Adevěrul, iulie 1934 (Anul 48, nr. 15479-15507)
1934-07-01 / nr. 15479
Pagina 2-a levi sub mediocri chiar în cursul superior. S’a ajuns ca într’o şcoală de elită, cum trebue să fie liceul, elevii buni să fie o excepţie şi în foarte multe licee jumătate din numărul elevilor corijenţi şi repetenţi. Ce vor putea face examenele în această situaţie? Un control mai riguros? Nu înţelegem atunci ce face profesorul intr’un întreg an, ca să nu poată selecţiona cu destulă siguranţă pe elevi. Să fie destinat ca o sancţiune ultimă pentru elevii cari şi-au mascat cu abilitate inactivitatea în timpul anului? Este adevărat că, dacă elevii constată că profesorul examinează o singură dată pe un trimestru, nu se prea întrec să înveţe în limitele acestui timp şi lecţiile când vor fi alţii examinaţi. E prea crud insă să lăsăm să se exercite această sancţiune finală, când nu putem cere copiilor, — plini de semnificaţia prezentului — prevederea acţiunilor lor, ca unui adult. Pentru a evita aceste hiatustiii în cunoştinţele elevilor, nu examenul e remediul natural, ci participarea a cât mai mulţi elevi la o lecţie, interogaţii mai dese, ceea ce evident pretinde, ca o condiţie indispensabilă, reducerea efectivului claselor la 20—30 elevi. Să ne bucurăm oare că şi elevii mai leneşi se trezesc uneori să înveţe pentru examen? Depinde de calitatea cunoştinţelor şi obiceiurilor de muncă ce dorim de la elev. E foarte legitim ca un profesor să se întrebe cum rezolvă cazul unui elev care nu participă deloc sau foarte slab la munca organică a unui an şcolar şi dovedeşte numai la examen putinţă de efort. Dacă a ştiut, trebue să i se dea notă de trecere, căci nota nu poate fi decât un echivalent numeric al răspunsurilor şi este falsă orice notă care depăşeşte o situaţie, conţinând în ea considerente exterioare sau subiective răspunsului. Dar nu se cultivă oare prin aceasta un obicei rău, obiceiul aproape naţional de a lăsa lucrul pe ultima oră, nu se ajută individul care soluţionează totul prin improvizaţii? Intr’o şcoală cu examene prea numeroase, elevii ajung să înveţe pentru examene, ca şi studenţii care prăpădesc 11 luni din an şi învaţă o lună înaintea examenelor. Pentru cei ce n’au învăţat la timp, examenul nu aduce nimic temeinic. Cercetările puterii de achiziţie şi conservare ale memoriei au arătat clar că scopul învăţării nu este indiferent, că altfel învăţăm ca să ştim odată, în vederea unei ocaziuni, zisă aici examen, şi altfel se structurează materialul când învăţăm ca să ştim oricând sau pentru valoarea lucrului în el însăşi. Elevul, care încearcă să-şi apropie cunoştinţele in modul acesta precipitat, are uneori incontestabil o capacitate mare de fixare memorială imediată, un fel de euforie a memoriei sub influenţa emoţiei. Memoria lucrează ihlăţuind materialul întocmai ca tentaculele unei caracatiţe. Pentru această categorie de elevi, examenul e o aventură, în care joacă ultima carte. Nu ne va convinge nimeni, indiferent de rezultatul examenului, că acest deplorabil „chauffage“ are vreo valoare educativă. Ceea ce a învăţat in modul acesta nu se va incorpora niciodată structural in evoluţia intelectuală a acelui elev, ce este repede învăţat, repede se uită — spune un adagiu francez -f, căci nu intervine nici Un proces de măturaţie fiziologică, de fixare organică a substanţei Cerebrale. h/' r S’a mai zis că examenul îndeplineşte o funcţiune de sinteză. Evident acesta ar fi al doilea caz al elevilor conştiincioşi din timpul anului, cari au ce sintetiza. Cunoştinţele învăţate odată ar cere de la aceştia un efort mai mic de reinvăţare, deci el ar dispune de timp pentru a selecţiona. Dacă pentru elevii din prima grupă, examenul are oarecum o utilitate, indiferent dacă mâine vom avea dintre ei studenţii atât de găunoşi, cari nu se opresc prin biblioteci să adune ceva cu munca lor proprie, ci rezumează cursurile profesorilor in vederea examenelor, — pentru elevii din a doua grupă examenul — sub forma lui actuală — este nu numai inutil, dar chiar primejdios. El aduce o desorganizare, o pervertire a cunoştinţelor adunate metodic în timpul anului. Dacă un elev bun se formează metodic lecţie cu lecţie, mai interesează oare ca