Adevěrul, aprilie 1934 (Anul 48, nr. 15411-15430)
1934-04-01 / nr. 15411
Pagina 2-a pitalizează. 5) Internările gratuite în contul diferitelor autorități, internări fără imediată acoperire bănească. 6) Neplata ,la timp a furnizorilor. 7) Gratuitatea rău înțeleasă și rău aplicată mai ales în spitalele și sanatoriile statului. 7) Administrație (tarife, aprovizionări, etc.) neraționalizată și necoordonată. , „ ... Societatea Națiunilor, în urma studiilor și anchetei asupra cauzelor crizei a găsit, de cuviință să recomande și oarecare măsuri generale spre a se putea face față grozavei crize a spitalelor. Astăzi, când ne aflăm în preajma întocmirii noului buget destinat administrației statului, e desigur interesant să cunoaștem aceste masuri recomandate de Geneva tată-le : 1) Standardizarea clădirii și înzestrării spitalelor. (Nu știu dacă ne va folosi nouă pentru moment, căci nu prea mai clădim. Dar s’ar putea standardiza articolele de mobilier și furniturile de spital. Societatea Națiunilor a și publicat pentru acest scop un fel de Soi de raționalizare pentru instrumentar, lenjerie, îmbrăcăminte, etc. _ D. dr. Kessim le are, iar Serviciul economatului de la ministere ar trebui să procedeze la raționalizare prin standardizare. Să mai renunțe la faimoasele „bune învoeli“ cu furnizorii. In raționalizarea clădirilor de spitale intră desigur și obligațiunea de a nu se clădi bupă... „stăruințe politice“ cum e obiceiul pământului la noi, ci după adevăratele nevoi sanitare regionale, locale. 2. Raționalizarea în ceea ce privește dimensiunea spitalelor. Geneva recomandă să nu se mai construiască „spitălașe“ (expresia e a noastră) fiindcă întreținerea lor costă mai mult decât randamentul lor. Dacă e nevoie, să se clădească în loc de ex. de cinci spitălașe, unul mare cu toate specialitățile. Se recomandă chiar desființarea celor mici. 3. O altă recomandare bună este și Raționalizarea gestiunii și exploatării. Să se înființeze o aprovizionare pe regiuni și pe grupuri de spitale.Ar fi o mare reducere de cheltueli). 4. Unificarea condițiilor de admisibilitate îa toate spitalele și colaborare între spitalele unei regiuni. Să existe un birou regional de informații în ceea ce privește spitalele, ca să se poată efectua o rațională distribuire a bolnavilor și astfel multe spitale să fie descongestionate. Și în fine se cere o colaborare între spitale, asistența publică, serviciile de igienă socială și medicii practicieni particulari. D. dr. Kessim .arată că din astfel de colaborare ar putea rezulta mari economii pentru bugetele spitalelor, căci o măsură preventivă luată la timp de organele higienei sociale sau un diagnostic precoce al unei boli, evită foarte de multe, ori o agravare care, cere o internare mai îndelungată și, deci evită o sarcina bugetară pentru spitale. . $ ■ ■ !! Am vorbit într’un articol recent, din „Adeverii!“ despre necesitatea' raționalizării serviciilor, noastre publice. Iată un exemplu și un domeniu în care și Loc. Națiunilor 'învață cum ar trebui, făcută' o raționalizare... rațională. ' D ® © t«hPBsl' Ygrec Un asasinat la Bazaréic BAZARGIC, 29. — Astănoapte, locuitorul Gh. Balciu Dumitref, in vârstă de 27 de ani, de fel din Bazargic, a fost omorât cu un foc de revolver, tras în ceafă. Autorul crimei n'a fost încă descoperit. Dumitref a fost membru de seamă al organizației comuniste din localitate. Se bănuește că numitul a fost ucis fie din cauză că deținea anumite secrete ale organizației, fie că a primit vreun ordin pe care nu l-a executat. Poliția face cercetări pentru descoperirea ucigașului. ■ [UNK] ■ --------- Condamnarea unor soldați CLUJ. 29. — Consiliul de război din Cluj a condamnat la câte 3 ani închisoare pe soldații Soriu Martin și Berar Grigore dela manutanța Tg.-Mureș, cari au comis mai multe furturi la acea manutanță. Caleidoscopul vieții intelectuale Litere, știință, artă Premiul pentru sonet al „Vieții Literare“ a fost acordat d-lui Mircea Pavelescu. Cine a urmărit concursul acestei reviste își poate da seama că juriul — instituit de data asta pe bazele democratice ale votului universal — a judecat obiectiv. E vorba de un vot universal in accepția pură a cuvântului, fără primă electorală, fără „mardeași“ și celelalte corective uzuale. Cititorii de literatură din țară au ales și au votat — din numeroasele sonete publicate—„Panopliile“ d-lui Mircea Pavelescu. E un semn bun. Avem o opinie literară și un criteriu in lumea atât de variată și contradictorie a iubitorilor de poezie. Cu atât mai prețios este rezultatul scrutinului, cu cât sonetul nu este o ținută obișnuită și asemeni fracului care