Adevěrul, ianuarie 1934 (Anul 48, nr. 15335-15359)

1934-01-01 / nr. 15335

Pagina 2-a Caleidoscopul v­ieţii intelectuale Litere, şt­iinţă, artă Purificarea „rasei“ germane Un procedeu senzaţional Nemţii îşi purifică­.. „rassa“. Du­pă ce prin legi draconice împiedică infiltrarea unor elemente străine în sângele lor oprind căsătoriile cu „nearieni“ (deşi a dovedit antropo­­logiceşte şi istoriceşte că ei înşişi sunt un amalgam de rase), acum au început sterilizarea alcoolicilor, epi­lepticilor, demenţilor, etc. Mijloacele medicale de sterilizare sunt cunoscute. E o mică şi ino­fensivă intervenţie chirurgicală a­­supra bărbatului. •Telegramele de astăzi de la Dan­­tzig vestesc că şi acolo au început... sterilizările. Citim in aceste telegrame că be­ţivi incorigibili sunt sterilizaţi şi ne gândim la ceea ce se spune totdea­una când e vorba de realizarea unei „eugenii” prin sterilizarea, bărbaţi­lor. Se aminteşte că omenirea nu l’ar fi avut pe divinul Beethoven dacă pe vremea când­ trăia ţaţa­ lui Beethoven care era un mare beţiv, ar fi fost sterilizat. De când acest purism rasist a cu­prins minţile reformatorilor nazişti medicii germani sunt şi ei obsedaţi de gândul de a inventa noul metode practică de sterilizare. Cea mai sen­zaţională este de sigur a savanţilor Lotze şi Schultz din Hamburg. Şezătoarea cetito­rii©®’ români Ieri, la orele 3 d. a. a avut loc in strada Gherass No. 93 şezătoarea organizată ele către soc. Cititorilor români. Preotul Zaharia Bâlbâie a arătat rostul şi însemnătatea soc. Cetito­rilor români susţinând că ea urmă­reşte instruirea poporului răspân­dind cartea în mijlocul lui. Socie­tatea şi-a început acţiunea la pe­riferie unde cartea este mai puţin căutată. D. Const. Râuleţ a spus că, in ce­­ia ce priveşte hrana, ţara noastră stă printre cele din urmă tocmai în consumul celor mai de seamă ali­mente: laptele şi cartea. A analizat cartea din punct de vedere al citi­ ■ torului. Se hotăreşte ca societatea să a­­dere la „Federaţia organizaţiilor cul­turale din România“. Eleva Lucia Angelescu de la şcoala „Ţesâtoarea“, a cântat mai multe doine, elevii George, Lenuţa şi Traian Geantă au recitat diferite poezii. S-a jucat pie­sa „Florăreasa“, de către elevii şcoa­­lelor din cartier. D. Teodorescu a îndemnat apoi P­-ţ participanţi să citească fiecare măcar o carte pe lună. Rsmele lui Petrarca în tratracteps» .JMs«î L. Sebastian Cele 28 de sonete din celabrul „Canzonier“ al lui Francesco Petrarca traduse de d. Lascăr Sebastian și publicate într’o elegantă plachetă de către „Institutul de cultură ita­liană“, subt titlul Rime de dragoste, constituesc o carte de căpătâi pen­tru iubitorii de poezie clasică. Dragostea — atât de chinuită şi atât de poetic exprimată de marele poet al Renaşterii italiene — pentru femeia atât de atrăgătoare, care a fost Laura, reînvie puternic in transpunerile româneşti ale d-lui L. Sebastian. Traducerea unor versuri clasice de faimă universală, care nu şi-au pierdut nimic din prospeţimea lor, este o­ acţiune plină de merit, mai ales că Ferrarca este necunoscut la noi şi mai ales pentru că traducerea «­lui L. Sebastian este la înălţimea originalului. Ci®Swl qwsarteteSor Beethoven Quartetul Theodorescu (Alex. Theo­­do­re­scu, L. Feldman, L. Mendelsohn şi J.. Thaler) continuă cu succes crescând acest ciclu. începând de Sâmbătă 30 Decembrie îs&Ih Dalles ora 5 d. a.) se 101 executa grandioasele opere ale lui Beethoven din a doua şi ultima perioa­da de creaţie a lui Beethoven. CismieHsste d-Paei D’OrTM melissm la Astatele Ro­mane Vineri 12 Ianuarie, ora 6 d. a. se va ţine la Fundaţiunea I. I. Dalles, în prezenţa guvernului, prima con­ferinţa din ciclul corpului diploma­tic, organizat de Cercul Analelor Române. D. d’Ormesson, ministrul Franţei, va vorbi despre Les divers visages de Paris. 