Adevěrul, noiembrie 1933 (Anul 47, nr. 15284-15308)

1933-11-02 / nr. 15284

Pagina 2-a Adevărul“ sportiv «... * • — Elveţia-România 24 La Berna, echipa României a fă­cut match nul cu Elveţia. Teamul reprezentativ a făcut o partidă bu­nă, chiar mai bună decât se aştep­tau toate cercurile româneşti. Nu am avut însă deloc şanse, căci arbitrul olandez Deckmănn ne-a persecutat.. A condus într’un chip lamentabil. A fluerat lucruri fante­ziste şi ne oprea mereu în atac. La un moment dat fundaşul eleveţian Weiller a luat balonul în braţe şi arbitrul nu s’a obosit să fluere pe­­naltyul care ar fi adus în mod in­discutabil victoria României. Dar neşansa noastră nu s’a oprit aci. După ce conduceam la pauză cu 1-0, Zombori a fost lovit grav şi a fost scos cu targa de pe teren. Pul­­lock l-a înlocuit însă cu succes. România şi-a manifestat superio­ritatea jucând cu multă technică. A condus cu 2-0 a cedat la 2-1 şi din­­tr-un penalty imaginar, Elveţia a egalat. Am avut neşansă! Echipa, după cum am fost infor­maţi prin telefon, pierită toate elo­giile, pentru că a purtat cu elan şi cinste tricolorul românesc. Bulgaria-România 4-2 Debutul echipei secunde a naţio­nalei noastre, s-a soldat cu o în­frângere suferită din partea veci­nilor noştri de la Sud. Zece mii de persoane s-au deplasat ori pe sta­dionul O. N. E. F., spre a vedea cum se comportă „mânjii“ noştri contra jucătorilor bulgari cari au venit fermi decişi să obţină o rea­bilitare pentru acei 7-0 din Balca­niadă. Pe teren a învins echipa cea mai bună. Bulgarii, au prezentat o echipă bine pusă la punct în care figurau şase internaţionali vechi, jucători de valoare incontestabilă, iar restul a fost format din tinere speranţe care au fost descoperite de noul lor antrenor (ungur), special angajat pentru antrenarea echipei naţionale, România a prezentat o echipă bine alcătuită, căruia i-a lipsit însă omogenitatea. Nu putem scoate vi­novat de înfrângerea suferită pe nici unul din jucători. Este adevă­rat că unii s’au comportat bine alţii slab. Drept este că am fost urmăriţi tot timpul de o neşansă mare. S’a tras nenumărate shoturi la poartă cari au greşit de puţin ţinta iar multe mingi au găsit bara. Un lucru care ne-a uimit a fost tă­cerea galeriei noastre, care a fost prezentă în număr mare. De data aceasta n’a încurajat deloc echipie­rii noştri chiar atunci când reuşi­se să reducă handicapul la 2-3. Ciclo-cros» In regia V. C. R. G.-ului s’a aler­gat ori primul ciclo-cross al sezonu­lui revenind ceferistului Radu Io­­niţă. O cursă extrem de interesantă în care Radu Ioniţă şi Savanof au a­­rătat că în afară de buni ciclişti au calităţi de excelenţi crossmeni. Tancu şi ştefănescu au făcut o cursă curagioasă terminând înain­tea consacraţilor Andreescu şi Si­­mionescu. Membrii T. R. C.-ului, au dat do­vadă şi de data aceasta de complec­tă dezintersare, strălucind prin ab­senţă. Conducătorii V. C. R. G.-ului me­rită elogii pentru buna organizare a concursului. Mo­to­ciclism din dimineaţă sa alergat pe velo­dromul societăţii „I. A. R.“ din Bra­şov câteva curse naţionale de moto­ciclete, date în­ memoria lui Ilie Busse. Au asistat peste 3003 spectatori, care au aplaudat îndelung victoriile bucureştenilor. Cursa începătorilor a revenit lui Ion Şalaru (Bucureşti) dispunând de Theiss, Mărgineanu şi d-na Closs din Braşov. Cursa amatorilor a fost câştigată de Ion Tănase (Bucureşti) care a dispus uşor de braşoveanul Max Clompe. Cursa handicap între Cantacuzi­­no, Ion Tănase şi Ion Şalaru a for­mat „cioul“ zilei. Cantacuzino plecat scracht învin­ge la luptă pe Ion Tănase (250 m.) şi Ion Şalaru (680 m.) încercarea recordului pe tur a revenit atât lui Cantacuzino, cât şi lui Ionescu Cristea cu 30“ 8/10. Diverse România a contestat ultimul punct marcat de elveţieni, la Berna. * Şcoala Superioară de Comerț No. 1 a câștigat cupa „Realitatea I­lustrată“.