poate sta bine sau rău, după cum îmbracă un corp suplu sau butucănos. Nu orice temă poetică poate fi îngrămădită în tiparul clasic al celor 14 endecasilabe. Forma aceasta rigidă impune, dacă nu o anumită elevație, cel puțin un sentiment apropiat sublimului. Echivalentul poetic al statuei nu poate fi în nici un caz o temă banal lirică sau o grimasă mai mult sau mai puțin humoristică. O transfigurare a liricului sau o viziune cu proporții de legendă sau de moarte, iată adevăratele corpuri care pot fi îmbrăcate în haina ermetică, a sonetului. In acest amestec de valori pure —> în care se cer anumite subțirimi de gând pentru a stabili un criteriu —. marele public a apreciat just.Recentele „Panoplii“ Mircea Pavelescu ne-au ale d-lui verificat oarecum această modestă teorie estetică despre sonet. ■ . Unitatea de atmosferă, acordată sugestiv cu esența unui lirism dezolant,de abandonare și solitudine, face din sonetul d-lui Mircea Bavevlescu o prizmă cu fațetele egale,■ lucrată perfect. . . . . Nu Vom insista decât asupra unor imagini care fac parte din metoda poetică a d-lui Mircea Pavelescu. Este vorba de o permanentă tendință de concretizare,'de transportarea decorurilor, pe un acelaș prim, plan. • / . . . „Și pe armură odihnesc feuda" sau: . _ „Și sunetul stă suspendat afară" Imagini de un static definitiv,:do., târâtoare pentru unitatea premului. Singura mișcare e aceia a lunii,...cage deasupra unui castel,cu dimensiuni feudale se adaptează, atmosferei'generale și ca o nouă armă yine să se așeze în panoplia pecercetată:, . : „Din parcul, mort, unde au murit' petunii! In sală intră noaptea să-și atârne De panoplie halebarda lunii". Concursul „Vieții literare" ,a oficializat — dacă s-o coate- spune așa— talentul d-lui Mircea Pavelescu. Pentru cei ce au urmărit scrisul d-sale, această premiere nu constitue o surpriză. •■•••HORIA ROMJAN Fremieta Teat t*KÎ&si In seara de Luni 2 AprilD, are loc la Teatrul National, premiera unui spectacol compus din piesele „Cercul“ de Somerset Maugham și „O Amică“ de Duiliu Zamfirescu. Pasiva ramână din Cluj, în Capitală Un viu interes se manifestă in publicul bucureștean pentru spectacolele pe care Opera Română din Cluj le va da de Paște în București. Se vor juca „Frumoasa Elena“ de Offenbach și „Flautul fermecat“ de Mozart. Trupa, vine în complectul, ei, cu toți soliștii, corbi, orchestra, baletul și personalul technic Biletele la Doina, calea Victoriei. Espcrat în Expoziția pictorului Bunescu, de la muzeul „Simu“’ (intrarea prin bulevard) se închide în seara de Duminică 1 Aprilie. Sistemul economic britanic Conferința d-lui Alexandru Halanga la Institutul ... . .social-român Conferențiind despre o țară îndepărtată, d- Alexandru Hatnnga a reușit totuși. să înfățișezi ;-indirac!!i — cele mai pasionante chestiuni din România. D-Sa a început prin a arata sistemul economic liberal englez cum apărea celor mai pesimiști cercetători, acum o sută de ani, când economia engleză era la mijlocul, epocei ei de strălucire. Am arătat apoi cum apare acest sistem în timpurile până la căderea lirei sterline și de accentuare a intervenționismului de stat. Din cele expuse mai departe s’a văzut apărând clar ideile unei inevitabile schimbări de sistem. S’au observat chiar puternice realizări intervenționiste. Apariția sistemului economic interventionist în Marea Britanie e prea evidentă, pentru a-l nega existența alături de sistemul liberal economic. Chiar în fața organizărilor pentru a culege roadele intervenționismului apare peste tot, ca un leitmotiv, întrebarea dacă nu s’ar putea reveni la situațiunea în care concurența ar avea să joace din nou un rol regulator. Când această țară se schimbă, noi spunem că moare și nu e de loc adevărat. Ea are o putere nelimitată de adaptare la viață, chiar cu menținerea încă și azi a bătrânelor percepts liberal-economice, aplicate încă de însușirile înalte ale forței de caracter britanice. Conferințe D-nii prof. Eugen Herovanu și prof. Mihai Antonescu vor conferenția la Fundația Carol Sâmbătă 31, Martie,, ora 6 d. a., despre Petre Missir văzut de cele două generații, n. Duminică 1 Aprilie ora 11 a. m., d. Ion Marin Sadoveanu va vorbi la Teatrul Național în cadrul conferințelor orgnizate de Fundațiile Culturale Regale. în Gj>rnarî fSifs Cehosilovscia © i«șiesc pe Itfasar*yk . Aproape toate orășele germane din Cehoslovacia au sărbătorit cu, mare fast a 84-a aniversare a președintelui Masaryk.. Orașele .Marian, Ske Lazne Mariehbad și Cliebeger) au numit câteva străzi și piețe cu numele președintelui: Masaryk. Attét exemplu a fost,format și de alte orașe cu populație