Adevěrul, iunie 1934 (Anul 48, nr. 15454-15478)

1934-06-01 / nr. 15454

Pagina 2-a miente, se practică, de altfel, şi la celelalte ministere. In acelaş buget găsim înscrişi 700.000 lei, cu titlul ciudat de „indemnizaţii pentru lucrări şi însărcinări speciale, efectuate cu avizul prealabil al ministerului de finanţe”. Avem apoi, 500.00 lei pentru „complecte suplimentare de judecată pe lângă înalta Curte de casaţie”. 3. Tot bugetul ministerului de justiţie este aperat, şi totodată sunt depreciate treptele ierarhiei judecătorreşti, prin sistemul demagogic, ce s’a tot extins, al înaintărilor pe loc, fără limite, în grade şi salarii! Pe lângă că toţi primii preşedinţi de Curţi de apel sunt echivalaţi cu consilierii Curţii de casaţie, mai avem şi preşedinţi şi consilieri de apel, ba chiar şi preşedinţi de- tribunal, cu grad şi retribuţie de consilieri ai supremei instanţe. Avem apoi, preşedinţi şi judecătoride-' tribunale, cu grad şi retribuţie de consilieri de Curte de apel. Dacă aceste asimilări individuale privilegiate s’ar desfiinţa şi dacă s’ar admite numai gradaţii de leafă, până la cel mult retribuţia gradului imediat superior, s’ar realiza însă economii însemnate, care ar îngădui îmbunătăţirea salarizării întregului corp al magistraţilor. Această salarizare nu este astăzi cea potrivită cu importanţa menirii lor în stat. Astfel, salariul propriu zis al preşedinţilor de secţii ai Curţii de casaţie, este de 30.650 lei, pe, când al generalilor inspectori este de 31.950 lei( mai mare decât al miniştrilor); salariul consilierilor de la Casaţie ,este de 26.200 lei, pe când al generalilor de divizie, cu 5 ani vechime, este de 28.050 lei. Este adevărat că, de la 1926, s’a acordat membrilor Curţii de casaţie o „indemnitate” de 10.000 lei lunar, sub cuvântul falacios că sunt şi membri ai înaltei Curţi de Justiţie, dar această adăugire, pe cale dosnică, pe de o parte nu ridică prestigiul înalţilor magistraţi, iar pe de altă parte, din punctul de vedere material, duce la excesul contrar, al unei salarizări prea urcate. Aceeaş „indemnitate” s-a atribuit apoi şi primilor preşedinţi ai Curţilor de apel, deşi ei nu sunt membri ai înaltei Curţi de Justiţie, şi normal ar fi ca retribuţia lor să fie egală cu a unui comandant de corp de armată. Mai jos însă, pe treptele ierarhiei judecătoreşti, un preşedinte de Curte are leafă abia cât un colonel cu 4 ani vechime, un prim preşedinte de tribunal, abia cât, un locotenent-colonel nou în grad, etc. 4. Bugetul statului mai este abervat din cauza aşa ziselor „corpuri tehnice”, de ingineri, agronomi, silvicultori, etc. o pletoră de funcţionari cari, printr’un fel de privilegiu medieval, în loc de a fi retribuiţi şi ei după funcţia pe care efectiv o îndeplinesc, au salarii cu mult mai mari, după ,gradul” lor în corpul lor tehnic. Sistemul este chiar în contrazicere cu Constituţia, care nu cunoaşte grade independente de funcţiuni, cu excepţia gradelor militare. La regia conductelor de petrol, la regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă, la casa muncii c.f. r., directorii generali sunt retribuiţi mai mult decât miniştrii,, iarceilalţi funcţionari, în proporţie. Pentru casă autonomă a monopolurilor şi pentru regia autonomă a. c. f. r„ bugetul nici nu înfăţişează retribuţia fie cărei categorii de funcţionari. S’a ajuns la această’ anomalie, că mai oropsiţi sunt miniştrii. Retribuţia lor este egală cu a subsecreta- rilor de stat (30.400) şi mai mică , decât aaltor funcţionari,, civili şi militari. 5. In bugetul ministerului instrucţiunii, învăţământul universitar prezintă o inflaţie disproporţionată cu trebuinţele noastre şi cu structura socială a statului nostru, şi aceasta mai ales, în ramurile, care duc la înmulţirea postulanţilor la funcţii şi a solicitatorilor de alte catedre, învăţământul universitar însumează 249 milioane, faţă de tot atât cel profesional şi de 369 milioane cel secundar. La singura facultate de drept din Bucureşti sunt 4 catedre de drept roman, 9 de drept civil, 4 de drept administrativ. La facultatea de litere, materiile s-au subdivizat la extrem, în vederea înmulţirii catedrelor, conferinţelor şi asistentelor. In schimb, laboratoarele de ştiinţe exacte sunt lipsite de uneltele necesare. 