Adevěrul, ianuarie 1934 (Anul 48, nr. 15335-15359)
1934-01-01 / nr. 15335
Pagina 2-a Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, ştiinţă, artă Purificarea „rasei“ germane Un procedeu senzaţional Nemţii îşi purifică.. „rassa“. După ce prin legi draconice împiedică infiltrarea unor elemente străine în sângele lor oprind căsătoriile cu „nearieni“ (deşi a dovedit antropologiceşte şi istoriceşte că ei înşişi sunt un amalgam de rase), acum au început sterilizarea alcoolicilor, epilepticilor, demenţilor, etc. Mijloacele medicale de sterilizare sunt cunoscute. E o mică şi inofensivă intervenţie chirurgicală asupra bărbatului. •Telegramele de astăzi de la Dantzig vestesc că şi acolo au început... sterilizările. Citim in aceste telegrame că beţivi incorigibili sunt sterilizaţi şi ne gândim la ceea ce se spune totdeauna când e vorba de realizarea unei „eugenii” prin sterilizarea, bărbaţilor. Se aminteşte că omenirea nu l’ar fi avut pe divinul Beethoven dacă pe vremea când trăia ţaţa lui Beethoven care era un mare beţiv, ar fi fost sterilizat. De când acest purism rasist a cuprins minţile reformatorilor nazişti medicii germani sunt şi ei obsedaţi de gândul de a inventa noul metode practică de sterilizare. Cea mai senzaţională este de sigur a savanţilor Lotze şi Schultz din Hamburg. Şezătoarea cetitorii©®’ români Ieri, la orele 3 d. a. a avut loc in strada Gherass No. 93 şezătoarea organizată ele către soc. Cititorilor români. Preotul Zaharia Bâlbâie a arătat rostul şi însemnătatea soc. Cetitorilor români susţinând că ea urmăreşte instruirea poporului răspândind cartea în mijlocul lui. Societatea şi-a început acţiunea la periferie unde cartea este mai puţin căutată. D. Const. Râuleţ a spus că, in ceia ce priveşte hrana, ţara noastră stă printre cele din urmă tocmai în consumul celor mai de seamă alimente: laptele şi cartea. A analizat cartea din punct de vedere al citi ■ torului. Se hotăreşte ca societatea să adere la „Federaţia organizaţiilor culturale din România“. Eleva Lucia Angelescu de la şcoala „Ţesâtoarea“, a cântat mai multe doine, elevii George, Lenuţa şi Traian Geantă au recitat diferite poezii. S-a jucat piesa „Florăreasa“, de către elevii şcoalelor din cartier. D. Teodorescu a îndemnat apoi P-ţ participanţi să citească fiecare măcar o carte pe lună. Rsmele lui Petrarca în tratracteps» .JMs«î L. Sebastian Cele 28 de sonete din celabrul „Canzonier“ al lui Francesco Petrarca traduse de d. Lascăr Sebastian și publicate într’o elegantă plachetă de către „Institutul de cultură italiană“, subt titlul Rime de dragoste, constituesc o carte de căpătâi pentru iubitorii de poezie clasică. Dragostea — atât de chinuită şi atât de poetic exprimată de marele poet al Renaşterii italiene — pentru femeia atât de atrăgătoare, care a fost Laura, reînvie puternic in transpunerile româneşti ale d-lui L. Sebastian. Traducerea unor versuri clasice de faimă universală, care nu şi-au pierdut nimic din prospeţimea lor, este o acţiune plină de merit, mai ales că Ferrarca este necunoscut la noi şi mai ales pentru că traducerea «lui L. Sebastian este la înălţimea originalului. Ci®Swl qwsarteteSor Beethoven Quartetul Theodorescu (Alex. Theodorescu, L. Feldman, L. Mendelsohn şi J.. Thaler) continuă cu succes crescând acest ciclu. începând de Sâmbătă 30 Decembrie îs&Ih Dalles ora 5 d. a.) se 101 executa grandioasele opere ale lui Beethoven din a doua şi ultima perioada de creaţie a lui Beethoven. CismieHsste d-Paei D’OrTM melissm la Astatele Romane Vineri 12 Ianuarie, ora 6 d. a. se va ţine la Fundaţiunea I. I. Dalles, în prezenţa guvernului, prima conferinţa din ciclul corpului diplomatic, organizat de Cercul Analelor Române. D. d’Ormesson, ministrul Franţei, va vorbi despre Les divers visages de Paris. 