germană din Ceho- slovacia. Tecdo:* Scarlat; Ast jj •taiogie d»” imagini» Iată titlul cărții pe ‘care drepți dor Scarlat un poet de incontestabilă valoare, o va lansa la începutul săptămâni viitoare. . . Cartea va cuprinde citate din poețiziile a 74 de autori, tineri,, prezintați, în tot ce au mai persona! " Astfel și concepută, cartea d-îm líeodor Scarlat anunță up.legitim interes, -Ji-i ceia ce privește prezintările, ele ■ au la bază un, criteriu cu ,'totul nou;( autorul antologat este îprezentat. intro formă inedită prin montajul imaginilor citate. . ihtf’Uh; dbcinhenfeit •: .articol' revista'-iA; !B148q eimes dutait somaß ji der Pedro Mata - protestează-impotriva părerii, foarte răspâicatâ“' Őtt-j colo de Pirinei, d'ăo. romanul spanioli ar fi în decadență.' In realitate romanul shahiél ’s’ra bucurat in anii prosperi de o foarte, mare căutare in țările sud-ameriicane, înainte de război, romanele aveau un tiraj limitat. Astfel, printre ediții ale romanelor lui, Blasca, Ibanez au atins abia o mie, cel mult o mie, cinci sute de exemplare- După război, aceleași opere au atins un tiraj mult.1 mai mare. Astfel „La barraca“ s’a vândut in 112.000 exemplare; „Sangre y Arena“ în 136.000- exemplare și„Los cuatros del Apocalipsis“ în 164.000. exemplare. E vorba numai de edițiile spaniole. Traducerile în englezește auatins, mai ales dincolo de ocean, tiraje într’adevăr fabuloase.• • D- -Pedro. Mata socotește ca după război romanele scriitorilor spanioli cunoscuți, se tipăreau în prima ediție în 20.000 exemplare. Astăzi tirajul mediu a scăzut la 8.000. Conceptul Star Pavel Lisiîiîkar la Praga Zilele acestea eminentul cântăreț cehoslovac Pavel Ludikar, membru al Operei din New-York, a dat un mare concert în folosul societății culturale cehoslovace „Kamensky“. Concertul a avut loc în sala „Smetana“, sub patronajul președintelui Masaryk și în fața unui public format din elita intelectuală din Praga. Judikar s-a dovedit și de data aceasta ca un artist al celei mai initensive manifestări de cântăreț.. A cântat arii și cântece din Haendel,, Bach, Beethoven, Dvorak, Fibiek, Foerster, Jeremias, Kricka, și Korak (cântece slovace). Concertul a fost deosebit de strălucit și critica i-a consacrat lungi articole favorabile. upoi Primele cărți m Fundații pentru arta și literatura „Regele Carel II“ Zilele acestea au apărut primele cărți editate de Fundația pentru literatura și artă „Regele Carol II“. Ele fac parte din biblioteca „Energia“, creata de,rege. Scopul urmărit de această Fundație în editarea acestei biblioteci, a fost definit de însuși, regele,,, în modul .,următor: sunt, că i’U din care se va pune la îndemână, atât tineretului cât și puiului. matur,, glorificarea .actelor (de muncă, energie și de străduință) care pot servi spera, pentru încurajarea acestui spirit atât de necesar in dezvoltarea națiunilor. Primele două cârti, sunt:. M. Constantin. .Weyer .,Cavelier de la Ball ®“, tradusă de d. Paul. Prodan. Cavelier de la Salin, a fost unul, din pionierii expansiunii franceze în Alieries de Nord, in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. Autorul, într’un stil vioi«, descrie cu un intens interes dramatic viața de călătorii și aventuri a eroului,, care, Comerț, știință și artă D. Drăgănescu Brateș a vorbit zilele acestea la Academia de export din Galați despre comerț, știință și artă.: • - Vorbitorul- arată legătura strânsă între comerț, știință și artă, cât și promovarea celor doua din urmă prin comerț. ..D-Sa arați cazul când oameni de știință sau artiști' de seamă au fost și 'negustori și' că fiecare om,' în ultima analiză’ este mi negustor, prin aceea că trăește din schimbul produselor sale, sau cunoștințelor sale. Dar comercianții și industriașii au încurajat și în alt mod artele și științele, trimițând .cu contbuția lor tineri la studii,sari contribuind și..cumpărând opere literare, sau artistice.’ . Ori poporul nostru este încă filozof," ‘fatalism, fire' Contemplativă. Atnci când țăranul Se va convinge de rezultatele științei aplicate în agricultură și comercializarea produselor, numai atunci râvni către o eră nouă vom putea mai bună din ..punct de vedere, economic. Cărți-scso’iste A apărut Intimitate, ciclu de nuvele de d-ra Alice Gabrielescu. . . "• A apărut revista „România Aeriană“ (anul VIII, no. 3 Martie) cu coliborurile - d-lor ing. G. Vasiliu- Bslmont, av. dr. Ștefan I. Macri, ing. A. C. Vissarion, cpt. dr. Victor Emanoil, cpt. av.S Stanescu D-tru, etc. Redacția și ed-ția: Pref. Polonă 13, Bucuresti-Tit. -* . Ip, editura. „Cugstarea“, va apare 7ISte acestea: -langă Schitul lui Tâ~râpă, roman C. Puhi Gftrcineanu. Autorul, care se afla la primul său volum, dă dovadă de reale și incontestabile calități de romancier. A apare^lS^vista^e studii*scolelori ee și muncitorești“ an II, no. 3, Martie.’ toiréétorii N. Mktheescu; •redactorii N. Garandino și Stere Ionescu, ■ [UNK] , pentru a fi călugăr, devine misionar, pătrunde până in cele mai îndepărtate locuri ale Americii, intră în legătură cu triburile sălbatece și caută să și le apropie, păstrându-le însă individualitatea. A construit mai multe forturi și ,a contribuit la ridicarea moral al acestor indigeni, nivelului . Lbuis-Frédéric Rcugueite: „In căutarea, fericirii“, tradusă, de d. Emil Flămânda. Personagiul central al acestei captivante cărți este un căutător de aur din Alasca. Un tânăr care în urmă unor decepții sentimentale, pornește în căutarea aurului, pentru a se îmbogăți și a se putea căsători cu aceea pe care o iubește. Când attinge acest ideal, renunță la avere, de dragul aventurii, fără. de care , nu ,mai , putea 'trăi! Acțiunea' acestei ca'rhe împletită tot timpul cu o dramă ajmoroiasă care face ,sa fie citită cu viu interes , până la desnodământ. Radiofonia în slujba păcii Secretariatul Ligei Națiunilor trimite tuturor membrilor săi proectul unui pact internațional, pentru folosirea radiofoniei în slujba ideei pacifiste. Proectul e opera organizației pentru cooperarea internațională a intelectualilor,iar statele membre ale Ligei Națiunilor vor da sugestii complimentare. . E vorba, de o parte de interzicerea difuziunii unor îndemnuri la acte de violență, a știrilor tendențioase și a tuturor acesor informațiuni cari dăunează bunei înțelegeri inernaționale. De altă parte națiunile vor cunoaște reciproc, grație unor transmisii bine organizate, stadiul lor de civilizație, condițiune .lor de viață, etc. . 1 Astfel radio-ul va contribui crearea unei atmosfere internațioanale mai puțin incordate:' Conferințele societății fincționarilor publici Eni a avut loc în sala palatului funcționarilor publici din piața Victoriei, prima conferință, a ciclului de prezentare a României sub raportul atracțiilor sale naturale. Ciclul e organizat de oficiul de turism al membrilor societății generale" a funcționarilor publici. A vorbit d. Al .Bălăuță despre: „Frumuseți naturale românești". Conferința, înfățișând sumar dar colorat fiecare notă cu adevărat caracteristică:a peisagiului, a vieții etnice și a creațiilor artei populare românești, a intentat și grupat, de fapt, materialul care urmează să fie desvoltat în celelalte opt conferințe ale ciclului. Conferința a fost întregită de prosecția a trei filme; prezoriterii Vodeîî - de- munte, din deltă și de la mare.. ... ț Conferința următoare: Miercuri 4 Aprilie, ora‘7 seara: dl Const Miciora despre: „Drumeție". Dela consiliu superior al penitenciarelor Consiliu superior al Penitenciarelor a ținut erședință sub președenția d-lui Valeriu Roman, secretarul general al Ministerului de Justiție. Au Iulian luat parte la ședință d-nii. Teodorescu președintele Consiliului, Nicolae Butculescu, I. Căntarășescu, Stavri Curiescu, director general al Muncii, I. N. Demetriu, director general al Penitenciarelor, profesor dr. C. Parhon, I. Uri Periețeanu, membri și inspector Gh. Glod, raportorul Consiliului.Consiliul a deliberat asupra acțiunii întreprinsă în ultimul timp, de patronii sobari, cari, atât prin presă, cât și prin petițiuni înaintate Ministerului Muncii, au ridicat înverșunate protestări contra concurenții ce le-ar face-o atelierul __ ‘de ceramică de la penitenciarul Văcărești! Pentru a soluționa definitiv aceasproblemă, și cu intențiunea de pune sfârșit oricăror motive, de aagitațiuni, Consiliul, având in vedere și intervențiunea Ministerului Muncii, a decis ca sobele de teracotă ce se vor vinde anual la particulari în București, să nu depășească în nici un caz numi arul de 6la 0 sobe. Deasemeni, prețul de vânzare al sobelor fabricate la penitenciare, raportat in calitate, va fi egal cu acel al pieții. In scopul reclasării sociale a foștilor condamnați, către in urma aplicării măsurilor de educațiune și a regimului penitenciar, au învățat o meserie și s-au îndreptat, Consliul a decis să intervină la Ministerul Muncii, să li se elibereze carnete de maistru sau lucrător, pentru ca aceștia să-și câștige existența prin practicarea meseriei pe care o cunosc. Consiliul a luat măsurile necesare pentru aprovizionarea materialelor prime a atelierelor: de tâmplărie și atratorie de la penitenciarul Mărgineni, covoare și ceramică de la penitenciarul Văcărești, tâmplărie și pietrărie de la penitenciarele Doftana și Aiud, țesătorie de