53ReÎKivi©s»e£s A apărut in editura „Cugetarea“, volumul de poezii „Reînviere“ al d-lui George Georgian. Atât prin fondul cât şi prin forma lor, versurile d-lui Georgian constitue unul din cele mai de seamă evenimente literare ale anului. Prin acest volum de poezii d. George Georgian, care de altfel a mai publi­cat versuri şi în revista Convorbiri Literare, s-a impus definitiv în galeria poeţilor noştri consacraţi. In ultima şedinţă a societăţii de ginecologie din Berlin aceşti dini medici, au comunicat senzaţionala descoperire ce au făcut, că injectând sub, piele unei femei celule seminale fecundente ale unui bărbat, acea fe­meie devine stavilă pentru un timp. Cu alte cuvinte aceleași celule care fecundează, pe femeie, pot în alte împrejurări s'o sterozeze! Este, deci vorba de un adevărat Vaccin anticoncepţional. Lucrul e de altfel uşor de înţeles. Ori­ce corp străin, ori­ce microb, introdus în organism, provoacă for­marea în acest organism al unor „anticorpi“ adică substanţele care-i apără de aceşti microbi. Când vrei să aperi un om de tifoidă îi intro­duci sub piele microbi de febră ti­foidă. Astfel lucrează t­oate vacci­nurile. Vrei să aperi femeia de a fi fe­cundată îi introduci sub piele, prin­­tr’o injecţie, celulele fecundan­te (ce­le seminale). Vorba francezului: Cest simple comme bonjour. Dacă se confirmă exactitatea, a­­cestei senzaţionale descoperiri, a­­tunci ne aflăm în faţa unor mari prefaceri şi medicale şi­ sociale. DOCTORUL VGREC I. Go Duc« : Amintiri In colecţia „Analelor române" a apărut, cu îngrijire tipărită, confe­rinţa d-lui I. G. Duca, Amintiri, ţi­nută la Fundaţia I. I. Dalles în ca­drul cercului „Analelor române“. Cartea este evocarea emoţionantă a regelui Ferdinand şi a reginei Eli­­sabeta. Cărţi-reviste Au aparut No. 3 din interesanta re­vistă femenină, Eva modernă de sub conducerea d-nei Ecat, Reicoviceanu- Farmen. Revista conţine următorul sumar: Cete două pagini de Faimen; Procesul Evei de A­priliana Medianii; Poveste de Crăciun de Sandu Vortes; Crăciunul în Bucegi de Andrei Nor­mand; Moda de Rozina; Voluptate (nuvelă) de Roabe-Jansky; Poşta Lau­rei; gospodărie, reţete culinare, etc. Mişcare în personalul su­­perior al întreţinerii c.f.r. D. ing. inspector general Pfider Alfred a fost însărcinat cu condu­cea serviciului de poduri; d. ing. şef Tudoran Mihail a fost însărcinat cu conducerea serviciului de studii; d. ing. şef Pârvu Traian a fost în­sărcinat cu conducerea serviciului de construcții și d­­ina șef Mărculescu Max cu conducerea serviciului ad­ministrativ. Arestarea unui ocnaş evadat ORADIA. 29. — Asl a fost ares­tat în localitate ocnaşul loan Pomuţ evadat d­e la \'penitenciarul Aiuă. El a fost întâlnit din întâmplare pe străzile oraşului de caporalul Va­­sile Tarta din regimentul 86 infan­terie, al cărui tată a fost ucis de Pomuţ. Recunoscăn­du-l caporalul l-a pre­dat autorităților. Cititii toți azi: __ _'___ .-d­in „LECTURA* FLOAREA LITERATURILOR :: :: STRĂINE :: :: - rîp Anni ISTmi •i vi. ntjy v a cai \,ivi /ni u 1 .iiUU " CE! DINTÂI i * FBM î1 IH t 1 Ci 9 % I« 99 fl i *•« Şi m DIN URM* ♦ r-M-tf f 3-i îdfi i? ItfHFHm de marele romancier JOHN GALSWORTY Emoţionanta luptă a două conştiinţi în faţa unei crime: deoparte făptaşul, un declasat, de­ cealaltă, fratele său, un mare advocat, care vrea să lase să fie condamnat un nevinovat. Nu­mor­a­­tum­ cuprinde: „Pagîna humorului" „.Jocuri încrucișate" Lei 4, Romanul complect. La chioșcuri și librari. MAGAZINUL­U­I de crăciun este o surpriza pentru toţi amatorii de fotografii mo­derne şi planşe artistice. Un maximum de reali­­zare technică. Un text variat şi captivant, agre­mentat cu zeci de ilustra­ţii colorate, complecteaz£ acest nu­mar al MAGAZINULUI DE CRĂCIUN Acum, când factorii conducători ai