Adevěrul, mai 1934 (Anul 48, nr. 15431-15453)

1934-05-01 / nr. 15431

Pagina 2-a noastre sociale şi politice cam desigur ca şi mine au văzut, stând pe o lespede în poziţie de om chinuit, această icoană a mizeriei omeneşti. In condica mânăstirei fiecare găseşte prilejul de a scrie banalităţi de duzină. Acolo în condică se găsesc presărate iscălituri a zeci şi zeci de preoţi şi ierarhi de la cei de sus până la cei mai mărunţi. Ce creştinească pilduire au dat dânşii din dragostea şi caritatea ce i se cuvenea orbului din curte ? Nici un interes de a căuta să-i îndrepte soarta deşi mulţi ca aleşi ai naţiei, umblă grăbiţi cu serviete avocăţeşti la subţioară, prin ministere şi autorităţi ca să mulţumească pe cei valizi, căci bietul orb nici votul nu-l are şi dacă l-ar avea nu i-ar folosi la nimic. Alături de marii cărturari bisericeşti, am găsit iscălituri de militari, de toate gradele, onorînd condica distinşilor vizitatori. Ce pilduire au dat dânşii pentru cel ce în subordinele lor îşi pierduse lumina sfântă a ochilor săi?... Dar mai găsesc în condica mânăstirei semnături de oameni politici din care unii cred — rămâne s-o creadă şi alţii—că monopolizează întregul patriotism. Unul dintre aceştia scrie textual: „din pricina venalităţei politicianilor români găsesc după 13 ani de la război pe orb“ şi după ce plânge — asta nu costă nimic — pe nenorocit, termină cu implorarea către cel atotputernic că dacă vreo dată va trebui pedepsită ceata de mişei: „dă-ne-o pe mâna noastră“. Scritorul acestor rânduri de profundă indignare era însă pe acele vremuri — dacă nu mă înşel — deputat. Făcut-a dânsul atunci când putea, vre-o intervenţie pentru orbul din mănăstire ? Stăruit-a oare cu tenacitatea cu care urmăreşte prefacerea morală a ţărei ca să îndrepte nedreptatea orbului rămas fără ajutor ? Răspunsul nu poate fi cel aşteptat, fiindcă orbul tot în curtea mânăstirei trăeşte din milostenie, iar ajutorul statului nu i s-a mai întors. Aceasta-i trista şi descurajatoarea realitate !... Nu ştiu dacă rândurile mele vor avea norocul să cadă sub ochii umbriţi de ochelari ai vreunui puternic care să cerceteze dacă din mulţimea pensiilor viagere, a ajutoarelor de tot soiul, a cheltuelilor inutile şi a multor alte risipe nu s-ar putea rupe şi o bucată de pâine neagră zilnic, pentru marele mutilat al războiului, pentru bietul orb, fost soldat în compania 11 a reg. 18 vii, cu numele toader Niţuc. Nu-mi pierd credinţa şi nădăjduesc !... Eugeniu Zamfiroiu ZOPPOT oraşul liber Danzig Cazinou internaţional Ruletă, Baccara (Concesionat de Stat) deschis tot timpul anului Legătură directă de cale ferată: Bucureşti-Varşovia-Danzig Biroul de voiaj Banca Cornea S. A. Bucureşti Informaţiuni: Calea Victoriei -8 şi Kasino Verkehrsbüro, Zoppot Farmacia Cugier Feingold 1 S’a mutat din str. Regală 3, în Regala 7 (alături) lipit Hote! Stănescu D. Muşanoff a părăsit budapesta BUDAPESTA, 28. (Rador). — D. Muşanoff, primul ministru al Bulgariei a părăsit Budapesta astănoapte la ora 24, după ce asistase la la o reprezentaţie de gală a Operei şi la un supeu intim oferit de d. Goemboes. D. Musanoff a fost salutat in gală de d. Goemboes, preşedintele consiliului, de d. Kanya, ministrul afacerilor străine, de d. Fabinyi, ministrul comerţului şi de alte personalităţi. Prăbuşirea unui zid TREI LUCRATORI GRAV RĂNIŢI IAŞI, 28. — Un grav accident s’a înregistrat ori la fabrica d-lui Scheiner din şoseaua Arcu 5. Un perete al unei clădiri in construcţie, din cauza infiltrării apei, s’a prăbuşit, acoperind mai mulţi lucrători. Au fost scoşi de sub dărimături lucrătorii: