunale au ţinut eri o. Întrunire şi, a votat o moţiune cerând convertirea datoriilor. Dacă nu se găseşte un aranjament, au arătat vorbitorii, proprietarii sunt ameninţaţi să-şi piardă casele. Debitorii cu creanţe către creditorii străini au ţinut ori o întrunire la Sfatul negustoresc. S-a protestat împotriva măsurii nedrepte prin care se esclud atâţia debitori dela beneficiul legii asanării. Joi la ora 8 jumătate va avea loc o nouă întrunire, una, zi cu zi, până la sfârşitul anului şcolar. Deocamdată clasa nu este populată decât de micul voevod şi cei patru colegi ai săi. Vor mai veni unsprezece, încât vor fi adunaţi aci elevii cei mai buni, aleşi din toate straturile sociale şi din toate regiunile ţării. Al. Graiu* D, subsecretar de stat al aerului a fost delegat, de d. ministru al finanţelor cu controlul şî administraţia fiscală a fondurilor rezultate din vânzarea timbrelor de aviaţie, a timbrelor de poştă aeriană şi din amenzile încasate. Contabilzarea acestor fonduri se va face tot de d-sa. „Agence Economique“ anunţă că negocierile in curs in vederea înfiinţării unei societăţi de petrol în Spania cu concursul societăţii româneşti „Cometa“ au fost întrerupte. BIRUINŢA CERCETATULUI de I. Simionescu In aparenţă pentru cercetaşi, cartea frumos ilustrată şi îngrijit tipărită, se adresează tot atât de bine părinţilor ca şi profesorilor. Problema educaţiei copiilor este tratată destul de larg, înstrăinarea sufletească, lipsa de contact cu lumea realităţilor,, dar mai presus moliciunea mintală şi trupească în care sunt crescuţi copii noştri* constituie un pericol chiar pentru neam. Cartea Românească Lei 60.— Şedinţa delegaţiei permanente a naţionalţărăniştilor din Capitală Aseară a avut loc şedinţa delegaţiei permanente a organizaţiei naţional-ţărăniste din Capitală. D. Virgil Madgearu, şeful organizaţiei, a arătat că la ordinea zilei figurează neînţelegerile de la primăriile de Negru şi de Verde între membrii partidului, şi a arătat că dorinţa sa este să schimbe actuala conducere. S-a hotărît ca joi dimineaţă să se ţină o nouă şedinţă la care va putea participa şi d. Pompiliu Ioniţescu, şeful organizaţiei de Verde, care eri lipsea din Bucureşti. D. Madgearu a spus apoi că agapele lunare de la restaurantul Modern sunt organizate cu ştirea d-sale, în scopul strângerii raporturilor intre membrii organizaţiei din Capitală. Dovadă că la ultima agapă au asistat şi d-nii Maniu şi Mihalache. Celelalte agape care se organizează nu au însă încuviinţarea d-sale, şi nu pot fi tolerate deoarece dovedesc că se urmăreşte crearea de bisericuţe, cum a fost şi recenta agapă de la Luzam. Preotul Josif Schubert, şi fratele său Rudolf Schubert cu familia, anunţă cu nemărginită durere încetarea din viaţă a scumpei lor mame Elisabeth Schubert decedată in Domnul. Sâmbătă 28 Ianuarie, la miezul nopţii, in vârstă de 76 ani, întărită cu Sfintele Taine ale Bisericii. Ceremonia funebră s’a oficiat Luni 30 Ianuarie, la ora 3 jum. p. m, in capela cimitirului catolic din şoseaua Olteniţei, unde se afla depus corpul decedatei. Parastasul pentru odihna ei sufletească se va celebra în Catedrala Sf. Iosif, Marţi 31 Ianuarie, la ora 9 jum. dimineaţa. Familia şi rudele anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Adolphs L. Putin Pensionar al Băncii de Credit Român şi roagă prietenii şi toţi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la ceremonia înhumării ce va avea loc Marţi 31 Ianuarie orele 3 şi juni, precis la Cimitirul Filerna. Editura ADEVERUL INFORMATIUNI roman de H. de BALZAC Preţul Lei 60 De vânzare la toate librăriile din ţară. Veeverul Mirori, având în stânga pe d. ministru Gsssty şi în dreapta elevii premianţi, colegii săi, şi parte din profesori