ţării vorbesc tot mai des de ne­cesitatea de a da un avânt creditu­lui, credem oportună examinarea obiectivă a măsurilor financiare ce s-au luat în cei doi ani şi jumătate. Deşi au fost luate cu scopul de a îmbunătăţi mecanismul vieţii finan­ciare, aceste măsuri nu au dus la nici un rezultat favorabil; din con­tră, au agravat relaţiunile încor­date dintre creditori şi debitori, au împiedecat plasări noui, distingând încrederea faţă de institutele ban­care. Dar să vedem mai de aproa­pe lucrurile. Năruirea unor institute de credit în străinătate şi greutăţile de pla­tă ale unor bănci româneşti au pri­cinuit prima panică. Contra aces­teia ministerul finanţelor n’a luat nici o măsură cu toate că o putea face pentru înfrânarea panicei pro­dusă în cercurile largi ale depo­nenţilor. Băncile nefiind pregătite pentru retragerea imediată a depunerilor (numerarul era imobilizat în îm­prumuturi) nu au­­putut satisface cererile numeroase de restituiri. Neliniştea depunătorilor, din cauza aceasta, a crescut în continuu şi permanentele vexaţiuni gratuite i-au enervat nu numai pe ei ci şi pe conducătorii institutelor de credit. Ajutorul dat de Banca Naţională deşi larg, n’a fost îndestulător. Ne­încrederea a crescut mereu, ducând la complecta distrugere a creditu­lui. Banii retraşi din bănci au a­­juns la ciorapi sau altfel de tezau­rizare şi sustraşi fiind din circula­ţie au pricinuit astfel criza de nu­merar. După această lovitură dată băn­cilor, acestea au fost grav scri­ci­­nate de măsurile în favoarea debi­torilor încât au ajuns într’o situaţie şi mai grea, deoarece din cauza a­­vantagiilor legei, o parte a debito­rilor au încetat de a-şi mai aranja datoriile. Cum însă legea conver­­siunei nu s’a dovedit practică ea a fost modificată de repetate ori fără ca vreuna să fi fost mai puţin fa­vorabilă debitorilor. Datorită lor a­­proape nici un debitor nu-şi mai plăteşte datoriile sau măcar dobân­zile. Astfel băncile fiind lipsite de încasări nu pot satisface preten­­ţiunile depunătorilor, cu toate că plasamentele lor asigură acoperire suficientă depunerilor ce li s’au în­credinţat. In proporţia în care gu­vernul a luat apărarea debitorilor a imobilizat şi depunerile plasate la bănci. Se înţelege că statul, prin a­­ceastă dispoziţie a împărţit în două tabere elementeler heterogene cari alcătuiesc structura băncilor: depu­nătorul şi debitorul. A adus în con­flict taberele cari înainte se înţele­geau intre ele, iar băncile au ajuns în focul de­ baraj al acestor doi be­ligeranţi, fără nici o posibilitate de apărare. Dispoziţiunile şi spiritul legii con­versiunei au făcut ca în fie­care debitor să se nască credinţa că nu trebuie să plătească. Este adevărat că intenţiunea le­gei de conversiune a fost să deter­mine pe creditor şi debitor să cadă de acord în vederea aranjării a­­miabile a datoriei. Ea a stabilit în­să şi însemnate reduceri, deşi băn­cile sunt obligate la plata totală a depunerilor. In asemenea împreju­rări nu e de mirare că bunele rela­­ţiuni între bancă şi debitori s'au stricat şi astăzi stau faţă în faţă ca adversari. Această împrejurare ple­dează pentru necesitatea de a se veni acum în apărarea creditului. O dovadă a situaţiei mizerabile în care se află băncile e faptul că nici în cazuri de complectă garanţie ele nu acordă credite nou, din simplul motiv că nu dispun de numerar, fiindcă nici ele nu obţin capitaluri noui. Astfel, nici acei particulari sau firme, cari ar merita un credit, nu pot să-l găsească aşa că sunt nevoiţi să-şi reducă sau să închidă întreprinderea sporind prin aceasta numărul şomerilor şi reducând ve­niturile statului. ★ Pasivitatea la care au fost con­strânse băncile creditoare îşi arată efectul dăunător asupra­ întregii vieţi economice. Fără îndoială că băncile, deter­minate de