Petre Gavriluţă, Ion Tamparu şi Gh. Carp din strada Avram Iancu, care cu ambulanţa Salvării au fost transportaţi la spitalul israelit. Starea lor e îngrijorătoare. Autorităţile au început cercetări, pentru a stabili responsabilităţile în acest accident. Citiţi LECTURA CALEA FERATA APLICA O NOUĂ REDUCERE Nici un fel de restricţii pentru aceste călătorii Rezultatele mai mult decât cele neficiind de reducerea de 50 la sută aşteptate, pe cari Regia căilor ferate le-a înregistrat cu reducerea de 50 la sută, ce s’a acordat pe toată reţeaua C. F. R. cu ocaziunea sărbătorilor Paştelui, au determinat o nouă măsură similară. Consiliul de administraţie C. F. R. în şedinţa de joi, a aprobat ca începând de Vineri seara 18 Mai şi până in noaptea de Marţi 29 Mai, toată lumea să poată călători pe întreaga reţea a căilor ferate, cu o reducere de 50 la sută aşa cum s’a călătorit in zilele sărbătorilor de Paşti. Călătoria cu 50 la sută reducere in intervalul sus arătat, se va putea face cu orice tren, şi chiar cu trenurile rapide, la cari călătorul va trebui să plătească numai tichetul pentru reţinerea locului. Tichetul se va plăti integral. Vern intervalul de la 18 şi până în seara zilei de 29 Mai a. col., călătorii nu vor avea de îndeplinit nici un fel de formalitate, nici la ducere şi nici la Înapoiere. Pentru mai mare uşurinţă, casele de bilete vor elibera numai jumătăţi de bilete la ducere şi la înapoiere. Experimentarea acestei măsuri cum am anunţat acum câteva zile a adus Regiei căilor ferate un timp de şapte zile, un spor de încasări de circa zece milioane lei faţă de încasările din epoca corespunzătoare a anului trecut. Rămâne să se vadă acum, rezultatele încasărilor cu noua reducere, de la 18 şi până la 29 Mai, pentru a decide apoi principial, dacă asemenea măsură, trebueşte aplicată sau nu, cât mai des. Audiţiune Beethoven la conservatorul Massini Luni 30 Aprilie ora 9 seara, ar loc la Conservatorul „Egizio Massini“ din str. Negru Vodă 3, a treia audiţiune din ciclul „Evoluţiunii Sonatei“. Programul, consacrat in întregime operei lui Beethoven, cuprinde Sonatele op. 14 şi 111 (ultima) p. pian şi Sonata Vil p. vioar şi pian. îşi dau concursul d-ra Charlotte Dichter, d-nii C. Botez şi Geor ■ ge Moscu. Un cuvânt introductiv , rosti d. M. Grindea. Comunicarea cui I. C. Filiti la Academia română D. I. C. Filiti a făcut o comunicare despre: „Proprietarii solului în trecutul principatelor". In limba veche românească acești proprietari se numeai juzi sau judeci iar în documentele slavonești îi găsim cu numele de cnezi. Nu trebue să se deducă de aci că proprietatea în Muntenia ar fi derivat din cotropirile vreunei cneaz. Este drept că aşa s’a întâmplat in provinciile subjugate. La noi insă cneazul a rămas un simplu proprietar in indiviziune. El avea şi delegaţia de cârmuire şi judecată, atribuţii pe care le-a pierdut odată cu constituirea statului unitar. D. Filiti a arătat apoi cum se prezenta proprietatea indiviză de la început şi cum se înfăţişa proprietatea domnească. Prin secolele ai 16 şi 17 unii proprietari sărăciţi in indivizie, încep să-şi înstrăineze moşiile iar cei puternici devin latifundiari. Cărţi şi reviste ! A apărut „Albina“ anul XXXVII No. 16 934, cu următorul sumar: I „Tineretul român şi rostul lui“ „Albina“; „Pag. istorică: Petru Vodă Cercel, de A. Nour; Pag. religioasă: Taina preacinstitei nunţi, de călugărul Firmilian. Pag. literară: Cronicarul Radu Popescu, de S. Răzeşul. * D. Neagu Rădulescu va tipări la « Mai un volum de proză întitulat: C I'stea noastră cea de toate zi- Târgul International