6. Un alt izvor de importante economii ar fi împiedicarea strictă a oricărui cumul de funcţiuni, urmată de o apreciere obiectivă a utilităţii funcţiunilor rămase libere pe urma opţiunii impuse cumularzilor. 7. S’ar mai realiza economii prin desfiinţarea funcţiilor, dovedite, inutile, rămase libere pe urma deceselor şi pensionărilor titularilor. Amintesc că desfiinţarea funcţiunilor este un drept necontestat al statului.. Doctrina şi jurisprudent sunt de acord. Din consideraţie de omenie, s’ar cuveni însă să se acorde funcţionarilor înlăturate, o cota parte de salariu. Pentru viitor, diploma de licenţă, sau alta echivalentă, vor trebui cerute chiar pentru funcţia de sub şef de birou, pentru a deschide debuşeuri purtătorilor unor asemenea diplome, concuraţi azi de simpli absolvenţi ai învăţământului secundar. . 8. Mai citez, în sfârșit, fondurile fără control, misiunile de tot felul, diurnele şi jetoanele, permisele de călătorie, vagoanele şi chiar trenurile speciale, automobilele,subvenţiile, fondurile pentru deschiderea de credite suplimentare și extraordinare, tot atâtea izvoare de risipă, pe socoteală contribuabilului. Ion C. Filitti D. Eminescu ceteşte fragmentedin Diorama şi anume Egipetul şi începutul Evului de mijloc. Apoi ceteşte nuvela sa Sărmanul Dionisis. Asupra acesteia D. Pogor şi Maiorescu observă că sfârşitul şi modul deslegărei nu corespunde cu caracterul Intregei scrieri. Se primeşte pentru a se tipări. A. D. Xenopol Din acest proces verbal rezultând absenţa lui Gh. Panu la acea şedinţă, d. Torouţiu o comentează astfel în „Introducerea“ d-sale : „Nu vom insista prea mult asupra cuprinsului acestor „prescripţii verbale“, deoarece ele trebue cetite, studiate şi confruntate cu relaţiile istoriei literare sau cu ghiumbuşlucurile anecdotelor. Pentru a demonstra însă valoarea lor şi a ilustra pe unii mentori, cari, fie din ură, fie din prisos al fanteziei ,au înlocuit adevărul istoric cu scornituri şi basme, pe seama unui Eminescu spre pildă, vom conexa documentul autentic cu una dintre mărturiile lui Gh. Panu in Amintirile sale de la Junimea din Iaşi. Este vorba de impresia dezastruoasă ce ar fi făcut-o nuvela lui Eminescu „Sermanul Dionis" cetită de poet în şedinţa din 1 Septembrie 1872 acasă la Maiorescu. După Gh. Panu, subiectul nuvelei lui Eminescu ar fi produs o impresie penibilă. Pe opt pagini tipărite se întinde belteaua amintirilor lui Gh. Panu din seara în care Eminescu şi-a, cetit nuvela, şi opt pagini în şir, afară de citaţiile din textul eminescian şi reflexiile critice ale lui Gh. Panu, sunt povişti din o mie şi una de nopţi“. Şi pentru a complecta această idee, constatând după Xenoptel absenţa lui Gh. Panu de la acea şedinţă, d. Torouţiu arată la pagina 467 (în adnotarea No. 69) că „nuvela Sărmanul Dionis s’a publicat în locul de cinste ca prima bucată care deschide numărul de la 1 Decembrie 1872 (al „Convorbirilor Literare“) deci încă o dovadă pentru neseriozitatea informaţiilor lui Gh. Panu“. Din aceste constatări Gh. Panu pare a ieşi pur şi simplu un detractor al lui Eminescu. T « ,, Să vedem care este realitatea. In primul rând rămâne in discuţie, dacă Gh. Ranu a fost sau nu la acea şedinţa. . Este înadmisibil ca un om de autoritatea tulburată a lui Gh. Pane sâ descrie o şedinţă la care n’a participat,, notând discuţiunile pe care le vedem, relatate în „Amintirile’ de la, Jupimea“ (volumul I pag. 76—33) * Acest volum a apărut in editura „Adevărul“, în anul 1908, iar textului fusese publicat cu doi-trei ani mai înainte in revista „Săptămâna“ j -■? fvt T; • -/r p* l. f .p , f. ‘ j (J Palatul justiţiei MODIFICAREA UNEI JURISPRU.. .DENŢE A CASAŢIEI Curtea de casaţie secţia II-a stabilise printr'o decizie pronunţată In 1032 că pensiile acordate de stat pe baza, legii de favoare din 3 Septembrie 1920 nu sunt urmăribile nici pentru creanţele rezultând din chirii şi pentru nici unfel de datorii. Aplicând această jurisprudenţ, tribunalul Cernăuţi anulase ordonanţa de poprire obţinută din partea judecătorului de către lui proprietar din oraşul arătat, asupra unei