împrejurări, şi-au re­strâns astfel activitatea că nu mai aduc foloase însemnate nici parti­cularilor şi nici statului. Dar fără ele nu se poate concepe reînsufle­­ţirea vieții economice. După cum adeveresc datele sta­tistice, suma împrumuturilor h­ipo­­tecare în România a fost de 36.5 miliarde lei în anul 1932. Această sumă se repartizează astfel: pe i­­mobilele rurale 12.2 miliarde, pe i­­m­obilele urbane 19.8 miliarde, iar pe imobilele industriale 5.8 miliarde lei. Şaptezeci şi cinci la sută din împrumutul pe imobilele rurale și urbane de circa 32 miliarde cade sub conversiune și moratoriu. Dacă — după cum s’a acceptuat de mai multe ori în cercurile financiare — scopul legii a fost să determine pe creditor şi debitor să cadă de a­­cord, şi dacă luăm în considerare faptul­ că, la debitor s’a format o idee fixă, cu­ creditorul treime să reducă creanţa cu 50 la sută, a­­tunci ajungem la încheerea că nu­mai la împrumuturile ipotecare, cre­ditorii şi deci, în primul rând băn­cile ar trebui să piardă 12 miliarde iei. Dar de unde să acopere băncile asemenea pagube? Căci nici capita­lul fundamental și de rezervă al tuturor băncilor din România mi se urcă la această sumă. Dar și de s’ar urca, pierderea lui ar însemina complectul dezastru al băncilor. Din aceasta reese cât a fost de greşită ideea guvernului, şi cât e de ridi­col a se vorbi de renaşterea credi­tului atâta vreme cât nu se schimbă­­situaţia de astăzi, adică nu se solu­­­ţionează într’o formă oarecare che­­­stia împrumuturilor ce cad sub con­versiune. Cu mintea dlară nici nu se nu.V-o închipui, că enorma sumă a dato­riilor intrate în conversiune s’ar putea aranja fără ajutorul statului. Nici nu era permis să se recurgă la conversiune înainte de a se fi creat un fond financiar corespun­zător. Dar nici azi nu e prea târziu pentru înființarea acestui fond. In felul acesta s’ar înlesni ope­raţiunile de conversiune a căror necesitate o pretinde salvarea gos­podăriilor individuale. Nu e adevă­rat că fiecare debitor are absolută nevoe de concesiuni, ci — după cum am spus — numai legea făcută greşit a împins massere debitorilor la o asemenea concepţie. Tocmai de aceea o selecţionare se impune. In interesul uşurării datoriilor se mai impl­ne o reducere generală a dobânzilor. Să se prevadă prin lege că mai mult de 6 la sută nu se poate lua dobândă anuală sub nici o for­mă. 'Xv Pentru a se da un avânt creditu­lui mai trebue să se facă unele în­lesniri: desfiinţarea taxelor de tim­bre pe proliţele bianco, căci reînoi­­rea poliţelor la fiecare trei luni, in actualele împrejurări, înseamnă o sarcină t­rea grea pentru debitor. Taxa de 4 la sută de azi la prelun­girile airiintite, sporeşte dobânda împrumutului cu peste un procent şi jumătate. Trebue­ să se acorde şi înlesnirea, ca datoriile ce cad sub conversiu­ne sau moratoriu, în caz de pre­schimbare în altă formă de împru­mut, să fie scutite de taxa timbre­lor şi a cărţii funduare. Această măsură e cu atât mai logică, cu cât statul şi-a primit odată taxele pen­tru acest împrumut. De asemenea la executarea intabulară dreptului de hipoteci trebue acordată scuti­­nă cu d. procuror Crapeleanu. DISCUȚII Creditul și conversiunea rea de timbre. Acordarea acestei concesii ar fi în favoarea debitoru­lui, deoarece taxele de obicei se plătesc de debitori. Dar în interesul reorganizării creditului credem necesară fuziu­nea forţată. Avem prea multe bănci pentru nevoile pieţii noastre. Se im­pune fuziunea in­ rândul băncilor mici şi mijlocii, deoarece activita­tea acestor bănci şi aşa lasă mult de dorit. Numai bănci viabile, con­duse ireproşabil şi inspiratoare de încredere pot asigura reînvierea creditului. ADALBERT REVESZ A DEVERUL Crima ilin comuna Cosiegi- Praâiova PLOEŞTI, 29. — Legiunea de jan­darmi din localitate a fost