din Budapesta 4-14 MAI 6 Pentru Budapesta: 27 Aprilie-14 Mai La înapoiere: 4 Mai 2010 Reducere pe Căile Ferate Ungare , pe baza Legitimaţiei de Târg nrd,e lipsită de nismului, ale misantropismului a eveni- sau, in cel mai fericit caz, pe acelea ale indiferentismului. Or, ultimul In şcoala noastră secundară, toceupân- mai în această direcţie ne preagrocupăm cel mai puţin, încadrămce viaţa elevului in sute de articole regulamentare şi avem iluzia că am făcut tot ce trebuia pentru pegătirea lui sufletească. Facem in jurul unor forme, cărora, rea tuturor, le pricepe senin utilitate. Însuşi copilul. Nu putem isbuti printr’ofetelor, fie pentrucă câţi, fie pentrucă ponostru ne-a învăţat mpromisurilor casă suplinim prin , /. ament, redactaşi prozei ofici-acesta este I 'chii noştri 'erim săcaţii sale, trebue să simtă, puternic şi răscolitor, sentimentul personalităţii sale. Iar in ce priveşte acţiunea socială, pentru aceasta va fi cu atât mai bine, cu cot cei chemaţi să i se devoteze, vor fi prevăzuţi cu o armătură sufletească, energică, cu trăsături de eroism, cu spirit de luptă, dus până la sacrificiu. Această armătură nu se poate plămădi, în adâncul fiinţelor noastre, decât prin trăirea adevărată a copilăriei şi a adolescenţei, înţelese, ocrotite şi Încurajate în nevoia lor de reprezentări Îndepărtate. Se poate înfăptui ceea ce năzuim? Din clipa in care unei aşezări omeneşti i se înţeleg scăderile, îndreptarea este posibilă, prin pricepere şi bună credinţă din partea noastră. Acesta este rostul adevărat de care, astăzi, are nevoie societatea românească. Dacă cei ce sunt conducătorii actuali nu înţeleg această chemare, cu riscul unui conflict de molaţii, vom da noi, cei tineri, umul necesar. Este nevoia de -a a unei generații, pe care ^rile n’o cheamă la sa'eiui pe câmpul de -'tornicirea unor 'oalei roritali- A DEVEst iii. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE ŞTIINŢĂ, ARTĂ Revistă spaniolă detudicată muzicei ro pimâneşti 1j Primim la redacţie un număr din . .Revista Musical Ilustrada“ Ritmo ” din Madrid, număr dedicat muzicei româneşti. r( Este de relevat activitatea pe care o depune d. Henry Helfant, ataşastul nostru comercial din Spania e, pentru propaganda românească nn cu această ţară. p Conferinţa ministrului Turciei, Damdulah Suphy Bey Aseară,, la Dalles, ni s’a dezvaluit sufletul artistic al unui popor prin gura reprezentantului său oficial, Hamdulah Suphy Bey, ministrul Turciei la Bucureşti. Conferinţa face parte din ciclul atât de apreciat, organizat de Analele Române. Satisfacţia ministrului Turciei de a putea vorbi in faţa publicului românesc a fost mare. I-a adus aminte de prima sa conferinţă, ţinută tot la noi in ţară, în 1910, ca student. Subiectul atât de frumos, dar atât de vast, al artei turce l-a tratat cu o desăvârşită competinţă. Căci Hamdullah Suphy Bey s’a ocupat toată viaţa cu studii estetice. Totodată a expus, perfect documentat, istoria expansiunei turce in lume. Peste tot unde s’au aşezat, chiar vremelnic, turcii şi-au lăsat amprenta in domeniul cultural. Desigur că suprapunându-se peste civilizaţii milenare ca cea din India sau Egipt n’au avut un rol hotărâtor. Totuşi ei au introdus arta arabă in Egipt, au introdus islamismul şi arta specifică lui în India, împodobind oraşe ca Delhi cu comori de artă. Principala penetraţie turcă a fost însă in Asia Mică. Acolo se stabilesc după 1165 turcii seldjukizi şi mai apoi turcii otomani. Aceştia din urmă cuceresc Constantinopolul, cu tezaurele sale nepreţuite de artă bizantină. Turcii nu s’au purtat ca nişte barbari. N’au distrus