­­­ La rugby, P. T. T. a învins T. C. R. cu 9-0, Sportul pe Viforul Dacia cu 11-5, Arsenal pe Avântul Sportiv cu 11-5 și Stadiul Român pe R. C. R. cu 8-5. * Crossul seniorilor de eri, a reve­nit lui Manea. PODGORENI! Pentru vânzarea VINULUI şi ŢUICEI Dvs. adresaţi-vă d-lui Mişu Holtzmann Bucureşti, calea Şerban Vodă 17 Telefon 343/53 prin care puteţi obţine cele mai bune preţuri, având legături cu cele mai reputate şi cinstite firme. Doamnelor! Sunt econom proprietar in vârstă de 36 ani, sunt cunoscut ca om cinstit, silitor­­şi economic. In lipsă de cunoş­tinţă corespunzătoare tai ca­tit prin calea aceasta viitoarea mea consoartă. Aşi don­i de soţie o doamnă, care nu caută viaţă zgomotoasă orăşănească, ci se mulţumeşte cu căminul familiar li­niştit şi fericit. Averea, şi venitul meu asigură familiei mele viitoare un trai fără grijă. Răspunsul scris cu încre­dere şi cu adresa complectă transmite administraţia ziarului sub titlul „Zes­trea­­ secundară 124“. Scrisorile ano­nime, post-restante nu vor fi luate in considerare. DAMIAN STANOIU scriitorul de mare succes a tipărit în editura „,Cartea Românească“ noul său roman „Ucenicii Sfântului Antonie“ Se va pune în vânzare săptămâna viitoare. Congresul internaţional pentru lupta contra can­cerului MADRID 30. (Rador). — Sub pre­şedinţia ministrului de interne con­gresul internaţional pentru lupta contra cancerului şi-a terminat azi lucrările. Congresul a votat în unanimitate o rezoluţie pentru crearea Uniunii Internaţionale pentru lupta contra cancerului.. Viitorul congres se va ţine în Ita­lia. Manifestaţie maghiara la Sofia SOFIA, 30 (Rador). — Agenţia te­legrafică bulgară comunică: Uniunea corurilor ungare cari se află în vizită la Sofia, a dat aseară pe o piaţă publică un concert popu­lar. Concertul a fost viu aplaudat de o numeroasă asistenţă. După concert coriştii unguri au părăsit Sofia, plecând la Budapes­ta. In gară au fost salutaţi de în­sărcinatul cu afaceri al Bulgariei la Budapesta şi de un numeros pu­blic. dezordii naziste LA ROMAN Cuziştii din nordul Moldovei s’au adunat eri într’un congres la Ro­man. După terminarea întrunirii, com­­gresiştii au defilat pe străzile ora­şului. Cu acest prilej s’au produs mai multe incidente. Manifestanţii au atacat pe d. avocat Tâutu, fost maior, sfărâmând complect maşina în care se afla d-sa. Mulţi evrei au fost terorizaţi pe stradă precum şi mulţi clienţi din cafeneaua „Bursa­ Mare". Poliţiştii bari au intervenit au fost insultaţi şi bruscaţi. Toată ziua au circulat prin oraş patrule de jandarmi iar, la parchet a funcţionat un birou special de su­pravegheri Câţiva studenţi au fost arestaţi, lansându-se împotriva lor mandate de arestare. * SÂMBĂTĂ 11 NOEMBRIE APARE CUVÂNTUL LIBER Revistă săptămânală Cărţi-reviste A apărut: „Revista muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale“, organ de docu­mentare sanitară şi îndrumare so­cială, anul I­I. 1, 15 Octombrie 1933. Semnează articole d-nii: D. R. Ioaniţescu, N. D. Chirculescu, Gr. L. Trancu-Iaşi, prof. Iacobovici, ing. T. Frcsinescu, conf. dr. State Dragonescu, Vintilă Pantazopol, I. Setlacec, ing. St. Cunescu, prof. dr. Emil Gheorghiu, I. Mirescu, conf. dr. Ion Jianu, dr. Sabin Manuila, C. Titel Petrescu, G. Vlădescu-Ră­­coasa, ing. S. Dulfu, Horia Robea­­nu, Cristea Gheorghiu, A. Relea. De vânzare la principalele libră­rii. Redacţia şi administraţia, Bucu­reşti, strada Gogu Cantacuzino 26. »­r . A venit însă romantismul, ca o a doua tinereţe artistică şi a luat totul da capo, ştergând cu buretele peste tot ce a produs trecutul, în ultimul stadiu într’a­devăr de anchiloză şi scleroză spirituale. Cam în această stare de spirit, virginală şi novatoare, se situiază mentalitata artistică a d-lui Tudor Arghezi. „Vrei să spui, poate, că nimic nu e nou şi că nu poate să fe nou, te înşeli grozav, totul e nou, ca şi cum nici una din frumuseţile lui nu s’ar fi cheltuit în câteva mii de ani până azi. Suprema datorie, bagă de seamă, este să fii desangrenat şi desaderent şi să fii unic. Asta nu pentru vanitatea dumita­­le, urât ţi-ar sta! Aşa cântă Pan. La naiul lui cu şapte ţevi, fiecare dansator, dacă vrea să danseze şi să nu doarmă, trebue să vie cu fi­gura unei mişcări­ proprii, întrucât Pan detestează horele, valsurile şi cadrilul şi este cântăreţul dansului