Adevěrul, septembrie 1933 (Anul 47, nr. 15231-15256)

1933-09-01 / nr. 15231

Pagina 2-a pe că se punea la îndoială utili­tatea conferinţelor economice in­ternaţionale, cât şi însuşi carac­terul internaţional al factorului economic. In fine, birourile interna­ţionale de statistică­­ au întâr­ziat să analizeze serios şi obiectiv pretinsele succese prospere ale Germaniei. In rezumat şi fără comentar, cu logica inerentă concluziilor o­­biective, redau ceea ce s’a găsit. întâi, nu este un fenomen na­­ţional-german, faptul că şomajul a înregistrat o uşoară descreşte­re. Datorită unor conjuncturi lo­cale şi pornirea masselor de a consuma şi învesti mai degrabă decât a economisi, întreprinde­rile au înregistrat o creştere în cereri după produse alimentare şi industriale. A descrescut şo­majul cu 10—15 la sută în An­glia, în Franţa, America, Italia şi Germania. Industriile germane au fost forţate să utilizeze mai mulţi muncitori decât este necesar. Pentru moment, ele s-au supus presiunei. Emigraţia politică din Germa­nia a redus şi mai mult numă­rul şomeurilor, încarcerările în massă, lagărele de concentrare şi numărul victimelor, dau un nou contingent de „reducere” fictivă. Corpul „voluntar” muncitoresc, care prestează muncă gratuită, numără alte 250.000 de munci­tori. Şome­rii socialişti şi co­munişti, au fost şterşi de pe lis­tele de asistenţă. Ce uşor de a „lichida” teoretic, problema şomajului şi a... pâinii! K. K. K. K. este în fine formu­­la­ anexă prin care regimul speră să „lichideze” integral şomajul. Femeia este acolo nedemnă sau neaptă pentru muncă şi trebue deci trimisă la Kirche, Küche, Kleider şi Kinder. FUNCŢIA JUSTIŢIEI Scandalul cu incendierea Reich­stagului este cunoscut. Ştim de asemenea că în contul acelui in­cendiu se pot atribui 50 la sută din voturile pe care naziştii le-au obţinut cu măestrie diabolică. In sfârşit, aşa numitul proces trebuia judecat. Aştepta o lume întreagă. Un comitet internaţional, com­pus din jurişti eminenţi şi din oameni integri, sezisându-se de unele zvonuri, a luat în­deaproa­­pe cercetare „cazul” şi nu mare a fost uimirea când acel comi­tet a avut curajul să afirme că întregul incendiu nu a fost decât o înscenare a regimului actual din Germania, că focul a fost pus de nazişti, că suspectaţii şi acu­zaţii nu sunt decât victime ne­norocite şi inocente ale celui mai meschin act despotic. Zilele trecute guvernul german i-a făcut o adresă lui Romain Rolland, prin care, într-un ton orgolios îl provoacă să comunice documentele de dezvinovăţire parchetului german. „ Iată însă care este situaţia în Germania şi cum este acolo ad­ministrată justiţia. Cum nu s’a mai întâmplat pâ­nă acum, cum nu s’a procedat în nici o altă ţară, comitetul de a­­părare prin Romain Rolland s’a văzut silit să-i ceară guvernului german următoarele „favoruri”: 1) acuzaţii să aibă libera ale­gere a apărării (dreptul acesta ştiu că este garantat până şi ne­grilor din Liberia); 2) acuzaţii să aibă dreptul de a-şi numi şi apărători străini; 3) apărarea să aibă dreptul de a fi pusă la curent pentru stu­diu, cu lucrările din dosar (nu râdeţi la această pretenţie ele­mentară) ; 4) apărarea să aibă dreptul de a sta de vorbă cu acuzaţii; 5) procesul să fie public; 6) acuzaţii să fie scoşi din lan­­­ţuri; 7) să se garanteze siguranţa personală pentru apărare; 8) apărarea să aibă dreptul de a propune martori; 9) foşti funcţionari ai statului german sa fie­ liberi a depune ca martori, când vor fi propuşi la aceasta de apărare. Sub aceste condiţuni, ridicol de elementare, Romain Rolland se declară gata a pune la dispoziţie­­parchetului german toate probe­le de care dispune comitetul in­ternaţional de apărare. Cel mai obtuz judecător din Shanghai nu s’ar opune acestor pretenţii. Este doar unica procedură u­­niversală de a împărţi justiţia; este singura cale de a adminis­tra dreptatea! Răspunsul guvernului german a fost însă: „refuzăm acceptarea acestor condiţiuni”. Dr. T. Cristureanui A nins pe munţii Păciosul şi Leaota TÂRGOVIŞTE, 