Adevěrul, martie 1933 (Anul 47, nr. 15079-15104)

1933-03-02 / nr. 15079

.’■'A . ... - ' ■"*, T Pagina 2«a ü ,■ , ; Poporul român să fie liber de io­băgie. Nobilime să nu mai fie, iar no­bilii să plătească dări întocmai ca şi poporul ţăran. Pământul nobililor să se împartă la ţărani. Aceste puncte au fost expuse în mod foarte clar în ultimatum-ul pe care l-a adresat Horia în ziua de 11 Noembrie 1784 nobilimii din ju­deţul Hunedoara. .. . Revoluţia a fost însă de scurtă durată şi a fost reprimată în modul cel mai sălbatic. Nobilimea ma­ghiară neputând să fie piept singu­ră moţilor, ei au ştiut să înduplece pe Habsburgi, ca să le dea ajutor militar. Şi astfel în decurs de trei luni revoluţia a fost desfiinţată. A urmat apoi una din acele în­grozitoare răzbunări de clasă, prin felul cum au fost schingiuiţi şi exe­cutaţi cei trei conducători ai ţăra­nilor. Horia şi Cloşca au fost prinşi în ziua de 27 Decembrie 1784 într’o pădure, unde aşteptau tocmai nişte bani din partea satelor, pentru ca să poată pleca din nou la Viena şi să ceară dreptate împăratului. Prinderea lor s’a făcut prin trăda­re. Şapte ţărani români, plătiţi de locotenent colonelul Kray, coman­dantul oştilor împărăteşti, i-au des­coperit pe cei doi căpitani în pă­durea dela Scorăcel şi i-au legat, predându-i detaşamentului militar. Crişan a fost prins la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare. Complotul a fost pus la cale de preotul Popa Moise din Cărpeniş şi de un alt preot din Lupşa, ajutaţi de alţi 9 ţărani, plătiţi tot de comandanţii armatei austriace. Reţinem acest capitol dureros al vremurilor de atunci. Căci dacă nu se găseau aceşti trădători era probabil că cei trei fruntaşi ţărani să ajungă iarăşi la Viena şi atunci poate că într'a­­devăr s’ar fi putut schimba cursul istoriei. Au fost întemniţaţi în cetatea dela Alba Iulia, unde au avut loc celebrele interogatorii inchizitoria­le. Tribunalul era prezidat de con­tele Iancovici, care a redactat şi groaznica sentinţă. Horia şi Cloşca au fost condamnaţi la moarte şi anume: , Au să fie duşi pentru crimele lor la locul îndatinat pentru supliciu şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului, începând de jos in sus, anume mai întâi lui Ion Cloşca, apoi lui Horia, numit alt­mintrelea şi Ursu Nicola, şi în mo­dul acesta să fie trecuţi din viaţă la moarte, iar corpurile lor să se des­pice şi tac în patru bucăţi, capul şi părţile corpului să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri şi anume în comunele unde au comis cruzi­mile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele lor să se îngroape aici la focul supliciului’’. Sentinţa a fost executată în faţa unei mulţimi de şase mii­ de ţărani, adunaţi de autorităţi de prin comu­nele româneşti, ca să-i înspăimân­te. După declaraţia unui martor o­­cular, păstrată în arhivele judeţului Alba, i s-au dat lui Cloşca peste 20 de lovituri de ciomag, până şi-a dat sufletul. Iar Horia a trebuit­­­să a­­siste la acest supliciu. Gheorghe Crişan, după cum afir­ma raportul contelui Iancovici că­tre împărat, „a prevenit sentinţa fâcăndu-şi singur o moarte violen­tă, uniune şi-a desfăcut o legătură dela opinci şi s’a sugrumat cu ea". Cu toate acestea sentinţa a fost executată asupra bietelor rămăşiţe pământeşti, aşa cum o redactase acest sălbatic reprezentant al men­talităţii clasei conducătoare: „Gâdele să-i fae capul, să-i des­pice corpul in patru bucăţi, capul să i se pună in ţeapă la domiciliul său din Cărpiniş, iar celelalte patru bu­căţi să se pună pe roate şi anume partea de sus a corpului la Abrud, partea de jos la Bucium, a doua parte de sus la Brad şi a doua parte de sus la Mihăleni”.