individual, cu sine însuţi. Va să zică, numai născocire. Iţi lipseşte motivul, îl născoceşti. Năs­coceşti cuvintele, născoceşti culoa­rea. Şi născoceşti şi genul”. D. Tudor Argehzi se vădeşte a fi protagonistul individualist­u­­lui în artă, prin urmare al inven­ţiei, al născocirii integrale. Prin­­tr’o intuiţie artistică fără greş, ie numeşte strămoşul primordial in visul mitologic şi fabulos al lui Pan. De la acesta coboară di­rect Dionysos şi duhul dioniziac, spiritul freneziei şi al delirului, permanente. • Desigur nu trebue înţeles spi­ritul dioniziac în sensul unei beţii obscurantiste, al unei titulaţii dezordonate şi dezaxate, lipsite de principiu interior ,organizator. In categoria dioniziacă a artei, participă însă precumpănitor simţurile, sensaţiile, cari se sub­stituie ca principiu creator, ra­ţiuni rigide a clasicismului, puse sub semnul seninătăţii apolonice. Dacă ar fi să cercetăm prin ce se justifică manifestul artistic al d-lui Arghezi, nu sub raportul valabilităţii obiective a ideilor, care nu poate fi uşor tranşată într’un singur sens, deoarece a­­mâdouă tendinţele au drept de cetate deopotrivă. Ci din punctul de vedere al aportului personal, am răspunde desigur că d. Tudor Arghezi corespunde din prisos cerinţelor sale celor mai exigente. Intr’adevăr literatura arghezia­nă este prin esenţă subiectivă şi personală. Prin alte cuvinte ea nu urmăreşte stabilirea unor rapor­turi obiective, ci extrage din lăuntrul în afară materialul vi­ziunii sale. Lumea exterioară nu există, ca factor real, interesant in sine. Ea comunică numai sen­­saţii cari se convertesc până la nerecunoaştere. Factorul deter­minant al transformării este conformaţia simţurilor şi acui­tatea lor. In ordine crescândă, sensaţiile argheziene de pipăit, odorat şi mai ales vizual dena­turează treptat obiectele, pentru a le face să renască la ordinea artistică, după ce au fost înde­părtate de la ordinea firească. S’ar spune că în miezul crea­ţiei sale este o protestare contra determinismului natural, o inac­ceptare a datelor naturale. Pe de o parte, neinpăcarea cu o­­rânduirea cantitativă a lucruri­lor — de unde decurg răsturna­rea adesea absurdă a raporturi­lor numerice şi de măsurătoare, pe de altă parte nesocotirea rân­­duelii calitative, alterarea obiec­­tul material sau a subiectului moral. Toate simţurile concură pentru răstălmăcirea universului. Crearea acelor efecte sensaţio­­nale de incongruitate, fantastică sau caricaturală, rezultă tocmai din structura specifică arghe­ziană. Numească-se negativ inacen­­ţă a realului sau pozitiv confor­maţie idealistă: „lumea este re­prezentarea mea”, şi una şi cea­laltă stare, complementară, îşi corespund şi colaborează la ela­borarea subiectivă a sensaţiilor, imaginilor şi făpturilor maestru­lui. Pentru a încheia consideren­tele generale expuse mai sus, vom accentua încă odată că funcţiunea cea mai activă a creaţiei argheziene este viziunea nouă, optica, întîi diformatoare, apoi constructivistă, care proec­­tează după legi lăuntrice fatale, modalităţi noi de existenţă şi fiinţă. ★ Similitudinea dintre „Ţara de Kuty” şi „Scrisorile persane” ale lui Montesquieu sau „Guliver” al lui Swift a fost remarcată până în prezent. O socotesc însă numai de obiect, nu şi structurală. Ilu­strul francez şi nu mai puţin fai­mosul englez din secolul al XVIII-lea şi-au descris ţara lor cu o ficţiune de roman (care lipseşte în cartea d-lui Arghezi) într’un cadru exotic, fals exotic sau superficial exotic, dăinuitor şi în „Ţara de Kuty”. Numai că ambele cărţi epocale au un ca­racter politic şi social tendenţios, câtă vreme filmele discontinue ale d-lui T. Arghezi nu implică o concepţie socială cristalizată. A­­poi sumbrul clergyman care a fost Swift a transmis unul din marile mesaje de disperare din câte sunt, printre rândurile po­­vestirei sale de călătorie satirică şi filosofică. D. Tudor Arghezi nu şi-a pro­pus decât să vadă, aşa cum vede d-sa, în linii frânte şi pe supra­feţe multiple, fără finalitate şi fără sistem rotunjit. Aceasta nu înseamnă că nu s-ar putea extrage un indice so­cial din