53ReÎKivi©s»e£s A apărut in editura „Cugetarea“, volumul de poezii „Reînviere“ al d-lui George Georgian. Atât prin fondul cât şi prin forma lor, versurile d-lui Georgian constitue unul din cele mai de seamă evenimente literare ale anului. Prin acest volum de poezii d. George Georgian, care de altfel a mai publicat versuri şi în revista Convorbiri Literare, s-a impus definitiv în galeria poeţilor noştri consacraţi. In ultima şedinţă a societăţii de ginecologie din Berlin aceşti dini medici, au comunicat senzaţionala descoperire ce au făcut, că injectând sub, piele unei femei celule seminale fecundente ale unui bărbat, acea femeie devine stavilă pentru un timp. Cu alte cuvinte aceleași celule care fecundează, pe femeie, pot în alte împrejurări s'o sterozeze! Este, deci vorba de un adevărat Vaccin anticoncepţional. Lucrul e de altfel uşor de înţeles. Orice corp străin, orice microb, introdus în organism, provoacă formarea în acest organism al unor „anticorpi“ adică substanţele care-i apără de aceşti microbi. Când vrei să aperi un om de tifoidă îi introduci sub piele microbi de febră tifoidă. Astfel lucrează toate vaccinurile. Vrei să aperi femeia de a fi fecundată îi introduci sub piele, printr’o injecţie, celulele fecundante (cele seminale). Vorba francezului: Cest simple comme bonjour. Dacă se confirmă exactitatea, acestei senzaţionale descoperiri, atunci ne aflăm în faţa unor mari prefaceri şi medicale şi sociale. DOCTORUL VGREC I. Go Duc« : Amintiri In colecţia „Analelor române" a apărut, cu îngrijire tipărită, conferinţa d-lui I. G. Duca, Amintiri, ţinută la Fundaţia I. I. Dalles în cadrul cercului „Analelor române“. Cartea este evocarea emoţionantă a regelui Ferdinand şi a reginei Elisabeta. Cărţi-reviste Au aparut No. 3 din interesanta revistă femenină, Eva modernă de sub conducerea d-nei Ecat, Reicoviceanu- Farmen. Revista conţine următorul sumar: Cete două pagini de Faimen; Procesul Evei de Apriliana Medianii; Poveste de Crăciun de Sandu Vortes; Crăciunul în Bucegi de Andrei Normand; Moda de Rozina; Voluptate (nuvelă) de Roabe-Jansky; Poşta Laurei; gospodărie, reţete culinare, etc. Mişcare în personalul superior al întreţinerii c.f.r. D. ing. inspector general Pfider Alfred a fost însărcinat cu conducea serviciului de poduri; d. ing. şef Tudoran Mihail a fost însărcinat cu conducerea serviciului de studii; d. ing. şef Pârvu Traian a fost însărcinat cu conducerea serviciului de construcții și dina șef Mărculescu Max cu conducerea serviciului administrativ. Arestarea unui ocnaş evadat ORADIA. 29. — Asl a fost arestat în localitate ocnaşul loan Pomuţ evadat de la \'penitenciarul Aiuă. El a fost întâlnit din întâmplare pe străzile oraşului de caporalul Vasile Tarta din regimentul 86 infanterie, al cărui tată a fost ucis de Pomuţ. Recunoscăndu-l caporalul l-a predat autorităților. Cititii toți azi: __ _'___ .-din „LECTURA* FLOAREA LITERATURILOR :: :: STRĂINE :: :: - rîp Anni ISTmi •i vi. ntjy v a cai \,ivi /ni u 1 .iiUU " CE! DINTÂI i * FBM î1 IH t 1 Ci 9 % I« 99 fl i *•« Şi m DIN URM* ♦ r-M-tf f 3-i îdfi i? ItfHFHm de marele romancier JOHN GALSWORTY Emoţionanta luptă a două conştiinţi în faţa unei crime: deoparte făptaşul, un declasat, de cealaltă, fratele său, un mare advocat, care vrea să lase să fie condamnat un nevinovat. Numoratum cuprinde: „Pagîna humorului" „.Jocuri încrucișate" Lei 4, Romanul complect. La chioșcuri și librari. MAGAZINULUI de crăciun este o surpriza pentru toţi amatorii de fotografii moderne şi planşe artistice. Un maximum de realizare technică. Un text variat şi captivant, agrementat cu zeci de ilustraţii colorate, complecteaz£ acest numar al MAGAZINULUI DE CRĂCIUN Acum, când factorii