29. — In ur­ma ploilor reci căzute azi noapte în judeţ, temperatura a scăzut brusc. Aversele căzute în cursul după amiezei în regiunea muntoasă s’au transformat în­­tr’o abundentă zăpadă. Pe munţii Leaota şi Păduchiosul zăpada s’a aşternut într’un strat gros până în apropiere de corn. Moroeni. Mare parte din vitele aflate în munți au degerat. In întreg județul se resimte frigul, tem­peratura scăzând în Nord la plus 4 grade. PETELE GĂLBUI DISPAR DINŢII SE ALBESC Dacă credeţi că culoarea naturală a­ dinţilor este gălbuie, gri sau spălă­cită, încercaţi KOLYNOS - un sin­gur centimetru din această remar­cabilă cremă dentifrice pe o perie de dinţi uscată, de 2 ori pe zi. In 3 zile vă veţi da seama de greşala Dv. Din­ţii vă vor fi albiţi cu 3 nuanţe. Datorită la două din principalele sale componente, KOLYNOS curăţă şi albeşte aşa de perfect dinţii: prl ■mul, cel mai fin detersif cunoscut de ştiinţă, suprimă decolorările şi tar­­trul, se infiltrează sub formă de spu­mă în cele mai mici interstiţii, de unde goneşte resturile alimentelor ge­neratoare cariei Al doilea, omoară milioanele de bacterii, cauza imediată a bolilor dinţilor şi gingiilor, asigu­rând astfel adevărata curăţenie bu-KOLYNOS lustrueşte dinţii intr'un fel perfect şi emailu reapare in toată strălucita sa albeaţă naturală KO­LYNOS împrospătează gura şi întă­reşte gingiile. încercaţi un tub cu În­cepere de azi. Cel mai economic dentifriciu — Un centimetru e suficient CREMA DE DINŢI Antiseptica KOLYNOS prit nici o minută recepţia a­­cestui potop muzical. Nici o clipă nu poţi fi distrat de la audiţie. Dacă te strămuţi în capătul celă­lalt al apartamentului, emisiunea te prinde şi acolo, din generozi­tatea celuilalt vecin. Un asediu muzical in regulă. Organizare gi­gantică pentru desăvârşirea cul­turii noastre muzicale. Şi ascultă oamenii tot. Pucianu, Igor, Nunta Broaştelor, tango, vals lent, vals iute, foxtrot, ro­manţe, Pas sur la bouche, — una peste al­ta. Ascultă, fiindcă totul, una peste alta, e tot muzică. Şi muzica e frumoasă. Mai e şi vorba care zice: Ro­mânul e răbdător. Insă! Vă închipuiţi cumva pe părinţii, mai vârtos, pe strămoşii noştri primind atâta şi aşa felu­rită muzică, zilnic—zilnic—zil­nic? Eu nu mi-i închipui. Erau mult mai strânşi la suflet, mai închişi la spirit decât urmaşii lor actuali. Că sigur şi-ar fi putut plăti, cel puţin unii din ei, pe a­­tunci, muzică tot atât, cât îşi plătesc cei de astăzi.­­ Iată ce putem numi, cred, tole­ranţă muzicală. Dăm cuvântului toleranţă, mai întâi, înţelesul pe care-l are în tehnica materia­lelor, adică gradul de rezistenţă, putem zice de indiferenţă faţă de o iritare, o apăsare, un sfârşit o siluire oarecare. E o considera­ţie de ordin cantitativ. Cât rezişti la muzică, în general? Sau poate cât îţi este de indiferentă? Evi­dent, este lume care-şi face toate trebuşoarele, zilnice şi de noapte, în casă şi pe afară, în sunet continuu de muzică. Mulţi şi multe, fredonează cu gândul aiurea, făcând cine ştie ce. Insă cred că această relativă indife­renţă este caz mai rar. Obişnuit, e plăcerea în toleranţă. Fără în­doială, recordul îl batem, aci, noi actualii. Dar mai e şi toleranţă în în­ţelesul comun: răbdarea faţă cu manifestări ale semenilor noştri foarte diverse, între ele chiar duşmane. Credem că acest fel de tole­ranţă, cultivat măcar numai în muzică nu este fără valoare educativ culturală, în o societa­te hotărît democratică, cum e acea română. Un excelent con­­trapond la fanatismul care ne invadează, se pare, din alte re­giuni ale vieţii.