indicele optic al viziunii argheziene. Mi-ar fi dimpotrivă mai greu să găsesc un corespon­dent de dioptrie acesteia din ur­mă, o raportare cifrată la facul­tatea vizuală normală, pentru că d. Tudor Arghezi se sustrage ori­cărei măsurători exacte, prin de­lirul și frenezia, lucidă la d-sa, dirijate, de cari am pomenit. Sub lentila obiectivului său, dacă se poate spune, după ce am arătat cât este de subiectiv acest „obiectiv”, defilează diverse de­zarticulaţi, ca o procesiune de marionete, în Carnaval, politicie­nii, oamenii de Stat, oamenii fis­cali, femeile, feministele, femeile băeţoi, savantul în ..ceva cumva”, învăţătorii preistoriei, explorato­rii, juriştii, esteticianul Mya Lak, inventatorii, boxeurul, Don­ Jua­­nul, cerşetorul, copiii, etc. Unitatea structurală stă în su­biect, în autor în modul intui­ţiei sale, nu în materialul exte­rior al viziunii, oarecum indife­rent, fără trepte sau nuanţe de simpatie (cu excepţia totuşi a copiilor, ca de obiceei irizaţi prin rouă cristalină a simpatiei şi a cerşetorilor, redresaţi printr’un îndemn de demnitate). Se poate oare vorbi, când este vorba de d. Tudor Arghezi, des­pre un gând dindărăt, social? Sau de misoginism, întrucât a­­numite trăsături aspre şi brutale se învecinesc cu cărbunele deza­măgit al aceluiaşi Swift, con­­temp­­or al femeii? In ceace priveşte latura socia­lă, liniile de perspectivă ale d-lui Arghezi nu cruţă în scara ob­ştească pe nimeni, de la cifra a­­nonimă a massei, până la nula pretenţioasă de pe treapta de sus. Raţiunea tratamentului egal este automatismul fără deosebi­re, mecanica socială strict deter­minată, in care nu isbuteşte să intervină, liberator, gestul de desfacere din ritmul general. Din moment ce totul se leagă inextricabil în societate, totul este supus aceleiaşi secţionări implacabile, în liniile răsfrânte ale poliedrului său vizual. Cât dspre atitudinea aparent misogina din „Ţara de Kuty”, is­­bitoare mai ales prin Enumerarea cumulatoare de date din fiziologică inferioară a femeii, să nu se uite care este atitudinea obişnuită a poetului Arghezi înaintea iubirii: ferment al visu­lui (Stihuri, cuvinte potrivite), al visului care nu durează (Inscrip­ţii pe un portret), femeea nu are o semnificaţie autonomă, dar to­tuşi se valorifică prin „chinul dulce, dat de Dumnezeu (Jigni­re)” şi „în care stă sănătatea zoologiei şi a plantei (p. 61 Ţara de Kuty)” * Umorul d-lui Arghezi seamănă cu humour-ul englezesc, prin ră­ceala ironiei încordate, care nu-şi permite destinderea francă şi deschisă, şi mai apoi, cu umo­rul americănesc, strict logic, fo­­losindu-se de reducerea la ab­surd în mod permanent. Natura acestui umor, atât de străin de umorul românesc, — coborîtor din Caragiale, realist şi local, — e salvată de imputarea livrescu­lui, a împrumutului, prin îmbu­carea perfectă în sistemul optic arghezian Mai departe, acest u­­mor abstract se susţine prin in­ventivitatea verbală bine cunos­cută a d-lui Tudor Arghezi, care alătură cuvântului abstract sau neologismului, termenul româ­nesc nou, plastic şi planturos, gras­ şi reavăn. Nimic nu e ocolit pentru îmbo­găţirea neîncetată a capitalului lexical. Neologismul e încetăţenit ca a­­tare, direct, prin anexare, poate uneori discutabil, ca ..antorsa (p. 98)”, sau „lunete (în sens de o­­chelari, p. 32)”, alteori uşor şle­fuit pe margini, ca „Europei (in loc de Europeni, p. 36)” sau „re­­tardari (pentru retardatari, p., 139)”, sau prin derivare de la eti­mologia latină: „levitaţiune (u­­şurare, p. 143)”, cu un simţ de­­săvîrşit de propietate şi absolut personal împerechiat. Fie însă că forţează nuanţa cuvântului românesc sau a neo­logismului, sau că abundă în me­tafore (una singură mi s’a părut deadreptul detestabilă, fiindcă este o perifrază pretenţioasă: „colacul de lemn al maşinii de fugit”, p. 137—138, în loc de vo­lanul automobilului, — iar un neologism întrebuinţat impro­priu: „benzen”, p. 138, în loc de benzină, dar benzenul e un com­pus chimic organic şi cu totul altceva), d. Tudor Arghezi con­tinuă să fecundeze limba româ­nească şi să-i pompeze nebănui­te