la un moment dat el să aibă gata la dispoziţie toate cunoştinţele? Orice individ selecţionează, am zice subconştient, acele date care sunt în sensul construcţiei lui, intereselor şi orientării sale personale, aşa ca, după această elecţie, a actualiza din nou fazele primitive ale unui proces psihic, reînviind toate cunoştinţele, înseamnă să nu mai laşi niciodată individului liniştea să meargă pe drumul personalizării şi să-l tiranizezi mereu cu eforturi de memorie. Geace e important un liceu este exerciţiul intelectual, lărgirea capacităţii de înţelegere, deprinderea de a lucra sistematic, nu dovada de a-ţi arăta cât mai rapid cunoştinţele, cum, se scot trupele la un semnal de alarmă. Cât despre sinteza examenului, intradevăr un fel de sinteza şi anume una din cele mai nenorocite, sinteza trebue s’o conducă profesorul prin câteva lecţiuni îngrijite, special rezervate. Numai profesorul poate să-şi fixeze câteva probleme centrale un fel de pompe aspiratoare, in locuri bine alese, care să absoarbă restul de cunoştinţe. Aceasta nu înseamnă că elevul va învăţa, repetând câte 5 lecţiuni, in loc de una. S’ar încurca astfel puterea de întrebuinţare cunoştinţelor in fiecare elev, priceperea lui de a-şi lărgi spiritul, întrezărind aplicaţiuni nouă, in legătură cu ce-a învăţat. Singur, la examen, elevul n’are când să îndeplinească această organizare a materialului şi nu orice materie se pretează la aceasta. In învăţarea prea apropiată, când examenele se succed zilnic aproape, nu există timp şi nici ocazia cea mai favorabilă, ca elevul să construiască scheme, relaţii sau puncte de reper, prin care să se unească cunoştinţele şi să se elaboreze in sisteme logice uşor de reţinut, faţă de care elevul să poată lua mai uşor o atitudine personală. Cel mult dacă examenul ar constata sensul pe care l-au luat cunoştinţele în structura elevului, dar aceasta e ceva vag şi nu se poate aprecia cantitativ. Şi apoi poţi descoperi asemenea Întrebări pentru 40—50 elevi şi nu vor protesta toţi că întrebi lucruri nouă la examen, când nu-i mai arde nimănui să creeze? Mă miră că nu auzim Cuvântul medicilor şcolari, cel puţin pentru clasele IV şi VII, unde presiunea examenelor durează o lună întreagă. De ce examen de finele anului la Clasa VII-a, când orice absolvent al liceului va da şi examenul de bacalaureat? Nu se impune oare o exagerare a efortului, o încordare nervoasă tocmai într’o perioadă, când legile desvoltării la copil şi condiţiile de anotimp îngreuiază muncă? Nu e oare începutul verii, prin execelenţă, timpul de creştere al copilului? S’a zis că examenul aduce o envulaţie şi este tocmai un prilej de afirmare al elevilor buni. Ca şi CUSP elevul bun este Un cal de rasă, pe care ii arăţi la hipodrom, sărind cât mai multe obstacole. Vor fi fiind părinţi măguliţi, cari asistă la examene cu psihologia proprietarilor de grajduri, dar sunt şi părinţi necăjiţi, cari îşi cred mai incapabili copiii decât sunt ei la o muncă adevârată. După cum sunt elevi, cari se supraestimează, fiindcă au ieşit din încurcătură prin câteva răspunsuri prompte, dar şi mulţi alţii cari trăesc pe nedrept sentimente de inferioritate. Au suficient timp de afirmare elevii cei buni în interiorul unei clase şi-l au nu individual, sau în concurenţă acută cu ceilalţi, ca la un examen, excitaţi şi de prezenţa publicului, ci in comunitatea de muncă a clasei, in care elevul slab învaţă de la Cel bun. întrecerea exagerată între elevi a fost părăsită in şcoala modernă, ca fiind contrară realităţii sociale in care aşteptăm maipuţin dela omul izolat, decât dela individul organizat- social. * In concluzie, să se considere exameneie de anul acesta ca o experimentare numai, asupra căreia să se ceară părerea nu numai a profesorilor şi medicilor, dar şi elevilor mai buni din cursul superior. Fiindcă nu ne îndoim că ele au pornit din bune şi sincere intenţiuni pentru şcoală, rămâne de văzut dacă ele sunt cele mai bune mijloace de selecţiune. Combaterea examenelor nu exclude nevoia de selecţiune, adresa d-lui prof. Serban lonescu, stil care trebue să intre adânc în sân- I Miron Costin No. 14, loco. Secretarul cursurilor și in acest an, vâriti'4- să ne pronunțăm, personal, atuhei