­­ Numai muzicografilor le revine să determine deosebirile, să in­terpreteze contrastele între di­versele stiluri muzicale consu­mate de publicul nostru în largă toleranţă, însă tuturor naturilor meditative se impune deopotrivă, cred, întrebarea: între atâtea specii de muzică, pe care o putem numi de dreapta, pe care de stânga? Această întrebare ne-o dictea­ză un neîndurat imperativ al momentului de faţă. Să cercetăm puţin. In tehnică şi intenţii stilistice, Strawinski e aşezat, mi se pare, la stânga. Dar în arta lui pare a stăpâni și ideia de revenire la forme primitive, adică vechi. Ceea ce, cât mi se pare, înseam­nă: dreapta. Muzica populară română, cum o auzim în reproducere exactă, la maistrul Pucianu de pildă, este ea muzică de dreapta? — de stânga? Am zice îndată: de dreapta. Este în ea mult element de mu­zică foarte veche. Insă e muzica poporului. Poporul cum este? De dreapta? De stânga? Se răspunde în grabă: poporul rural e de dreapta; el este doar tradiţia în perfecţie. Dar în popor trăiesc, când mai înfundat, când mai a­­parent, nişte revendicări ce ră­sună, pare că, destul de lămurit a stânga. In realitate, poporul e un mare isvor al neprevăzutului; el face când la dreapta, când la stânga. Şi greutăţile asupra acestei în­trebări răsar una din alta. Boerimea are, negreşit, o altă cultură decât poporul, deci şi o altă muzică. Se distrează boeri­mea, când mai condescent, când mai duios, cu muzică populară. Rămâne însă că boerimea are altă muzică. Cât de alta! Da, primii noştri compozitori folklorişti se silesc să îmbine cele două feluri de muzică. Suveica intre colibă şi conac! Asemenea încercări de împros­pătare sunt în firea lucrului. Dar este vorba: cum primeşte norodul produsele acestor încercări ? Cred că el nu vrea să iasă din formele pure, aşa cum le-a apu­cat; potrivirile junilor maiştri folklorişti nu zic mare lucru po­porului, — dacă-i zic ceva. Dar mai ascultă publicul, în e­­gală dispoziţie cum se pare, şi muzică străină. Se pare lămurit astăzi că, ce e străin, este oare­cum lucru de stânga. Viitorul ne chiamă spre o cât mai deplină localizare naţională, în toate. Atunci, starea audiţiunilor mu­zicale zilnice implică o dispari­tate anarhică. Atunci, e şi prea mult şi prea divers, sau chiar contradictoriu. Atunci, nu e bine. După mult, foarte mult repe­tate experienţe pe mine însu­mi, mă declar gata să ascult pe mai­strul Pucianu, fără întrerupere chiar, de la amiazi până la miezul nopţii. Renunţ uşor şi definitiv la tango pe româneşte, la Strawin­ski, la Nunta broaştelor, la Pas sur la bouche. Fără supărare, re­nunţ chiar la interesantele alcă­tuiri ale junilor maiştri folklo­rişti. Dacă este să fie unitate în cul­tură... Paul Zarifopo! CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ THEODOR LESSING Pe Theodor Lessing, filosoful ger­man cu concepţii apocaliptice despre cultură, l-am iubit când am auzit de îndrăzneţul lui gest cu ocazia asasi­nării lui Rathenau. Protestase in faţa unei haite înfu­riate de studenţi teutoni contra ră­punerii ministrului, industriaşului şi (înainte de toate) filosofului Rathe­nau. Amintea acest superb protest de fapta coreligionarului său Bene­­dictus de Spinoza, care voia să scrie pe portalul primăriei oraşului Am­sterdam, unde „Stadhouderul” Jan de Witt fusese asasinat: „ultimi barba­rorum“, cei mai mârşavi dintre bar­bari. Th. Lessing a trebuit să pără­sească catedra sa de filosofie de la universitatea din Hanovra. Lucrările unde străbate mai aprig viziunea sa de viaţă sunt „Asia şi Eu­ropa, sau moartea Europei prin Spi­rit“ şi o fundamentală filosofie a istoriei cu titlul greu de tradus: Ge­schichte als Sinngebung des Sinn­losen (aproximativ: Istoria ca inter­pretare a absurdului). Această din urmă lucrare fu înco­ronată cu premiul Strindberg, care recompensează „cea mai îndrăznea­ţă operă de importanţă europeană“ cum glăsuesc statutele. O plachetă conţinând două dis­cursuri, „Cultura blestemată“, rezu­mă toată doctrina sa, una din cele mai curioase filosofii din rolul de sisteme catastrofice şi profetice, de viziuni incendiare şi tragice, a căror h­oră a fost preludiată de Nietzsche şi orchestrată de Spengler. Spre de­osebire de Spengler, care vede în des­trămarea culturii un proces natural de senilitate, Th. Lessing, în firma lui Klages, construeşte o teorie a tragediei cosmice, provocată de irup­ţia unui element străin şi extramun­­dan, antagonic, în viaţă: spiritul, care otrăveşte viaţa. Este fără îndo­ială o viziune grandioasă, vrednică, de