nimic. Deşi Coranul le interzicea formal redarea in Repertoriul Teatruului Naţional Luni 30 Aprilie „Gaiţele“; Marţi 1 Mai matineu „Titanic vals“; Marţi 1 Mai seara „Femeia îndărătnică“; Miercuri 2 Mai „Iuda“; Joi 3 Mai matineu „Flacăra sfântă"; Joi 3 Mai seara „...eseu"; Vineri 4 Mai „Femeia îndărătnică"; Sâmbătă 5 Mai matineu „Lăcustele“; Sâmbătă 5 Mai seara „Cercul — O amică"; Duminică 6 Mai matineu „Titanic vals" ; Duminică 6 Mai seara „Gaiţele"; Luni 7 Mai „Elisabeta, regina Angliei“. Scrisorile de dragoste ale lui Balzac ULTIMA CONFERINŢA DE LA DALLES A D-LUI RENE BENJAMIN Balzac, istoricul societăţii in mijlocul căreia a trăit, şi-a scris pe vreo opt sute de pagini romanul vieţii. Aceste pagini sunt scrisorile sate de dragoste. Citindu-le se poate face perfect portretul autorului Sunt scrise intre 34 şi 47 ani. Treisprezece din cei mai semnificativ: ani ai vieţei romancierului. Aceste scrisori sunt adresate unei femei Eva Hanska. In scrisori Balzac îi vorbeşte in prinţii ani pe un tor cald şi pasionat de dragostea sa Apoi treptat, treptat, se răceşte. I scrie despre Paris, despre viaţa îi societate, tot felul de nimicuri din viaţa de toate zilele, redate de pans unul geniu. După ce in anii 1833-1835, Balza se intâlneşte in toate capitalele Europei cu d-na Hanska, el nu se ma văd vreo şase ani. Abia moartea soţului iubitei sale ii uneşte. Intre anii 1841 şi 1847 corespondenţa abundentă şi cei doi amanţi si văd des. Apoi brusc legăturile Incetează. Peste trei ani, la 1850, Balzac moare irtmă a chipurilor omeneşti, minuna c ,ele mozaicuri şi icoanele bizantine au fost numai acoperite. La fel s’au procedat cu zeii Parthenonului sau cu basoreliefurile columnei lui Theo- Porus. Arta turcă, contestată de unii ca calitate independentă, există. Oovedesc toate construcţiile semanate pe teritoriul Asiei Mici, al Ferrei, Egiptului şi Indiei. La Istanbul caracteristice suntroscheele. Deşi arhitecţii cari le-au construit au fost influenţaţi de bl- ,antina Sf. Sofia au reuşit să ereseze un stil propriu, mai graţios. r Joscheia, luată in ansamblu, are infăţişarea unei piramide. Sf. Sofia vrea un tub, lipsit exterior de graţie. r Din motive religioase arta turcă iu. s’a putut „folosi de sculptură şi rictură, ceiace ar fi ridicat mult varoarea construcţiilor. ” In schimb toate monumentele a sunt împodobite cu minunata faiancă de culoarea coralului, pe fond ilb. Cărămida şi tencuiala construcciilor bizantine au fost înlocuite prin fl piatră tăiată. Astfel se explică fap-tul că graţioasele minarete au rezis cat secolelor şi numeroaselor cutre- nure de pământ. Ministrul Turciei a urmărit, cum ai spus-o, o înfrăţire cu publicul în viferele înalte ale artei. A reuşit o graţie frumoasei conferinţe şi profeţiilor reprezentând moschee, pala ce şi muzee, toate exemplare unice f ale unei arte specifice. GUY c ... Academia Română a ţinut şedin-ţa publică ieri, Vineri 27 Aprilie curent, la ora 3 d. a. La şedinţă a asistat celebrul fizician Zeeman, profesor la universitatea din Amsterdam, care a fost salutat printr’o alocuţiune de d. prof. L. Mrazec ,preşedintele Academiei. D. prof. G. Ţiţeica a prezentat volumul omagial „In memoria lui Vasile Părvan“ publicat de Asociaţia academică ,Vasile pârvan" a foştilor membri ai şcoalei române din Roma. D. prof. L. Mrazec a comunicat Academiei că d. dr. G. Marinescu I a primit de curând medalia de aur conferită pentru meritelesale ştiinţifice, de Universitatea din Hamburg, iar d. G. Ţiţeica a fost numit Doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia. D-sa a felicitat călduros