­­ . Chinurile îndurate de Horia, Cloşca şi Crişan, oricât de crânce­ne au fost, n’au putut să oprească totuşi cursul istoriei. După 60 de ani a urmat revoluţia mai mare a lui Avram Janen, revoluţie cu ca­racter social şi naţional, până când în sfârşit puterile împilatorilor au fost înfrânte. Iar astăzi, când trăim într'o Românie mare, cu ţărani împroprietăriţi şi cu sufragiu uni­versal, suntem datori să ne aducem aminte de cei trei căpitani neînfri­caţi ai revoluţiei dela 1784, adevă­raţi eroi ai mişcării de emancipare a ţărănimii româneşti. Liviu­ P. Nasta întrunirea iunianistă din Cernăuţi D. Grigore lunian revendică puterea Duminică a avut loc o populară Dacă vom restabili echilibrul rupt Întrunire la Cernăuţi a partidului ţărănesc radical, la care a partici­pat şi d. Gr. lunian, şeful partidu­lui. D-sa, vorbind despre criza eco­nomică, a ironizat pe d. Virgil Mad­­gearu, care in 1929 declara că criza e pe sfârşite, iar­­acum a declarat că abia de data aceasta este pe sfârşite. In realitate, criza abia a început in 1929. Oratorul arată care erau venitu­rile ţării în acel an, precum şi de atunci încoace, pentru a conchide că exportul s’a redus la jumătate, agricultura, industria şi comerţul s'au prăbuşit şi n'au rămas în pi­cioare decât... datoriile şi impozi­tele. CONTRA ACORDULUI CU GE­NEVA Pentru a găsi soluţii, ministerul de finanţe s’a dus să trateze in străi­nătate. Dar degeaba. Răul rezidă in faptul că a scăzut valoarea tuturor bun­urilor. Banul s’a ridicat insă semeţ, mărindu-şi puterea de cumpărare. Banul nu e insa o marfă, ci e un mijloc de trai prin schimb. El trebue păstrat ca o­­măsurătoare a diferitelor bunuri. S’a, format la noi in ţară o clasa restrânsă de capitalişti care profită, întreaga clasă producătoare mun­ceşte pentru mărirea puterii de cumpărare a celor ce au strâns bani său care au dat bani cu împrumut. Greşala cea mare s’a făcut In anul 1929, când leul a fost fixat la o valoare mai mare decât puterea lui de cumpărare în ţară. De atunci situaţia ţării întregi a mers din ce în ce mai rău. O ţară întreagă nu poate să piară din cauza intereselor creditorilor externi sau de dragul teoriilor ministrului de finanţe. DEVALORIZAREA D. Gr. Iunian vorbeşte apoi des­pre «stabilizare şi compară situaţia de la noi cu cea din Anglia. Spune că şi in America a început să-şi facă drum ideia devalorizării. Vorbeşte apoi împotriva contro­lorilor străini. Nu putem accepta o viaţă, de sclavie. Toată problema este ridicarea valorii bunurilor. In 1929, readucând banul la valoa­rea lui dinainte, oamenii vor putea plăti din nou. Este singura soluţie posibilă. Mai departe oratorul s’a ocupat de simplificarea aparatului nostru de stat, despre minorităţi, preconi­zând o politică de libertate a drep­turilor tuturor. SUCCESIUNEA LA PUTERE Ca incheere d. lunian spune: Nu suntem doritori de a guverna cu orice preţ. Noi ne-a­m scuturat de guvernare, căci nu ne puteam lua răspunderea unei guvernări vinova­te faţă de ţară. Nu suntem nici obosiţi de oboziţie. Nu înţelegem să guvernăm, decât dacă se înde­plinesc gândurile noastre. Numai pentru realizarea acestui program, primim guvernarea. Câştigând în­crederea opiniei publice oom primi guvernul. Căci un partid nu poate guverna în condiţii folositoare pen­tru ţară decât atunci când se bucu­ră de încrederea opiniei publice şi a Coloanei. In cursul după amiezii d. Gr. Iu­nian a avut consfătuiri cu membri comitetului şi a primit diverse de­legaţii orăşeneşti şi ţărăneşti.­­ chet de flori. Trebue să ne mul­ţumim cu această politeţă. D-ra Nina Arbore face figură de Înaintaş. Portretele sale — şi cel propriu, şi celalt —, florile, desenurile, sunt pagini de vroită simplitate, în care se exprimă cât mai neted, cât mai firesc, o discretă sensibilitate. D. A. Hrandt aduce dimpotrivă o notă de pitoresc şi de curiozi­tate. Peisagiile sale au atmos­feră. Tehnica lor a căpătat o notă mai strânsă şi mai perso­nală. Putem însemna, fără îndo­ială, un pas înainte. * Am păstrat pentru incheere, dintre pictori, numele d-lui Va­sile Popescu. Atât în sala Ileana, cât şi în expoziţia proprie (calea Victo­riei, subt