tre-‘imi din pensia chiriaşului său, pensionar de război pe baza legii din 1920. Proprietarul a atacat cu recurs in casaţie sentinţa tribunalului, prin care se anulase poprirea. Recursul a venit spre judecare in faţa aceleiaşi, secţiuni a Înaltei Curţi de casaţie care stabilise jurisprudenţa arătată mai sus, înaltă curte văzând de data aceasta problema de drept În sens contrar soluţiunii adoptată prin jurisprudenţa anterioară şi voind so modifice a trimis recursul în judecata complectuluide divergenţă.Recursul s-a desbătut sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Volanschi.puntea, după desbateri, a admis recursul şi a casat sentinţa tribunalului Cernăuţi. S-a revenit astfel asupra jurisprudenţei dela 1932 stabilindu-se că şi pensiile acordate pe baza , legii din Septembrie 1920 pot fi urmărite pentru o treime de către proprietar pentru neplata chiriei. CONTESTAREA ALEGERILOR COMUNALE D-nii dr. Lupu, Dem. Dobrescu, Slama, Savian Rădulescu şi Protopopescu, reprezentanţii candidaţilor opoziţiei în alegerile comunale au atacat cu o acţiune la contenciosul administrativ ordonanţa ministerului de interne dată la 3 Mai prin care se dispune convocarea colegiilor electorale ale municipiului Bucureşti pentru ziua de 30 Mai.. Eri a avut loc înaintea Curţii de apel sec. la judecarea acestei acţiuni interesante. ■ După desbateri lungi Curtea a rămas în deliberare până la 6 Iulie când se va rosti asupra acţiunii privitoare la menţinerea ca legală sau anularea ca ilegală a ordonanţei. scrisă toată numai de Gh. Panu. Deci aceste amintiri au fost cetite la timp de Maiorescu, Pogor, I. Negruzzi şi N. Gane cari erau in viaţă şi cariau participat la acea lectură din seara de 1 Septembrie 1872 acasă la Maiorescu. Niciunul dintre aceştia n’a desminţit relatările lui Gh. Panu. Nu l-a desminţit nici Maiorescu, nici Gane, care au scris despre „Junimea“, nu l-a desminţit nici Pogor şi nici cel mai meticulos şi mai precis dintre junimişti; secretarul perpetuu Iacob Negruzzi, al cărui spirit polemic şi sarcastic faţă de junimiştii cari n’au râmas junimişti, i-a înţepat adesea pe aceştia. Se ştie că Negruzzi a procedat astfel cu Xenopol, in amintirile sale şi chiar cu Panu pe care l-a persiflat in una din satirele sale, intrupându-l în avocatul Pătlăgică. Este deci absolut inadmisibil ca niciunul dintre corifeii junimişti să nu fi desminţit categoric cele scrise de Panu, dacă într’adevăr Panu ar fi născocit cele ce a scris despre „Sărmanul Dionis“. Dar de ce n’am face o presupunere mult mai simplă, care ar rezolva chestiunea intr’o clipă? De ce n’am presupune că A. D. Xenopol, grifonându-şi la iuţeală procesulverbal, a uitat pur şi simplu să-l treacă pe Gh. Panu, cum in alte daţii se va fi Întâmplat şi cu alţii ? * Cu privire la „belteaua amintirilor“ lui Gh. Panu, referitoare la lectura nuvelei precum şi afirmaţiunea că cele scrise de Panu ar fi „poveşti din o mie şi una de nopţi“, ne vom permite rectificări, servindu-ne de textele amintirilor lui Panu. Capitolul amintirilor referitor la „Sărmanul Dionis“ (primul volum, pag. 76—83), începe astfel: „Succesul însă cel mare pe care lau avut grupul al cărui preşedinte era d. Nicu Gane, a fost cu ocazia cetirei faimoasei nuvele a lui Eminescu, Sărmanul Dionis. Această nuvelă a întrecut ca elucubraţie filosofică, tot ce se produsese până atunci la Junimea şi dacă în ea nu ar fi limba, acea limbă frumoasă a lui Eminescu, — insă limbă cu pretenţii şi emfatică in Sărmanul Dionis, — nuvela ar fi fost considerată ca o extravaganţă a unui ascet, torturat de foame, de sete şi de abstinenţă şi slăbit prin flagelaţiuni zilnice“.. . •Cu această introducere începe Panu descrierea lecturii şi aprecierea nuvelei, şi după ce comentează diferite pasagii continuă : „Un lucru recunoscuserăm cu toţii. Recunoscuserăm cu toţii pe Eminescu cu cultul lui pentru Domnii vechi, cu entuziasmul pentru curţile vechi domneşti, cu iubirea lui pentru boerii bătrâni, sfetnicii Domnului, cu dragostea lui pentru poporul românesc, pe care şi-l figura ca creştin, ca iubind pe Domn şi tronul fără margini. Eminescu putea, in vârtejul liniilor roşii din cartea de astrologie, să-l