Adevěrul, mai 1933 (Anul 47, nr. 15131-15152)

1933-05-01 / nr. 15131

Pag, 23 a brica lucrează acum sub conduce­rea a ..doi „comisari”. Sumele pe care le avea depozitate la diferite bănci, pe numele lui, soţiei şi copi­lului, au fost poprite, sub pretextul unor procese înscenate. Toate a­­ceste fapte sunt arătate de victimă ■în scrisorile sale în care arată că îi este ameninţată viaţa, iar averea­­ expusă ruinei. Conştiinţa lumii civilizate, dacă există o astfel de conştiinţă colec­tivă, trebue să reacţioneze prompt, împotriva demenţei hitleriste, se impune organizarea boicotului şi protestul internaţional. Ce se va întâmpla nu ştim. Este­­ greu de scrutat zarea viitorului. Un lucru însă este sigur: hitlerismul este condamnat. Farsa fascistă, prost localizată, se găseşte lipsită de actori de talent calibru Musso­lini — şi de spectatori dispuşi la aplauze ca italienii. Şi mai lipseşte ceva: momentul. In ţara în care as­tăzi, spectrul morţii rânjeşte coti­dian la 7 milioane de şomeuri (cifra oficiala), farsa dictatorială, intem­pestiv localizată de cabotinul Hit­ler, nu va mai ţine mult afişul. Este sortită căderii. V. Statici­u Profesori cu titlu definitiv in învăţământul secundar au fost numiţi cu titlul definitiv in învăţământul secundar al băieţilor şi fetelor din ţară, următorii profesori care funcţionează în prezent cu titlul provizoriu în oraşele şi pentru speciali­tăţile arătate in dreptul fiecăruia : SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT BUCUREŞTI Pr. N. Vintiiescu, profesor în învăţă­mântul secundar al fetelor din oraşul Bucureşti pentru specialitatea religia. Artur Balland, profesor în învăţă­mântul secundar al băieţilor din oraşul Brăila pentru specialitatea 1. franceză principală şi dreptul secundară, Grigore Someşeanu, profesor în, în­văţământul secundar al băieţilor din oraşul Constanţa pentru specialităţile istorie principală şi geografie secun­dară. , David Herscovici, profesor în învă­ţământul secundar al băieţilor din ora­şul Galaţi pentru specialităţile 1. fran­ceză şi engleză principale. Valeria Dincă, profesoară în învăţă­mântul secundar al fetelor din oraşul Turnu-Măgurele pentru specialitatea istoria principală. Octavian Angheluţă, maestru in în­văţământul secundar al băieţilor din oraşul Câmpina pentru specialitatea desen-caligrafie. Const. Chirescu, maestru în învăţă­mântul secundar al băieţilor din oraşul Turnu-Măgurele pentru specialitatea e­­ducaţia fizică. Dobre Ion, profesor in învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Bucu­reşti pentru specialitatea educaţia fi­zică. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CLUJ Eugenia Cernăzeanu, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cluj pentru specialitatea 1. fran­ceză principală şi 1. română secundară. Eugenia Gruenberg, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Alba-Iulia pentru specialitatea­­. germană şi istoria principale. Stella Ivaşcu, maestră în învăţămân­tul secundar al fetelor din oraşul Bra­şov pentru specialitatea caligrafie-de­­semn. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT IAŞI Theodor Hodoroaba, profesor în în­văţământul secundar­­al băieţilor din oraşul Vaslui pentru specialitatea­­­ germană principală. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT TIMIŞOARA Stella Boiceanu, profesoară în învă­ţământul secundar al fetelor din oraşul Oradia pentru specialitatea matema­tici principală şi geografie secundară. Prevesterea este mama ințelepciunei Fifi atenți asupra mărcii de­puse PALMA deoarece durabilitatea și superiorita­tea fabricatelor PALMA sunt neîntrecute. semuire da ocol în puterea iernii,­­ fără palton şi fără galoşi, casei ca­maradului „protector“ care dormea la căldură în toată inconştienţa u­­nui suflet împăcat cu viaţa. (Poe­­tul s’a sinucis). Dinpotrivă!... Eu m’aşi fi raz­­boit cu toţi editorii pentru începu­tul de epopee al prietenului meu, dacă ar fi fost nevoe. (N’a fost, căci editorii au, cei mai mulţi, un instinct sigur care-i călăuzeşte la alegerea fără greş a tuturor căr­ţilor mediocre şi a tuturor autori­lor fără sânge). Dar prietenul meu a căzut la pat, istovit, pradă a vreo trei soiuri de baccili în cele mai de seamă organe, a doua zi după apa­riţia epopeii lui catastrofale. Atâta efort l’a doborît. El se socoate nu numai o victimă a spiritului, dar un erou al muncii intelectuale. Singura lui mărturie e în succesul primelor trei volume, să poată agonisi jcu ■e să-şi îmbrace copiii, să-şi ras- tească soţia, să plece undeva în­­ta'*-cătun de munte, la aer şi la creaţii^ dacă­­ neasemuita lui toata la capăt, seama, în ederea lui e, mai cu tuesc şi astea. Ştie cât îl pre­­iulgere şi aurori acel foileton de ^ale, care să deschidă ochii contemporanilor im- r bătuţi până acum cu braga nevi­­­­novată şi limonată sălcie şi cărora­­ li se oferă pentru întâia oară în­­ noul veac un vis substanţial, o ora­­­gie intelectuală sublimă.­­ Şi iată că nu pot! Cele trei vol­­­lume sunt numai trei chilograme : de hârtie îngreuiată de cerneală,­­ de păcură şi de clei cu sfoară. Spi­­­ ritul care însufleţise un sfert din primul lui volum a pierit cu desă-­­ vârşire iar dure­rea grea s‘a ’ntins­­ peste tot. Cum să-i explic acest dezastru?.. . Cum să-l încredinţez că n’am înşe­lat niciodată pe cititorii mei şi nu-i pot minţi nici acum, căci m’ar prin­de şi ar avea dreptul să-mi spargă geamurile şi capul cu pietrile dru­mului?... Şi nici nu pot să mă simt atât de murdar în suflet, să calc în picioa­re atâta încredere, atâta speranţă şi cele mai nobile sentimente care au legat vreodată pe oameni între ei, după ce vreme de milenii s-au zgâriat, şi-au scos ochii şi s‘au mâncat!... Sunt furios pe el că mă sileşte să fiu o mârşavă lichea, o amară canalie, dar sunt desgustat şi de­­ mine în asemenea măsură, că nici un glonţ de revolver în gură nu mi-ar putea reda, în ultima clipă de conştiinţă, încrederea în purita­tea, în nevinovăţia simţirii mele. Iţi dai seama de această suferinţă? Poate fi înţeleasă de cineva? Nu pare fantastică atâtor oameni care se luptă cu suferinţe mult mai crunte, precum e durerea frigului, a foamei, a boalei copiilor lor?... Aşi vrea să plec undeva, departe, să fug... îmi povestea alaltăeri un tânăr diplomat că având treburi prin Elveţia, s’a urcat să vadă şi el gheţarii, cum e obiceiul printre pasagerii hotelurilor de lux. I-a văzut. I s’a părut că sunt un ocean alb... alb... înmărmurit de veacuri, cu valurile de azur ridicate şi îm­­pietruite până aproape de cer. Dar ceiace l’a impresionat mai mult după aceea, a fost nimicnicia lui: uitase că avea un nume şi când a băgat de seamă că e îmbrăcat şi vestmintele de pe el au nasturi, nici venea să creadă. O! De'aşi putea fugi la Chamo­nix!... Numai pentru o zi! Numai pentru un ceas!... Să văd gheţarii şi să uit... înţelegi? Sa mă uit... Fe­­derca A­D­E­V­E CALEIDOSCOPUL VIEŢII VIII