in numele Academiei pe cei doi domni colegi pentru înaltele distincţiuni obţinute, distincţiuni care se reflectează fonos atât asupra Academiei Române, cât şi asupra ţării şi ştiinţei româneşti in genere. D. I. Bianu a prezentat lucrarea d-lui Andrei Protici, profesor la Universitatea din Sofia şi membru corespondent al Academiei Române, întitulată „Cincizeci de ani de artă bulgară“. I Conferinţei Sub auspiciile Asociaţiei Prietenilor Artei Franceze şi a Soc. Compozitorilor Români, rt. Emil Vui-ilermoz, cunoscutul critic muzical parizian, va vorbi Marti 1 Mai 1934 in Sala Dalles despre Muzica Mecanică.Conferinţa va fi însoţită de ilustratiuni, cinema, gramofon şi artişti. Joi 3 Mai (ora 9 seara) în sala Roxy (str. Lipscani) are loc o mare adunare sionistă feminină. Vor lua cuvântul d.nele: Lya Vidrovici, delegata centralei KKL din Ierusalim, S. M. Margules, preşedinta ACFE, Ela Gold, R. Leb, Bela Manolovici, G. Pomeranz şi dr. Rabinovich D. L. Bato, directorul biroului KKL din România, va desvolta un extrem de interesant ■ referat palestinean, însoţit de proecţiuni luminoase, de actualitate. „Harap Alb“ Astăseară are loc pe scena Teatrului Naţional din Iaşi premiera feeriei „Harap Alb“, dramatizare în opt tablouri de d-şoara N. Stroescu. Piesa a fost primită cu elogii şi se va bucura de regia îndemânatecă a d-lui G. M. Zamfirescu. Ea va fi jucată în decorurile pictorului Kiriacof. Piesa d-şoarei Stroescu a reuşit să dea legendei moldoveneşti din nemuritoarea poveste, o însufleţire nouă. Concertul d-nei Aurelia Cionca, cu patru sonate de Beethoven a constituit un adevărat eveniment în mișcarea noastră muzicală, deoarece este pentru prima dată când se 11 interpretează, intr’o seară, numai P sonate datorite titanului dela Bonn. Despre măestria, cu care au fost interpretate, este de prisos să mai 11 vorbim, când pe afiș figura numele smarei noastre pianiste. 11 Regina Elisabeta, care este o bund na apreciatoare de muzică, se intearesează foarte mult de ideea lan fsată pentru construirea unui local al Academiei regale de muzică şi o declamaţie Bucureşti. Având in vedere scopul pentru care d-na Ionea dă aceste festivaţuri, Regina a ţinut să asiste la ultimul concert, venind acompaniată de doamna sa de onoare, d-ra Adela , Cantemir. Concertista fiind bisată a repetat , la sfârşit „Für Elise“, tot de Beetho-ven, spre a rămâne în aceeaş atmosferă muzicală. După câte suntem informaţi, d-na Cionca va pleca zilele acestea şi la Viena, fiind invitată la festivalu- rile artistice internaţionale, ce inocep în luna Mai, în capitala Austriei. P D-sa va da acolo o seară de muzivă românească, interpretând pe principalii reprezentanţi ai tinerei şcoale româneşti. A. M. Şedința Academiei Române •" Concertul d-nei Cionca s" Pact împotriva ° războiului, BUENOS-AIRES, 28. C (frattor). — fteprezsntan- £ fii statelor Bolivia, State- i; lor linite, Cuba, Echatsr, i: Salvador, Guatemala, Vef 1 KGZueh, Pari.Kia, Nicr raj gjua, Hsr.duTSS, Costa Ri- I ca şi Haiti au semnat un past împotriva războiu- i lui. Iniţiativa acestui pact aparţine ministrelui de favageri străine al Argenctinei. t —--------■ - -r—-----------------| Legăturile economice greco-iugoslave BELGRAD, 28 (Rador). — Astăzi , a sosit în localitate d. Pesmazoglu, ministrul economiei naţionale elene, I D-sa a fost salutat în gară de d. Demetrovici ministrul industriei şi comerţului, înalţii funcţionari ai ministerului şi de membrii ligei şi ai comitetului economic greco-iugos- 3 — » Ml D. Muşaiîflfl s’a intors la Sofia ; SOFIA, 28 (Rador). — După o călătorie de 20 de zile, în cursul căreia a vizitat Parisul, Londra, Berlinul, Roma şi Budapesta, d. Muşa- noff, preşedintele consiliului, s’a înapoiat la Sofia, unde a sosit astăzi la ora 17. 