ducă pe sărmarul Dionis in cine ştie ce mare imperiu şi cine ştie sub ce străluciţi împăraţi. Nu, el se mulţumeşte a-l duce în trecut numai cu 400 de ani şi alege din toţi Domnii, pe cel mai cuminte şi mai aşezat, pe Alexandru cel Bun. Putea să facă din Dionis un cavaler strălucit, el îl face călugărul Dan, având pentru ideea creştină dragoste, nu din cauza credinţei, ci fiindcă acea credinţă a fost in trecut credinţa poporului român". Iar ca o concluze pentru a relevai concepţia filozofică a lui Eminescu, Panu işi inchee critica şi aprecierele: „ Necontestat, că Sărmanul Dionis are o concepţiune puternică şi că este eşită dintr’un cap numai ca acela a lui Eminescu, dar e numai o concepţiune. Ca nuvelă, adică ca o descriere, ca intrare in detail, ca punere în relief de caractere, ca viaţă trăitoare, ea este slabă de tot. Se vede de departe că Eminescu nu mistuise bine ceea ce cetise şi că nu isbutise să dea Sărmanului Dionis, măcar caracterul unei nuvele fantastice“’. Prin urmare nu este chiar o... „beltea“ ! Spirit pozitivist şi logician prin excelenţă, Panu nu împărtăşea filosofia propriu zisă in cadrul unei nuvele şi — credem că nu greşim — nici fantasticul in acţiunea ei. De altfel, aprecierea lui Panu au făcut-o aproape identic, atât Pogorcât şi Maiorescu. Chiar în textul procesului verbal respectiv redactat de Xenopol şi pe care d. Torouţiu işi bazează părerea istoriografică, eronată, observăm următoarea apreciere : „Asupra acesteia, d. Pogor şi Maiorescu observă că sfârşitul şi modul deslegării nu corespunde cu caracterul întregii scrieri“. Prin urmare spiritul critic şi argumentarea logică a lui Pogor şi Maiorescu, sunt aproape identice cu concluziile lui Panu. Cu această rectificare păstrăm intactă admiraţiunea noastră pentru vastă operă a d-lui Torouţiu. D--sa face mari jertfe materiale şi depune o strădiuinţă uriaşă, unică,, şi exemplară în ţara noastră. Continuând seria începută, ne va da succesiv:istoriografia „Semănătorului“, epoca Tribuniştilor şi altele. C. Săteanu MIHAIL EMINESCU ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, 15 ani de la moartea poetului B. Nemţeanu 29 Mai 1919-29 Mai 1934 Se împlinesc 15 ani * la moartea lui B. Nemţeanu a cărui poezie variată respinge avertismentele arsenalului critic dovedind prin ,„ceasta, încă odată şi edificator, libertatea de care se bucură poetul in lumea formelor. Stihurilor lui putea să „le lipsească chiar şi prejudecată iscăliturii. Căci dovada poeziei de reală şi subtilă calitate nu se găseşte in numele înfăţişat al autorului ei. Versurile, de ar fî fost ale vreunui anonim cântăreţ ar fi călătorit şi astfel: din grai in grai, din sensibilitate in sensibilitate, dăruindu-ţi deplina încredinţare că nu se poate despărţi sensibilul de gândire şi că, Împărăţia lor nedeslipită este una şi aceea, cu toată arătarea pe rând a celor două feţe — ca doi sori — din răsărit şi apus. Şi transmiterea orală a stihurilor, ajunse populare, nu se putea să nu aibă loc. Iar după ultimul,, vers rostit, ascultătorul, dintr'un imbold ,istoric“ şi nărav, livresc, —,, daru*m toate cazurile nedelicat — s‘ar fi întrebat : cine este autorul tinerei incantaţii care pluteşte printre cuvinte? Şi mi ar fi ştiut că spiritul poetului este prezent prin poezia lui, şi că-1 ascultă alâturea, din 'Zborul cuvintelor in văzduh. ' ' “Ta i Dăi ,cu toate că poezia, şi opera lui B. Nemţeanu sunt caracteristice, ele au rămas in- -bună parte necunoscute marelui public. D. Mihail Dragomirescu a adăugat’im volumul: ,,Aitologialc „tipărit şi editura „Casei şcoalelor“, numai puţin „Stropilor de soare“, strofa încărcate de nuanţe şi durere subtilizată, precum şi de- -zvonurile unei sensualităţi chinuite şi apărute inainte de războiu-. . ......- -..AŞa-mi doream stăpâna-odinoară Ci de-am iubit mereu tot alte feţe E că'ntălneam doar farmece răzleţe Pe toate nu le-avea nici o fecioară!" Poetul care a fost un elegiac, al suferinţei sub variatele ei forme, a Întrebuinţat cu o egală uşurinţă şi libertate cuvinte din diferite domenii ale genurilor artistice. „Câţi mai ştiu, oare, astăzi■ — spune d. Barbu Lăzăreanu — că talentul lui, uineori cu fluturarea aripilor de mătase, alteori cu ritmul baterei de vâsle, a străbătut ţinuturi diverse ale poeziei, şi a fost in stare dintr'o fărâmă de noroc să clădească poeme, şi chiar îmbelşugatele dureri să şi le resfeţe cu câte un zâmbet?