LITERE, ŞTIINŢĂ, A) Petru Comarstescu: Haitio Americanus Se pare că faţă de America şi de U. R. S. S. nu poţi avea o atitudi­ne obiectivă. Sau o iubeşti pe deplin sau o urăşti cu atrocitate. Polemi­cele cari au ridicat valuri ac­um câţi­va ani încep să se potolească. Eu­ropa a trimis, în persoana lui Key­serling un dascăl îngăduitor care să-i înveţe cum să-şi pue la cale puţină cultură şi să-şi construias­că şi ei o viziune de viaţă. Prinsă între filipicele lui Duhanel şi psi­­hoanaliza Americii , America îşi vede de treabă. In realitate toate judecăţile asu­pra Americii au o substructură a­­fectivă. Unul, ca şi Caliban care se uită in oglindă, îşi vede în America propria-i imagine caricaturizată, al­tul vede un teren de experienţe pentru teoriile sale culturale. încer­carea d-lui Comarnescu: Homo Ame­ricani­­i este departe de aceste a­­mândoură f°ţe ale atitudinii faţa de Am­­erica. Neav­ând alte etaloane de apreciere decât viaţa şi realitatea, d-lui Comarnescu i-a fost uşor să respingă şi atitudinea criticului şi cea a profetului îndrumător. Homo Americanus este o carte vie, proas­pătă, care merge în inima lucruri­lor, adică a omului american. Nu interesul etic, de judecată de va­loare domină, ci cunoaşterea. D. Co­marnescu are ceva din prospeţimea de viziune, disponibilitatea şi re­ceptivitatea lui Valéry Larbaud. Şi astfel, din perspectiva, primatului cunoaşterii, d. Comarnescu a în­cercat să desfacă o sumă de lacăte cari ascundea sufletul americanu­lui. Noi apreciem metoda d-lui Co­marnescu şi îi înţelegem foloasele. In loc să privească numai utilajul tehnic (Duhamel) sau să privească influenţele geofizice şi pandeumati­­ce (Keyserling), d­. Comarnescu păşeşte la esenţial, la om, încercând, o tipologie vastă a celor mai repre­zentative structuri sufleteşti ameri­cane. Faptul că d. Comarnescu a ales metoda tipologică, mi se pare sem­nificativ pentru concepţia (nemăr­turisită pe deplin) ce şi-a făcut des­pre omul american. Acolo se poate vorbi de tipologii, de oameni stili­ Un mare succes obţi­ne „Fecior de slugă" de N. D. Cocea Romanul d-lui Cocea cucereşte, pe drept maşsele de cetitori. E scris cu ver­s şi talent, are o intrigă vie şi este o ritică îndrăzneaţă a moravurilor so­­ietăţii româneşti din primul sfert al eacului nostru. Sunt pagini (Ca moartea colonelului Hotnog), in care humorul se imbină cu tragicul, intr’o formă balzaciană. Tipul parvenitului, Tase Bojoceanu, fost Tănase Bojoc, va rămâne un per­sonagiu caracteristic şi reprezentativ al „feciorului de slugă“. Scenele de sen­sualism sunt tratate cu discreţie şi tact astfel că romanul poate constitui o lec­tură agreabilă şi interesantă pentru o largă sferă de cititori. Fete de azi Sâmbătă 6 Mai ora 9 seara are Ioc in sala Roxy o conferinţă In contradic­toriu, cu tema „Fete de azi“. Conferin­ţa va fi prezidată de d-na Maria Fi­­lotti. Vor lua cuvântul d-nele Maria Filotti, Aide Vrioni, E. Marghita, E. Cerchez şi d-nii Ion Cantacuzino, Octav Şulu­­ţiu, d. I. Blumen, Eugen Ionescu şi dr. L. Capelman. Temele sunt: Fata în teatru; Fata in cinematograf; Fata în faţa vieţii celibatare, şcolăriţe şi stu­dente; psihologia fetei de azi; Fata de a­z; şi eternul feminin; defectele fetei de azi; Intelectualitatea fetei de azi şi flirtul. Conferinţe Cercul absolvenţilor şcoalei primare „Cultura“ Max Assiel, organizează o­­mare şezătoare festivă de inaugurare. Duminică 30 Aprilie 1933 orele 4 după amiază în localul şcoalei primare „Cul­tura“ Max Assiel. D. av. Friederich Weinberg va rosti cuvântul festiv. Va urma apoi un bo­gat program literar şi artistic în frun­te cu d-nii Ion Pribeagu (recitări) şi Willy Weiss absolvent al Academiei Regale de muzică şi artă dramatică (solo-vioară). Daţi intr’un fel, în ţipi. Aci, in Eu­ropa, nu. Dar nu e locul să desvol­­tăm aci consecinţele, ci să spunem câteva cuvinte despre realizările e­­fective ale d-lui Comarnescu. For­mula mixtă, literar-ştiinţifică, intru cât pune in scenă, in scurte dialo­guri, personagiul de descris. Sunt crochiuri pline de viaţă, in care for­mula caracterizatoare pierde din vagul şi generalul in care ar fi că­zut, dacă ar fi fost prezentată in­tr’un esseu, pe când aşa, purtată de gestul, mimica şi sonoritatea faptei, işi împlineşte sensul, în mod optim. Mai sunt unele (d. p. Proce­sorul) unde crochiul domină dialo­gul şi, mărturisim, fără nici o pier­dere. Aceste intervenţiuni substanţia­le, luate tipilor reprezentativi, nu sunt numai juste, dar şi savuroase. Bussinessmanul, femeia de club, preotul, studentul şi toate celelalte din galeria de frescă americană, sunt fiinţe de reprezentare colecti­vă, căci se formulează singure, ad­mirabil şi sintetic. Trebue să mai remarc capitolul din urmă, Homo Americanus de azi şi de mâine, cu acele substanţiale caracterizări şi cu acel final împrumutat unei poe­me a poetului Carl Sandburg (după ce citase un fragment esenţial din Walt Whitman). Concluziile d-lui P. Comarnescu, cuminţi şi moderate, fără patosul urei sau profeţiei, se menţin şi se verifică tocmai prin moderaţia, lor. Paralela dintre O­­riental şi American, din ultimul ca­pitol, deschide deasemenea o vastă perspectivă. Iată pentru ce mi se pare, nu nu­mai valoroasă dar şi semnificativă, cartea d-lui Comarnescu. Exerciţiul acesta, de cunoaştere obiectivă a unei culturi străine, e binevenit şi chiar de ultimă necesitate. O in­­mlădiere a minţii cu fenomenologia culturii străine,­ o deprindere de o­­absolut necesară pentru tot ce se­biectivă atitudine spectaculară este aşteaptă dela noua generaţie: să găsească şi etosul românesc. D. Co­marnescu, pe care astfel de lucrări l’au pasionat de mult, ar fi pe dru­mul bun. Homo Americanus o do­vedeşte cu prisosinţă. LUCIAN BOZ Pagini moldovene Cunoscuta revista ieşană, de care am avut prilejul să ne ocupăm şi in alte rânduri, aduce în fruntea ultimului nu­măr din Martie: „Pe marginea Casei Thueringer“, articol de d. G. Baldovin, in care autorul face o serie de observa­ţii interesante in legătură cu noul vo­lum al d-lui Panait Istrati. In acelaş număr d. George Lesnea semnează „Izvorul“, o poezie luminoa­să, plină, de vigoare si prospeţime in care puterea de sugestiei se împleteşte cu melodia limbii de o claritate capti­vantă. In restul numărului: Terestră de Const. Argeşan; Umbră şi vis... de Sandu Teleajen; Toamnă, de Gheorghiu Vierii; Cântarea cetăţii (versuri), de C. Goran; Gânduri (versuri), de Ne­culai Tatomir; Teatrul de C. Drimer. Două recenzii : Léon Pierre-Quint _ „Ar fi e o ido" ■ ..­.­.­.ml, ■ T­he vrai drame de André Gide“, de Marcel Ro­sen. La sfârşit aproape două coloane sunt consacrate „Adeverului literar“ No. 643, in care pe lângă adnotaţiile interesante ale d-lui Sandu Teleajen, sunt reprodu­se pasagii din articolul „Manifest“ de d. Paul Zarifopol. In piaţeta de lângă hotelul Bulevard din Sibiu, în parcul de la Administraţia financiară se fac ultimele lucrări pen­tru amenajarea locului unde va fi aşe­zat bustul poetului Gh. Coşbuc, lu­crat de sculptorul Medrea. Omagiul adus poetului Coşbuc de către „Acţiunea Românească“ — iniţ­ia­­toarea acestui bust — este o faptă ce face cinste acestei tinere societăţi. 