Adevěrul, mai 1933 (Anul 47, nr. 15131-15152)
1933-05-01 / nr. 15131
Pag, 23 a brica lucrează acum sub conducerea a ..doi „comisari”. Sumele pe care le avea depozitate la diferite bănci, pe numele lui, soţiei şi copilului, au fost poprite, sub pretextul unor procese înscenate. Toate aceste fapte sunt arătate de victimă ■în scrisorile sale în care arată că îi este ameninţată viaţa, iar averea expusă ruinei. Conştiinţa lumii civilizate, dacă există o astfel de conştiinţă colectivă, trebue să reacţioneze prompt, împotriva demenţei hitleriste, se impune organizarea boicotului şi protestul internaţional. Ce se va întâmpla nu ştim. Este greu de scrutat zarea viitorului. Un lucru însă este sigur: hitlerismul este condamnat. Farsa fascistă, prost localizată, se găseşte lipsită de actori de talent calibru Mussolini — şi de spectatori dispuşi la aplauze ca italienii. Şi mai lipseşte ceva: momentul. In ţara în care astăzi, spectrul morţii rânjeşte cotidian la 7 milioane de şomeuri (cifra oficiala), farsa dictatorială, intempestiv localizată de cabotinul Hitler, nu va mai ţine mult afişul. Este sortită căderii. V. Staticiu Profesori cu titlu definitiv in învăţământul secundar au fost numiţi cu titlul definitiv in învăţământul secundar al băieţilor şi fetelor din ţară, următorii profesori care funcţionează în prezent cu titlul provizoriu în oraşele şi pentru specialităţile arătate in dreptul fiecăruia : SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT BUCUREŞTI Pr. N. Vintiiescu, profesor în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Bucureşti pentru specialitatea religia. Artur Balland, profesor în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Brăila pentru specialitatea 1. franceză principală şi dreptul secundară, Grigore Someşeanu, profesor în, învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Constanţa pentru specialităţile istorie principală şi geografie secundară. , David Herscovici, profesor în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Galaţi pentru specialităţile 1. franceză şi engleză principale. Valeria Dincă, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Turnu-Măgurele pentru specialitatea istoria principală. Octavian Angheluţă, maestru in învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Câmpina pentru specialitatea desen-caligrafie. Const. Chirescu, maestru în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Turnu-Măgurele pentru specialitatea educaţia fizică. Dobre Ion, profesor in învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Bucureşti pentru specialitatea educaţia fizică. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT CLUJ Eugenia Cernăzeanu, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cluj pentru specialitatea 1. franceză principală şi 1. română secundară. Eugenia Gruenberg, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Alba-Iulia pentru specialitatea. germană şi istoria principale. Stella Ivaşcu, maestră în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Braşov pentru specialitatea caligrafie-desemn. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT IAŞI Theodor Hodoroaba, profesor în învăţământul secundaral băieţilor din oraşul Vaslui pentru specialitatea germană principală. SERVICIUL LOCAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT TIMIŞOARA Stella Boiceanu, profesoară în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Oradia pentru specialitatea matematici principală şi geografie secundară. Prevesterea este mama ințelepciunei Fifi atenți asupra mărcii depuse PALMA deoarece durabilitatea și superioritatea fabricatelor PALMA sunt neîntrecute. semuire da ocol în puterea iernii, fără palton şi fără galoşi, casei camaradului „protector“ care dormea la căldură în toată inconştienţa unui suflet împăcat cu viaţa. (Poetul s’a sinucis). Dinpotrivă!... Eu m’aşi fi razboit cu toţi editorii pentru