1 D. Muşanoff a fost primit la gară de preşedintele Camerei şi de toţi' membrii guvernului prezenţi în So-' ' fia, de un reprezentant al casei re-' . gale, de numeroşi membri ai cor pului diplomatic , de alte persona- i lităţi. . Desfășurarea crizei de guvern in Spania • MADRID, 28 (Rador). D. Sam per continuă tratativele în vederea formării guvernului. D. Azana, şeful stângii republicane, a respins propunerea de colaborare si de sprijin parlamentar pentru un guvern Sam per. In schimb, d. Maura, șeful partidului republican conservator, a promis d-lui Samper concursul partidului său. ’ D. Samper speră să prezinte azi la amiază președintelui republicei lista noului guvern. a ....— ■ — ■ ■■ . Tragica sinucidere a unui comerciant din Cara-Omeri * j CARA-OMER, 28. — O impresio- I nantă sinucidere s'a înregistrat ori , în oraşul nostru. Comerciantul Ion A. Popa şi-a j. tăiat beregata cu un cuţit. Cauza sinuciderii este o neînţelegere familiară. Sinucigaşul lasă în urmă 4 copii. In scrisorile ce le-a lăsat roagă parchetul să nu i se facă autopsia, e deoarece singur și nesilit de nimeni a luat această hotărîre. Deasemenea roagă ca averea ce rămâne să se împartă în părți egale copiilor săi. p Parchetul a deschis o anchetă. B Campionatul pentru cupa Angliei , LONDRA, 28. (Rador). — In prezenta Regelui George şi a d-lui MacDonald s’a jucat azi la Wemley finala campionatului de foot-ball 1. pentru cupa Angliei. Asistau la acest match, — evenimentul sportiv cel mai însemnat al a anului, — aproape 100.000 spectatori. Echipa Manchester City a învins, bătând echipa Portsmouth cu 2—1. Tratativele cu creditorii străini In legătură cu negocierile purtate cu creditorii străini, in chestia cuponului, aflăm următoarele: Delegaţii români continuă să ofere ca transfer un miliard de Li, iar restul în bonuri de tezaur. Pe când reprezentanţii purtătorilor străini continuă a cere pentru transfer cele două miliarde lei fixate — de altfel in mod condiţionat — în raportul experţilor. Nu este exclus însă ca guvernul român să mai adauge la miliardul propus încă ceva, iar purtătorii străini să renunţe a mai lua raportul experţilor ca bază a discuţiilor. Pe de altă parte, după cum se ştie, cuponul pe 1 Aprilie care a fost amânat pe ziua de 1 Mai, nu mai poate suferi o nouă amânare. ATITUDINEA CREDITORILOR Pentru moment, neştiindu-se cum se vor sfârşi tratativele, se caută dintr-o parte şi alta să se producă cifre şi argumente pentru tezele respective. Creditorii, deocamdată, stau cum am arătat, pe baza raportului experţilor, pe când delegaţii români le cer să abandoneze această bază şi să judece situaţia financiară şi economică aşa cum este azi. Le cer, adică, să ţie seama de realităţile de acum din ţară, iar nu de un studiu făcut în grabă, după cum rezultă chiar din mărturisirea experţilor, făcută in introducerea raportului. CARE E REALITATEA Realitatea este următoarea: din 1929 până la 31 Ianuarie 1933, angajamentele bugetare totale s’au ridicat în România la suma de 148,5 miliarde lei, în vreme ce în aceiaş perioadă, încasările nu au fost decât de 124, 7 miliarde, deci o diferenţă în minus de 23,8 miliarde lei. Diferenţa aceasta reprezintă o datorie către furnizori şi tezaur, neplătite. Serviciul Datoriei publice a fost în intervalul acesta de 26,8 miliarde lei. La stabilirea acestei cifre, s’a ţinut seamă de diferitele reduceri asupra Datoriei făcute în ultimii ani. Procentul mijlociu al plăţii Datoriei in raport cu încasările bugetare este de 21,48%. Diferenţa intre încasări şi cheltueli este de 28,8 miliarde şi plata datoriei de 26,8 miliarde. Comparaţia între aceste două cifre dă un procent de 88,81 la sută. Pentru a plăti deci, România a fost silită mereu să recurgă la împrumuturi. Aproape 90 la sută din plată s-a efectuat numai prin mijloace anormale şi primejdioase pentru finanţele publice.