la institutul corector de minori Gherla, frângherie și perii de la Galați și dogărie de la Focșani. Consiliul s’a ocupat de organizarea exploatărilor agricole la penitenciare, și a dat delegațiune d-lui director general al Penitenciarelor să numească cât mai urgent un șef al serviciului agricol. S’au rezolvat și diferite lucrări curente ale administrațiunii penitenciare. Comedia umană Condamnarea sinucigașului De un timp’încoace, s’au înmulțit sinuciderile. Țara pierde în fiecare zi câte un control,ziabil sau un soldat, dacă nu o naruță sau o viitoare mamă, adică mai..mulți contribuabili sau soldați ch spe“„ . Sinucigașul este un individualist incurabil până la distrugere. El își închipue că este de sine stătător, independent și fără de nici o obligațiune socială. Sinucigașul crede că a fost tolerat, de societate, până la o vârstă relativ mnotentată numai pentru ca să se autolichideze pentru o simplă chestiune intimă, care câteodată ..se reduce la o modică lipsă de mâncare... . •. Specimenul acesta egoist ,de om disprețuește tot ..concertul social și național care l-a produs, l-a educat și l-a crescut pentru ca singura apoi sa aibă dreptul de a-l distruge când are nevoe. Viața, confortul, mâncarea, locuința, totul este un aport, cd societății organizate în scop de a-și crește, și întreține oameni. ■ v . Inchipuiți-vă un patron de fabrică, de mare întreprindere, cum ar fi Ford. Pentru bolsta lui afacere, el are nevoe de fontă, de oțel, de sticlă, de cauciuc, de multă tiniched și de oameni care să luereze. Bonta, oțelul,sticla, etc. și le caută și fabrică singur în mine și uzine proprii. După acest sistem ar putea să-i vie în gând să-și fabrice și oamenii în ateliere proprii, și copiii de lucrători să fie dela..capăt considerați ca un fabricat Ford necesar instituției și destinat ei. ' ' Cam așa ■ e 'omul pentru Stat. Statul e Ford, și omul în Stat e lucrătorul și progenitura lui destinau camaterial oameni: pentru bunul viers al organizației colective, Stat fără oameni nu se poate concepe. ,și, atunci, și-i fabrică din ,cei pe care-i are, dar în scopul de a. și-i înmulți pe, cât are nevoe.. ... ' Dacă Statul ar voi, nici un om, nu s’ar mai naște. Ar putea institui pedeapsa, cu moartea pentru oricine, ar avea un copil. Cu această măsură, Statul ar fi ■ pe linia, ■Dumnezeirei care, pentru o faptă identică a expulsat, pe om din rai, și l-a blestemat că nu mai scapă nici acum de blestem.. Legea aceasta ,ar fi și o lege, pare ar izvorî din spiritul public, adică "o lege democratică Numai unii doctori ar fi contra din absurd- interes material. Prin urmare sinucigașul’ s‘a născut pentru ca statul a îngăduit nașterea lui. Astfel sucomba,sub formă de protoplasmă amorfă,, fără glonte, sau stricnina. Iar, odată câștigai vieții statul. O ia in primire, în școala primară, în liceu, în univeritate,, sad U iasă analfabet la dd-[ tinei]u, iddnA cum are nevoe, repdr.--, arându-și după "trebuință oamenii care-i ■ are. - - - . . ■> După aceia statul îl vâră în armată Și, în fine, când îl crede, destul de resistent ,îl pune la câștigat și la plătit,ii.Pozițe, adică la o muncă perpetuă și inutilă, dh fel de „muncă: a lui Sisif ’ universală, de care fiu 'scăpă de cât prin ' moarte naturală sau, mai ferice, prin: accident. *-r - - - . "I Urîf-‘-trăește- omul, afară -de-colma. protejați;care formează nepoții sfir-ii turn, sau camurMa ■ statului. statul îi lasă exact ,cota necesară de câștig cu care să trăiască,și să se merite in serviciu. Omul deci, oricât de independent ar fi nu este al lui, nu i se aparține El este material-om. El este, cum s’ar zice astăzi, un mic pion de economie dirijată. in această vastă uzină care este un Stat, bietul om-lucrător, nu are voe să se sinucidă. După cum un lucrător în fabrică , nu are voe, să ia ciocanul și să strice o mașină, tot așa nu are voe să ia un revolver și să se auto-strice. ' Sinuciderea' este distrugere de victorial, în codul patronilor această faptă este o crimă, întrucât omul nu-și aparține sieși, atunci când de sinucide este exact [UNK] ca și cum ar ucide Pßrin altul. Statul pierde o valoare productivă (curg, ar fi un copac care face triere) și este indiferent pentru Stat dacă această valoare este însuși sinucigașul sau un altul. Prin urmare sinuciderea trebue pedepsită ca și omorul sau asasinatul, dacă pedeapsa este reparația la care are dreptul Statul sau Societatea. Ca orice, crimă, și sinuciderea poate avea circumstanțe atenuante sau chiar absolvire. Așa, de pildă, ai avea oarecum permisiunea să te sinucizi din dragoste. Ar fi o crimă pasională. Societatea „anonimă" cointeresată