începutul de epopee al prietenului meu, dacă ar fi fost nevoe. (N’a fost, căci editorii au, cei mai mulţi, un instinct sigur care-i călăuzeşte la alegerea fără greş a tuturor cărţilor mediocre şi a tuturor autorilor fără sânge). Dar prietenul meu a căzut la pat, istovit, pradă a vreo trei soiuri de baccili în cele mai de seamă organe, a doua zi după apariţia epopeii lui catastrofale. Atâta efort l’a doborît. El se socoate nu numai o victimă a spiritului, dar un erou al muncii intelectuale. Singura lui mărturie e în succesul primelor trei volume, să poată agonisi jcu ■e să-şi îmbrace copiii, să-şi ras- tească soţia, să plece undeva înta'*-cătun de munte, la aer şi la creaţii^ dacă neasemuita lui toata la capăt, seama, în ederea lui e, mai cu tuesc şi astea. Ştie cât îl preiulgere şi aurori acel foileton de ^ale, care să deschidă ochii contemporanilor im- r bătuţi până acum cu braga nevinovată şi limonată sălcie şi cărora li se oferă pentru întâia oară în noul veac un vis substanţial, o oragie intelectuală sublimă. Şi iată că nu pot! Cele trei vollume sunt numai trei chilograme : de hârtie îngreuiată de cerneală, de păcură şi de clei cu sfoară. Spi ritul care însufleţise un sfert din primul lui volum a pierit cu desă- vârşire iar durerea grea s‘a ’ntins peste tot. Cum să-i explic acest dezastru?.. . Cum să-l încredinţez că n’am înşelat niciodată pe cititorii mei şi nu-i pot minţi nici acum, căci m’ar prinde şi ar avea dreptul să-mi spargă geamurile şi capul cu pietrile drumului?... Şi nici nu pot să mă simt atât de murdar în suflet, să calc în picioare atâta încredere, atâta speranţă şi cele mai nobile sentimente care au legat vreodată pe oameni între ei, după ce vreme de milenii s-au zgâriat, şi-au scos ochii şi s‘au mâncat!... Sunt furios pe el că mă sileşte să fiu o mârşavă lichea, o amară canalie, dar sunt desgustat şi de mine în asemenea măsură, că nici un glonţ de revolver în gură nu mi-ar putea reda, în ultima clipă de conştiinţă, încrederea în puritatea, în nevinovăţia simţirii mele. Iţi dai seama de această suferinţă? Poate fi înţeleasă de cineva? Nu pare fantastică atâtor oameni care se luptă cu suferinţe mult mai crunte, precum e durerea frigului, a foamei, a boalei copiilor lor?... Aşi vrea să plec undeva, departe, să fug... îmi povestea alaltăeri un tânăr diplomat că având treburi prin Elveţia, s’a urcat să vadă şi el gheţarii, cum e obiceiul printre pasagerii hotelurilor de lux. I-a văzut. I s’a părut că sunt un ocean alb... alb... înmărmurit de veacuri, cu valurile de azur ridicate şi împietruite până aproape de cer. Dar ceiace l’a impresionat mai mult după aceea, a fost nimicnicia lui: uitase că avea un nume şi când a băgat de seamă că e îmbrăcat şi vestmintele de pe el au nasturi, nici venea să creadă. O! De'aşi putea fugi la Chamonix!... Numai pentru o zi! Numai pentru un ceas!... Să văd gheţarii şi să uit... înţelegi? Sa mă uit... Federca ADEVE CALEIDOSCOPUL VIEŢII VIII LITERE, ŞTIINŢĂ, A) Petru Comarstescu: Haitio Americanus Se pare că faţă de America şi de U. R. S. S. nu poţi avea o atitudine obiectivă. Sau o iubeşti pe deplin sau o urăşti cu atrocitate. Polemicele cari au ridicat valuri acum câţiva ani încep să se potolească. Europa a trimis, în persoana lui Keyserling un dascăl îngăduitor care să-i înveţe cum să-şi pue la cale puţină cultură şi să-şi construiască şi ei o viziune de viaţă. Prinsă între filipicele lui Duhanel şi psihoanaliza Americii , America îşi vede de treabă. In realitate toate judecăţile asupra Americii au o substructură afectivă. Unul, ca şi Caliban care se uită in oglindă, îşi vede în America propria-i imagine caricaturizată, altul vede un teren de experienţe pentru teoriile sale culturale. încercarea d-lui Comarnescu: Homo Americanii este departe de aceste amândoură f°ţe ale atitudinii faţa de America. Neavând alte etaloane de apreciere decât viaţa şi realitatea, d-lui