* In ce priveşte exerciţiul in curs: 1 Aprilie—31 Ianuarie 1934, se vede, după ce se ţine seama de reducerile consimţite în ultimii ani in plata Datoriei, că serviciul acesteia nu este acoperit decât în proporţie de 22 la sută din încasările bugetare şi in proporţie de 70 la sută din mijloace extra-bugetare. In viitor România nu va mai putea recurge la nici un mijloc de trezorerie, nici la alte resurse bugetare. Informaţiuni lav. Comisiunea special instituită in sânul Consiliului Legislativ, a început de ieri lucrările în vederea redactării definitive a proectului de procedură penală. Comisiunea este prezidată de d. Vaier Roman, secretarul general al ministerului justiţiei şi din ea fac parte cei mai de seamă penalişti ai ţării. Manevrele marinei militare române au început eri. La ele participă mai multe crucişătoare, torpiloare şi canoniere. Elevii claselor superioare de liceu din Iaşi au redactat un memoriu prin care înfierează crima celor trei liceeni din Bucureşti şi roagă pe d. ministru al instrucţiunii să renunţe la măsurile luate Împotriva tuturor liceenilor care n’au nici o vină in fapta odioasă a celor trei criminali. In ultimul număr din „Cuvântul Liber" semnează pagini de proză şi de versuri: Demostene Botez, Ioan Timuş, Horia Roman, M. D. Ioanid, Teodor Râşcanu, Sanda Movilă, Ştefan Tita, Alexandru Bilciurescu, Ioachim Botez, Sandu Teleajen, etc. Cronici variate iscălesc d-nii : Ghiţă Ionescu, Lucian Boz, C. Săteanu, Sym, etc. Din motive de economie s-au desfiinţat căpriniile porturilor Chilia Veche şi Ostrov. Medicul Feyer Emanoil din Braşov a fost arestat sub invinuirea că a provocat un avort mortal. In ultimul timp se observă din nou un aflux de emigrări de turci din Dobrogea în Turcia. Eri au părăsit portul Constanţa 97 de familii cari se vor stabili in Anatolia. La Cluj au fost arestaţi 30 de muncitori cari au fost prinşi pe când impărţeau manifeste comuniste. „Adevărul Literar" cuprinde o bogată cronică a recenziilor. D-na Izabela Sadoveanu vorbeşte de următoarele volume: „Dincolo de cotidian“ de d. Gr. Tăuşan, „Dezarmare" de d. lt. col. A. Soreanu şi ,Le mal irreparable“ de d.na Vere , Charnasse. Iar d. Petre Pandrea se ocupă de Poeziile d-lui G. Bacovia Individul Moţi Iosif, autorul spargerii de la biserica greco-catolica din Careii Mari a fost prins. El a ma săvârşit şi alte spargeri. Din Mangalia se anunţă o descoperire arheologică interesantă. Cu prilejul unor săpături s-a da peste canalizarea vechii cetăţi Callatis. Săpăturile vor continua. Elevul Katz Iankel din Tighina a fost Înconjurat de trei câini şi muşcat grav. Nefericitul elev care a căzut în nesimţire a fost descoperit abia după cinci ore. Starea lui e disperată. In „Adevĕrul Literar“, d. Igiroşianu publică o frumoasă schiţă intitulată: „Poetesa in lada de gunoiu“. Grupurile „Escaut et Meuse" şi „Valourec" din Franţa au primit, prin intermediul lui „Comptoir Franco-Belgo-Sarrois des Tubes" o importantă comandă de tuburi de sondaje pentru Rusia. Valoarea comenzii este de 20.000.000 fr. fr. și se referă la cca. 10.000 tone tuburi pentru sonde de petrol și pentru sonde de gaze naturale. O comandă