“ El nu s-a sfiit, nici de metamorfozele limbajului utilizat de. .umorişti şi a avut curajul să închine stihuri şi subiectelor căminului, dovedindu-se în această privinţă inovatorul unui gen. In 1907 devine colaboratorul „Convorbirilor critice". La 1908 scoate la Galaţi revista „Pagini libere“. „ . In .Lupta“ din Tulcea a scris impresionant, despre, postumele lui Eminescu. Colaborează la „Facla“ cu traduceri splendide din Lessing, Schiller, Goethe şi Heine, cu care se simţea inrudit prin umor. Germana o cunoştea de la tatăl său, institutorul Deutsch, care stăpânea nu numai limba ci şi literatura clasicilor germani. Mai traduce „Povestea unei idile“ şi o bucată a lui Paul Heyse. A colaborat la „Neamul Românesc“ sub pseudonimul Cireşeanu. Pe urmă a tradus admirabil din Baudelaire şi „Şeherezada“ după Tristan Klingsor. „De-atătea mii de ani, Şeherezada, de când iţi povesteşti feericele baliverne, gândesc că trupul trebuie să-ţi fie Ca, scândura, şi fălcile caverne". Pentru ca răsucit şi întors să-şi gândească propria-i viziune: „I0 totuşi, eu te văd, Şeherezado, tot tânără, in visu-mi, şi frumoasă" 1 Din cicia scânteetoarelor „Divagaţii In hamac“ cititorul de astăzi nu cunoaşte mai nimic, căci ele se găsesc resfirate in reviste şi ziare. I A mai scris proză şi versuri în „Flacăra“, „Viitorul social“, „Lumina“, „Renaşterea“, „Scena“, „Rampa“, „Biblioteca copiilor şi a tinerimei“. A semnat sub pseudonimele: Ion Corbu, Tedescu, Vasile Crângu, Luca Zimbru şi B. Aschenazy. Temperamentul şi construcţia poetului l-au îndemnat să cânte mai mult dragostea şi oceanul ei viu de iluzii. Dar el s-a mai cântat pe sine incălătorie („Trenul Crasna — Huşi“) precum şi în cunoscuta poezie „Galaţii“, dedicată d-lui Const. Graur, odă-satira in care blestemă cetatea mercantilă, ce va fi totuşi „păzită de cutremur, pentru că a găzduit un bard pe vremuri". Poezia şi viaţa lui B. Nemţeanu se risipesc şi se caută pretutindeni a fi în el neastâmpărate şi nerăbdătoare. El le metamorfozează fără odihnă, delicat şi in umbră, că nu le poţi surprinde mecanismul intim şi orgolios care le-a poruncit. Şi poate că această continuă schimbare şi aceste salturi în valurile creaţiei, şi-ar afla explicaţia in scurta durată a unui trup Însetat de soare, de gândul miracolului şi al mitului şi, în acelaşi timp, de carnea bântuită de deznădejdea eternei înfrăţiri cu umbrele nimicitoare ale unei morţi premature. GHEORGHE CORNEANU Un ocean, o frunte în ex. " ,, Este volumul de poeme al d-lui Virgil Caraiahopol, apărut in editura Unu. După celelalte două plachete de versuri a treia vine să îmbogăţească discreta cântare a acestui tânăr poet. Sunt poeme moderniste, unele cu o sfâşiere şi o litanie, altele străluminate de imagini suave. Şi toate la un loc expresia unei sensibilităţi autentice. A apărutnumărul pe Mai al revistei „Azi“ redactată de d. Zaharia Stancu. Colaborează: Traian Herseliu, George Gregorian, Neagu Rădulescu, Cicerone Theodorescu, R. Han, Cil. Siclovanu, Ion Th. Ilea, Petru Manoliu, Al. Robot, Isaiia Răcăciuni, Horia Stamatu, Octav Şuluţiu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Anton Helban, Horia Groza, Corneliu Albu, C. Noica, M. Rosen,kranz, Mihail Dan, V. Damaschin. Un exemplar de 120 pagini lei 10. Cărţi-reviste A apărut,„Studii de istorie comercială" vol. IV. Domnia regelui Carol I (1866-1881) de Mihail Iorgulescu. Această a patra fascicolă continuă studiile de istorie comercială apărute până acum. Se înfăţişează istoria economică a primei epoci de domnie a primului rege al României, promiţându-ni-se în fascicola următoare istoria celor mai de seamă evenimente economice de după proclamarea regelui şi până la moartea lui Carol I. , A apărut nr. 23 din „Gazeta medicală“. Director dr. G. D. Ionăşescu, cu următorul sumar: Ne tragem din maimuţă? O chestiune care nu a fost rezolvată; Avortul, cel mai mare pericol; Copilul in coloniile de vacanţă; Urmările târzii