Automobil Club), d. Popescu se afirmă ca un talent care iese din comun. Interiorurile sale, unele peisa­gii, unele naturi moarte, se fi­xează în amintire printr’un mă­nunchi de calităţi care nu se în­tâlnesc la fiecare pas. Asistăm de două decenii la formarea unei şcoli de pictură naţională, care prinde tot mai mult consistenţă şi figură pro­prie. Plastica noastră colorată a depăşit faza idilică şi literară. Ea se desvoltă astăzi temeinic în cadrul unui realism sănătos, co­respunzător cu înclinările noastre fireşti, şi pe care nu-l stinghe­ Citiţi „Cinema“ ieste nici un fel de parti-pris doctrinar. Avem o pictură vie, sensitivă, care nu se lasă dezo­rientată de ideologii pretenţioa­se. Acei dintre pictorii noştri cari pot ceva, ne dau cu tot mai multă îndemânare, ceia ce văd şi ceia ce simt. Opera lor de transpunere se desfăşură în limitele unor in­terpretări inteligibile. Silinţele d-lui Vasile Popescu îi câştigă un loc de cinste în a­­ceastă mişcare artistică. Pânzele sale evoacă, fără efort aparent, ambianţe şi atmosfere pe care al­ţii le urmăresc cu repetată trudă. Aşteptăm de aceia cu viu interes ceia ce suntem în drept să nă­dăjduim de la d-sa.­­ „Grupul nostru” numără şi câţiva sculptori de talent. D-na Miliţa Pătraşcu, de care am avut prilejul să ne ocupăm altă dată mai stăruitor, ne dă a­­cum un mic relief in granit şi un studiu în pământ ars, fără multă greutate. In basoreliefurile d-lui Ba­­raschi, găsim tot ce ne-a dat de­cenii de-a­ rândul favoarea aca­demică: complezenţă faţă de o­­biect, execuţie moale, efecte ief­tine. Dar ciopliturile în lemn, pline de caracter, pe care le semnează d. Borgo-Prund, ne aduc o feri­cită compensaţie. : Eugen Crăciun N LUMEA DREPTĂŢII de Al. Brătescu-Voineşti Cine nu a citit in viaţa sa Puiul sau Moartea lui Castor, cuprinse şi în cărţile de citire ! Totuşi deschizând volumul, le citeşti din nou cu aceeaşi bătae de inimă ca şi ori­când. Stilul ca fetele de briliant; preciziunea aproape ştiinţifi­că; alegerea momentului psihic zgudui­­tor, fac din cele 17 nuvele şi schiţe (310 pag.) bucăţi neîntrecute încă in literatura noastră. Cartea Românească, lei 90 A PEWERuf Situaţia basarabenilor in partidul naţional-ţărănesc v " mm * mm — — Parlamentarii transpruteni in războiţi cu guvernul Vaida 1 —i———I —­ ­ De la redacţia noastră din Chişinău — CHISINAU, 27. — Politica făcută în ultima vreme de guvernul Vaida şi în legătură cu aceasta, demisia din cabinet a d-lui Pan­ Halippa, au provocat vii şi adânci nemulţumiri în rândurile naţional-ţărăniştilor basarabeni. PAN HALIPPA Aceste nemulţumiri se situează pe­­ două planuri: programatic şi re- ] gional. "­­ Din punct de vedere programa-,­­­tic, sau dacă preferaţi, doctrinar, se ştie că basarabenii au de multă vreme părerea că guvernele naţio­­nal-ţărăneşti nu practică, o politică democratică, corespunzătoare pro­gramului şi statutelor partidului, iar pe de altă parte, basarabenii sunt hotărît potrivnici ultimelor măsuri luate de guvern, pe care le consi­deră ca reacţionare. De altfel ba­sarabenii şi-au manifestat făţiş a­­ceste păreri votând împotriva legei prin care se introduceau măsurile excepţionale şi aprobând fără re­zerve demisia demonstrativă a d-lui Pan­ Halippa. ( Ce­i dept au intervenit ulterior unele manifestări cari au dat im­­presia că basarabenii bat in retra-­i gere. •*.■­ De pildă, congresul pro­vinicol ex­traordinar din Chişinău, la care s’a cerut ca d. Halippa să rămână în­­ guvern, sau chiar declaraţiile de­­ loialitate făcute de d. Halippa însuşi , in şedinţa comitetului executiv al­­ partidului naţional-ţărănesc, care a avut­ loc joia trecută la Bucureşti.