la exploatarea oamenilor o îngădue pentru că din aceiaș dragoste poate naște alt om și irepue încurerajată industria om cu toate riscurile pe care le comportă. Sinuciderea din dragoste ar fi unul din aceste riscuri'; — ca explozia la un cazan. '■ ' ’ Este însă în afară de orice scuză sinuciderea pentru cauză de foamete sau șomaj. In adevăr, dacă cineva nu are ce mânca, nu are totuși voe să fure de la altul sau să omoare pe altul .Asta-i permis pe o barcă rătăcită in largul mărei, unde ești scăpat de Stat, și unde canibalismul individual este impus de împrejurări). Pentru âragoste este permis și să furi de la altul și să ucizi pe altul. Dacă deci, pentru mâncare nu poți omorî pe un terțiu, nu este o scuză să te autoucizi pe Dumneata, Primus. Nu-i permis. Sinuciderea în acest caz este inutilă și constitue un lux. Dacă n’ai ce mânca, spune Statul în sinea lui, tot ai să mori, și atunci de ce să faci un gest pleonasm?! Cu variațiile schițate mai sus, sinucigașul trebue deci condamnat ca și orice asasin cu premeditare. Sinucidere fără premeditare nu se poate. Și fiindcă pentru sinucigaș viața lui este cel mai puțin lucru, pedeapsa trebue ,să fie acea cu moartea. Adică, minimum pedepsei. Dar, veți întreba, cum ucizi un mort? După sistemul după care se reabilitează un om condamnat la moarte. Adică, fictiv și simbolic. Societatea trebue să se mulțumească cu puțin de la un sinucigaș, -Drémastene- Bote* INFORMAȚII Se știe câte inconveniente a adus inovația ca salariile învățătorilor să fie plătite de către fudeț, prin intermediul revizorilor școlari. Ministerul de instrucție a dispus ca, începând de la 1 Aprilie, să se revină la vechiul sistem de plată în vigoare până la 1929, — adică piața se va face de către agenții de percepție în baza chitanțelor de salarii emise de revizorat. Banca Naționala, reprezentată prin d-mii. casier central Marinescu și comisar șef Jean Ionescu, a oferit aseară, la Enescu, o masă prietenească d-lor E. Fuchs, G. N. Bryce și H. H. Jones, cari au acompaniat aurul adus de la Banca Angliei. . Din partea direcțiunii societății „Intercontinentala“ au luat parte d-nn E. Kirschen și J. Wagner. Vizitatorii străini și-au exprimat recunoștința și satisfacția pentru buna primire, iar amfitrionii invitația de a ne vizita mai des cu asemenea mesagii— sunătoare. O locomotivă de cale ferată, îngustă a . societății „Creditul Carbonifer“ s-a prăbușit într’o prăpastie trăgând după catic; “i. vagonete în care se aflau șase meștori. Mecanicul Popa Gheorghe și "Itterá Mihalagá" Anton au fost grav răniți. ‘ "•lți șase muncitori sunt răniți mai ușor. Muncitorul Ioan Scurtu din Brăila a descoperit, in curtea...Morii Românești“, cinci obuze de tun în perfectă stare. Autoritățile militare au dispus ridicarea proeculeilor și demontarea lor de către un Specialist. In urma cercetărilor întreprinse de poliția din Constanța, a fost arestat primarul comunei Mereni din județul Trei Scaune, anume Kelemen Ladislau.... . Primarul comunei Mereni era conducătorul unei bande de falsificatori de bancnote. Odată cu el a fost arestat și locțiitorul Beniamin Iacob. Lucrările consiliului inspectorilor generali de armată, în legătură cu caracterizările ofițerilor, s’au terminat. La ministerul armatei se lucrează acum la întocmirea tabelului general cu aceste caracterizări. D. ing. M. Constantinescu, directorul general al soc. „Creditul Minier", a fost ales în ședința de Miercuri ,membru în comitetul Bursei de efecte și acțiuni, în locul decedatului ing.. I. Demetrescu. D-sa a depus ori legiuitul jurământ: . Cu ocazia plecării misiunilor militare străine cehoslovacă și iugoslavă,d. general mică, ministrul apărării naționale, a oferit un banchet la Cercul militar. VIENA. 28 (Rador). — Ziarele anunță că guvernul este hotărât să sporească de îndată cu 20 la sută tarifele poștale pentru străinătate. țiuni, care este națiunea, își adună din cioburile unei vieți, însângerate de patimi și de pătimiri, cristalul integru și vibrant. S’au mai scris memorii,, amintiri, jurnale, sau cum se vor fi numit. Genul se înmulțește pe zi ce trece. Până mai ieri,e drept, prea puține,, de câtăva vreme poate prea multe, confidențele acelora la, cari intimitatea adesea neinteresantă precede, opera, în loc s’o urmeze și s’o desăvârșească. Am intrat într’o epocă imbecilă și sumbră de desvelire morală, de nudismt sufletesc cu hidoșie care lipsește nudismului trupesc. Așa bunăoară, într’o împrejurare când subscrisul nu s’a întâlnit în părere decât cu d. Tudor Vianu, ne-am iubit de admirația frenetică a unor confrați mai tineri pentru un gen de esseu sau de critică