similară a fost acordată de Rusia unui grup de fabrici de tuburi din Anglia. Lipsit de ţiţei, statul Chili şi-a îndreptat atenţia în exploatarea cărbunilor. Producţia de cărbuni in 1933 a fost de 1.500.000 tone faţa de 1.000.000 tone din 1932, cu un spor de 50 la sută. O mare propagandă este făcută pentru a se întrebuinţa drept combustibil cărbunii în loc de păcură. Eboistă în Chili cca. 115 concesiuni, însă numai cca. 25 din ele au exploatări carbonifere. la 16 Mai a. c., se va întruni la Paris comitetul internaţional al cositorului. D. Barthou a părăsit Praga PRAGA, 28 (Rador). — D. Barthou a părăsit capitala Cehoslovaciei, azi la ora 11 şi 48, după o mişcătoare manifestaţie care nu era prevăzută in program. Salutat la gară cu aclamaţii entuziaste de o mulţime imensă, d. Barthou a rostit o cuvântare plină de căldură, in care a mulţumit preşedinţilor Corpurilor Legiuitoare pentru că i-au adus salutul de despărţire al naţiunei cehoslovace. Adresându-se apoi d-lui Beneş, d. Barthou a pronunţat cuvinte cordiale de mulţumire pentru fidelitatea Cehoslovaciei faţă de Franţa, fidelitate pe care Franţa i-o întoarce atât cu inima cât şi cu raţiunea. „Intre ţările noastre, a spus d. Barthou, este mai mult decât prietenie, mai mult chiar decât o alianţă, este o adevărată fraternitate". Când trenul s’a pus în mişcare, mulţimea entuziastă a strigat în repetate rânduri: „Trăiască Franţa”.____________________ China protestează împotriva tendinţelor Japoniei CANTON, 28 (Rador). — Consiliul politic al Chinei de Sud-Vest, care e cel mai important organ al guvernului civil al Chinei de Sud, protestează cu multă energie împotriva declaraţiei japoneze relative la China. Această declaraţie — spune Consiliul — nu numai că ameninţă independenţa Chinei, dar tinde să primejduiască pacea şi ordinea în Extremul Orient, garantate prin acordurile internaţionale. Societatea Naţiunilor şi semnatarii pactului celor nouă puteri — declară Consiliul — sunt datori să asigure pacea în Extremul Orient, luând o atitudine fermă faţă de declaraţia japoneză. Este în interesul lumii întregi, ca agresiunea teritorială a Japoniei şi amestecul ei în treburile interne ale Chinei să fie imediat oprite. Mari epidemii in Africa de Sud KAPSTADT, 28. (Europapress). — In urma inundaţiilor cari s’au produs în Africa de sud-est, au isbucnit acum epidemii îngrozitoare, cari fac sute de victime pe zi. Malaria, tifosul şi holera bântue nu numai printre negri, ci şi printre coloniştii şi funcţionarii albi. Lipsind medicamentele s-a hotărât trimiterea de chinină și de seruri antiholerice și antitiicc cu avionul. Politica externă a Italiei ROMA, 28 (Rador). — Cu prilejul inaugurării celei de a 29-a sesiune a parlamentului fascist, regele a pronunţat un discurs, spunând, intre altele: In societăţile moderne, sfera de acţiune a statului nu mai poate rămâne în afara vieţii sociale. Această transformare de concept s a îndeplinit în Italia, care se poate considera ca o precursoare in ce priveşte realizarea disciplinei colective în raporturile de muncă. In ce priveşte politica externă, Suveranul a spus că această politică s’a desvoltat şi se va desvolta potrivit liniilor conducătoare pe care le reprezintă situaţia istorică, geografică şi spirituală a poporului italian, polita de colaborare pacifică, sinceră şi concretă cu toate popoarele şi mai ales cu vecinii şi cu acele popoare pe care se sprijină desvoltarea viitoare a civilizaţiei , în orient. Italia a dat și va da ajutorul său pentru a încerca sa rezolve anumite probleme mai urgente de ordin european și mondial.