'ului .«i Sibiu D. N. D. COCEA GHEORGHE COŞBUC HALE Moartea lui Nicolae Docan La 25 Aprilie curent s-a stins din viaţă în Bârlad Nicolae Docan,­ ca­re aparţinea Academiei Române ca membru corespondent al ei, iar corpului diplomatic ca ministru plenipotenţiar. A îndeplinit un timp şi funcţia de secretar general al Ministerului Afacerilor Străine. In ştiinţă N. Docan s’a afirmat ca un asiduu şi metodic cercetător al numismaticei româneşti şi prin studii asupra cronologiei vechilor documente româneşti, dând la ivea­lă, mai ales înainte de războiu, în­semnate lucrări publicate în Ana­lele Academiei Române. Această in­­stitu­ţiune, apreciind meritele con­tribuţiilor sale la istoriografia ro­mânească, l-a ales membru cores­pondent al ei încă din anul 1915. Premiul literar al editurii „Atdevtrul“ Răspundem pe această, cale dom­nilor autori că toate informatiunile in legi­­tură cu premiul literar al editurii ,Adeverul“ pot fi cerute d-lui T. Teodorescu-Branişte, la re­dacţia ziarelor noastre, în fiecare zi de lucru, între orele 6—8 d. a. In curând, vom publica numele li­teraților care vor alcătui juriul ce urmează a decerne premiul. LUCRĂRILE COMISIUNILOR DE LEGISLAŢIE ALE PARLAMENTULUI Modificări propuse pentru procedura civilă şi criminală dri după amiază s’au întrunit in localul Senatului cele trei subsecţii ale comisiunii de legislaţie ale cor­purilor legiuitoare. După cum se ştie, aceste subsecţii se compun din reprezentanţi ai tu­turor partidelor politice care iau parte la discuţiunile privind redac­tarea legiuirilor viitoare, înlesnind astfel opere de legislaţie a parla­mentului. Proectele de legi ieşite din discu­ţia contradictorie a tuturor repre­zentanţilor autorizaţi ai partidelor nu vor mai provoca în viitor discu­ţii ample, ele urmând să fie supuse votului parlamentului ca un rezul­tat al unei înţelegeri între juriştii delegaţi ai lor. PROCEDURA CIVILA Subsecţia procedurii civile a ţi­nut şedinţă sub preşedinţia d-lui Vasile Toncescu luând în discuţie propunerea d-lui M. Valerianu, care a cerut modificarea textului privi­tor la competenţa de judecată în materie cambială, în sensul ca re­clamantul să poată intenta acţiunea şi la tribunalul locului de emisiune al cambiilor. S’a mai luat apoi în discuţie che­stiunea prorogării de competenţă, stabilindu-se că prin convenţia păr­ţilor să se poată judeca de către ju­decătorii şi pricini peste valoarea 50.000 de lei până la valoarea neli­mitată atâta vreme cât părţile în proces sunt de acord. Redactarea acestei modificări a fost făcută după propunerea d-lui Andro. D. Valerianu a mai propus deasemenea modificarea textului privind recuzarea judecătorilor, sub­­secţiunea stabilind că sesizarea in­stanţei superioare pentru tranşarea conflictelor de competenţă să fie făcută atât din oficiu cât şi printr’o simplă petiţiune din partea părţilor litigante. Subsecţiunea codului civil şi a procedurii civile prezidată de d. Bordetti a avut să dezbată redacta­rea ce urmează a se da articolului 2 din codul civil, deoarece asupra textului redactat de consiliul legis­lativ s’a ivit divergenţă în sânul subsecţiei. Dezbaterile foarte ample la care au luat parte d-pii Râmnniceanu, Murgăşeanu, Hillard, Penescu, Cal­­muschi, Nicu