ale blenoragiei; Medicina pe timpul lui Tutanhamon; Otrăvurile la modă; Oameni Înmormântaţi de vii; Setea, cea mai tiranică nevoie; Fragi fructe plăcute şi sănătoase. Cei 7 ani de casă ai copilului. Rasa albă se sinucide! Diabetul in Spania. Cauzele apoplexiei. Viaţa in aier liber. Consultaţiuni medicale şi grafologice. ARTĂ Volum omagial, pentru Beneş Acum câteva luni s’a constituit, la Bucureşti, un comitet, sub preşidenţia d-lui subsecretar de stat Săvel Rădulescu, pentru publicarea unui volum omagial închinat d-lui Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei. • Comitetul din care fac parte d-nii Ciolac Antici şi Jean Seba, a hotărât editarea unui volum întitulat „Eduard Beneş şi Mica înţelegere". Vor colabora la acest volum şi suveranii celor trei ţări: regele Carol al II-lea, regele Alexandru şi preşedintele Masaryk, apoi cei trei prim miniştri şi miniştrii de externe ai ţărilor respective. Volumul va fi tipărit la o imprimerie din Praga atât in limba cehă căt şi in limba franceză. Neagu Rădulescu .JDragostea noastră cea de toate zilele" volumul de debut al tânărului scriitor Neagu Rădulescu se pune mâine in vânzare. Cei cari l-au urmărit pe Neagu la apreciatele şi năzdrăvanele lui expoziţii de caricaturi şi prin coloanele periodicelor, 11 vor regăsi în această carte de mare umor şi inedit, pitoresc. Volumul are peste 220 pagini şi costă 50 lei. „Meridian” A apărut primul număr al revistei „Meridian“ scoasă prin sârguinţa d-lor Ion Mihăescu, Tiberiu Iliescu şi Const. I. Manea. „Meridian" vede lumina zilei odată pe lună intr’o formă care ar putea fi invidiată de aproape toate celelalte reviste. Primul număr cuprinde versuri, esseuri, fragmente de roman, critică literară, etc. datorită semnăturii d-lor Mihai Florida, Const. I. Manea, M. D. Ioanid, Tiberiu Iliescu, George Fonea, Ion Dongoiozi,Eugen Constant, M. Mihăescu, etc. „Meridian“ aduce lucruri bune şi mult mai multe promisiuni. Conferinţe D. Pascal Toncescu, fost deputat va vorbi Miercuri 6 Iunie 1934 ora 9 seara în sala Fundaţiei Dalles despre: ,,Politica naţională a petrolului“. Asociaţia intemeetorilor liceului seral „Sf. Sava” Sâmbătă 26 Mai a avut loc la Liceul Gh. Lazăr din Capitală constituirea Asociaţiei întemeietorilor liceului seral Sf. Sava. D. prof. Scarlat Demetrescu a arătat că Asociaţia va sprijini menţinerea şi reorganizarea liceului seral la care să poată învăţa carte toţi acei tineri cari n’au avut mijloace să Înveţe la vreme. Rezultatele realizate până acum de Liceul seral care a dat mai multe serii de licenţiaţi universitari sunt o dovadă căaceastă şcoală trebuie să existe şi un viitor. S’a dat apoi citire actului de constituire şi statutelor asociaţiei. Au fost apoi aleşi preşedinte , prof. Scarlat Demetrescu şi membrinii: prof. dr. Gh. Coman, prof Sterie Enăchescu, prof. Gh. V. Constantinescu, prof. Jean Teodorescu prof. Iacob Garabet, prof. N. I. Russu, avocat George C. Ionescu, Nie Iacob, Nie. P. Georgescu, avoca Const. Dron, avocat V-le Pecek , Petre Ianculescu. y! t.; •- ’ ;i ]• BARBU NEMTEANU,.* Comedia umana Anticiclonul Oricât aş locui in Capitală şi , chiar dacă aş domicilia in turnul spalatului telefoanelor, sunt şi rămân, iremediabil, un rustic. •„ In fiecare dimineaţă mă scol cu cic şi cu spaimă de agricultor de parcă toată averea mi-aş fi vârât-o în însămânţările acestui an. Nu am chermănat totuşi nici o palmă de pământ. Am insă o grijă agricolă de par'că aş fi asociat cu toţi cultiva- torii din România.- Aşa fiind, vă puteţi închipui cu ce strângere de inimă am trecut prin zilele acestea de secetă. La început am procedat cu cercetarea probabilităţilor de ploae după datinele strămoşeşti. Mă Uitam la cer. Silogismul meu era simplu: dacă ■nu sunt nouri, nu plouă. Ştiinţă nu a răsturnat încă acest adevăr. Mai moştenisem şi un vag simţ al vânturilor cari aduc ploae. Seninul invariabil m-a exasperat. De aceia, în desnădejde, am căzut in cursa prevestirilor ştiinţifice. Am început să citesc, cu dicţionarul in mână, buletinele zilnice asupra timpului. O bucată de vreme, m'a dispus fiindcă anunţa ploi. Buletinul are, ca şi domnul Vaida metoda persuasiunei, aplicată insă