Comarnescu i-a fost uşor să respingă şi atitudinea criticului şi cea a profetului îndrumător. Homo Americanus este o carte vie, proaspătă, care merge în inima lucrurilor, adică a omului american. Nu interesul etic, de judecată de valoare domină, ci cunoaşterea. D. Comarnescu are ceva din prospeţimea de viziune, disponibilitatea şi receptivitatea lui Valéry Larbaud. Şi astfel, din perspectiva, primatului cunoaşterii, d. Comarnescu a încercat să desfacă o sumă de lacăte cari ascundea sufletul americanului. Noi apreciem metoda d-lui Comarnescu şi îi înţelegem foloasele. In loc să privească numai utilajul tehnic (Duhamel) sau să privească influenţele geofizice şi pandeumatice (Keyserling), d. Comarnescu păşeşte la esenţial, la om, încercând, o tipologie vastă a celor mai reprezentative structuri sufleteşti americane. Faptul că d. Comarnescu a ales metoda tipologică, mi se pare semnificativ pentru concepţia (nemărturisită pe deplin) ce şi-a făcut despre omul american. Acolo se poate vorbi de tipologii, de oameni stili Un mare succes obţine „Fecior de slugă" de N. D. Cocea Romanul d-lui Cocea cucereşte, pe drept maşsele de cetitori. E scris cu vers şi talent, are o intrigă vie şi este o ritică îndrăzneaţă a moravurilor soietăţii româneşti din primul sfert al eacului nostru. Sunt pagini (Ca moartea colonelului Hotnog), in care humorul se imbină cu tragicul, intr’o formă balzaciană. Tipul parvenitului, Tase Bojoceanu, fost Tănase Bojoc, va rămâne un personagiu caracteristic şi reprezentativ al „feciorului de slugă“. Scenele de sensualism sunt tratate cu discreţie şi tact astfel că romanul poate constitui o lectură agreabilă şi interesantă pentru o largă sferă de cititori. Fete de azi Sâmbătă 6 Mai ora 9 seara are Ioc in sala Roxy o conferinţă In contradictoriu, cu tema „Fete de azi“. Conferinţa va fi prezidată de d-na Maria Filotti. Vor lua cuvântul d-nele Maria Filotti, Aide Vrioni, E. Marghita, E. Cerchez şi d-nii Ion Cantacuzino, Octav Şuluţiu, d. I. Blumen, Eugen Ionescu şi dr. L. Capelman. Temele sunt: Fata în teatru; Fata in cinematograf; Fata în faţa vieţii celibatare, şcolăriţe şi studente; psihologia fetei de azi; Fata de az; şi eternul feminin; defectele fetei de azi; Intelectualitatea fetei de azi şi flirtul. Conferinţe Cercul absolvenţilor şcoalei primare „Cultura“ Max Assiel, organizează omare şezătoare festivă de inaugurare. Duminică 30 Aprilie 1933 orele 4 după amiază în localul şcoalei primare „Cultura“ Max Assiel. D. av. Friederich Weinberg va rosti cuvântul festiv. Va urma apoi un bogat program literar şi artistic în frunte cu d-nii Ion Pribeagu (recitări) şi Willy Weiss absolvent al Academiei Regale de muzică şi artă dramatică (solo-vioară). Daţi intr’un fel, în ţipi. Aci, in Europa, nu. Dar nu e locul să desvoltăm aci consecinţele, ci să spunem câteva cuvinte despre realizările efective ale d-lui Comarnescu. Formula mixtă, literar-ştiinţifică, intru cât pune in scenă, in scurte dialoguri, personagiul de descris. Sunt crochiuri pline de viaţă, in care formula caracterizatoare pierde din vagul şi generalul in care ar fi căzut, dacă ar fi fost prezentată intr’un esseu, pe când aşa, purtată de gestul, mimica şi sonoritatea faptei, işi împlineşte sensul, în mod optim. Mai sunt unele (d. p. Procesorul) unde crochiul domină dialogul şi, mărturisim, fără nici o pierdere. Aceste intervenţiuni substanţiale, luate tipilor reprezentativi, nu sunt numai juste, dar şi savuroase. Bussinessmanul, femeia de club, preotul, studentul şi toate celelalte din galeria de frescă americană, sunt fiinţe de reprezentare colectivă, căci se formulează singure, admirabil şi sintetic. Trebue să mai remarc capitolul din urmă, Homo Americanus de azi şi de mâine, cu acele substanţiale caracterizări şi cu acel final împrumutat unei poeme a poetului Carl Sandburg (după ce citase un fragment esenţial din Walt