Stănescu, Iliescu, Bor­­deni, au privit chestiunea referi­toare la drepturile câştigate şi la efectul retroactiv al legii precum şi caracterul legilor interpretative. Nu s-a hotărît forma definitivă a art. 2. PROCEDURA CRIMINALA Deasemenea subsecţia procedurii criminale sub preşedinţia d-lui se­nator Ştefan Graur, a luat în dis­cuţie parte din articolele viitoarei proceduri înscriindu-se dispoziţii de accelerare a procedurii penale ex­trem de anevoioasă în forma pe care o prezintă astăzi. Şedinţele subsecţiilor vor continua în cursul săptămânii viitoare. Expoziţia de la Viena VIENA 28, (Rador).­­ Preşedin­tele Republicei a inaugurat azi di­mineaţa, în prezenţa elitei intelec­tuale, a corpului diplomatic şi a nu­meroase personalităţi politice şi mi­litare expoziţia „Prinţul Eugen“. Pentru expoziţia aceasta au fost adunate în palatul Belvedere nume­roase mărturii istorice, literare și artistice ale civilizației dn acea e­­pocă. PĂRINŢI!!! Cumpăraţi încă astăzi copiilor voştri, cea mai bună mai folositoare şi mai instruc­tivă distracţie, pentru orele li­bere, ALBUMULDE FOTOGRAFII „REALITATII ILUSTRATE“ care permite chiar celor mai necunoscători în arta fotogra­fiei, să devină amatori pricepuţi, îndrăgostiţi de aer liber şi de lumină. Nu se cere nici o pregătire specială, albumul conţinând toate instrucţiunile. Cele mai bune realizări vor fi premiate cu LEI 30.000.— (TEIZECIMII) INFORMAŢIUNI Din partea ministerului de inter­ne primim următorul comunicat : — Unele ziare afirmă că, cu pri­lejul neorânduelilor de la Cernăuţi din ziua de 18 Aprilie, d. ministru Sauciuc-Săveanu ar fi luat unele dispoziţii referitoare la menţinerea ordinei sau în legătură cu respecti­vele neorândueli. Suntem autorizaţi a declara că a­­ceste ştiri sunt absolut inexacte“. Ni se comunică de la So­cietatea Anonimă Româ­nă de Telefoane că servi­ciul telefonic cu Palestina a fost inaugurat. in conse­cinţă, se pot efectua con­vorbiri cu o oraşele Ierusa­lim, Jaffa, Haifa şi Gaza. Costul unei convorbiri de 3 minute este de lei 416B, iar orice minut in plus se taxează cu lei 1.355. Organizaţia Capitalei a partidului poporului s-a întrunit eri seara la clubul partidului, sub preşedinţia d-lui prof. Trancu-Iaşi, fost minis­tru, şeful organizaţiei. Cu acest prilej s’a desăvârşit or­ganizaţia culoarei de Verde, descom­­plectata prin moartea lui Darvari, alegându-se un nou şef in persoana d-lui Enăchiţă Niculescu, industriaş. Preşedinte de onoare a fost ales d. Alex. Otetelişanu. Acest fapt se va sărbători prin­­tr’o masă. Trenul accelerat Cluj-Bucureşti a sur­prins pe linie in apropiere de Mediaş căruţa săteanului Radu Hosu din co­muna Boiana. Săteanul a fost omorât. Bătrânul Nicolae Pârtie din Chişinău a găsit într’o vie un obuz. Atingându-i focosul, obuzul a făcut explozie şi nefe­ricitul bătrân a fost sfârşiat in bucăţi. Severinenii sunt foarte­­nemulţu-M m­iţi de faptul că podul ce t­rmed­zcM a fi construit peste Dunăre care sem lege România de Iugoslavie, in ior M să fie construit la T.­Severin, va­­M ridicat la Ţigănos. S Severinenii s’au constituit în cor rnitet indiferent de partide politice şi vor să ducă o acţiune vie spre al determina guvernul să remiz asupra­ acestei hotărîri.­­ O delegaţie va merge în audien-| ţă şi la rege. ] Se vor ţine o serie de htruniri. 