la natură. Am ieşit câteva zile foarte mândru cu umbrela de ploae pa antebraţ. Ceilalţi pietoni, care nu erau la curent cu prevederile ştiinţifice, nu ştiau nimic. Erau ignoranţi şi senini. Imaginaţia nu poate suplini „ştiinţa". Credulitatea mea avea die scop să stimuleze ştiinţa, să o încurajeze, să-i dea prestigiu. N'am izbutit. Din contra, cu cât scădea depresiunea în atmosferă, cu atât creştea in mine. După trei zile am ieşit, iarăş fără umbrelă. Pe când însă ceilalţi ieşeau la fel din cauză că vedeau cerul senin, eu ieşeam, ştiinţific, din cauză că ştiam precis că anticiclonul rusesc nu cedează“. Oamenii pe lângă care treceam habar n'aveau că încă un mare dezastru ne vine tot din partea Sovietelor, adică de acolo de unde, ne venea lumina, altădată, pe când soarele făcea astronomie pură, și nu se dăduse prin Răsăritul lui simbolic la propagandă subversivă. Mi-a rămas de-atunci în minte comunicatul frontului aerian şi stratosferic, prin care se anunţa resistenţa sovietelor, întotdeauna aşa de bine pregătite: „Anticiclonul rusesc nu cedează“. Această tristă situaţie ar fi fost totuşi suportabilă, graţie sistemului nostru de alianţe, care trebue să , fie complect, adică nu numai pe pământ şi pe apă, ci şi un aer. Iată însă că situaţia e mult mai gravă: „cicâ România e înconjurată de anticicloni“. Trebue să mărturisesc că nu ştiu precis ce-i aceia un anticiclon, dar, orice ar fi, ştiu din experienţă că de nimic nu-i bine să fii astfel înconjurat toată imprejur. I Constat cu melancolie soarta pa- triei mele al cărei destin greu a fost ■ ca veşnic să se simtă înconjurată, ■ in vechime de inamici, iar acum de ■ arttibicl’oni... O ideie directă despre anficiclon nu am avut înainte de a urma şcoala aceasta de meteorologie. Nici acum nu mi-o pot face decât prin analiza cunoştinţelor mele anterioare şi primitive. Ştiam, de pildă că un ciclon este ceva foarte rău. In, mintea mea semana cu o revoluţie atmosferică. Auzisem de cicloni in Florida şi Japonia. Mă îngrozisem la cinenia■ tograf de ceiace este in stare să facă un ciclon. Prin logică filologică, eram deci ‘i înclinat să cred că tot ce este anticiclon, adică iu contra ciclonului, care-i catastrofal, trebue să constitue o mare binefacere. Se vede insă că în ştiinţa aceasta atmosferică, logica şi filologia nu au, nici iar, înţeles. Şi ciclon şi anticiclon este o nenorocire. Depinde numai de unde cedează şi de unde persistă. Am vedi impresia că dacă agricultorii ar şti istoria aceasta cu anticiclonii nu ar mai sămăna nimic — ceia ce dovedeşte că de cele mai multe ori fericirea omului vine din ignoranță. Demostena Botez Noui legi promulgate S-au promulgat următoarele legi speciale: Legea de acordarea unei pensii viagere de 2.000 lei dnei Maria Murafa; Legea specială pentru autorizarea judeţului Botoşani să contracteze un împrumut de 15 milioane lei pentru reîmpietruirea şoselelor şi refacerea podurilor; Legea prin care judeţul Constanţa a fost autorizat să contracteze un împrumut de 20 milioane lei pentru repararea şoselelor, în special şoseaua Constanţa-Mangalia; ; Legea pentru autorizarea oraşului Urziceni să contracteze un împrumut de patru milioane lei cu afectare pentru pavarea străzilor; Legea prin care oraşul Vaslui a fost autorizat să contracteze un împrumut de cinci milioane lei pentru lucrări edilitare; Legea de autorizare a judeţului Teleorman să facă un împrumut de 20 milioane Iei spre a construi nouă localuri de şcoală, biserici şi primării; Legea specială pentru autorizarea judeţului Caraş ca să contracteze un împrumut de 25 milioane lei afectaţi pentru spitalul judeţean şi reparare de poduri şi şosele, cum şi construirea şi repararea, şcolilor, bisericilor şi caselor naţionale; Legea prin care oraşul Bazargic a fost autorizat să facă un împrumut de 30 milioane lei spre a face aprovizionarea cu apă, electrică şi pavarea străzilor; Legea de autorizare a oraşului Leova-Cahul să contracteze un împrumut de 1.300.000 lei pentru uzina electrică. Tratative navale intre Japonia şi Anglia TOKIO. 