imaginaţia vizionarului din Path­­mos sau al marilor apocaliptici asteci şi maya: pământul, viaţa prăpădin­­du-se de invazia spiritului. Intr’un anumit moment al evoluţiei viaţa a fost inoculată cu virusul de cancer, care se chiamă conştiinţă, gândire, spirit. Din toropeala cufundării in fluviul vieţii, fiinţa omenească s’a răsculat împotriva destinului său şi a început să-şi construiască unelte prin care să înfrângă şi să supună viaţa, să înlocuiască beţia extatică a comuniunii cu cosmosul, printr’o lume inventată, să sanctifice instinc­tul dominaţiunii in locul pierderii inconştiente. Rezultatul, după Les­sing, a fost o formidabilă luptă con­tra vieţii: distrugerea vietăţilor, moartea atâtor rase de animale, transformarea codrilor în celuloză pentru cărţi, înlocuirea peisagiului prin oraş şi fabrică. Cultura a otrăvit viaţa din om, susţine Lessing, a distrus forţele de­monice creatoare, i-a luat liniştea. In prefaţa filosofiei sale istorice formulează drastic toată viziunea sa antropologică şi culturală: „Şi aşa s’a adâncit tot mai mult gândul meu de temelie că lumea spiritului şi a normelor sale este numai un suro­gat indispensabil pentru omul bol­nav de viaţă: un mijloc provizoriu de salvare a unei specii devenită sieşi problematică de maimuţe de pradă, căzute într’un acut delir de gran­doare, şi care după o scurtă epocă de luciditate, va dispare tot atât de repede, pe cât a apărut. Dacă Ludwig Klages preconizează revenirea la viaţa „pelasgică“ pri­mitivă, — Th. Lessing cere dinpotri­­vă stăruirea în tragic, până la sfâr­şit, când spiritul se va distruge sin­gur. Căci distrugându-se in tragice conflicte, interioare, onfcil mântueşte, pământul de om, ace­astă otravă a vieţii. Ultimul cuvânt este: „Potopul creşte. Europa moare »sufocată de cuvinte, opere, valori“. Am ţinut să schiţez această stra­nie doctrină, şi pen­tru frumuseţea ei, dar şi pentru motivul, că a în­ceput să circule printre tinerii e­­seişti români. LUCIAN BOZ „Anul social 1932“ Sub titlul de mai sus, biuroul Inter­naţional al muncii publică (Geneva, 1933, IV+480 pp.) al treilea anuar al vieţei sociale internaţionale. Volumul din anul aceasta prezintă, faţă de cele două anterioare, o modificare a planu­lui expunerii. In primii doi ani lucra­rea se compunea din două părţi: „Ac­tivitate generală a Organizaţiei Inter­naţionale a muncii“ şi „Mişcarea so­cială“. De dată aceasta, lucrarea cu­prinde opt capitole şi o „Introducere generală“. In această „Introducere“ se găseşte, într-o formă mult mai con­densată materialul care făcea, altă dată, obiectul primilor cinci capitole. Această schimbare a fost introdusă pentru ca ,Anul Social“ să-şi poată în­deplini rolul de repertoriu al faptelor sociale din decursul anului. Cum o analiză amănunţită, a mate­rialului cuprins în cele 480 de pagini ar fi prea lungă ne mulţumim să semna­lăm importanţa lui enumerând titlul capitolelor ce cuprinde: Mişcarea eco­nomică — Condiţiile de muncă — Asi­gurările sociale — Salariile — Şoma­jul, plasarea, migraţiunile — Condi­ţiile de viaţă ale muncitorilor — Drep­­turile generale ale muncitorilor — Pro­bleme speciale referitoare la unele ca­tegorii de muncitori. Lucrarea cuprinde şi un număr de 14 anexe printre care lista Statelor membre ale Organizaţiei, repartiţia ra­tificărilor înregistrate in 1932, indicele salariilor, indicile costului vieţei, sta­tistica şomajului, mişcarea migraţiuni­­lor, condiţiile de muncă, etc. Un congres internaţi­onal al apărării drep­tului privat In zilele de 28—31 August are loc la Berna, în Elveţia, primul congres internaţional pentru apărarea drep­tului privat. Preşedintele congresului este d. dr. Loder, preşedintele Curţii perma­nente de justiţie internaţională din Haga. La congres participă aproape 100 jurişti şi economişti din Franţa, Cehoslovacia, Olanda, Statele­ Unite, Spania, Italia, România, Polonia, A­­ustria, Ungaria şi Elveţia. Organul oficial al Asociaţiei pen­tru apărarea dreptului privat, „Drep­tul mondial şi economia mondială“, apare