energii. Prin această calitate neistovi­tă, prin nenumăratele frumuseţi de expresie, sau de portretură ab­stractă şi­­plastică, prin umorul de înaltă calitate intelectuală, deşi subiacent Intelectuală, deoa­rece nu este altceva decât proec­­tarea unei viziuni interioare, „Ţara de Kuty” se realizează, din fragmente­ discontinue şi anti- epice, ca o imagine admira­bilă a societăţii noastre, admira­bilă pentru că se răsfrânge prin cel mai scump cristal de Baccara. Sertara Ciociutescu M LEVEKÜLT CALEIDOSCOPUL VIETH IN­TELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ r 1 --—" —'^i^—' Un dicţionar ebraic-român D. Mendel P. Mendel din Piatra Neamţ, care mai are la activul său un dicţionar complect român-ebraic a publicat zilele trecute partea a doua a lucrării sale, şi anume un dicţionar ebraic-român. In epoca de faţă, studiul limbii e­­braice prezintă pentru foarte mulţi nu numai interesul ştiinţific al unei discipline de ordin filologic sau is­toric. Preocuparea cu studiul aces­tei limbi are la bază şi interesul viu al învâţărei unui idiom necesar în practica zilnică într-o ţară, cu care România întreţine intense şi foarte importante relaţii cii comer­ciale, face ca un dicţionar ebraic­­român să fie o lucrare mai mult decât bine venită. Se vor putea folosi de această lu­crare studioşii universitari, cari urb­itrăresc limba ebraică în cadrul în­văţământului orientalistic, iar pe de altă parte miile de tineri, cari se pregătesc fiziceşte şi sufleteşte, pen­tru emigrare şi stabilire în Palesti­na. Dicţionarul ebraic-român al d-lui Mendel P. Mendel, întregit cu o gra­matică rezumativă este o lucrare meritorie atât din punctul de ve­dere al materialului linguistic, mo­dern, antic şi medieval, de care s’a servit autorul, cât şi din acela al metodei ştiinţifice dela baza aces­tei opere. D. Mendel a întreprins şi înfăp­­tuult, primul în ţara românească, o lucrare complectă de acest gen. Filologia română a fost astfel îmbogăţită cu dublul dicţionar ro­­mâno-ebraic si ebraic-român al d-lui Mendel, lucrări cari, ambele, se pot prezenta in mod demn în rândul operilor bune de acest gen din ţară. La editarea acestui dicţionar, ca şi la acea a dicţionarului româno­­ebraic, Asociaţia culturală a femei­lor evree a dat o darnică mână de ajutor, făcând posibilă editarea şi publicarea cărţii. Urăm acestei opere interesante să-şi facă repede drum pe calea li­­terilor şi a ştiinţei filologice din România. DR. A. MIRASHAN Regele şi teatrul din Craiova La serbările dela Craiova regele s’a interesat de mersul Teatrului Na­ţional. Pentru a se informa exact de situaţiunea de-acolo, suveranul a chemat pe d. A. de Herz cu care s’a întreţinut îndelung. Directorul Teatru­lui Naţional din Capitala Olteniei a expus regelui ac­tivitatea sa împiedicată de­ o bucată de vreme prin reducerea d a patru mi­lioane din subvenţia acordată de minister. Regele şi-a exprimat do­rinţa să se ia măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei. Seara de reprezentaţia de gală, re­gele a aplaudat piesa „Aripi frân­te“ şi pe artiştii care au interpre­tat rolurile D. Vaida, preşedintele consiliului, d. D. Gusti ministrul artelor care a şi primit o delegaţie de artişti as­­cultându-le doleanţele, şi d.­­ Virgil Potârcă au făgăduit cel mai larg sprijin pentru a satisface dorinţa exprimată de suveran. »Premiul celor şapte“ In urma numeroaselor solicitări, comitetul care va decerne cele şapte premii de 20.000 lei, instituite de mi­nisterul instrucţiunii pentru a încu­raja pe autorii tineri, needitaţi, a hotârît ca termenul de prezentare a manuscriselor să fie prelungit până la 15 Noembrie. Hotărîrea va fi dată la 5 Decem­brie. Comisiunea a fost definitiv stabi­lită în modul următor: președinte: d. Tudor Vianu. Membri: d-nii Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Romulus Dianu, Petru Comarnescu, Şerban Cioculescu, Ion Cantacuzino. Se reaminteşte că vor fi două premii pentru volume de poezie, două pentru studii filozofico-ştiin­­ţifice şi trei pentru esseuri. Crite­riul în alegerea acestor genuri fi­ind tocmai di­­cultăţile mai