redus de la judecată de valoare la simplă bârfeală de stradă și de răspântie în care ceilalți exaltau autenticitatea, deși lipsită conținut. Aceiași nu înțelegeau rodestul mărturiei personale, care este aula de a lumina dinăuntru o operă obiectivă considerabilă,-în-ea -in-suși, de a-și șopti secretul, de a-și destăinui resortul viu pe care analiza rece, exterioară, îl surprinde numai mecanic, automat.. Cine înainte de d. prof. N. I.orga a putut formula nebănuitul din miezul personalității d-sale? Acel primum movens a rămas nedescifrat. In țesătura firului de mătase al sufletului, se împletesc tendințe obscure, străvechi, cu elemente imponderabile, ereditare și ancestrale, de pe cele două versante ale noțiunii de neam: familie și națiune. Acestora, înainte de a despica analitic „firu’n patru’’, le cântă d. ■ N. Iorga un admirabil imn,, după ce integrează pe individ în „acea vastă umanitate risipită pretutindeni, acel etern uman umplând,toate spațiile în care oricine își lasă partea, fie ea și, cât de mică”. „Mai trebue ceva, așa de puternic și așa de plin de mister, care e omul de ‘naintea ta, omul de la care vii și care, prin figuri pe cari le-ai văzut, prin altele care n‘au trecut niciodată’ înaintea ta, se înfundă în adâncul vremilor până se pierde în nesfârșirea lor: pârlarii, moșii, strămoșii, viața pe care ai fost chemat s‘o dubi mai departe. „De la ei vine ceva mai scump decât toate moștenirile materiale, mai greu de purtat decât toate sarcinile, ceva care adesea trebuie înfruntat cu mai mult curaj decât toate pericolele: felul lor de a fi, transmis, corectat, sintetizat cu mii și mii de experiențe, care ajunge până la tine, omul de an. Ceva care ia ceasurile în care nu e nimeni viu care să-ți stea alături de puterile pe care le păstrează partea aceia singură care continuă viața lor, ca s-o păstreze măcar cum a fost, dar și s'o Înalțe și, pentru păcatele lor, s-o ispășească. Ei, înaintașii, dau aplecări, întorsături de spirite, îndemnuri și putințe de fapte. . . ,,i-am simțit totdeauna în mine și cu mine, și, dacă am făcut și vreun lucru bun, lor li l-am închinat în partea carelor le revine, întocmai așa cum plugarul antic depunea o parte din rodul câmpului sau al turmei înaintea icoanei zeului. Căci ei, antecesorii, sunt zei, zeii noștri ocrotitori pe căi pe care conștiința noastră trebuie să le aleagă, căci ele vin de la mulți din ei-și sunt așa de deosebite adesea cum,ei au fost deosebiți. ..„Am învățat multe lucruri pentru care nu. eu . .m-am ostenit mintea. Am ajuns a înțelege și a vorbi ușor limbi pentru că ei le-au vorbit, am găsit in mine, pentru idei,un fir, îhcolat de dânșii, pe care n’aveam decât să-l duc înainte. Simțiri izbucniau la amume momente în mine pe care ei le plătiseră prin suferinde pe care nu le-aș fi putut bănui altfel. M'am oprit " ‘Ca înaintea unor lucruri familiare în fața unor realități care erau ale mele, pentru că ei le trăiseră. ..Am fost născut cu orizonturi depărtate in spațiu și în timp, cu prevestiri de străinătăți din jurului lumii'și'cu visiunile unui trecut din adâncul vremilor (I, 3-4)“. După ce, apoi, desface din cețurile timpurilor, cele două isvoare subterane ale genealogiei d-sale fabuloase, câri l-au predestinat istoriei neamurilor sale, moldovenesc și bizantin căci:....... „Nu m'am făcut istoric'nici din -cărți, nici de la profesori, nici prin metodele seminariilor, eram așa de când îmi aduc aminte - și -poate și din ceia ce au lăsat în mine alții cari-pe, vremea lor au văzut larg istoria terii,, și -au și făcut-o... (I, 13)“. D. prof. N. Iorga ne evocă mediul familial și acela școlăr al copilăriei, adolescenței și tinereții. Spunem dinadins evocă și nu descrie sau povestește, deoarece d-sa nu e un povestitor sau un descriptiv, născut sau făcut, ci un deosebit evocator plastic, cu substrat liric, al formelor trecutului. Amănuntele sub pana d-sale se îmbulzesc impetuoase, mânate de o forță lăuntrică,nestăvilită, cu un principiu de frumos temperamental, neprelucrat. -In mediul familial, orfan, de tata, pretimpuriu, a cunoscut balsamul devotamentului matern și — Ca un succedaneu al umilinței materiale și al unei timidități I născute, la care se adăuga presimțirea maladivă a morții, — voluptatea precoce a..cetitului. In mediul școlar,individualismul d-sale s’a manifestat dintru început în ciocnirea intimă dintre metodele seci de învățământ și curiozitatea universală, darul cu care s’a născut și pe care ,l-a dus la suprema potentă. Sub raportul așadar al relatării stării în care se aflau metodele didactice, mărturia d-lui prof. N. Iorga este un foarte prețios