Whitman). Concluziile d-lui P. Comarnescu, cuminţi şi moderate, fără patosul urei sau profeţiei, se menţin şi se verifică tocmai prin moderaţia, lor. Paralela dintre Oriental şi American, din ultimul capitol, deschide deasemenea o vastă perspectivă. Iată pentru ce mi se pare, nu numai valoroasă dar şi semnificativă, cartea d-lui Comarnescu. Exerciţiul acesta, de cunoaştere obiectivă a unei culturi străine, e binevenit şi chiar de ultimă necesitate. O inmlădiere a minţii cu fenomenologia culturii străine, o deprindere de oabsolut necesară pentru tot ce sebiectivă atitudine spectaculară este aşteaptă dela noua generaţie: să găsească şi etosul românesc. D. Comarnescu, pe care astfel de lucrări l’au pasionat de mult, ar fi pe drumul bun. Homo Americanus o dovedeşte cu prisosinţă. LUCIAN BOZ Pagini moldovene Cunoscuta revista ieşană, de care am avut prilejul să ne ocupăm şi in alte rânduri, aduce în fruntea ultimului număr din Martie: „Pe marginea Casei Thueringer“, articol de d. G. Baldovin, in care autorul face o serie de observaţii interesante in legătură cu noul volum al d-lui Panait Istrati. In acelaş număr d. George Lesnea semnează „Izvorul“, o poezie luminoasă, plină, de vigoare si prospeţime in care puterea de sugestiei se împleteşte cu melodia limbii de o claritate captivantă. In restul numărului: Terestră de Const. Argeşan; Umbră şi vis... de Sandu Teleajen; Toamnă, de Gheorghiu Vierii; Cântarea cetăţii (versuri), de C. Goran; Gânduri (versuri), de Neculai Tatomir; Teatrul de C. Drimer. Două recenzii : Léon Pierre-Quint _ „Ar fi e o ido" ■ .....ml, ■ The vrai drame de André Gide“, de Marcel Rosen. La sfârşit aproape două coloane sunt consacrate „Adeverului literar“ No. 643, in care pe lângă adnotaţiile interesante ale d-lui Sandu Teleajen, sunt reproduse pasagii din articolul „Manifest“ de d. Paul Zarifopol. In piaţeta de lângă hotelul Bulevard din Sibiu, în parcul de la Administraţia financiară se fac ultimele lucrări pentru amenajarea locului unde va fi aşezat bustul poetului Gh. Coşbuc, lucrat de sculptorul Medrea. Omagiul adus poetului Coşbuc de către „Acţiunea Românească“ — iniţiatoarea acestui bust — este o faptă ce face cinste acestei tinere societăţi. 'ului .«i Sibiu D. N. D. COCEA GHEORGHE COŞBUC HALE Moartea lui Nicolae Docan La 25 Aprilie curent s-a stins din viaţă în Bârlad Nicolae Docan, care aparţinea Academiei Române ca membru corespondent al ei, iar corpului diplomatic ca ministru plenipotenţiar. A îndeplinit un timp şi funcţia de secretar general al Ministerului Afacerilor Străine. In ştiinţă N. Docan s’a afirmat ca un asiduu şi metodic cercetător al numismaticei româneşti şi prin studii asupra cronologiei vechilor documente româneşti, dând la iveală, mai ales înainte de războiu, însemnate lucrări publicate în Analele Academiei Române. Această instituţiune, apreciind meritele contribuţiilor sale la istoriografia românească, l-a ales membru corespondent al ei încă din anul 1915. Premiul literar al editurii „Atdevtrul“ Răspundem pe această, cale domnilor autori că toate informatiunile in legitură cu premiul literar al editurii ,Adeverul“ pot fi cerute d-lui T. Teodorescu-Branişte, la redacţia ziarelor noastre, în fiecare zi de lucru, între orele 6—8 d. a. In curând, vom publica numele literaților care vor alcătui juriul ce urmează a decerne premiul. LUCRĂRILE COMISIUNILOR DE LEGISLAŢIE ALE PARLAMENTULUI Modificări propuse pentru procedura civilă şi criminală dri după amiază s’au întrunit in localul Senatului cele trei subsecţii ale comisiunii de legislaţie ale corpurilor legiuitoare. După cum se ştie, aceste subsecţii se compun din reprezentanţi ai tuturor partidelor politice care iau parte la discuţiunile privind redactarea legiuirilor viitoare, înlesnind astfel opere de legislaţie a parlamentului. Proectele de legi ieşite din discuţia contradictorie a tuturor reprezentanţilor autorizaţi