mari de editare şi r­urisitatea de a încu­raja şi alte genuri decât cele favo­rizate de public, roman sau nuve­lă. Comisiunea îşi rezervă dreptul de a schimba, numărul de premii rezervate fiecar­ui gen după numâ­rul şi valoarea manuscriselor. Manuscrisele se vor trimite pe a­­dresa d-lui Ion Cantacuzino, strada Vasile Pârvan 12, Bucureşti. Cântec de sirenă Autorul romanului de succes Măscărici, d. N. Pora lucrează la un nou volum pe care-l va scoate ime­diat după Crăciun. Cartea se intitulează: Cântec de­­ sirenă, „Oraşele inecate“ Aşa se intitulează romanul fan­tastic pe care-l anunţă d. F. Ader­­ca. Acţiunea romanului se petrece după răcirea pământului. „Eroii îşi duc viaţa in fundul mărilor, in oraşe de sticlă, având coadă de peşte şi o nouă mentalitate“. Aşa anunţă „Viaţa literară“ — intr’o formulă sintetică — viitoarea carte a d-lui F. Aderca. O aşteptăm cu legitimă curiozi­tate... „Mesia poate să aş­tepte“ In cursul lunii Noembrie a. c. va apare un volum de note palestinie­ne intitulat: „Mesia poate să aş­tepte...­­Cu maşina pe urmele pro­feţilor“) de I. Ludo. „Ucenicii sfântului Antonie“ D. Damian Stănoiu lucrează la un nou roman care — probabil — va produce un nou scandal în lumea eclesiastică. El se intitulează: Ucenicii Sfân­tului Antonie și va apărea în cu­rând. D. A. de HERZ „Viaţa Româneas­că bilunară Abia apărut numărul de vară al „Vieţii Româneşti“, in care se făgă­duia apariţia ei pe curând de două ori pe lună şi un chip regulat, — şi iată că numărul pentru sfârşitul a­­cestei luni se şi află pe piaţă. Evident, nu mai e vorba de un vo­lum ipresionant între 200—250 pagini — volum care dealtfel avea darul mai mult să înspăimânte pe ci­titor. Ci e vorba de o revistă de nouăzeci de pagini în formatul cu­noscut şi care nu mai costă atât de scump cât numerile triple şi quadru­ple de mai inainte. Cu numărul acesta, într’adevăr „Viaţa Românească“ este Înviorată şi se pune la îndemâna marei masse a publicului cititor. Ca un fel de bună vestire în arti­colul din fruntea revistei poetul N. Davidescu ne vorbeşte despre Cum se face o polemică, aşa cum la „Mis­cellanea“ polemica vioaie şi tinereas­că, a început să-şi facă loc. D. Mihai Sevastos publică aci un fragment din aşteptatul d-sale ro­man „Aventurile din strada grădini­lor“. Fragmentul se intitulează Ca­­liopia Constandache. De asemenea, d. Mihail Cellarianu îşi deslănţue humorul şi observaţia psihologică în fragmentul de roman Polca pe furate. Un nume nou în paginile „Vieţii Româneşti“ este acela al d-lui liane Voronca cu o poezie: Oraşul fără nume. Precum nou cu totul este numele d-lui Emil Coliu care semnează o ad­mirabilă schiţă intitulată Epave. D. G. Călinescu continuă publica­rea unor fragmente din cartea d-sale despre „Opera lui Mihai Eminescu“. Articolul din numărul acesta se chea­mă: Anti-Hegelianismul lui Emines­cu. Partea de cronică se arată acum mult mai vie şi mai apropiată de ac­tualitate. Aşa cum se înfăţişează numărul a­­cesta de sfârşit de octombrie, dove­deşte că „Viaţa Românească“ n’a­­vea de ce să moară şi că mai are încă un rost. CRONICAR ■ O decoperire ar­­ heologică BUDAPESTA. 29. (Rador). — Cer­cetările arheologice începute în a­­propiere de localitatea Fuezesabony şi conduse de dr. Tompa, directorul­­conservator al muzeului naţional din Budapesta, au dus la descoperirea unor interesante obiecte din epoca de bronz. Colonia care a fost descoperită ar data din anul 1000 sau 1100 înainte de Christos. In afară de uneltele confecţionate din os, din piatră sau din bronz, s’au găsit şi numeroase obiecte de cera­mică, perfect păstrate şi artistic Îm­podobite. Printre obiectele descope­rite în şantierul d-lui Tompa sunt şi jucării pentru copii şi chiar ve­selă pentru bucătărie in miniatură. Ca o raritate trebuie semnalat un clopoţel în formă de pasăre, bogat împodobită, cu cap, aripi, coadă şi picioare, care face parte din cele mai strălucite monumente ale micii plastici din epoca de bronz, din câte sunt cunoscute. Opinii străine asu­pra şcolii române din Roma Ziarul „Tribuna“ din Roma pu­blică intr’unul din numerele