conducători ai ţării vorbesc tot mai des de necesitatea de a da un avânt creditului, credem oportună examinarea obiectivă a măsurilor financiare ce s-au luat în cei doi ani şi jumătate. Deşi au fost luate cu scopul de a îmbunătăţi mecanismul vieţii financiare, aceste măsuri nu au dus la nici un rezultat favorabil; din contră, au agravat relaţiunile încordate dintre creditori şi debitori, au împiedecat plasări noui, distingând încrederea faţă de institutele bancare. Dar să vedem mai de aproape lucrurile. Năruirea unor institute de credit în străinătate şi greutăţile de plată ale unor bănci româneşti au pricinuit prima panică. Contra acesteia ministerul finanţelor n’a luat nici o măsură cu toate că o putea face pentru înfrânarea panicei produsă în cercurile largi ale deponenţilor. Băncile nefiind pregătite pentru retragerea imediată a depunerilor (numerarul era imobilizat în împrumuturi) nu auputut satisface cererile numeroase de restituiri. Neliniştea depunătorilor, din cauza aceasta, a crescut în continuu şi permanentele vexaţiuni gratuite i-au enervat nu numai pe ei ci şi pe conducătorii institutelor de credit. Ajutorul dat de Banca Naţională deşi larg, n’a fost îndestulător. Neîncrederea a crescut mereu, ducând la complecta distrugere a creditului. Banii retraşi din bănci au ajuns la ciorapi sau altfel de tezaurizare şi sustraşi fiind din circulaţie au pricinuit astfel criza de numerar. După această lovitură dată băncilor, acestea au fost grav scricinate de măsurile în favoarea debitorilor încât au ajuns într’o situaţie şi mai grea, deoarece din cauza avantagiilor legei, o parte a debitorilor au încetat de a-şi mai aranja datoriile. Cum însă legea conversiunei nu s’a dovedit practică ea a fost modificată de repetate ori fără ca vreuna să fi fost mai puţin favorabilă debitorilor. Datorită lor aproape nici un debitor nu-şi mai plăteşte datoriile sau măcar dobânzile. Astfel băncile fiind lipsite de încasări nu pot satisface pretenţiunile depunătorilor, cu toate că plasamentele lor asigură acoperire suficientă depunerilor ce li s’au încredinţat. In proporţia în care guvernul a luat apărarea debitorilor a imobilizat şi depunerile plasate la bănci. Se înţelege că statul, prin această dispoziţie a împărţit în două tabere elementeler heterogene cari alcătuiesc structura băncilor: depunătorul şi debitorul. A adus în conflict taberele cari înainte se înţelegeau intre ele, iar băncile au ajuns în focul de baraj al acestor doi beligeranţi, fără nici o posibilitate de apărare. Dispoziţiunile şi spiritul legii conversiunei au făcut ca în fiecare debitor să se nască credinţa că nu trebuie să plătească. Este adevărat că intenţiunea legei de conversiune a fost să determine pe creditor şi debitor să cadă de acord în vederea aranjării amiabile a datoriei. Ea a stabilit însă şi însemnate reduceri, deşi băncile sunt obligate la plata totală a depunerilor. In asemenea împrejurări nu e de mirare că bunele relaţiuni între bancă şi debitori s'au stricat şi astăzi stau faţă în faţă ca adversari. Această împrejurare pledează pentru necesitatea de a se veni acum în apărarea creditului. O dovadă a situaţiei mizerabile în care se află băncile e faptul că nici în cazuri de complectă garanţie ele nu acordă credite nou, din simplul motiv că nu dispun de numerar, fiindcă nici ele nu obţin capitaluri noui. Astfel, nici acei particulari sau firme, cari ar merita un credit, nu pot să-l găsească aşa că sunt nevoiţi să-şi reducă sau să închidă întreprinderea sporind prin aceasta numărul şomerilor şi reducând veniturile statului. ★ Pasivitatea la care au fost constrânse băncile creditoare îşi arată efectul dăunător asupra întregii vieţi economice. Fără îndoială că băncile, determinate de