29 (Rador). — Guvernul japonez a trimis ambasadorului săli la Londra instrucţiuni să accepte propunerea făcută de guvernul britanic de a Se începe conversaţii navale preliminare, înainte de conferinţa care urmează a avea loc anul viitor. INFORMAŢII Joi la amiază vor înceta cursurile tuturor liceeiiar şi gimnazii lor de băeţi şi fete din întreaga ţară La 5 iunie vor începe examenele de fine de an. Epuizându-se ediţia I din „Codul conversiunei” al d-lor Eugen Petit, Const. A. Stoeanovici, Alex. Alexandrini, Alfred Androniu, Eugen. A. Barasch, editura „Adevărul” scoate o a doua ediţie complectată, în special în partea privitoare la comercianţi şi industriaşi, cu comentarii speciale pentru teritoriile alipite, cu nouă calcule şi tabele de amortizare precum şi cu regulamentul comentat. În vederea unei expediţii mai prompte, cei doritori să-şi procure noua lucrare, sunt rugaţi a se adresa de pe acum editurei „Adevărul”. Irn legătură cu articolul „Spiritul de ilegalitate” apărut în „Adevărul“ de om, în carese comenta o nenorocire întâmplată la o vânătoare ilegală, — d. Mahalescu-Strunga, subsecretar de stat la^ domenii, ne aduce la cunoștință că o astfel de vânătoare n’a avut loc. Totul se reduce la o simplă escursie, cu care prilej -directorul pescăriilor dela Brăila — mutând o pușcă de pază de pe o bancă pe alta — a determinat descărcarea armei care l-a rănit. Ministerul de finanţe a hotărât convocareaeu începerea de la 20 iunie ‘C. a coomisiunilor de apel pentru judecarea apelurilor fiscale făcute contra impunerilor, reportate pe exerciţiul in curs,,precum şi impairing impunerilor, stabilite de instanţele speciale1. ----------"1 * Accidentul de automobil din jud. Cernăuți 0 li^I^'^MsTOAinIAI'lNTR’ORÂPA I CERNAUTTL -2&.-i-IB' apropierea comunei Opuișeni, din judeţul Cernăuţi, s’a produs ori după amiază tin grav accident de automobil. Din Cernăuți, plecase mașina cu No. 88, condusă de proprietarul ei, comerciantul Jaglom. In mașină se mai găseau și alte patru persoane. In apropiere de comuna Oprişeni, după ce trecuse podul, s’a produs accidentul. Frâna automobilului defectându-se, acesta s’a prăbuşit intr’o râpă adâncă de 5 metri. Automobilul a fost complect sfărâmat. Comerciantul Jaglom s’a ales cu răni grave. Celelalte persoane au scăpat ca prin minune cu viaţă, alegându-se numai cu o spaimă cumplită. Rănitul a fost transportat cu o altă maşină la Cernăuţi unde i s’au dat ajutoare medicale. _______—■—ME»» . Misiunea belgiană in vizită pe Valea Prahovei SINAIA, 29. Azi dimineață la ora 11,30 a sosit în localitate, venind cu automobilele din Capitală misiunea belgiană, care este însoţită de d. Djuvara, ministru plenipotenţiar şi d. maior Mihăilescu aghiotant regal. Aci au fost întâmpinaţi de d. Lipoveanu, şeful poliţiei. Distinşii oaspeţi au vizitat castelele Peleş, Pelişor şi Foişor, mănăstirea cumuzeul şi mormântul lui Take Ionescu. La ora. 1 d. a. au luat dejunul la restaurantul hotelului „Caraiman”, şi după ce au vizitat oraşul au plecat pe la ora 4 de amiazi spre Câmpina. Ancheta In jurul neregulelor de la aviaţia ciilă Cercetările instituite de parchetul militar in jurul neregulelor recent descoperite la direcţia aviaţiei civile din ministerul armatei, continuă intens, [ precum am arătat, primele inevestigaţii întreprinse in cauză de magistratul instructor au avut ca principal obiectiv lămurirea unor nereguli săvârşite de câţiva funcţionari ai suscitatei instituţii cu prilejul cumpărării unui automobil. I se pare insă că cercetările pornite înn această direcţie au avut darul sa scoată la iveală şi alte nereguli, privind operaţiunile de încasare ale direcţiei aviaţiei civile. In acest sens, magistratul militar delegat de parchetul militar a pornit noi investigaţii. In legătură cu cercetările ce se fac au fost elicitaţi la cabinetul de instrucţie cainformatori d-nul Radu Irimescu, subsecretar de stat al aerului, Olănescu, comandantul aeroportului Constanţa, Dessandre, subdirector in direcţia aviaţiei ci-vile, intend, căp. Rizsescu, intend, a căp. Georgian, căp. aviator Popa, e şef-contabil Georgescu şi alţi funcţionari din direcţia aviaţiei, care au dat importante relaţiuni pentru - .bunul mers al instrucţiei. Dn cursul zilei de azi vor fi audiaţi alţi informatori la cabinetul de instrucţie.