­­ Ne credem însă îndreptăţiţi să afirmăm, că aceste manifestări au fost prilejuite numai de dorinţa ba­­sarabenilor de a arăta că înţeleg să , se menţină încă în cadrul unitar al partidului şi a nu îngădui ca ne­mulţumiri de ordin doctrinar şi­ de aplicarea programului să fie exploa­tate de unele tabere din partid, cari se luptă pe chestii de persoane, şi nu de idei In acest sens şi numai în acest sens trebuesc interpretate declara­ţiile împăciuitoare ale basarabeni­lor. Rămâne insă de văzut cât timp majoritarii transpruteni vor pas­­stra această atitudine, pentru ca in afară de nemulţumirile de ordin doctrinar sunt şi cele de ordin pro­vincial. DESCONSIDERAREA BASARABIEI Basarabia cu multe şi de mult nesatisfăcute nevoi, n’a avut nici un folos de pe urma guvernărilor na­ţional-ţâr­ăni­te şi mai cu seamă de pe urma ultimei guvernări.. Provincia dintre Prut şi Nistru este astăzi tot atât de desconside­rată de către guvern, pe cât a fost un trecut de celelalte guverne, combă­tute cu înverşunare de naţional-ţă­­rănişti pe temeiul acestei considera­­ţiuni. Ceva mai mult, basarabenii au impresia că de când au luat cunos­cuta atitudine in chestia măsurrilor excepţionale, sunt şi mai persecu­taţi şi mai obidiţi. Astfel e suficient să arătăm că demisia d-lui Halippa deşi dată de aproape trei săptămâni, a rămas încă nerezolvat, şi nimeni, nici chiar d. Vaida, n’ar putea afirma astăzi dacă d. Halippa mai e sau nu, reprezentantul Basarabiei în guvern. Un parlamentar basarabean re­marcă în această privinţă, că pri­mul ministru a primit acum câteva zile o scrisoare din partea primaru­lui din Cluj, prin care acesta pro­testa împotriva proectatei desfiin­ţări a Operei de acolo, la care d. Vaida a răspuns telegrafic, asigu­­rându-l că va interveni pentru menţinerea Operei. Nu răspunsul in sine, spunea par­­lamentarul basarabean, are vre-o importanţă, ci faptul că d. Vaida care a găsit timp pentru a răspun­de telegrafic unui primar care pro­testa într’o chestiune oarecare, încă n’a soluţionat demisia d-lui Halippa care prin motivele ce au determi­nat-o, interesează întreaga ţară şi mai cu seamă Basarabia. Basarabia care in împrejurările de astăzi — mai mult ca oricând — nu vrea să fie lipsită de un reprezentant al ei in guvern. In acelaș sens, parlamentarii ba­sarabeni se plâng, că în special de la demisia d-lui Halippa încoace, centrul manifestă o adevărată vi­tregie față de provincia transpru­­teană. Astfel, s’au pus la cale cu nemi- fiuta, desfiinţări de şcoli, desfiinţări de judecătorii, de spitale, desfiinţa­rea Teatrului Naţional din Chişinău. Pe de altă parte se pun în cale dificultăţi insurmontabile pentru proectata transferare a facultăţii de agronomie de la Iaşi la Chişinău şi în genere, miniştrii refuză a satis­face orice doleanţă basarabeană, fără nici un motiv aparent. Toate acestea au avut darul de a provoca o enervare fără precedent în rândurile majoritarilor basara­beni, cari se consideră astăzi în răz­boi făţiş cu guvernul Vaida. CE VOR CERE BASARABENII După informaţiile noastre, Marţi sau Miercuri, parlamentarii basara­beni se vor întruni la Bucureşti vor examina situaţia şi apoi se vor pre­zenta în corpore­ d-lui Vaida ce­­rându-i: 1. Convocarea de urgenţă a con­gresului care să fixeze viitoarea li­nie de conduită a partidului naţio­nal-ţărănist, 2. Rezolvarea imediată, intriun sens sau altul, a demisiei d-lui Ha­lippa (rămânând a se decide ulte­rior asupra acţiunei de urmat în cazul când demisia d-lui Halippa va fi primită). 3. Se va cere intervenţia persona­lă a primului ministru, pe lângă şefii de departamente, pentru ca a­­ceştia să arate mai multă înţelegere faţă de nevoile basarabene şi în tot cazul să înceteze cu desfiinţările în diferite domenii, cari ameninţă Ba­sarabia să fie aruncată cu 59 de ani în urmă pe scara civilizaţiei. Evident, iniţiatorii acestei inter­venţii pe lângă primul ministru, cred că d.