sale recente o serie de întrevederi ale unui ziarist argentinian cu dife­rite personalităţi din lumea ştiin­ţifică italiană, în legătură cu crea­­rea unui institut de studii superi­oare al Argentinei la Roma. Dintre opiniile exprimate în a­­ceste intervievări relevăm pe aceea a senatorului Corradorici, directo­rul institutului archeologic italian din Roma, care referindu-se la or­ganizarea viitorului institut al re­­publicei argentine, sfătueşte să se ia ca model organizarea actuală a şcoalei române din Roma, care s’a dovedit a fi unul dintre institutele cele mai bine organizate şi mai ac­tive. Opinia exprimată de d. Corra­dorici nu e fără importanţă pentru noi, dată find marea autoritate şti­inţifică şi de organizator de care senatorul Rici se bucură atât în I­­talia cât şi în străinătate. Conferinţe Cercul Medical ţine şedinţă şti­inţifică in seara de Vineri 3 Noem­brie 1933, orele 9, cu următoarea ordine de zi: d. I. Iacobovici, pro­fesor de clinică chirurgicală la Fa­cultatea de medicină din București, despre „Anesteziile de bază“. INFORMAŢIUNI D. Mihai Popovici, ministrul jus­tiţiei, însoţit de d. Radu Emilian, şef de cabinet, s-a înapoiat ori din călătoria de inspecţii făcută instan­ţelor judiciare din Ardeal. In cursul călătoriei sale, ministrul justiţiei a inspectat Curtea de apel şi Trib. din Timişoara, Trib. din A­­rad, Curtea de apel şi Trib. din O­­radea-Mare, Trib. din Satu Mare, Curtea de apel, Trib. şi penitencia­rul din Cluj, precum şi alte instanţe judiciare din Ardeal. Cu acest prilej de ministru Mihai Popovici s-a interesat de mersul proceselor, de activitatea magistra­ţilor, cât şi de starea localurilor. Deasemeni d. Mihai Popovici a avut conferinţe cu magistraţii, dis­cutând chestiunile în legătură cu unificarea legislativă şi recoman­­dăndu-le o cât mai intensă suprave­ghere la aplicarea codurilor unifi­cate. „Adevărul Literar“ recent apărut, continuă publicarea admirabilelor note de călătorie in Africa, semnate de doctorul Gh. T. Duminică 12 Noembrie are loc la Galaţi, congresul funcţionarilor parti­culari. Desvelirea monumentului lui Au­rel Vlaicu ridicat de către Asociaţia Aeronautică Română „Aurel Vlaicu“ va avea loc în ziua de Duminică 12 Noembrie 1933 în comuna­ sa natală Binţiţi, acum Aurel Vlaicu. Festivităţile desvelirei acestui mo­nument se vor face sub patronajul d-lui Radu Irimescu, subsecretar de stat al aerului. Bustul este opera cunoscutului profesor-sculptor Dimitriu-Bârlad. Citiţi în „Adevărul literar şi ar­tistic“ cronica literară în care d. G. Călinescu face o sintetică analiză a volumului „Ţara de Kuty“ al d-lui T. Arghezi. Pentru timpul de la 15 Ianuarie până la 11 Februarie 1934, se orga­nizează o excursiune cu opriri: Is­tanbul, Pireu, Atena, Beirut, Haifa, Jafa, Tel-Aviv, Ierusalim, Cairo, Menphis, Asuan, Luxor, Karank, Te­­ba, Valea Regilor şi Alexandria, înscrieri şi prospecte zilnic la ci­nematograful Marconi, calea Grivi­­ţei No. 137, Bucureşti II. La Timişoara a avut loc al treilea congres anual al cluburilor „Rotary“ din România. Şedinţa solemnă s-a ţinut in palatul Camerei de comerţ, sub preşe­dinţia d-lui Gr. Gafencu, subsecretar de stat la industrie şi comerţ şi la ea au participat numeroşi membri ai clu­burilor locale din ţară şi din străină­tate. D. ing. dr­. C. Miklósi, preşedintele secţiei Banat a salutat pe oaspeţi. D. ing. Buşilă proclamat preşedinte al rotaryştilor a rostit o frumoasă cu­vântare, arătând rostul acestei insti­tuţii. . D. Gafencu a scos şi d-sa în relief idealurile nobile de cari sunt călăuziţi membrii cluburilor „Rotary“. S-au făcut apoi diverse comunicări, după care a urm­at un banchet. După parafarea protocolului pen­tru închiderea tratativelor­ relative la acordul comercial româno-ceho­­slovac, delegaţii cehoslovaci au pă­răsit ţara. Azi sau mâine va avea loc la mi­nisterul afacerilor străine o întreve­dere între d-nii Titulescu şi Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei la Bu­cureşti după care va urma semnarea acordului, de către d. Titulescu din partea României şi d. Şeba din par­tea Cehoslovaciei. Acordul va intra in vigoare imediat după semnarea lui. Aniversarea naşterii d-lui Goebbels BERLIN, 30 (Rador)— Cu ocazia aniversării d-lui Goebbels, Munici­palitatea din­ Berlin a oferit d-lui Goebbels un bronz cu următoarea inscripţie: „Cuceritorul Berlinului, Capitala Reichului recunoscătoare”. Bugetul Poloniei pe 1934-35 VARŞOVIA, 30 (Rador).