înştiin­ţată că in apropiere de comuna Coslegi, din judeţul nostru, s’a să­vârşit o fioroasă crimă. . In marginea satului Coslegi, pe malul râului Teleajen, nişte săteni au găsit astăzi dimineaţă cadavrul unui flăcău în etate de 22—25 ani, ucis cu o lovitură de cuţit aplicată drept în inimă. In hainele victimei nu s’a găsit nici un act astfel că nu i s’a putut stabili identitatea. Cadavrul necunoscutului a fost ridicat de jandarmi şi adus în co­muna Coslegi spre a fi recunoscut de săteni. Toate cercetările între­prinsă până acum spre seară, de au­torităţile locale spre a afla cine este victima şi Împrejurările în care s’a petrecut crima n’au dus la nici un rezultat. Astăzi după amiază a plecat la Coslegi , maior Nie. Bucur, împreu­ informaţiuni D. Oi­. Assan, subsecretar de stat la Industrie şi comerţ, înso­ţit de d. I. Bianu, referent tech­nic, a plecat ieri după amiază cu Expresul Orient la Paris, pentru a trata, după cum am anunţat, diferite chestiuni de ordin eco­nomic şi financiar. Participaţi la tragerea premsssilm de Lei­­£0.000, srgismruată special pentru sitit®ris şi aberaţia xiariră „Rîmsneala“ de S®c. 5,S­­­e ab a României“, în ziua da 31 Decembrie, da­că vă efeminaţi de urgenţă la ziarul „Drumsfiniea­la, CüSStS?' e&ibíSi-saitmésixaal&jfi este der. Lei Ţ30 pe un an. „ 3$>8 pe 6 Buni. „ pe 3 luni. care urmează să fie tri­­mis pe adresa ziarului „Osmosveafa“ Str. Const* Mille 5—S. In ziua de Sâmbătă 30 Decem­brie a. c. se va face la sediul socie­tăţii de figurare „STEAUA RO­MÂNIEI“­ din Bucureşti, piaţa Ro­­setti No. 1, tragerea anunţată pen­tru amortizarea uneia din poliţele de asiguare gratuite, ale zisei so­cietăţi şi pe cari le-au primit abo­naţii noştri în baza recipisei de plată a abonamentului şi cetitorii noştri în schimbul celor 15 cupoane ce ne-au trimis. Pohţa «sată la sorţi, va fi ime­diat lichidată cu întreaga ei valoare de Lei 2(1000__şi în numărul de anul nou al ziarului „DIMINEAŢA“, vom publica numele fericitului câş­tigător. Asigurările primite de abonaţii şi cetitorii ziarului nostru, pot fi menţinute şi în viitor in schimbul unor neînsemnate rate de Lei 105,— lunar cari pot fi depuse la orice oficiu poştal din ţară pentru corup­tul 10048 al societăţii „STEAUA ROMÂNIEI“ şi posesorii poliţelor de asigurare au dreptul să parti­cipe în fiecare lună la tragerea la sorţi organizată de zisa societate. Şeful inspectoratului vamal din regiunea Brăila a aplicat o amen­dă de 320.925 lei fabricci de ţesă­­torie „Talpa” din Tulcea pentru contravenţie v­am­al­ă. D. profesor-inginer I. Cristescu de la şcoala politechnică din Timi­şoara a reuşit printr’un procedeu special sa obţină alcool sintetic din gaze. Descoperirea aceasta a atras a­­tenţia savanţilor francezi care au delegat pr. d. prof. .lakisire cu cer­cetarea de aproape, a acestei inven­­ţiuni. Rezultatul cercetărilor d-lui Jalusk­e este cât se poate de îmbu­curător pentru ştiinţa românească. In prezent d. prof. Cristescu in­­tenţionează să-şi breveteze şi a doua sa descoperire: ,,Transformarea re­­zidiilor grele de petrol in benzină si uleiuri uşoare”. La începutul anului viitor vor începe negocieri pentru crearea pe lângă Sindicatul for­mer­iilor din Po­lonia a n trei noi organizaţii, având de scop exportul produselor siderur­gice. In Germania s’au dus încă mai de mult tratative pentru prelungi­rea cartelului de ciment. Cum nu s’a putut ajunge la o înţelegere s’a hotărit prelungirea lui provizorie până în Februarie 1934, când ne­gocierile vor fi reluate. Preşedintele Roosevelt a declarat ca Federal Bank din New-York se va organica pentru intensificarea cumpărărilor de aur în străinătate. Din datele Institutului german de conjunctură rezultă că în 1933 pro­ducţia industrială a Germaniei a sporit cu 12 la sută, faţă de cea din 