împrejurări, şi-au restrâns astfel activitatea că nu mai aduc foloase însemnate nici particularilor şi nici statului. Dar fără ele nu se poate concepe reînsufleţirea vieții economice. După cum adeveresc datele statistice, suma împrumuturilor hipotecare în România a fost de 36.5 miliarde lei în anul 1932. Această sumă se repartizează astfel: pe imobilele rurale 12.2 miliarde, pe imobilele urbane 19.8 miliarde, iar pe imobilele industriale 5.8 miliarde lei. Şaptezeci şi cinci la sută din împrumutul pe imobilele rurale și urbane de circa 32 miliarde cade sub conversiune și moratoriu. Dacă — după cum s’a acceptuat de mai multe ori în cercurile financiare — scopul legii a fost să determine pe creditor şi debitor să cadă de acord, şi dacă luăm în considerare faptul că, la debitor s’a format o idee fixă, cu creditorul treime să reducă creanţa cu 50 la sută, atunci ajungem la încheerea că numai la împrumuturile ipotecare, creditorii şi deci, în primul rând băncile ar trebui să piardă 12 miliarde iei. Dar de unde să acopere băncile asemenea pagube? Căci nici capitalul fundamental și de rezervă al tuturor băncilor din România mi se urcă la această sumă. Dar și de s’ar urca, pierderea lui ar însemina complectul dezastru al băncilor. Din aceasta reese cât a fost de greşită ideea guvernului, şi cât e de ridicol a se vorbi de renaşterea creditului atâta vreme cât nu se schimbăsituaţia de astăzi, adică nu se soluţionează într’o formă oarecare chestia împrumuturilor ce cad sub conversiune. Cu mintea dlară nici nu se nu.V-o închipui, că enorma sumă a datoriilor intrate în conversiune s’ar putea aranja fără ajutorul statului. Nici nu era permis să se recurgă la conversiune înainte de a se fi creat un fond financiar corespunzător. Dar nici azi nu e prea târziu pentru înființarea acestui fond. In felul acesta s’ar înlesni operaţiunile de conversiune a căror necesitate o pretinde salvarea gospodăriilor individuale. Nu e adevărat că fiecare debitor are absolută nevoe de concesiuni, ci — după cum am spus — numai legea făcută greşit a împins massere debitorilor la o asemenea concepţie. Tocmai de aceea o selecţionare se impune. In interesul uşurării datoriilor se mai implne o reducere generală a dobânzilor. Să se prevadă prin lege că mai mult de 6 la sută nu se poate lua dobândă anuală sub nici o formă. 'Xv Pentru a se da un avânt creditului mai trebue să se facă unele înlesniri: desfiinţarea taxelor de timbre pe proliţele bianco, căci reînoirea poliţelor la fiecare trei luni, in actualele împrejurări, înseamnă o sarcină trea grea pentru debitor. Taxa de 4 la sută de azi la prelungirile airiintite, sporeşte dobânda împrumutului cu peste un procent şi jumătate. Trebue să se acorde şi înlesnirea, ca datoriile ce cad sub conversiune sau moratoriu, în caz de preschimbare în altă formă de împrumut, să fie scutite de taxa timbrelor şi a cărţii funduare. Această măsură e cu atât mai logică, cu cât statul şi-a primit odată taxele pentru acest împrumut. De asemenea la executarea intabulară dreptului de hipoteci trebue acordată scutină cu d. procuror Crapeleanu. DISCUȚII Creditul și conversiunea rea de timbre. Acordarea acestei concesii ar fi în favoarea debitorului, deoarece taxele de obicei se plătesc de debitori. Dar în interesul reorganizării creditului credem necesară fuziunea forţată. Avem prea multe bănci pentru nevoile pieţii noastre. Se impune fuziunea in rândul băncilor mici şi mijlocii, deoarece activitatea acestor bănci şi aşa lasă mult de dorit. Numai bănci viabile, conduse ireproşabil şi inspiratoare de încredere pot asigura reînvierea creditului. ADALBERT REVESZ A DEVERUL Crima ilin comuna Cosiegi- Praâiova PLOEŞTI, 29. — Legiunea de jandarmi din localitate a fost