ai partidelor nu vor mai provoca în viitor discuţii ample, ele urmând să fie supuse votului parlamentului ca un rezultat al unei înţelegeri între juriştii delegaţi ai lor. PROCEDURA CIVILA Subsecţia procedurii civile a ţinut şedinţă sub preşedinţia d-lui Vasile Toncescu luând în discuţie propunerea d-lui M. Valerianu, care a cerut modificarea textului privitor la competenţa de judecată în materie cambială, în sensul ca reclamantul să poată intenta acţiunea şi la tribunalul locului de emisiune al cambiilor. S’a mai luat apoi în discuţie chestiunea prorogării de competenţă, stabilindu-se că prin convenţia părţilor să se poată judeca de către judecătorii şi pricini peste valoarea 50.000 de lei până la valoarea nelimitată atâta vreme cât părţile în proces sunt de acord. Redactarea acestei modificări a fost făcută după propunerea d-lui Andro. D. Valerianu a mai propus deasemenea modificarea textului privind recuzarea judecătorilor, subsecţiunea stabilind că sesizarea instanţei superioare pentru tranşarea conflictelor de competenţă să fie făcută atât din oficiu cât şi printr’o simplă petiţiune din partea părţilor litigante. Subsecţiunea codului civil şi a procedurii civile prezidată de d. Bordetti a avut să dezbată redactarea ce urmează a se da articolului 2 din codul civil, deoarece asupra textului redactat de consiliul legislativ s’a ivit divergenţă în sânul subsecţiei. Dezbaterile foarte ample la care au luat parte d-pii Râmnniceanu, Murgăşeanu, Hillard, Penescu, Calmuschi, Nicu Stănescu, Iliescu, Bordeni, au privit chestiunea referitoare la drepturile câştigate şi la efectul retroactiv al legii precum şi caracterul legilor interpretative. Nu s-a hotărît forma definitivă a art. 2. PROCEDURA CRIMINALA Deasemenea subsecţia procedurii criminale sub preşedinţia d-lui senator Ştefan Graur, a luat în discuţie parte din articolele viitoarei proceduri înscriindu-se dispoziţii de accelerare a procedurii penale extrem de anevoioasă în forma pe care o prezintă astăzi. Şedinţele subsecţiilor vor continua în cursul săptămânii viitoare. Expoziţia de la Viena VIENA 28, (Rador). Preşedintele Republicei a inaugurat azi dimineaţa, în prezenţa elitei intelectuale, a corpului diplomatic şi a numeroase personalităţi politice şi militare expoziţia „Prinţul Eugen“. Pentru expoziţia aceasta au fost adunate în palatul Belvedere numeroase mărturii istorice, literare și artistice ale civilizației dn acea epocă. PĂRINŢI!!! Cumpăraţi încă astăzi copiilor voştri, cea mai bună mai folositoare şi mai instructivă distracţie, pentru orele libere, ALBUMULDE FOTOGRAFII „REALITATII ILUSTRATE“ care permite chiar celor mai necunoscători în arta fotografiei, să devină amatori pricepuţi, îndrăgostiţi de aer liber şi de lumină. Nu se cere nici o pregătire specială, albumul conţinând toate instrucţiunile. Cele mai bune realizări vor fi premiate cu LEI 30.000.— (TEIZECIMII) INFORMAŢIUNI Din partea ministerului de interne primim următorul comunicat : — Unele ziare afirmă că, cu prilejul neorânduelilor de la Cernăuţi din ziua de 18 Aprilie, d. ministru Sauciuc-Săveanu ar fi luat unele dispoziţii referitoare la menţinerea ordinei sau în legătură cu respectivele neorândueli. Suntem autorizaţi a declara că aceste ştiri sunt absolut inexacte“. Ni se comunică de la Societatea Anonimă Română de Telefoane că serviciul telefonic cu Palestina a fost inaugurat. in consecinţă, se pot efectua convorbiri cu o oraşele Ierusalim, Jaffa, Haifa şi Gaza. Costul unei convorbiri de 3 minute este de lei 416B, iar orice minut in plus se taxează cu lei 1.355. Organizaţia Capitalei a partidului poporului s-a întrunit eri seara la clubul partidului, sub preşedinţia d-lui prof. Trancu-Iaşi, fost ministru, şeful organizaţiei. Cu acest prilej s’a desăvârşit organizaţia culoarei de Verde, descomplectata prin moartea lui Darvari, alegându-se un nou şef in persoana d-lui Enăchiţă