1933____________________________ 1). colonel Condeescu, aghiotant regal, a fost avansat pe ziua de 1 Ianuarie la gradul de general. întreprinderile germane Maschi­nenfabrik und Eisengiesserei A. G., Maschinenfabrik Buckau- R. Wolf A. G. şi Maschinenfabrik Sanger­­lausen A. G. au primit comenzi pentru construirea şi instalarea a trei fabrici de zahăr in Irlanda. Guvernul Braziliei a decis ca şi în trecuta campanie, distrugerea a 12 milioane saci de cafea, ceeace reprezintă aproape 40 la sută din producţia totală anuală a acestei ţări. In Austria s’a acord­at unui con­sorţiu financiar concesiunea jocuri­lor de noroc. In acest scop s’a cretat o societate anonimă cu un capital de 10 mii. shilingi. Nu vor avea dreptul să participe la jocuri decât cetățenii străini. Incendiu! izbucnit pe vaporul „Ardeal“ CONSTANȚA, 29.­­ Un început de incendiu s-a declarat azi la ora 11 la hangarul de la prora vaporu­lui „Ardeal“. Din neglijenţa unor ha­mali a luat foc un transport de iută adus din Orient. Toate autorităţile sunt la faţa locului. De asemeni a sosit şalupa de incendiu a portului și pompierii orașului. La ora când telefonez, focul con­tinuă să ardă. Lucrările csiFisiusiei mixte iugoslavă-roffiână MĂSURI PENTRU EVITAREA INUNDAŢIILOR IN BANAT O comisiune mixtă iugoslavo-ro­­mână s’a întrunit zilele trecute la Chichinda, în Iugoslavia, cea româ­nă sub prezidenţia d-lui ing. Rudolf Opreanu, directorul general al ape­lor din ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, cea iugoslavă sub prezidenţia d-lui ing. consilier Milan Kun, în vederea încheerii u­­nui acord privitor la funcţionarea sindicatelor hidraulice „Aranca“ şi „Torontal“, ale căror teritorii au fost împărţite prin frontiera actuală din­tre România, Iugoslavia şi Ungaria. La această conferinţă trebuia să ia parte şi reprezentanţi ai sindica­tului unguresc, pentru încheerea u­­nui acord tripartit, dar guvernul maghiar netrimeţîndu-i, reprezen­tanţii României şi Iugoslaviei au so­luţionat chestiunile ce interesau sin­dicatele respective, numai in ce pri­veşte raporturile dintre cele două ţări. In urma discuţiilor s’a ajuns la o înţelegere în urma căreia se regu­lează definitiv regimul apelor din Banat, astfel încât teritoriile celor două ţări să fie puse Îs­ adăpostul unor noui inundaţii la topirea ză­pezilor. S’a stabilit modul de execu­tare a lucrărilor de apărare şi s’a hotărit înfiinţarea, pe teritoriul iugo­sla­v, a unei mari pompe cu o capa­citate de 10 metri cubi pe secundă. Cheltuiala necesitată de aşezarea şi funcţionarea acestei pompe va fi su­portată de riveranii români şi iugo­slavi interesaţi, în proporţia terito­riilor ce fiecare posedă. Infiinţându-se această pompă, va fi înlăturată primejdia unor inun­daţii ca cele de anul trecut, atât in România cât şi in Iugoslavia. isartea caMisisului Collar BLAJ. 29. — Canonicul Coltar, fost subsecretar de stat, a încetat din viața. înmormântarea va avea loc Du­minică._______________________ „Adeverii!“ sportiv Varjas! rămâne in Franţa Varjasi Ştefan, fundaşul „Crişa­­nei’’ din Oradia, care se află un tur­neu prin Franţa, a făcut un con­tract — cu învoirea grupărei sale — cu „Club Francois Fivoir d’Ille“ pe timp de şase luni. El va primi un salariu lunar de 1700 franci f­rancezi. In schimbul lui, Crişana a primit 100.000 lei. Actualmente la F. R. F. A., se lu­­crează la extrădarea lui Varjasi. Regele Car© I, preşe­­dinte al F. E. Avulmi Regele Carol II a adresat federa­ţiei de atletism o telegramă, prin care acceptă preşidenţia de onoare a forului, oferită la recenta adu­nare generală. „T­elefon Clubb“ învin­­gător la Viena Echipa română de hockey pe ghiaţă „Telefon Club“, a susţinut la Viena un match cu gruparea „Cot­tage“. Bucureştenii au învins cu 4-1, graţie punctelor înscrise de Botez, Cantacuz­ino, Anastasiu şi Bracke, gazdele marcând prin Peitzmann. Telefoniştii au plecat la Praga. C. A. O. învins de Str­asbourg Orădenii au jucat la Strassbourg, contra „A. C.