înştiinţată că in apropiere de comuna Coslegi, din judeţul nostru, s’a săvârşit o fioroasă crimă. . In marginea satului Coslegi, pe malul râului Teleajen, nişte săteni au găsit astăzi dimineaţă cadavrul unui flăcău în etate de 22—25 ani, ucis cu o lovitură de cuţit aplicată drept în inimă. In hainele victimei nu s’a găsit nici un act astfel că nu i s’a putut stabili identitatea. Cadavrul necunoscutului a fost ridicat de jandarmi şi adus în comuna Coslegi spre a fi recunoscut de săteni. Toate cercetările întreprinsă până acum spre seară, de autorităţile locale spre a afla cine este victima şi Împrejurările în care s’a petrecut crima n’au dus la nici un rezultat. Astăzi după amiază a plecat la Coslegi , maior Nie. Bucur, împreu informaţiuni D. Oi. Assan, subsecretar de stat la Industrie şi comerţ, însoţit de d. I. Bianu, referent technic, a plecat ieri după amiază cu Expresul Orient la Paris, pentru a trata, după cum am anunţat, diferite chestiuni de ordin economic şi financiar. Participaţi la tragerea premsssilm de Lei£0.000, srgismruată special pentru sitit®ris şi aberaţia xiariră „Rîmsneala“ de S®c. 5,Se ab a României“, în ziua da 31 Decembrie, dacă vă efeminaţi de urgenţă la ziarul „Drumsfinieala, CüSStS?' e&ibíSi-saitmésixaal&jfi este der. Lei Ţ30 pe un an. „ 3$>8 pe 6 Buni. „ pe 3 luni. care urmează să fie trimis pe adresa ziarului „Osmosveafa“ Str. Const* Mille 5—S. In ziua de Sâmbătă 30 Decembrie a. c. se va face la sediul societăţii de figurare „STEAUA ROMÂNIEI“ din Bucureşti, piaţa Rosetti No. 1, tragerea anunţată pentru amortizarea uneia din poliţele de asiguare gratuite, ale zisei societăţi şi pe cari le-au primit abonaţii noştri în baza recipisei de plată a abonamentului şi cetitorii noştri în schimbul celor 15 cupoane ce ne-au trimis. Pohţa «sată la sorţi, va fi imediat lichidată cu întreaga ei valoare de Lei 2(1000__şi în numărul de anul nou al ziarului „DIMINEAŢA“, vom publica numele fericitului câştigător. Asigurările primite de abonaţii şi cetitorii ziarului nostru, pot fi menţinute şi în viitor in schimbul unor neînsemnate rate de Lei 105,— lunar cari pot fi depuse la orice oficiu poştal din ţară pentru coruptul 10048 al societăţii „STEAUA ROMÂNIEI“ şi posesorii poliţelor de asigurare au dreptul să participe în fiecare lună la tragerea la sorţi organizată de zisa societate. Şeful inspectoratului vamal din regiunea Brăila a aplicat o amendă de 320.925 lei fabricci de ţesătorie „Talpa” din Tulcea pentru contravenţie vamală. D. profesor-inginer I. Cristescu de la şcoala politechnică din Timişoara a reuşit printr’un procedeu special sa obţină alcool sintetic din gaze. Descoperirea aceasta a atras atenţia savanţilor francezi care au delegat pr. d. prof. .lakisire cu cercetarea de aproape, a acestei invenţiuni. Rezultatul cercetărilor d-lui Jaluske este cât se poate de îmbucurător pentru ştiinţa românească. In prezent d. prof. Cristescu intenţionează să-şi breveteze şi a doua sa descoperire: ,,Transformarea rezidiilor grele de petrol in benzină si uleiuri uşoare”. La începutul anului viitor vor începe negocieri pentru crearea pe lângă Sindicatul formeriilor din Polonia a n trei noi organizaţii, având de scop exportul produselor siderurgice. In Germania s’au dus încă mai de mult tratative pentru prelungirea cartelului de ciment. Cum nu s’a putut ajunge la o înţelegere s’a hotărit prelungirea lui provizorie până în Februarie 1934, când negocierile vor fi reluate. Preşedintele Roosevelt a declarat ca Federal Bank din New-York se va organica pentru intensificarea cumpărărilor de aur în străinătate. Din datele Institutului german de conjunctură rezultă că în 1933 producţia industrială a Germaniei a sporit cu 12 la sută, faţă de cea din 