cu prilejul congresului intr’un număr dublu având 150 pagini. Poeziile lui Eminescu Editura „Cultura Naţională“ va scoate in toamna acestui an, după patru ani de muncă, ediţia definiti­vă a poeziilor lui Eminescu. Ediţia este întocmită de d. C. Botez şi este revăzută de d. G. Ibrăileanu. Cuprin­de notele şi absolut toate variantele poeziilor eminesciene. „Cartea galbenă“ va apare în curând la Fraga Cunoscuta „Carte galbenă“ care a apărut de curând în Elveţia şi care se referă la Incendierea Reichstagu­lui şi la teroarea hitleristă, va apare in curând la Praga, in editura Bo­re­cky. După cum se anunţă, cartea va a­­pare concomitent şi în alte ţări. Egon Ervin Kisch despre emigraţia lt. literară germană In presa franceză a apărut un in­terview al lui Egon Erwin Kisch a­­supra emigraţiei literare din Ger­mania, Kisch a răspuns: Cei mai mulţi se află la Paris, unde trăesc Thomas Mann, Hein­rich Mann, Alfred Kerr, Theodor Plivier, Herman Kesten, Arthur Hö­llischer şi alţii. Ei scriu articole pentru ziare şi reviste şi deoarece onorariul obţinut în acest mod nu este suficient, fac orice alte combi­naţii spre a se hrăni pe ei şi fami­liile lor. Cu toate acestea majori­tatea lor este ameninţată de mize­rie. Mulţi scriitori refugiaţi trăesc şi la Praga. Acolo scriitorii cehoslo­vaci au făcut pentru colegii refu­giaţi, ceea ce nu s’a făcut pentru ei în nici o parte a lumii, nici chiar la Paris. Mulţi scriitori au ramas in Ger­mania, unde trebue să se ascundă Contractele ce le-au avut cu dife­rite edituri au fost anulate. Cărţile lor nu se tipăresc, oricât de impor­tante ar fi. Şi aceşti scriitori suferă de mizerie, cu toate acestea lucrea­ză împotriva actualului regim, ex­­punându-se pericolului de a fi des­coperiţi. La întrebarea asupra calităţii scriitorilor hitlerişti, Kisch a decla­rat că oficial literatura hitlerişti este reprezentată prin pornografii Hans Heinz Ewers. Aceasta arată destul de conclu­dent cum se prezintă actuala lite­ratură a Germaniei. Preşedintele Academiei germane este Hans Johst, care a colaborat­­ cartea lui Hitler „Mein Kmpf’’. Acesta a scris şi o aramă naţiona socialistă, in care se găseşte o pro­poiziţiune tipică pentru mentali­ta­tea Germaniei actuale: „Dacă am cuvântul „cultură”, deschid cocoşii revolverului meu”. Goettaus a declarat că literatura germane trebue să fie eroică, răz­boinici,,că nu, să dispară. Eisen­ şi-a încheiat interviews prin observaţia subtilă că Goebbel la avut dreptate. AVEVERUL „Adevărul“ sportiv Pe marginea unei decizii E foarte comentată decizia pe care a pronunţat-o juriul ultimei gale de la Arene, în matchul dintre germanul Hans Moehl şi compa­triotul nostru Emil Stânciulescu. După trei reprize scurse—toate— net in favoarea oaspelui, — Stân­ciulescu fiind adus chiar până la un pas de k. a. — matchul tre­­bind să fie întrerupt, din cauza ploii abundente, cei trei judecă­tori au dat câștigător — la puncte — pe Moehl. La noi acest lucru se petrece pentru prima oară și — cum e na­tural — a stârnit pe lângă nedume­rirea unora, comentariile altora. Dar hotărârea judecătorilor noş­tri pe lângă că e încadrată in re­gulamentul I. B. U.-ului, îşi are un precedent de curând in Germania. Hower intâlnindu-se pentru titlul ţării sale la toate categoriile, cu Heim Mueller şi matchul trebuind să fie întrerupt după şase reprize,­­s’au cercetat buletinele şi s’a pro- Inunţat match nul. Deci judecătorii noştri n’au fă­cut decât să se conforme regula­mentului I. R. U. Şi de fapt acesta trebuia să fie şi rezutatul cel mai logic. De ce — din cauza unei ploi, de care el nu era cu nimic vinovat, — Moehl să piardă dreptul la o victorie pe care şi-o preparase cu atâtea sfor­ţări, şi care in condiţiuni normale ar fi fost poate mai eloquentă? Cercetând insă regulamentele F. R. B. vedem că in cazuri similare, prevede cu totul altceva. Articolul 171 spune: De câte­ ori vre-o circumstanţă neprevăzută se va ivi, arbitrul sau directorul luptei va opri matchul­­, urmând cazul, timpul va fi mă­­sirat și lupta