document, dintre acelea cu atât mai prețioase, cu cât mai singulare, încă din cursul primar, d-sa impută școalei: ,,un fel de bătrânețe școlară precoce aruncată asupra avântului, acum definitiv, zdrobit, al copilăriei mele (I, 50)“. Critica formalismului didactic, din toate treptele învățământului, este îndreptățită, prin raportare la epoca aceea ca și, de altfel, la epoca noastră. Aci își trage origina, în propria experiență, programul de mai târziu al ministrului instrucțiunii publice. Ceea ce însă ni se pare inexplicabil, este că, dintre toate resorturile așa de complexii d-sale personalități, singura pe care pare să o fi necunoscut permanent, e vitalitatea neistovită de care a dispus și dispune. Sau dacă prindem un fir conducător de înțelegere, poate că suferințele unei copilării mohorîte, și ale crizei de creștere, stânjenirile de ordin biologic și moral ale adolescenței, au pus o cută de neliniște, de îndoială, de febrilitate, hărțuitoare în toate actele vieții, dar de bună seamă biruitor refulate tocmai prin excepționala vitalitate. Cum am putea explica, altminteri dramatismul, pathos-ul (în sensul originar) existenței d-lui prof. N. Iorga, decât prin exagerarea dificultăților externe de care s’a ciocnit în activități plurale, deopotrivă de dinamice, și prin subestimarea valențelor interioare? S’ar spune că, în fiecare act de‘ seamă al unei vieți așa de împlinite, un vierme de îndoială a ros ceva din puterea incalculabilă de înfăptuire. Nu e de mirare că timiditatea, pe care și-o recunoaște marele istoric, este și aceea, care i-a „dat acea îndrăzneală pe care o au, numai oamenii cari caută să scape cât mai repede dintr’o situație insuportabilă (II. 119)“. De câtăva vreme , e stabilit că într’o proporție mare, foarte numeroși sunt creatorii cărora timiditatea departe de a împiedica resortul realizărilor, l-au pus în mișcare. Este un prea învederat procedeu publicistic de a scoate în‘ evidență contradicțiile aceluia care a răspuns cândva că este contradictoriu ca însăși viață. După noi, ceea ce importă’mai mult, este de a surprinde unitatea în complexitate și contradicție. Nu e contradictoriu, ceea ce e sistematizat,schematizat, e contradictoriu ceea ce urmează fluxul devenirilor, ceeace e dinamic și vital. Expus tuturor sensațiilor, în special acelora vizuale, tuturor emoțiilor, de peisagiu, de umanitate, deartă, ca o placă sensibilă„dublată de o cutie de. rezonanță, ț. prof. N. Iorga, a simțit de unul singur mai mult decât o.. întreagă societate rece, în miezul căreia a rămas un fenomen neînțeles sau parțial înțeles. Nu e potrivit de-a. vorbi despre, o „meșteșugită tăcere care l-a înconjurat... timp de aproape jumătate de secol (I, 256)”, dar e cert că o personalitate care se revarsă peste mijloacele percepției comune, în toate domeniile vieții publice și ale creației, sau poate di ' cuprinsă în marginile ei firești.. Un lucru, însă, -știe prea bine d. prof. N. Iorga — este mai puternic decât besnia...neștiinței sau.,a relei credințe și anume adevărul. Cel care a Stat neadormit în slujba adevărului știe că nimic este-în stare să oprească adevărul care este în drum; - cum a spus Zola-în timpul afacerii Dreyfus. Și acest adevăr, îl vedem în speță așa: nici odată, d. prof. N. Iorga nu a dat o carte mai omenească, mai cuprinzătoare, mai bogată decât„Orizonturile mele”. Nici odată d-sa nu s’a dăruit desăvârșit, ca in această operă mare, care luminează, fără îndoială cea mai proeminentă personalitate a societății noastre. Nu-i putem pretinde să se desfacă de urile sale, aceluia care, dacă încheiem un bilanț exact, își soldează existența cu un excedent de iubiri și de pasiuni dogoritoare în serviciul binelui public. Vai de acela care nu e nici cald nici rece, ci e călduț, glăsuește Apocalipsa. ‘ „O viață de om așa cum a fost’’ e cartea cu care se prezintă de acum d. prof. N. Iorga judecății posterității. Suntem încredințați că ea va fi cartea de căpătâi a acelora jeari prețuesc frumosul , și adevărul omenesc, documentul principal al unei jumătăți de veac românesc și al unei vieți trăite cu intensitate pentru creșterea patrimoniului obștesc. Cine apoi nu e dinainte știutor de puterea fulgurantă de caracterizare a marelui scriitor care este d. prof. N. Iorga va recunoaște într’însui, cu un ceas mai târziu, pe unul din cei mai surprinzători artiști ai cuvântului, în afara de școlii de mode literare. Bucuria noastră cată să nu fie egoistă și o împărtășim cititorilor noștri, ca să se desfete dimpreună cu noi, la acest ospăț al cuvântului nou și al frazei șerpuitoare, care înlânțuește meșteșugit. Șerban Cioculescu