1933____________________________ 1). colonel Condeescu, aghiotant regal, a fost avansat pe ziua de 1 Ianuarie la gradul de general. întreprinderile germane Maschinenfabrik und Eisengiesserei A. G., Maschinenfabrik Buckau- R. Wolf A. G. şi Maschinenfabrik Sangerlausen A. G. au primit comenzi pentru construirea şi instalarea a trei fabrici de zahăr in Irlanda. Guvernul Braziliei a decis ca şi în trecuta campanie, distrugerea a 12 milioane saci de cafea, ceeace reprezintă aproape 40 la sută din producţia totală anuală a acestei ţări. In Austria s’a acordat unui consorţiu financiar concesiunea jocurilor de noroc. In acest scop s’a cretat o societate anonimă cu un capital de 10 mii. shilingi. Nu vor avea dreptul să participe la jocuri decât cetățenii străini. Incendiu! izbucnit pe vaporul „Ardeal“ CONSTANȚA, 29. Un început de incendiu s-a declarat azi la ora 11 la hangarul de la prora vaporului „Ardeal“. Din neglijenţa unor hamali a luat foc un transport de iută adus din Orient. Toate autorităţile sunt la faţa locului. De asemeni a sosit şalupa de incendiu a portului și pompierii orașului. La ora când telefonez, focul continuă să ardă. Lucrările csiFisiusiei mixte iugoslavă-roffiână MĂSURI PENTRU EVITAREA INUNDAŢIILOR IN BANAT O comisiune mixtă iugoslavo-română s’a întrunit zilele trecute la Chichinda, în Iugoslavia, cea română sub prezidenţia d-lui ing. Rudolf Opreanu, directorul general al apelor din ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, cea iugoslavă sub prezidenţia d-lui ing. consilier Milan Kun, în vederea încheerii unui acord privitor la funcţionarea sindicatelor hidraulice „Aranca“ şi „Torontal“, ale căror teritorii au fost împărţite prin frontiera actuală dintre România, Iugoslavia şi Ungaria. La această conferinţă trebuia să ia parte şi reprezentanţi ai sindicatului unguresc, pentru încheerea unui acord tripartit, dar guvernul maghiar netrimeţîndu-i, reprezentanţii României şi Iugoslaviei au soluţionat chestiunile ce interesau sindicatele respective, numai in ce priveşte raporturile dintre cele două ţări. In urma discuţiilor s’a ajuns la o înţelegere în urma căreia se regulează definitiv regimul apelor din Banat, astfel încât teritoriile celor două ţări să fie puse Îs adăpostul unor noui inundaţii la topirea zăpezilor. S’a stabilit modul de executare a lucrărilor de apărare şi s’a hotărit înfiinţarea, pe teritoriul iugoslav, a unei mari pompe cu o capacitate de 10 metri cubi pe secundă. Cheltuiala necesitată de aşezarea şi funcţionarea acestei pompe va fi suportată de riveranii români şi iugoslavi interesaţi, în proporţia teritoriilor ce fiecare posedă. Infiinţându-se această pompă, va fi înlăturată primejdia unor inundaţii ca cele de anul trecut, atât in România cât şi in Iugoslavia. isartea caMisisului Collar BLAJ. 29. — Canonicul Coltar, fost subsecretar de stat, a încetat din viața. înmormântarea va avea loc Duminică._______________________ „Adeverii!“ sportiv Varjas! rămâne in Franţa Varjasi Ştefan, fundaşul „Crişanei’’ din Oradia, care se află un turneu prin Franţa, a făcut un contract — cu învoirea grupărei sale — cu „Club Francois Fivoir d’Ille“ pe timp de şase luni. El va primi un salariu lunar de 1700 franci francezi. In schimbul lui, Crişana a primit 100.000 lei. Actualmente la F. R. F. A., se lucrează la extrădarea lui Varjasi. Regele Car© I, preşedinte al F. E. Avulmi Regele Carol II a adresat federaţiei de atletism o telegramă, prin care acceptă preşidenţia de onoare a forului, oferită la recenta adunare generală. „Telefon Clubb“ învingător la Viena Echipa română de hockey pe ghiaţă „Telefon Club“, a susţinut la Viena un match cu gruparea „Cottage“. Bucureştenii au învins cu 4-1, graţie punctelor înscrise de Botez, Cantacuzino, Anastasiu şi Bracke, gazdele marcând prin Peitzmann. Telefoniştii au plecat la Praga. C. A. O. învins de Strasbourg Orădenii au jucat la Strassbourg, contra „A. C.