reluată, sau matchul n fi amânat pentru o dată ulteri­­ară, după avizul juriului in majo­­rtate. Credem că in cazul de faţă, acea­­sa ar fi fost cea mai bună mă­­siră. Intr’adevăr matchul se disputase nmai pe jumătate, și, decizia — ataci când in regulamentul F. R. B. există articolul de mai sus — nu ar fi fost justificată decât dacă mtchul in chestiune ar fi consti­­tut ultima întâlnire a serii. Er nu e cazul. In afara partidei neonsumate mii trebuia să aibe la încă două matchuri interna­­ţionale. Reuniunea trebuia deci amânată. Şi a fost amânată. Nu e natural deci să ne între­­băn: Dece nu s’a respectat dispo­ziţii regulamentului F. R. A. amâ­­nându-se şi acest match? îsntru acest caz special, ar fi fos mai logic. Juventus-Ripensia şi după amiază are loc pe arena Roncomit matchul intre Ripensia și Juventus. Partida va începe la ora 17.30 si va fi condusă de d. Xirando. Revista internaţi«»- g reală a muncii­­ Zilele acestea a apărut No. 2, Vol. XXVIII (August 1933) din Revue In- U ternationale du Travail. C D. L. Hersch, profesor la Universita­ v­­e­a din Geneva consacră un interesant­­ studiu chestiunei „Scăderea natalităţii­­ şi politica socială“. Fără a se pronunţa­­ pentru una din teoriile referitoare la valoarea positivă sau negativă a scă­derii natalităţii, şi mulţumindu-se să­ o considere ca un fenomen istoric, auto- I rul caută să dea o idee generală a re-­­ percusiunilor pe care acest fenomen il­e poate avea asupra politicei sociale. După ce aminteşte pe scurt caracterele­­ scăderii natalităţii şi schiţează princi-­­ palele consecinţe demografice şi econo-­­ mice ale ei, autorul trece in revistă ■ diferitele probleme care sunt astfel­­ puse in diferitele domenii ale vieţei­­ sociale, precum şi soluţiile pe care’ a-I ceste probleme par a le reclama, mai­­ ales în ceia ce priveşte şomajul, diviziu-­­ nea muncii, învăţământul public, asi-­­ gurările sociale şi migraţiunile. Intr'un studiu care va fi continuat­­, în numărul viitor al revistei, d. Dr. O.­­ Weigert examinează „Dezvoltarea ac­­ţiunei de ajutorare a şomeurilor în Ger­mania“, expunând evoluţia acestei ac­ţiuni din 1927 — când a fost legife-­­ rată — şi până acum. Ţinând cont de I învăţămintele experienţei germane, au- • torul face o critică de ansamblu a sis-­­ tem­ului aplicat până acum şi caută să • expună principiile fundamentale pe care ar trebui să se bazeze viitoarea evoluţie a acţiunei de ajutor a şomeu­rilor. Acest număr al revistei este com­plectat cu numeroase anchete, rapoarte şi date statistice, precum şi cu o inte­resantă bibliografie a lucrărlor apă-­­rute in ultimul timp in domeniul poli­ticei sociale. Un nou teatru la Praga Criza economică n’a ajuns teatre­le din Praga ca pe cele din alte ca­pitale europene. Aproape in fiecare an se înfiin­ţează la Praga noui teatre, care se bucură de prosperitate. De curând a luat fiinţă un nou teatru „D 34”, ceea ce înseamnă „Divadia 1934”, adică „Teatrul din 1934”. Ansamblul acestui teatru se com­pune din talente tinere nemulţumite cu poziţiunea lor pe scenele oficiale. Acestea s-au grupat sub conducerea eminentului regizor E. F. Burian, ca­re preconizează piese satirice seri­oase de actualitate. Noul teatru se­­ va deschide în Sala Mozarteum din Praga în ziua de 15 Septembrie. Activitatea teatrului Naţioreal din Bratis­lava Teatrul Naţional din Bratislava şi-a deschis zilele acestea stagiunea cu un ciclu popular, cuprinzând cele mai bune opere şi piese din stagiu­nea trecută. Noua stagiune a înce­put de fapt in 23 August cu „Mirea­sa vândută” de Smetana sub con­ducerea dirijorului Karel Nedbal,­­ fratele defunctului compozitor Os­kar Nedbal. La 26 August a avut loc,­­ cu prilejul­­ deschiderii Târgului de I mostre dunărean, o reprezentaţie de gală. S’a jucat opera „Dalibor” de I Smetana. Pentru premierele viitoa­re Teatrul Naţional din pregăteşte opera „Brandenburg şi Cehia“ deasemenea de Smetana,API pot opera „Kovaci Wieland” de Bel- I­la şi opereta „Doamna divorţată“ de Fall, care se reprezintă actual­mente