“. După victoria stră­lucită de cu o zi înainte, C. A. O. a cedat adversarului cu 0—4. Deşi au jucat în formaţie com­plectă, românii nu au putut evita eşecul. Diverse Vermant şi Argots vor­ disputa titlul de campion de box al Franţei la „semi-grea“, actualmente vacant. # Secţiile de box şi gimnastică ale asociaţiei Macaby funcţionează zil­nic intre orele 18—22 în sala „Ba­­rascheum“, sub supravegherea mae­ştrilor Wexu şi Nour. Combaterea pelagrei la Iaşi FAINE PENTRU SĂTENII DIN JUDEŢ IAŞI, 29.­­ In cursul zilei de eri a avut loc la prefectura de judeţ o consfătuire cu toţi bru­tarii din judeţul nostru. D. prefect Th. Zipa a expus brutarilor situaţia critică din ju­deţ, unde sătenii consumă un po­rumb vătămător, fapt care pro­voacă pelagra, sau intoxicaţii grave. Pentru ca acest pericol să fie înlăturat, ministerul a hotă­rât să trimită grâu, de un tip standard, ce va fi vândut bruta­rilor cu jumătate din preţul ac­tual. Pe de altă parte, porumbul a­­flat la săteni va fi cumpărat şi cu el vor fi aprovizionate fabricile de spirt. După calculele ce s-au făcut la prefectura de judeţ, preţul pâinii fabricate din tipul de făină tri­mis de minister va reveni la 5,6 lei. In cazul când cantitatea de grâu trimisă va fi mai mare, a­­ranjamentul cu brutarii din ju­deţ va fi făcut şi cu cei din ora­şul Iaşi. Azi, d. prefect de judeţ Th. Lipa va pleca la Bucureşti, unde va fi pu­­ut în audienţă de mini­strul agriculturii, spre a expune situaţia locală. după catastrofa fero­viari din Franţa PARIS, 29. (RadoV). — D. Paga­­non a primit pe preşedinţii consilii­lor de administraţie şi pe directorii marilor societăţi de cale ferată din Franţa. Ministrul lucrărilor publice a in­vitat societăţile de căi ferate ca să procedeze la studierea amănunţită a unui program de lucrări şi mă­suri destinate să asigure securitatea pasagerilor. D. Paganon a expus în linii mari ce anume măsuri trebuesc luate în această privinţă. Propuneri­le societăţilor vor trebui să fie pri­mite la ministerul lucrărilor pu­blice până la începutul lunii ianua­rie. Se va insista în special asupra semnalizării şi a realizării imediate a măsurilor propuse. O DELEGAŢIE DE MUNCITORI AI CĂILOR FERATE LA MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE PARIS, 23 (Rador). — D. Faganom, ministrul lucrărilor publice, a primit o delegaţie a organizaţiilor de mun­citori ai căilor ferate, care a venit să-i aducă oarecari sugestii technic®, cu privire la securitatea personalu­lui şi persoanelor care se folosesc de căile ferate. Ministrul lucrărilor publice a fă­găduit să examineze cu atenţie su­gestiile făcute. CONDOLEANŢELE GERMANIEI PARIS, 29. (Rador). — Ambasa­dorul Germaniei a prezentat ori d-lui Lebrun condoleanţe din par­tea d-lui In­ndenburg, preşedintele Reichului, cu ocazia catastrofei de la Lagny. D. Lebrun, foarte mişcat de a­­ceastă atenţie, a însărcinat pe am­basadorul Germaniei sa mulţumea­scă în numele său mareșalului Hin­­denburg. . Şaptezeci şi cinci de ani de la înfiinţarea Academiei de arte frumoase din Iaşi IAŞI. 29.