“. După victoria strălucită de cu o zi înainte, C. A. O. a cedat adversarului cu 0—4. Deşi au jucat în formaţie complectă, românii nu au putut evita eşecul. Diverse Vermant şi Argots vor disputa titlul de campion de box al Franţei la „semi-grea“, actualmente vacant. # Secţiile de box şi gimnastică ale asociaţiei Macaby funcţionează zilnic intre orele 18—22 în sala „Barascheum“, sub supravegherea maeştrilor Wexu şi Nour. Combaterea pelagrei la Iaşi FAINE PENTRU SĂTENII DIN JUDEŢ IAŞI, 29. In cursul zilei de eri a avut loc la prefectura de judeţ o consfătuire cu toţi brutarii din judeţul nostru. D. prefect Th. Zipa a expus brutarilor situaţia critică din judeţ, unde sătenii consumă un porumb vătămător, fapt care provoacă pelagra, sau intoxicaţii grave. Pentru ca acest pericol să fie înlăturat, ministerul a hotărât să trimită grâu, de un tip standard, ce va fi vândut brutarilor cu jumătate din preţul actual. Pe de altă parte, porumbul aflat la săteni va fi cumpărat şi cu el vor fi aprovizionate fabricile de spirt. După calculele ce s-au făcut la prefectura de judeţ, preţul pâinii fabricate din tipul de făină trimis de minister va reveni la 5,6 lei. In cazul când cantitatea de grâu trimisă va fi mai mare, aranjamentul cu brutarii din judeţ va fi făcut şi cu cei din oraşul Iaşi. Azi, d. prefect de judeţ Th. Lipa va pleca la Bucureşti, unde va fi puut în audienţă de ministrul agriculturii, spre a expune situaţia locală. după catastrofa feroviari din Franţa PARIS, 29. (RadoV). — D. Paganon a primit pe preşedinţii consiliilor de administraţie şi pe directorii marilor societăţi de cale ferată din Franţa. Ministrul lucrărilor publice a invitat societăţile de căi ferate ca să procedeze la studierea amănunţită a unui program de lucrări şi măsuri destinate să asigure securitatea pasagerilor. D. Paganon a expus în linii mari ce anume măsuri trebuesc luate în această privinţă. Propunerile societăţilor vor trebui să fie primite la ministerul lucrărilor publice până la începutul lunii ianuarie. Se va insista în special asupra semnalizării şi a realizării imediate a măsurilor propuse. O DELEGAŢIE DE MUNCITORI AI CĂILOR FERATE LA MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE PARIS, 23 (Rador). — D. Faganom, ministrul lucrărilor publice, a primit o delegaţie a organizaţiilor de muncitori ai căilor ferate, care a venit să-i aducă oarecari sugestii technic®, cu privire la securitatea personalului şi persoanelor care se folosesc de căile ferate. Ministrul lucrărilor publice a făgăduit să examineze cu atenţie sugestiile făcute. CONDOLEANŢELE GERMANIEI PARIS, 29. (Rador). — Ambasadorul Germaniei a prezentat ori d-lui Lebrun condoleanţe din partea d-lui Inndenburg, preşedintele Reichului, cu ocazia catastrofei de la Lagny. D. Lebrun, foarte mişcat de această atenţie, a însărcinat pe ambasadorul Germaniei sa mulţumească în numele său mareșalului Hindenburg. . Şaptezeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Academiei de arte frumoase din Iaşi IAŞI. 29. La Academia locală de arte frumoase se fac pregătiri îr vederea aniversării a 75 ani de la înfiinţarea instituţiei. Academia împlineşte 75 ani de existenţă la 20 octombrie 1935, fiind înfiinţată în anul 1860 prin stăruinţa lui Gh. Panaiteanu. Consiliul profesoral al Academiei locale a hotărit să facă o galerie a busturilor foştilor directori ai şcolii. Deasemeni, va fi amenajată o galerie a busturilor foştilor directori ai şcolii. Deasemeni, va fi amenajată o galerie cu portretele tuturor profesorilor, cari s'au succedat până azi. D. prof. Mateescu