cu mult succes la Teatrul comunal din Praga. I — - -- I Palatul justiţiei OMOR PRIN IMPRUDENŢA I D. prezident Gh. Stratulat a emis ori I mandat de arestare împotriva lui Stroe Ioan, croitor, pentru că a provocat moar­tea tovarăşului său de cameră, Radu Zică şi rănire gravă a lui Matei Vasu. [CERERE DE DECLARARE IN STARE DE FALIMENT I Drn secţia I-a a tribunalului de comerţ • a primit cererea d-lui Alexandru Cornu, • din bulevardul Pache No. 13 bis, prin ij care solicită a fi declarată in stare de­­ faliment Societatea anonimă a hoteluri­lor şi cazinourilor din Sinaia, cu sediul ,­I în Bucureşti. Cererea se bazează pe o serie de poliţe protestate. Tribunalul urmează a da curs cerere­ in momentul I când solicitantul va depune o cauţiune I­I de 40 mii lei in efecte. ■ TATA MOŞU DIN NOU IN FATA JUSTIŢIEI 1 Eri urma să se judece la secţia I-a I­I a Trib. un apel al lui Ion Dumitrescu, ■ zis Tata Moşu, contra Cărţei de judeca-­­ tă prin care fusese condamnat la 4 ani la închisoare. ARESTAREA LUI EFRAIM SCHAECH­ I TER - lfraim Schaechter imul (Untre acu- I zaţii in fraudele cu recalcularea frach-II telor la C.F.R. a fost arestat de poliţia s Austriacă şi predat poliţiei Capitalei in I ziua de 25 August. I Eri, Efraim Schaechter a fost Inain- I tat parchetului şi de aci cab. 4 instruc- I tie unde a fost interogat asupra unei­­ fraude de 8 sute mii Iei. , I După terminarea­ interogatoriului con I tra lui s‘a emis mandat de arestare. Ciocnirea de trenuri din staţia Dunărea Trenul de marfă Nr. 9817, condus de mecanicul Ştefan Simiceanu şi şeful de tren Nicolae Spiridon, a fost ciocnit ori, la ora 3 dimineaţa, de locomotiva de rezervă Nr. 50103, condusă de mecanicul Spiridon Co­­mănescu şi fochistul Ion Manole. Ciocnirea s’a produs din cauza că locomotiva de manevră, care era garată pe linia a treia şi care urma să plece în urma trenului de marfă, pentru a-1 împinge, a eşit înainte de a intra bine în staţie trenul de marfă. Locomotiva trenului de marfă, în urma ciocnirii, s’a răsturnat pe li­nie, iar 15 vagoane cazane ale tre­nului s-au ciocnit şi răsturnat. Circulaţia trenurilor a fost com­plect întreruptă. Frânarul Ion Năescu a fost grav rănit, iar frânarul Constantin Stoica mai uşor. Victimele au fost trans­portate la spitalul din Cerna-Vodă. Linia a fost distrusă pe o distanţă de 200 metri. Au mai fost stricate ace şi macazuri, precum şi panou­rile liniilor. Din Feteşti s’a trimis un vagon de ajutor şi s’a cerut macaraua, pentru ridicarea locomotivei şi vagoanelor răsturnate. D. Virgil Madgearu, ministrul fi­­nanţelor a avut ori la amiază o lungă întrevedere cu d. Armand Că­­linescu, subsecretar de stat la minis­terul de interne. D. Dr. Mironescu medic primar la Spitalul Colentina întorcându-se din străinătate a reluat consulta­­țiunile. D. Cezar Popescu, secretar ge­­n­eral al ministerului de industrie şi comerţ, a avut Luni după amiază o întrevedere cu d. ing. D. Matak, cu care a discutat diferite chestiuni în legătură cu oferta germană pentru preluarea unei importante cantităţi de cereale de la noi. D. Ramiro Ortiz, fost profesor la universitatea din Bucureşti, che­mat la universitatea din Padova, s’a prezentat ori după amiază d-lui D. Gusti, ministrul instrucţiunii, in au­dienţă de plecare. Preţul grâului Comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului încunoştiinţea­­ză că pe ziua de 28 August a. c. pre­ţul grâului de 75 kgr. cu 5% corpuri străine, a variat între 31—35.000 lei vagonul, franco localităţile de des­facere din ţară. Grâul de 78 kgr., cu 3% corpuri străine, s-a vândut între 33—39.000 lei vagonul. Grâul de 72 kgr. cu 10% corpuri negre şi 20% secară, se plăteşte cu 24.000 lei vagonul. Comisariatul guvernului avizează, atât organele oficiale, cât şi pe pro­ducători, că preţurile sus indicate se practică în toate punctele de desfa­cere din ţară. Dacă din întâmplare, nu ar găsi cumpărători, sunt rugaţi să avizeze Comisariatul, telefonic, pe firele sale directe Nr. 308/06 şi 322/42, prin Centrala Cooperativă de Import şi Export Nr. 380/91 şi 380/92, sau te­legrafic, pe adresa Comisgrâu Bu­cureşti, pentru a-i pune in contact cu persoanele cumpărătoare, mari, comercianţi sau Stat. Crima din Mătăsari-T.