­­ La Academia locală de arte frumoase se fac pregătiri îr­ vederea aniversării a 75 ani de la înfiinţarea instituţiei. Academia împlineşte 75 ani de existenţă la 20 octombrie 1935, fiind înfiinţată în anul 1860 prin stăruinţa lui Gh. Panaiteanu. Consiliul profesoral al Acade­miei locale a hotărit să facă o ga­lerie a busturilor foştilor directori ai şcolii. Deasemeni, va fi amena­jată o galerie a busturilor foştilor directori ai şcolii. Deasemeni, va fi amenajată o galerie cu portre­tele tuturor profesorilor, cari s'au succedat până azi. D. prof. Mateescu a oferit bustul executat de d-sa, în ghips, a d-lui Em. Bardasare, decanul pictorilor ieşeni, fost profesor şi director al acestei şcoli, iar comitetul de or­ganizare urmează a procura mij­loacele ca bustul să fie turnat în bronz. Comitetul de organizare a hotă­rî­t a se face busturile foştilor di­rectori Gh. Panaitescu, Gh. Stahi, Gr. Popovici şi St. Dimitrescu. Cu prilejul acestei festivităţi, d. A. D. Atanasiu, rectorul Acade­miei de arte frumoase, va publica un istoric documentat al acestei instituții de artă. Activitatea Lufthansei , HAMBURG, 29. (Rador).­­ Compania de navigaţie aeriană germana Lufthansa începând de la sfârşitul lunei Ianuarie sau din ori­c­e zile ale lunei Februarie, va or­ganiza un serviciu aerian poştal re­gulat între Berlin şi America de Sud. Serviciul va funcţiona de două ori pe lună, adică din 15 în 15 zile, şi pentru buna lui funcţionare, în mijlocul Atlanticului va fi ancorat vaporul „Westfalen“, care va servi drept insulă plutitoare pe care vor ateriza avioanele companiei. Distanţa între Berlin­ şi America de Sud va fi parcursă în cinci eta­pe şi anume Berlin-Sevilla, Sevilla- Bathurst, Bathurst-vaporul „West­falen“, vaporul „Westfalen“-Natal şi în sfârşit Natal-Rio de Janeiro. Parcursul va fi făcut în timp de şase zile. Ulterior, acest serviciu poştal va putea fi alternat cu curse ale „Zep­­pelinului‘‘. _______ O sinucidere impresionantă O impresionantă sinucidere s’a produs la Cluj. D-ra Elvira Mendel din atr. Paris No. 6, absolventă a facultăţii de li­tere şi filosofie şi deţinătoare până de curând a unei importante func­ţiuni la o întreprindere din locali­tate, şi-a pus capăt zilelor, arun­­cându-se in răul Soaneşul Mic care curge in apropierea locuinţei sale. Cauza sinuciderii este faptul că fusese concediată odată cu lichida­rea firmei la car­e lucra. Neputând găsi o altă slujbă, Elvira Mendel care susţinea o casă compusă du­p­ cinci persoane, şi-a pus capăt zile­lor. Banca Italiană din Constanţa prădată de hoţi CONSTANŢA, 29. — Mai mulţi hoţi s’au introdus în noaptea de 27-28 Decembrie în localul Băn­cii Italo-Română, furând toată arhiva şi registrele. Cazul, fiind adus la cunoştinţa chesturii, după minuţioase cerce­tări, s’a stabilit că hoţii au luat numai acte. Se pare că furtul a avut de scop de a face să dispară unele hârtii. Odioasa crimă a unei femei din Bălţi BĂLŢI, 29. — Prefectura jude­ţului nostru a fost înştiinţată că o înfiorătoare crimă a fost comi­să de o femeie din satul Ciuciu­­lea, jud. Bălţi. Din primele informaţiuni so­site, reesă că crima a fost săvâr­şită de femeia Irina Lopatiuc, din Ciuciulea. Numita şi-a ucis soţul cu lovituri de topor. Mobilul crimei ar fi desele ne­­înţeleri şi gelozia de care era stă­pânită, femeia, care bănuia că soţul o înşeală. După crimă, Irina Lopatiuc a pus cadavrul soţului pe o sanie şi l’a transportat la o depărtare de 3 km. de sat, unde l’a aruncat in­­tr’o vale. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de săteni. Femeia criminală a fost aresta­tă. Se fac cercetări. ------------—--------■ ■ — tac banditesc lângă Ghişi­­ă­u CHIŞINĂU, 29. — Pe şoseaua Chişinău-Grăteşti s’a produs un atac banditesc. Trei indivizi ma­scaţi şi înarmaţi au atacat un grup de săteni. Tânărul Bestru Pascalu a fost crunt bătut şi a­­poi jefuit de 12.000 lei. In urm­ă au fost arestați Grigore Răuț şi Iacob Hila despre care se crede că nu sunt streini de acest atac. Consiliul de Administraţie şi Direc­ţiunea Băncii de Credit Român are durerea de a­ anunţa încetarea din viaţă a distinsului lor colaborator N.R.Căpităneanu Membru în Consiliul de Administraţie In decursul numărului îndelungat da ani in cari a ocupat această funcţiune, defunctul ne-a fost un prieten real şi sincer, şi ii vom păs­tra în veci o pioasă amintire.

Next