Niculescu, industriaş. Preşedinte de onoare a fost ales d. Alex. Otetelişanu. Acest fapt se va sărbători printr’o masă. Trenul accelerat Cluj-Bucureşti a surprins pe linie in apropiere de Mediaş căruţa săteanului Radu Hosu din comuna Boiana. Săteanul a fost omorât. Bătrânul Nicolae Pârtie din Chişinău a găsit într’o vie un obuz. Atingându-i focosul, obuzul a făcut explozie şi nefericitul bătrân a fost sfârşiat in bucăţi. Severinenii sunt foartenemulţu-M miţi de faptul că podul ce trmedzcM a fi construit peste Dunăre care sem lege România de Iugoslavie, in ior M să fie construit la T.Severin, vaM ridicat la Ţigănos. S Severinenii s’au constituit în cor rnitet indiferent de partide politice şi vor să ducă o acţiune vie spre al determina guvernul să remiz asupra acestei hotărîri. O delegaţie va merge în audien-| ţă şi la rege. ] Se vor ţine o serie de htruniri. 'Este vorba apoi ca serbările pentnu centenarul Severinului cari urmawk să aibă loc peste o lună si fie am mânate, sau chiar să se renunţe lak ele. [ 1 Semănăturile de toamnă şi de prîj mă vară — în urma ploilor căzute şil a faptului, că timpul s’a încălzit —I vegetează favorabil. Pomii au început să înflorească şi* promit o frumoasă cultură de fructe. 1 Cei cari n’au adunat însă cuibu-| rile de omizi la pomi — sunt invitați a-o face cât de curânt — căci omizile vor reapare din buza căl-l durei. I Război intre Belvia şi Paraguay? BUENOS AIRES, 28. (Ba , doi). — Bolivia a respins pro- • punerile făcute de Argentina şi Chili pentru soluţionarea conflictului, regiunii Chaco. Se afirmă că preşedintele^ Boliviei ar avea intenţia de a1 declara răsboiu Paraguaiului, Politica violenţei şi statul Sub acest titlu, d. Iorga publică, în „Neamul Românesc“ de eri, următoarele : De Paşti oamenii bâtei şi ai cuţitului şi-au făcut de cap pretutindeni, ca şi cum n’ar mai exista un guvern, ori ca şi cum ei n’ar mai fi nici inştiinţat, nici ascultat şi servit de organele prin care se menţine într’o ţară ordinea publică, intrre condiţie a oricărei civilisaţii. Afară de spectacolul de la Cernăuţi ni se descriu nobilele întreceri la Iaşi, intre studenţii cari cred că misiunea lor e să impue cu arma părerile pe care la o vârstă încă destul de fragedă îşi închipuie că le pot mărturisi. Intre rasistul Mociulschi şi rasistul Arnăutu — pur români şi unul şi altul — s’au dat sângeroase lupte pentru o Românie, care va fi mai bună numai când aceşti adolescenţi vor ajunge a guverna. La Bârlad, poliţia a stat aşa,teptând un grup de asalt din aceiaşij nenorocită capitală a ceia ce a fost odată frumoasa cultură a Moldovei* Iar prin Muscel, d. Codreanu tatăl şi-a trecut în revistă pe cei o mie şii cinci sute, cari au luat la bătaie peri jandarmi şi s’au oprit când Tatăl a dat ordin să se cruţe aceşti merce-t nari. Consecinţe, sancţiunii Nimica. / Unde mergem cu acest sistem înţelege oricine. Stăpân în România e cine se scoală mai de dimineaţa. Dar, dacă aşa trebue să fie, din ce n’ar chema Maiestatea Să ia guvern pe un vestit om de autoritate, N’aude, Nu vede, Nea greul pământului? N IORGA Decăderea producţiei şi comerţului de lemne de foc 1 .. . u-- • -—— - I A Restrâmgerea exportului şi scăderea consumului intern Cu toate că timpul răcoros se menţine, iar multă lume mai întreţine focul în sobe, este evident că ne putem considera eşiţi din iarnă. In orice caz pentru negustorii de lemne de foc a încetat sezonul. Ei susţin însă că nici nu l-au avut ca în alţi ani, deoarece lipsa de geruri prelungite şi poate alte cauze, au făcut ca în genere, consumul de lemne de foc să scadă simţitor. Faţă de iarna anului trecut, consumul lemnelor a suferit o scădere, afirmă negustorii, de aproximativ 32-35 la sută în întreaga ţară. Cât despre Capitală, aci nu s’au mai vândut în iarnă 1932-1933 decât cel mult 40.000 vagoane, faţă de 65.000 vagoane acum doi ani şi ceva mai puţin anul trecut. Cum e