'Este vorba apoi ca serbările pentnu centenarul Severinului cari urmawk să aibă loc peste o lună si fie a­m mânate, sau chiar să se renunţe lak ele. [ 1 Semănăturile de toamnă şi de prîj mă vară — în urma ploilor căzute şil a faptului, că timpul s’a încălzit —I vegetează favorabil.­­ Pomii au început să înflorească şi* promit o frumoasă cultură de fructe. 1 Cei cari n’au adunat însă cuibu-| rile de omizi la pomi — sunt invit­­ați a-o face cât de curânt — căci omizile vor reapare din buza căl-l durei. I Război intre Belvia şi Paraguay? BUENOS AIRES, 28. (Ba­ , doi). — Bolivia a respins pro- • punerile făcute de Argentina şi Chili pentru soluţionarea conflictului, regiunii Chaco. Se afirmă că preşedintele^ Boliviei ar avea intenţia de a1 declara răsboiu Paraguaiului, Politica violenţei şi statul Sub acest titlu, d. Iorga publică, în „Neamul Românesc“ de eri, ur­mătoarele : De Paşti oamenii bâtei şi ai cuţi­tului şi-au făcut de cap pretutin­deni, ca şi cum n’ar mai exista un guvern, ori ca şi cum ei n’ar mai fi nici inştiinţat, nici ascultat şi ser­vit de organele prin care se menţine într’o ţară ordinea publică, intrre condiţie a oricărei civilisaţii. Afară de spectacolul de la Cernă­uţi ni se descriu nobilele întreceri la Iaşi, intre studenţii cari cred că misiunea lor e să impue cu arma pă­­rerile pe care la o vârstă încă de­stul de fragedă îşi închipuie că le pot mărturisi. Intre rasistul Mociul­­schi şi rasistul Arnăutu — pur ro­mâni şi unul şi altul — s’au dat sângeroase lupte pentru o Românie, care va fi mai bună numai când a­ceşti adolescenţi vor ajunge a gu­­verna. La Bârlad, poliţia a­ stat aşa,­teptând un grup de asalt din aceiaşij nenorocită capitală a ceia ce a fost­ odată frumoasa cultură a Moldovei* Iar prin Muscel, d. Codreanu­ tatăl şi-a trecut în revistă pe cei o mie şii cinci sute, cari au luat la bătaie peri jandarmi şi s’au oprit când Tatăl­ a dat ordin să se cruţe aceşti merce-t nari.­­ Consecinţe, sancţiunii Nimica. / Unde mergem cu acest sistem în­­ţelege oricine. Stăpân în România e cine se scoală mai de dimineaţa. Dar, dacă aşa trebue să fie, din ce n’ar chema Maiestatea Să ia gu­vern pe un vestit om de autoritate, N’aude, Nu vede, Nea greul pămân­tului? N IORGA Decăderea producţiei şi comerţului de lemne de foc 1 .. . u-- • -—— - I A Restrâmgerea exportului şi scăderea consumului intern Cu toate că timpul răcoros se menţine, iar multă lume mai între­ţine focul în sobe, este evident că ne putem considera eşiţi din iarnă. In orice caz pentru negustorii de lemne de foc a încetat sezonul. Ei susţin însă că nici nu l-au avut ca în alţi ani, deoarece lipsa de geruri prelungite şi poate alte cauze, au făcut ca în genere, consumul de lemne de foc să scadă simţitor. Faţă de iarna anului trecut, consu­mul lemnelor a suferit o scădere, afirmă negustorii, de aproximativ 32-35 la sută în întreaga ţară. Cât despre Capitală, aci nu s’au mai vândut în iarnă 1932-1933 de­cât cel mult 40.000 vagoane, faţă de 65.000 vagoane acum doi ani şi ceva mai puţin anul trecut. Cum e lesne explicabil, n’au fost epuizate nici măcar stocurile de mărfuri aduse în cursul verii ante­rioare, cu tarif de sezon. Din această cauza, preţul de vânzare a­ lemnelor a suferit o scă­dere de aproximativ 1000 lei la va­gon. Ceia ce nelinişteşte însă pe cei o­­cupaţi în această branşă, este in­fluenţa pe care starea precară de a­­cum, o va avea asupra regiunilor muntoase, unde populaţia trăeşte exclusiv din tăiatul şi căratul lem­nelor. Preţul materialului ne mai ofe­rind în condiţiunile actuale