prof. I. Lăncrăjan, - v v' : conferințele vor fi des voltate in jurul proBfemiei !: ‘ EdUiediiS'lihdfetului, hotărit corrtra examenelor ,la cursul inferior. Materiile SCSMtY Mffila_ mentale __ româna, matematica, etc., — se bucură de ore suficiente, ca sa se desvolte normal, în nici un caz, două serii de examene, unul după altul, cazul claselor IV și VII, unde măsura ajunge barbară. Pentru cursul superior, dacă nu se renunţă la examen, el să nu fie ceva aparte, cu notă proprie, ci să se înglobeze în munca trimestrului ultim care să fie definitorie in stabilirea mediei. In trimestrul al IlI- lea, să se facă coordonarea şi sinteza la fiecare materie, in cel puţin 10—15 lecţiuni. După această sinteză, să se dea lucrarea scrisă pentru ultimul trimestru şi o examinare orală, cu întrebări in sensul in care s’a făcut organizarea cunoştinţelor. Cu alte Cuvinte, examenul să nu fie Un efort deosebit, ci Înglobat in activitatea anului şcolar. Prin aceasta, credem că ar dispare multe din desavantagiile lui, păstrând unele caractere bune. Idealul ar fi insă să favorizăm munca ordonată şi să credem cât mai puţin în aceste sgomotoase, dar goale, probe ale ştiinţei cuiva.Căci să nu se uite: oricât de perfecţionat ar fi, examenul are vicii fatale. Alex. I. Bogdan profesor mia, privit din turnul Ştefania, are aspectul unor grămezi de cutii aşezate unele peste altele şi formând întocmai ca la Bucureşti în mod foarte neregulat 3, 4, 5 şi 6 etaje, într’o seară, pe la orele zece ieşisem de la Operă, şi pe alte vise m’am întâlnit cu Nae Costache Câmpineanu care în momentul acela dialoga în franţuzeşte cu un neamţ din Wisbaden. In seara aceea, lumina electrică fusese stinsă, căci luna aproape de slava cerului luminau giorno şi firmamentul şi Karlsbadul. Aveam în faţă un tablou extraordinar de impresionant, între balustrada cheiului şi partea laterală a colonadei Mühlbrun, era o splendidă defilare şi in acelaş timp şi o elegantă procesiune; îmi răsună şi acum în ureche sgomotul mersului ritmat pe nisipul aleei, simfonie produsă de apariţiunea a sutelor de femei de pretutindenea. Toate aceste fantome erau costumate în decoltate rochii de mătase neagră. Gâtul, bustul şi braţele fiecărei femei să m’au impresionat sutele de perechi de ochi şi diversele profile din toată Europa şi din cele două Americi. Sculpturi animate, de toate formele şi de diverse nuanţe veniseră la isvoarele de reparaţie efemeră a complicatului organism uman. La muzeul din Karlsbad am văzut pahare decorative, greoaie, baroce strânse acolo de patru secole. Sute de mii de guri suave au sorbit apa miraculoasă. Câmpineanu şi cu neamţul tot nu isprăviseră conversaţia! — Domnule Goltz sunt foarte vesel că ţi-am făcut cunoştinţa, dacă te ocupi de animale, trebue să fii un om superior, un suflet de elită, îi zise Nae Costache. — Ce fel de animale aveţi? îl întrebai eu pe neamţ. — Şoareci şi Încă şoareci dresaţi, îmi răspunse domnul Goltz într’o franţuzească foarte teutonizată în pronunţare. — Nae Costache, la revedere, pe mâine, am destul de furcă cu sprudelul ca să mai pot auzi vorbindu-se şi de şoareci, spusei eu, mi pasul. Dar animalierii au început să umble mai repede aşa că mergeau continuu la spatele meu încât fără să vreau le-am auzit conversaţia Întreagă. — Am contat mult pe teatrul de varieté din Karlsbad programul insă este supra-încărcat şi pentru Iulie şi pentru August; la toamnă am angajamente în ţările nordice, zise neamţul. — Dar pentru la iarnă? îl întrebă Câmpineanu, dacă nu ai nici în Nord nici în Occident, ocazia de a-ţi arăta şoarecii, vino în Orient, în România, în Bucureşti. — Bucarest se află în Turcia Asiatică? ii întrebă neamţul. — O! nu nici de cum, răspunse Nae Costache şi sub lumina generosului satelit al pământului întinse harta căilor ferate din Europa şi cu un deget arătă dresorului de şoareci, vechiul regat român: uite domnule Goltz aici este Viena, e! dela Viena la Bucarest n’ai de făcut decât 24 de ore însă cu şnel-zug acolo, avem trei teatre mari de variété şi un In Septembrie, Câmpineanu sosind în Bucureşti s’a dus la Coloseul Opler şi a vorbit atât cu directorul Cozor cât şi cu impresarul Bordán. Totul a fost