­­Vaida va ceda şi va satisface în foarte mare parte doleanţele ba­sarabenilor. Nu este însă cu desă­vârşire exclus, ca d. Vaida să nu accepte propunerile ce i se vor pre­zenta. Ce se va întâmpla in acest caz? Credem a nu greşi dacă afirmăm, că ţinând seama de starea de spi­rit care domneşte azi in rândurile basarabenilor majoritari lucrurile vor lua o turnură foarte gravă, ba­sarabenii nemulţumindu-se să mai aştepte problematicul congres­­al partidului, spre a se răfui acolo, cu membrii guvernului de astăzi, ci vor păşi imediat la o acţiune energică care se va traduce in fapt prin tre­cerea în opoziţie şi poate — ideia se şi ventilează — prin demisii colec­tive din parlament, spre a se pro­voca noui alegeri. Va fi un desnodământ a cărui D. AL. V­AI DA - V­O EV O O gravitate nu va scăpa nimănui şi care ar avea consecinţe incalcula­bile asupra situaţiei partidului na­ţion­al-ţăran­esc, A. Gândea Patru ani de primariat ai d-lui Dem. Dobrescu pancnetul oferit aseara primarului Capitalei Duminică a avut loc în saloanele Cercului Militar, un banchet in o­­noarea d-lui Dem. Dobrescu pri­marul Capitalei care împlinește pa­tru ani de primariat. Au participat, dintre membrii guvernului, d-nnii: prim-ministru Al. Vaida-Voevod, Guşti, ministrul instrucţiunei, Virgil Madgearu, mi­nistrul finanţelor, Radu Irimescu, subsecretar de stat la navigaţia a­­eriană. La şampanie, au luat cuvântul d-nii: prof. univ. Rădulescu-Morii, Vaida Voevod, Liviu Rebreanu, in numele Societăţii scriitorilor ro­mâni, I. Minulescu in numele So­­cie^ţii^utonlo^^i^paricipro^sor dr. G. Severeanu, avocat Bimberg, d-na Ortansa Satmary, d. Naumes­­cu, preşedintele Uniunii avocaţilor, d-na Pop-Craiova, d. Roman Căpă­­ţână In numele industriaşilor şi ar­tistul Puiu Iancovescu. A răspuns tuturora d. Dem. Do­brescu vorbind despre lucrările edi­litare executate sub primariatul d-sale în Capitală. Urbanizarea u­­nui oraş nu înseamnă cheltuială, ci din potrivă bogăţie. Căci s'au des­chis noui izvoare de viaţă şi s’au ridicat valorile străvechiului Bu­curești. Trebue să se dea țării o Capitală. Nu poate fi o Românie Mare fără o capitală mare. Monsignorul Doici a părăsit Capitala Monsignorul Angelo Mario Doici, fostul nunţiu papal la Bucureşti, fiind ridicat la rangul de cardinal, a părăsit Capitala noastră, aseară la orele 8, cu acceleratul de Timişoara, — la care s’a ataşat un vagon spe­cial —, spre a se duce la Roma. Pe peronul gării de Nord, Msg. Doici a fost salutat de numeroşi înalţi demnitari români şi străini printre cari d-nii: G. G. Mironescu, ministru de interne; D. Gusti, minis­trul instrucţiei publice; Savel Ră­­dulescu, subsecretar de Stat la ex­terne; baron Stârcea, mare maestru de ceremonie, delegat din partea Su­veranului; Filalitti, secretarul ge­neral al ministerului de externe; Grigorcea, directorul protocolului; Soopkesz, senator; d-na Elena Baca­­logiu. D-nii miniştri străini: Gabriel Puaux (Franţa); Ugo Sola (Italia); Ciolae Antici (Jugoslavia); Jan Seba (Cehoslovacia); Collas (Grecia); Po­­klewsky-Koziel; Brederode (Portu­galia); Arrigoni, însărcinatul de a­­faceri al Italiei; Costa, ataşat de presă, precum şi Msg. Alexandru T. Cisar; episcopii catolici şi griep­­uniţi: Maillat, Fiedler (Oradia Ma­re); Pacha (Timişoara); Hossu (Gherla); Franţiu (Oradia Mare); Robu­ (Iaşi) etc. In acelaş vagon special a luat loc şi episcopul Pacha, de Timişoara, care-l însoţeşte pe Msg. Doici până la frontieră. ÎNTRUNIREA partidului „UNIUNEA AGRARĂ“ Cuvântarea d-lui Const. Argetoianu a avut loc in casele d-lui Mişu Cohen,­­ întrunirea membrilor sectorului de r Galben al partidului „Uniunea Agrară“­.