a oferit bustul executat de d-sa, în ghips, a d-lui Em. Bardasare, decanul pictorilor ieşeni, fost profesor şi director al acestei şcoli, iar comitetul de organizare urmează a procura mijloacele ca bustul să fie turnat în bronz. Comitetul de organizare a hotărît a se face busturile foştilor directori Gh. Panaitescu, Gh. Stahi, Gr. Popovici şi St. Dimitrescu. Cu prilejul acestei festivităţi, d. A. D. Atanasiu, rectorul Academiei de arte frumoase, va publica un istoric documentat al acestei instituții de artă. Activitatea Lufthansei , HAMBURG, 29. (Rador). Compania de navigaţie aeriană germana Lufthansa începând de la sfârşitul lunei Ianuarie sau din orice zile ale lunei Februarie, va organiza un serviciu aerian poştal regulat între Berlin şi America de Sud. Serviciul va funcţiona de două ori pe lună, adică din 15 în 15 zile, şi pentru buna lui funcţionare, în mijlocul Atlanticului va fi ancorat vaporul „Westfalen“, care va servi drept insulă plutitoare pe care vor ateriza avioanele companiei. Distanţa între Berlin şi America de Sud va fi parcursă în cinci etape şi anume Berlin-Sevilla, Sevilla- Bathurst, Bathurst-vaporul „Westfalen“, vaporul „Westfalen“-Natal şi în sfârşit Natal-Rio de Janeiro. Parcursul va fi făcut în timp de şase zile. Ulterior, acest serviciu poştal va putea fi alternat cu curse ale „Zeppelinului‘‘. _______ O sinucidere impresionantă O impresionantă sinucidere s’a produs la Cluj. D-ra Elvira Mendel din atr. Paris No. 6, absolventă a facultăţii de litere şi filosofie şi deţinătoare până de curând a unei importante funcţiuni la o întreprindere din localitate, şi-a pus capăt zilelor, aruncându-se in răul Soaneşul Mic care curge in apropierea locuinţei sale. Cauza sinuciderii este faptul că fusese concediată odată cu lichidarea firmei la care lucra. Neputând găsi o altă slujbă, Elvira Mendel care susţinea o casă compusă dup cinci persoane, şi-a pus capăt zilelor. Banca Italiană din Constanţa prădată de hoţi CONSTANŢA, 29. — Mai mulţi hoţi s’au introdus în noaptea de 27-28 Decembrie în localul Băncii Italo-Română, furând toată arhiva şi registrele. Cazul, fiind adus la cunoştinţa chesturii, după minuţioase cercetări, s’a stabilit că hoţii au luat numai acte. Se pare că furtul a avut de scop de a face să dispară unele hârtii. Odioasa crimă a unei femei din Bălţi BĂLŢI, 29. — Prefectura judeţului nostru a fost înştiinţată că o înfiorătoare crimă a fost comisă de o femeie din satul Ciuciulea, jud. Bălţi. Din primele informaţiuni sosite, reesă că crima a fost săvârşită de femeia Irina Lopatiuc, din Ciuciulea. Numita şi-a ucis soţul cu lovituri de topor. Mobilul crimei ar fi desele neînţeleri şi gelozia de care era stăpânită, femeia, care bănuia că soţul o înşeală. După crimă, Irina Lopatiuc a pus cadavrul soţului pe o sanie şi l’a transportat la o depărtare de 3 km. de sat, unde l’a aruncat intr’o vale. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de săteni. Femeia criminală a fost arestată. Se fac cercetări. ------------—--------■ ■ — tac banditesc lângă Ghişiău CHIŞINĂU, 29. — Pe şoseaua Chişinău-Grăteşti s’a produs un atac banditesc. Trei indivizi mascaţi şi înarmaţi au atacat un grup de săteni. Tânărul Bestru Pascalu a fost crunt bătut şi apoi jefuit de 12.000 lei. In urmă au fost arestați Grigore Răuț şi Iacob Hila despre care se crede că nu sunt streini de acest atac. Consiliul de Administraţie şi Direcţiunea Băncii de Credit Român are durerea de a anunţa încetarea din viaţă a distinsului lor colaborator N.R.Căpităneanu Membru în Consiliul de Administraţie In decursul numărului îndelungat da ani in cari a ocupat această funcţiune, defunctul ne-a fost un prieten real şi sincer, şi ii vom păstra în veci o pioasă amintire.