— Proiec­tul de buget pe exerciţiul 1934-35 prevede la cheltueli 2165 milioane zloţi, iar la încaări 2118 milioane. Deficitul de 47 milioane va fi aco­perit prin rezervele Tezaurului şi o­­peraţiuni de credit. -------------| - -------------­ Generali senatori in italia ROMA, 30 (Rador). — După pro­punerea d-lui Mussolini regele a numit senatori 11 generali. Printre nouii senatori este și fostul minis­tru de război, Gazzera. Staţia încordată in Palestina IERUSALIM, 30 (Rador). — Trei dintre arabii răniţi în încăerăr­ie d© eri au murit din cauza rănilor. In toată ţara situaţia se menţin© extrem de încordată. IERUSALIM, 30 (Rador). — Magazinele sunt închise. Per­sonalul din întreprinderile d© transport au declarat grevă. Aceiaşi situaţie este la Haiffa. Comitetul executiv arab a decis să adreseze un protest Societăţii Naţiunilor în ches­tiunea incidentelor de la Iaffa. * IERUSALIM, 30. (Rador). — Poli­ţia a interzis circulaţia pe străzi, după ora 18. Măsura a fost luată pentru a se evita producerea de noui tulburări. Câteva puncte de program Expuse de d. Goga la După întrunirea de Duminică, ţi­nută­ de partidul naţional agrar din Craiova, în aceiaşi seară s-a dat un banchet la care au participat fruntaşii acestei grupări. La sfârşit d. Octavian Goga a luat cuvântul şi după ce a arătat ce învăţăminte a tras din cele ce a văzut in Italia şi Germania, a expus apoi în câteva linii următoarele puncte din pro­gram : La noi în ţară, ideia de auto­ritate a suferit o prăvălire. Cel dintâi rău provine din felul cum a fost realizat parlamentarismul. Mă întreb cum ar fi primit la Cameră, astăzi, Maiorescu, dacă ar încerca să vorbească. Nu l-ar dai voie Căpă­­ţâneanu şi 40 de haidăi s’ar repezi la el cu strigăte. Nu vreau să distrug parlamentarismul dar o modificare a sistemului se impune. In al doilea rând, libertăţile­ in­dividuale trebuie îngrădite pentru a fi mântuită ideia colectivă Al treilea, legea administrativă actuală va trebui să fie schimbată, desfiinţându-se autonomia dizol­vantă şi înlăturându-se concepţia electivă. Statul român există numai în n­ăsura în care face să se afirme mijloacele de constrângere pentru a fi respectat. Mussolini a şters o veche autonomie orăşenească, înte­meiată pe vechi tradiţii, pentru a face să triumfe unitatea, statului. Dar­ la noi, unde oraşele din toate provinciile alipite sunt rezultanta unui spirit străin, îndreptat împo­triva noastră? Noi să consfinţim mai departe această stare de lu­cruri? banchetul de la Craiova In fine, pe tărâmul economic sun­tem în raza de influenţă a interese­­lor străine. Un om politic român nu poate să dea carta lui de vizită pen­tru a acoperi aceste interese. Capi­talul în această ţară trebuie să fie românesc şi munca, deasemeni ro­mânească. Altfel, nu se poate răs­punde de siguranţa acestui stat. Iată pe ce drum mă găsesc eu. A­­ceste adevăruri le voiu urma, fie că voiu veni la guvern, fie că voiu ră­mânea în opoziţie. Numai metoda de înfăptuire­­va fi alta. Sau veţi fi în stare să vă transformaţi în lup­tători pentru aceste idei şi veţi birui sau îmi va fi dat să las numai tes­tamentul meu, ca să se ştie că a fost un om care a văzut adevărul şi a arătat calea dreaptă. De la Facultatea de far­macie D. profesor dr. Th. Solacolu va deschi­de cursul de „Botanica generală“ cu stu­denţii anului I de curs, Joi 2 Noembrie a. c. ora 11 a. m. — D. conf. dr. M. Brândza,va deschi­de cursul de „Sistematică Vegetală“ cu studenţii anului II de curs, Vineri 3 Noembrie a. c. ora 9 a. m. — D. conf. C. Kollo va deschide cursul de „Farmacog­nozie" cu studenţii anului III, Sâmbătă 4 Noembrie a. c. ora 8 ju­mătate a. m. Prelegerile se vor ţine in sala de cursuri a laboratorului din Calea Victo­riei 135.

Next