­­ Au luat parte la această întrunire pe­­ lângă membrii culorii diferiţi fruntaşi ai partidului cari au ţinut prin prezen- f­ţa lor să demonstreze zelul pe care-1 a depun intru organizarea cât mai temei­nică a partidului. r CUVÂNTĂRILE D. GRIGORE NICULESCU, şeful y sectorului de Galben Într’o însufleţită y cuvântare a arătat greutăţile cu care y are de luptat in organizarea sectorului­­ d-sale. D. col. OBEDEANU spune că milita- y rii nu trebue să ştie numai să coman- r de dar să şi asculte. D . D-sa va da ascultare până la capăt d-lui Argetoianu care reprezintă astăzi r însăşi porunca vremii. Apoi ia cuvântul d. col. SAVIAN BĂ­­­­DULESCU, secretarul general al parti-­­ dului care într'o judicioasă analiză, lă­mureşte de ce programul Uniunii A­­grare a câştigat teren în massele ţă­răneşti şi-l socoate ca singurul capabil să scoată ţara din greul impas în care­­ se găseşte. . D-sa relevă o sumă de fapte întâm­plate cu ocazia vizitelor făcute diferi­­­­telor organizaţii provinciale şi conchi­de că partidul se află in asentimentul masselor care-şi aşteaptă prin dânsul, salvarea. ■ D. TRAIAN ALEXANDRESCU pre-i şedinţele organizaţiei Capitalei, se a- 1­­­dresează adunării, pentru a-i arăta­­ , care este drumul izbânzii pentru pro-­­ , gramul şi partidul căruia îi aparţine. I CUVÂNTAREA D-LUI CONST. AR-­­ GETOIANU I D. CONST. ARGETOIANU îşi începe ' . cuvântul prin a spune că deşi partidul ] este nou, d-sa nu este un om nou. ( ’ A cunoscut problemele guvernării de cu mult înaintea războiului. 1 Zodia oamenilor la modă a trecut. : . Situaţia ţării nu se mai reduce acum ; • la simple neajunsuri economice. Ceeace este acut in momentul de­­ faţă este tocmai o criză politică, mai mult decât una economică. .! Sistemul de guvernare al partidelor 1 j cari s’au succedat după război ne-au­­ făcut să ajungem a avea un organism ’‘de stat compromis.­­ Dacă în faţa greutăţilor economice ne-am găsit cu cea mai fericită for­mulă, ea n’ar fi suficientă, dat fiind lipsa unui organism serios care s’o a­­plice. Alunecăm spre anarhie şi trebue să facem toate eforturile ca să redresăm autoritatea. Vă veţi întreba de ce aşa de târziu mi-am organizat un partid. Dacă până azi era suficient pentru a guverna să ai un program, azi ai ne­voie şi cine să-l aplice. De aceea şi vreau ca prietenii mei să fie la înălţi­me, căci despre adversari ştiu de mult că nu sunt. Dacă în alegerile cele mai apropiate vom fi în opoziţie, atunci vom avea cel mai bun prilej să verificăm şi să do­vedim tăria organizaţiilor noastre. Noi suntem ultima rezervă a auto­rităţii în acest Stat. Ori cum ar fi — şi-a terminat d-sa cuvântarea — statul şi regele se pot ori­când bizui pe noi. Reuniunea a luat sfârșit la ora 7 d. a. întrunirea georgistă din Brăila Organizaţia liberal-georgista din Brăila a ţinut Duminică dim­ o în­trunire cu delegaţi din toate ju­deţele limitrofe. f). Gheorghe Brătianu înând ci­­vântul a rostit câteva cuvinte o­­magiate pentru Dimitrie Sturza de la a cărui naştere s-au serbat 100 de ani ocupându-se de situaţia politică şi economică, a criticat guvernul pentru activitatea sa şi a expus punctele principale din programul partidului georgist. S-a votat apoi o moţiune cerân­­du-se demiterea guvernului şi în­credinţarea sucesiunii d-lui Gheor­­ghe Brătianu. . Cercetările in­ jurul incidentelor dela atelierele Griviţa La cabinetul 8 instrucţie al con­siliului de război, continuă cercetă­rile in jurul incidentelor dela ate­lierele c. f. r. Griviţa. Titularul acestui cabinet, d. căp. Bardescu a lucrat în tot cursul zi­lei de eri la trnarea lucrătorilor men­ţinuţi arestaţi la consiliul de răz­boi şi la prefectura de poliţie. Cei 31 lucrători depuşi la consi­liul de război — rămaşi­ din grupul de 670 — au fost trimişi la Jilava sub o puternică escortă, în urma probelor de vinovăţie pe care ma­gistraţii militari le-au găsit in sar­cina lor. La prefectura de poliţie se mai găsesc arestaţi 50 lucrători, dintre cari unul va fi trimes la Jilava, în cursul zilei de azi. Azi e probabil să mai fie elibe­raţi câţiva lucrători, în urma nouii tineri ce se va face. Totodată magistraţii militari stu­diază chestiunea calificării penale ce urmează a se da infracţiunilor­ săvârşite de lucrătorii găsiţi vino­vaţi.­­ In cursul zilei de eri, d. lt.