nici-o Convenienţă, nu se mai fac deloc pentru campania viitoare. Cam­ sunt în genere perspecti­vele, în ce priveşte comerţul cu lemne de foc, e prematur a se spune. Specialiştii privesc însă viitorul cu pesimism. Aceasta cu atât mai mult, cu cât până acum câtva timp, o parte din combustibilul nostru lemnos, se ex­porta în Ungaria. In urma restricţiiuilor la import luate în această ţară şi a scăderii continue pe care le înregistrează mereu acolo şi consumaţia curentă şi preţul acestui combustibil, singu­rul debuşeu pe care îl aveam, a în­cetat de a ne mai fi de folos. încercările făcute în trecut, de a se crea alte debuşee pentru plasa­mentul lemnului de foc românesc peste graniţă au eşuat, aşa că e imperios necesar să ne limităm nu­mai la cerinţele consumului intern. La nemulţumirile create de mer­sul prost al afacerilor, se mai adaugă pentru producătorii şi comercianţii de lemne de foc, şi nemulţumirile provocate de noul tarif de trans­port pe c. f. is. Ei susţin, că deşi tariful în che­stiune prezintă diminuări faţă de cel anterior, el nu e mai eîtin decât tariful obişnuit, denumit „de se­­zon”. Or, cu acest tarif redus chiar, lemnele costă la origină mai eîtin decât transportul lor pe drumul de fer, ceia ce e insuportabil. Atâta vreme, susţin cei interesaţi, cât taxele de transport pe c.f.r. vor depăşi 30% din valoarea com­bustibilului — aşa cum dealtfel, ■ e aproape la majoritatea celorlalte produse — se va menţine o anoma­lie, menită să păgubească foarte grav pe cei ce se încumetă să facă negoţ cu lemne de foc. O dovadă evidentă despre acea­sta, o dă descreşterea continuă a numărului depozitelor de lemne din întreaga ţară. In ce priveşte localităţile princi­pale din provincie nu există pentru moment date statistice. In Bucureşti însă, au existat a­­cum un alt, aproximativ 350 depo­zite. Numărul lor a scăzut dintre timp, la circa 275. Cât despre posibilităţile de cre­dit, fie pentru finanţarea tăerilor în vederea comercializării, fie pentru stocarea producţiei în depozitele de la oraşe, ele au devenit aproape inexistente. Nu se mai lucrează, de­cât a­­proape numai cu bani gu­­ată. Cum însă, lemnul de pădure, care conţine în mod obişnuit 20-25 la sută umiditate, se fac la începu­tul primăverii — pentru ca până în toamnă, când se vinde s­ă se poată usca — capitaliştii dispuşi să facă astfel de investiţiuni, sunt din ce în ce mai puţin numeroşi. # In aceste circumstanţe, îngrijora­rea exploatatorilor de jaduri şi a comercianţilor de lemne este pe de­plin explicabilă. E de vărut însă, în ce măsură previziunile pesimiste pe cari le fac dânșii, vor fi confir­mate de evenimente. I. K. PETEA * Moartea lui N. Orăşanu din Brăila Eri a încetat din viaa la Brăila, in urma unui atac de rngină pec­torală, Nicolae Orăşanu, vice-preşe­­dintele Senatului şi şeful oragani­­zaţiei naţion­al - ţăr­ăni­ste din Brăila. Nicolae Orăşanu, care a f°st Pri­marul oraşului Brăila şi în repetatu­ rânduri membru al parlamentului, moare în vârstă de 65 de ani. De la Asociaţia voluntarilor din Vechiul Regat Asociaţia voluntarilor război din vechiul regat, invită pentru 11 azi Sâm­bătă 29 Aprilie, orele 5 d­a'-.la sediul din strada Sfinţilor 4, pe toţi membri aflători în Capitală, la 0 consfătuire în vederea serbării zilei de l0 Mm şi a zi­lei Eroilor. Toţi voluntarii neînscrişi pot cafe­ri scrierea în asociaţie, în fiecare zi în­tre orele 17—20, iar cei din provincie printr'o carte poştală.

Next