-Severin T.-SEVERIN, 29. — Locuitorul Ion Dobriţoiu din comuna Mătăsari, du­­căndu-se la livada sa cu pruni, a gă- rsit în ea pe consăteanul său Const. I Tamaş zis Maxim care mânca prune. Ilvindu-se o ceartă între cei doi, la un moment dat Tamaş a scos un cu­ţit dela brâu şi s’a repezit asupra lui Dobriţoiu. Acesta parând lovitura lui Tamaş, i-a aplcat în acelaş timp, cu o bardă ce o avea în mână, o­­ puternică lovitură în cap. Transpor- I tat în stare de agonie la spitalul din Tg.-Jiu, Tamaş a încetat din viaţă a doua zi. Criminalul dispărând după această ispravă, a fost pus în urmă- I rire de postul de jandarmi respectiv, îndureraţi soţie, copii, fraţi şi rude au durerea de a aduce la cui­noştinţă incetarea cin viaţă a scumpului lor I Lt. Col. STOICA MIHAld Cf. al Coroanei României­­ în vârstă de 54 mi­i după o lungă şi grea suferinţă. înhumarea a avut loc Marţi 13 August ora 5 d. m. in cimitirul cen­tral din Sibiu. îndureraţii: soţie, frat surori, socri, cumnaţi cumnate, ieri, veri­­şoare nepoţi şi nepoate anunţă pier­derea prea timpurie a câmpului lor Doctor Sergiu Rămişcan încetat din viaţă Duminică 27 Au­gust 1933, după o lungă şi­­rea su­ferinţă. Ceremonia religioasă s’a făcut Marţi, 29 August a. c„ ori 11 a. m. la domiciliul său din Ampina, de. unde cortegiul a pornit­­ Bu­cureşti pentru incinerare, în aceiaşi zi, ora 5 d. a., la crematoriu­ „Ce­nuşa“. DIRECŢIUNEA ŞI FUNCŢIONARII S A. R. DE TRANSPORTURI IN­TERNAŢIONALE SCHENKER & Co. au durerea de a anunţa încetarea din viaţă după o lungă şi grea su­ferinţă a vechiului funcţionar şi neuitatului lor coleg Georg Liehn înmormântarea a avut loc la 29 August ora 18, cortegiul pornind de la spitalul Filantropia la Cimiti­rul Evanghelic (Bellu). INFORMAŢIUNI Pentru vizitatorii staţiunilor bal­neare, cari nu fac cură, precum şi pentru acei din staţiunile climate­rice cari nu au solicitat la ducere bilet de dus şi întors, direcţiunea generală a aprobat şi acestora ca la inapoere, dacă bine­înţeles la du­cere au plătit­ costul unui bilet cu preţ i­ drog, să li se acorde o redu­cere de 40 la sută. Reducerea se va acorda în modul următor: Casierii staţiunilor balneare şi cli­materice, vor elibera pentru Inapo­ere, bilete cu 40 la sută reducere din taxele tarifare integrale, până la staţiunile de unde au fost emise bi­letele la venire. Biletele sau chitanţele formular vor trebui prezentate la solicitarea reducerii şi in tren. Pe verso-ul biletului ce a servit la venire se va aplica o ştampilă specială, pentru a nu se mai putea folosi de el şi alte persoane. Asupra suplimentelor de tren ac­celerat sau a tichetelor nu se a­­cordă nici o reducere. 1 Ns TIIN­TARE Vizitatorii Expoziţiei din Parcul Carol obţin cu bilete de tren vizate un rabat de 10°lo la cum­părăturile făcute din depozitele fabricelor D. MOCIORNIŢA Bucureşti Reducerea insămânţă­­rilor in America WASHINGTON 29. (Rador).­­ D. Wollace, secntarul de Stat A agricuturii, a anunţat că se va cere fermierilor care participă la planul de reducere a inducţiei, să mic­şoreze cu 15 la sită însămânţări. Ministerul agriculturii evaluiazi scăderea la 9.600.000 acri și la ma bine de 124 milioane busheli. îndureraţi şi nu vei nemângâiaţi Ion V. Muntenescu,soţ; Marioani colonel Mihăilescu, fiică; Elvira ş V. Vasilescu, soră şi cumnat; Anta­nett şi Gh. Muntenescu, cumnaţi Eva şi Ştefan VoinaCu copiii, cum­­­naţi; Nuţa şi Petre Maciuceanu , copiii, nepoţi; Mar­ara Maca­ve, nepoată; Eliza Stănţcu, verişoari; Alexandrina Pleşoian cu copiii, n­­poată şi Ecat. Verîganu, aduc a cunoştinţă încetarea din viaţă a prea scumpei şi nepeţuitei lor Eufrosina I. V. Ciuntenescu în etate de 6 ani încetată din viaţă în iua de 28 Au­gust, orele 21 după p­­rea suferită, înmormântarea ar foc în ziua de 36 August la cințirul orașului Drăgășani. Rugați-vă pentru dfisa.

Next