-col. Hotineanu comisar regal, a avut o consfătuire, cu d. Cezar Mereuţă, director general, în vederea chestiu­­nei deschiderii atelierelor c. f. r. Griviţa. Consfătuirea a avut loc în localul direcţiei atelierelor şi au luat parte la discuţii toţi ceilalţi directori şi ingineri-şefi.­­ Parchetul militar a ordonat ori confiscarea ziarului „Drum nou” de sub direcţia d-lui prof. Forţu. Această măsură e justificată de parchetul militar, ca o consecinţă a apariţiei unui articol cu caracter tendenţios în susci­tatul ziar. MIŞCARE IN MAGISTRATURĂ Lucrările Consiliului superior Consiliul superior al magistratu­­­rii a ţinut ieri două şedinţe una dimineaţa iar alta seara, ambele sub preşidenţia d-lui ministru de justi­ţie Mih. Popovici,­­ în vederea re­comandărilor pentru ocuparea locu­rilor vacante ivite în ultimul timp in magistratură. In urma recomandărilor făcute s’au decis următoarele avansări şi mutări. D. Dobrotescu, consilier la Curtea de Apel din Timişoara a fost mutat in acelaş grad la Curtea de Apel din Craiova in locul vacant. D. Doboş, prim preşedinte al trib. Bihor a fost avansat consilier la Curtea de Apel din Oradia Mare. D. Popiştiu, prim preşed. la trib. din Lugoj a fost avansat consilier la Curtea de Apel din Timişoara. D. Safirescu, procuror la Curtea de Apel din Timişoara, a fost trecut consilier la acea­ Curte. D. Athanasiu, preşedinte de secţie la trib. Bihor, a fost înaintat prim preşedinte la acel tribunal iar d- Li­viu Popovici, judecător de şedinţă la secţia II, a fost înaintat preşe­dinte de secţie. D. Motoc, preşed. de secţie la trib. Lugoj a fost înaintat prim-preşe­dinte al acelui tribunal. D. V. Hopârtan, magistrat asis­tent la Casaţie cu grad de judecă­tor de trib, a fost înaintat preşe­dinte la trib. Târnava Mică. D. Dumitriu, preşedinte la trib. Suceava S. H. a fost avansat prim preşedinte al acelui tribunal. D. Eusebie Sârbu, judecător la Cernăuţi a fost avansat preşedinte la trib. Suceava, s. N­. „ Consiliul superior mai ţine şe­dinţe atât azi cât şi mâine, când se va ocupa cu complectarea celorlalte locuri vacante. E probabil că în şe­dinţa de azi se va discuta şi com­plectarea locului vacant la Curtea de Casaţie secţia II-a. D. ministru de justiţie a prezen­tat consilului in şedinţa de ori pro­­ectul de lege pentru organizarea mi­nisterului de justiţie şi proectul pen­­tru modificarea legii de organizare judecătorească. S’a distribuit mem­brilor consiliului textele celor două proecte, pentru a le studia, şi a-şi spune, părerea într’o şedinţă ce se va ţine, după ce se vor termina lucrările de recomandare ale consi­­liului. Dineuri la Legaţia română din Berlin Ministrul României la Berlin şi d-na Comnen, ajutaţi de fiica lor d-ra Comnen, au dat o serie de di­neuri in localul legaţiei, la care au luat parte intre alţii: Vice-cancelarul Reich­ului,­­baro­nul von Papen cu d-na, fostul can­celar, dr. Luther, ministrul Afaceri­lor Străine, baronul von Neurath şi d-na; fostul vice-cancelar, Dietrich; secretarul de Stat, von Buelow; se­cretarul de Stat, Meissner şi d-na; secretarul de stat Zar­den şi d-na; nunţiul papal, Orsenigo; ambasa­dorul Italiei şi d-na Cerutti; con­tesa Bismark-Bohlen; d-na Strese­­mann; ministrul plenipotenţiar, Solf şi d-na; ministrul plenipotenţiar, c­on­tele von Bassewitz; ministrul tică, a ştiinţei şi artelor, plenipotenţiar Hummel şi d-na; ministrul Poloniei şi d-na Wysoska; ministrul Cubei şi d-na d’Aguero ministrul Iugoslaviei; ministrul O­­landei şi d-na Limburg-Sth­uim; mi­nistrul Belgiei şi d-na Kekorw de Denterghen; ministrul Argentinei şi d-na Labougle; ministrul Elveţiei şi d-na Dinichert; ministru Portuga­liei; ministrul Finlandei şi d-na Woulijoki; ministrul Estoniei şi d-na Meaning; ministrul Greciei şi d-na Poli­tis; baronul şi baroneasa von Baumbach; baroneasa von Camap; baroneasa von der Heyden-Rynch; baroneasa Ostmann von der Lage, precum şi alte numeroase persona­lităţi din lumea politică, diploma­ »FORMAŢIUNI Ministerul de finanţe de acord cu Banca