lesne explicabil, n’au fost epuizate nici măcar stocurile de mărfuri aduse în cursul verii anterioare, cu tarif de sezon. Din această cauza, preţul de vânzare a lemnelor a suferit o scădere de aproximativ 1000 lei la vagon. Ceia ce nelinişteşte însă pe cei ocupaţi în această branşă, este influenţa pe care starea precară de acum, o va avea asupra regiunilor muntoase, unde populaţia trăeşte exclusiv din tăiatul şi căratul lemnelor. Preţul materialului ne mai oferind în condiţiunile actuale nici-o Convenienţă, nu se mai fac deloc pentru campania viitoare. Cam sunt în genere perspectivele, în ce priveşte comerţul cu lemne de foc, e prematur a se spune. Specialiştii privesc însă viitorul cu pesimism. Aceasta cu atât mai mult, cu cât până acum câtva timp, o parte din combustibilul nostru lemnos, se exporta în Ungaria. In urma restricţiiuilor la import luate în această ţară şi a scăderii continue pe care le înregistrează mereu acolo şi consumaţia curentă şi preţul acestui combustibil, singurul debuşeu pe care îl aveam, a încetat de a ne mai fi de folos. încercările făcute în trecut, de a se crea alte debuşee pentru plasamentul lemnului de foc românesc peste graniţă au eşuat, aşa că e imperios necesar să ne limităm numai la cerinţele consumului intern. La nemulţumirile create de mersul prost al afacerilor, se mai adaugă pentru producătorii şi comercianţii de lemne de foc, şi nemulţumirile provocate de noul tarif de transport pe c. f. is. Ei susţin, că deşi tariful în chestiune prezintă diminuări faţă de cel anterior, el nu e mai eîtin decât tariful obişnuit, denumit „de sezon”. Or, cu acest tarif redus chiar, lemnele costă la origină mai eîtin decât transportul lor pe drumul de fer, ceia ce e insuportabil. Atâta vreme, susţin cei interesaţi, cât taxele de transport pe c.f.r. vor depăşi 30% din valoarea combustibilului — aşa cum dealtfel, ■ e aproape la majoritatea celorlalte produse — se va menţine o anomalie, menită să păgubească foarte grav pe cei ce se încumetă să facă negoţ cu lemne de foc. O dovadă evidentă despre aceasta, o dă descreşterea continuă a numărului depozitelor de lemne din întreaga ţară. In ce priveşte localităţile principale din provincie nu există pentru moment date statistice. In Bucureşti însă, au existat acum un alt, aproximativ 350 depozite. Numărul lor a scăzut dintre timp, la circa 275. Cât despre posibilităţile de credit, fie pentru finanţarea tăerilor în vederea comercializării, fie pentru stocarea producţiei în depozitele de la oraşe, ele au devenit aproape inexistente. Nu se mai lucrează, decât aproape numai cu bani guată. Cum însă, lemnul de pădure, care conţine în mod obişnuit 20-25 la sută umiditate, se fac la începutul primăverii — pentru ca până în toamnă, când se vinde să se poată usca — capitaliştii dispuşi să facă astfel de investiţiuni, sunt din ce în ce mai puţin numeroşi. # In aceste circumstanţe, îngrijorarea exploatatorilor de jaduri şi a comercianţilor de lemne este pe deplin explicabilă. E de vărut însă, în ce măsură previziunile pesimiste pe cari le fac dânșii, vor fi confirmate de evenimente. I. K. PETEA * Moartea lui N. Orăşanu din Brăila Eri a încetat din viaa la Brăila, in urma unui atac de rngină pectorală, Nicolae Orăşanu, vice-preşedintele Senatului şi şeful oraganizaţiei naţional - ţărăniste din Brăila. Nicolae Orăşanu, care a f°st Primarul oraşului Brăila şi în repetatu rânduri membru al parlamentului, moare în vârstă de 65 de ani. De la Asociaţia voluntarilor din Vechiul Regat Asociaţia voluntarilor război din vechiul regat, invită pentru 11 azi Sâmbătă 29 Aprilie, orele 5 da'-.la sediul din strada Sfinţilor 4, pe toţi membri aflători în Capitală, la 0 consfătuire în vederea serbării zilei de l0 Mm şi a zilei Eroilor. Toţi voluntarii neînscrişi pot caferi scrierea în asociaţie, în fiecare zi între orele 17—20, iar cei din provincie printr'o carte poştală.