Naţională, a decis pre­lungirea termenului de preschim­bare a monetei metalice de 20 lei cu efigia Marelui Voevod Mi­­hai, care expiră la 1 Martie a. c., până la 1 Aprilie 1933. Monetele de metal de 5 lei, cu aceeaş efigie, vor circula insă mai departe alături de celelalte monete de metal ale statului. Citiţi toţi azi: CUM SE NĂSCU UN OM cel mai înalt mister al vieţii tratat de cel mai mare scriitor rus MAXIM GORKI. Complect in „LECTURA“, floarea literaturilor străine“ Lei 5. La cloşcari şi librari. Societatea „Amicii teatrului”, de sub preşidenţia d-lui Mayer Mandel, organizează pentru seara zilei de 9 Martie, in saloanele „Comunităţii” evreilor, din Tecuci, un grandios bal mascat şi costumat. Funcţionarul poştal Alexandru Fazecaş din Zalău a fost arestat pentru ca a sustras conţinutul mai multor scrisori de valoare sosite din străinătate. Marinarii români grupaţi în sin­dicatul „Orizontul” s-au întrunit şi au cerut să li se­ acorde şi lor redu­cerea de preţ la călătoria pe c.f.r. ------- - Studenţii din Cluj au manifestat pe străzile oraşului împotriva inten­ţiei guvernului de a desfiinţa „Ope­ra Română” din capitala Ardealului din motive de economie. Studenţii sunt hotărâţi să organi­zeze şi un meeting popular in acelaş scop. Pe de altă parte artiştii instituţiei s-au prezentat autorităţilor din Bu­cureşti şi au intervenit ca „Opera Română” din Cluj să nu fie suprima­tă.S’a răspuns artiştilor că dacă se va găsi o formulă care să permită comprimarea cheltuelilor, instituţia nu va fi desfiinţată. Ministerul de agricultură a hotâ­­rît ca anul acesta serbarea pomu­lui să se facă in toate comunele rurale cu concursul specialiştilor,a­gronomi şi silvicultori şi cu sprijinul material al prefecturilor şi cameri­­lor de agricultură. S’a cerut şi concursul preoţilor şi învăţătorilor. Serbarea pomului se va face cu tot fastul necesar în a doua jumă­tate a lunei Martie. La Constanţa s’au operat noui a­­restări de comunişti. Printre cei a­­restaţi se află şi 20 de marinari civili. Tânărul Vifor Chirul­eseu din Cer­navodă şi-a tras un glonte de revol­ver in abdomen. Starea sinucigaşu­lui e disperată. S-a stabilit că el a încercat să-şi pună capăt zilelor pentru ca tatăl său i-a refuzat o sumă de bani, de care avea nevoie pentru a urma un curs de pictură. Protestul învăţătorilor din jud. Brăila BRAILA, 27. — Asociaţia învăţă­torilor din oraşul şi judeţul nostru s’a întrunit sub preşedinţia d-lui Do­­bre Stanciu. După ce au vorbit d-nii Teodor Marin, d-na Demetru Popescu, Stroe Postelnicu şi alţii, s’a votat o­ mo­ţiune prin care se protestează îm­potriva reducerii salariilor şi con­tra intenţiei guvernului de a reduce numărul şcolilor. Petrolierele române la Paris Astra Română 63,75 Steaua Română 49 Concordia 40 Petrol Blok necotat Redevenţa necotat Noul decan al Baroului Ilfov A fost proclamat de Radu D. Rosetti Se notarise precum se știe alegerea unui nou decan al baroului de Ilfov, în locul d-lui Traian Alexandrescu demi­sionat in împrejurările cunoscute. Data alegerii fusese fixată pentru ziua de 5 Martie, iar termenul de de­punere a candidaturilor expira în seara de Sâmbătă 25 Februarie. Prin procesul verbal încheiat in acea seară de către biroul electoral central desemnat de Consiliul de disciplină, s‘a constatat că nu s‘a depus nici o candidatură alta de­cât aceea a d-lui Radu D. Rosetti, fa­ță de care în ultimele sale manifestări corpul avocaţilor de Ilfov şi-a exprimat încrederea şi simpatia. Consiliul de disciplină a baroului s-a întrunit ori şedinţă plenară şi exa­minând situaţia, a găsit că formalita­tea alegerii fixată pentru 5 Martie ar deveni inutilă, votanţii neputând acor­da voturile lor decât d-lui Radu Rosetti singurul candidat, căruia nimeni nu a găsit că i s-ar putea opune un contra­candidat. In consecință, Consiliul în unanimi­tate a declarat ales decan al baroului de Mov pe d. Radau Rosetti.

Next