aranjat. Neamţul a primit la Wisbaden o telegramă prin care i se anunţa că de la 1 şi până la 31 Decembrie are un angajament sigur. Gajul însă nu i se fixase. Era nevoe de o repetiţie generală a trupei. Eu nu am fost la această repetiţie nici amicul meu alimanierul. Am fost însă informaţi de directorul Coloseului Opler că şoarecii fac minuni. La premieră era o lume nebună ca in Joia Moşilor. Toate lojile şi stalurile au fost vândute cu câteva zile Înainte de premieră. Se lipise pe zidurile Capitalei tot felul de afişe colorate şi cu ilustraţii făcute de Jiquide-Tatăl. Un băiat al d-lui Goltz, in livrea roşie, vindea prin sală cărţi poştale cu fotografii de şoareci în poziţii verticale, făcând sluş ca focşii. Toată lumea aştepta cu nerăbdare producţia, rozătoarelor, voce şi fără nici un farmec; în sală s’a făcut o tăcere de cimitir. Numărul al 14-lea era al şoarecilor. La ridicarea cortinei orchestra a început execuţia cadrilului din Le grand Mogol, şoarecii erau înşiraţi pe două rânduri, neamţul cu’o cravaşe în mâna dreaptă a făcut un gest, apoi a dat un ţipăt; deodată s’a produs o consternare generală în toată sala, apoi a urmat o panică. Rozătoarele au stricat rândurile, pornind într’un galop turbat printre culisele din stânga şi de acolo printr’o uşe deschisă s’au răspândit prin toată gradina Coloseului Opler. Neamţul a căzut leşinat, căci, un mare scandalagiu al Capitalei, venise la acest spectacol, având intre palton şi haină o pisică de Angora pe care la ridicarea cortinei într’o secundă a asvârlit-o pe scenă, printre cele două plutoane de şoareci dresaţi. Alex. Obedenaru D. d’Ormesson la Cluj CLUJ, 28. Astă seară a sosit in localitate ministrul Franţei la Bucureşti, d. d’Ormesson. Ilustrul oaspe a fost salutat pe peronul gării de d. dr. Eugen Dunca prefectul judeţului, dr. Nicolae Drăgan primarul oraşului, dr. Emil Racoviţă profesor universitar, Aurel Vlad etc. Ministrul Franţei va rămâne la Cluj până mâine seară. D-sa va înmâna legiunea de onoare în gradul de comandor d-lui Vaida Voevod, care după cum se ştie a fost decorat de către guvernul francez. Inmânarea decoraţiei se va face in cadrul unei recepţii, care vă avea joc mâine după amiază la consulatul francez local. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Max Pallenberg A murit unul dintre cei mai mari de, nu făcea decât să amplifice, să Comedian făi timpului. Plâsmuitor potenţeze această prostie creatoare fabulos de tipuri, technician superior al scenei, virtuoz al graiului, Max Pallenberg, mort zilele acestea, într’un accident de avion, ridicase arta actoricească la un nivel intelectualizare şi rafinament atât de încordat, încât orice spectator îşi dădea seama că, imediat după această tensiune, un pas peste acest summum de concepţiune şi construcţie savantă, trebue să urmeze prăbuşirea haosul, nefiinţa. Pallenberg, mutat în regia lui Max Reinhardt, la fel ca şi nu mai puţin celebra lui soţie, Fritzi Massari, excela în rolurile convenţional socotite drept comice. Insă actorul acesta prodigios dădea caracterului comic ătâta umanitate şi simplitate, incât te podideau lacrimi de înduioşare în faţa situaţiunilor celor mai groteşti pe cari le înfăţişa el. Grotescul devenea, în jocul lui Max Wallenberg, o expresie gingaşă, ridicolul un accent de înţelepciune umană, hilariantul, o tânguire naivă şi blândă, care, în primul moment te oprea să faci. Creaţia mare, definitivă, inimitabilă a carierei sale rămâne, fără Îndoială „Der braue soldat Schweyk“, după celebrul roman al lui Jaroslaw Hajek. E greu de imaginat ca cineva, care l-a văzut pe Pallenberg, in această piesă, să uite vreodată figura aceea covârșitoare de „profesionist“ al candorii, de victimă a oamenilor și a prostiei proprii. Prostia soldatului Schweyk ? Aproape că nici nu mai apărea ca o țară in tipul prezentat de Max Pallenberg, ea fiind un sens suprem Pallenberg știa să fie caraghios cu o haturaleţă şi o onestitate care te sguduiau. Se plimba pe scenă, posedat de frământările firii sale sucite, cu conştiinţa că plăsmueşte, în acel moment, o minunată formă de viaţă. In fiecare modulaţie a glasului — vast instrument de inflexiuni, şoapte şi intenţii nemărturisite — ţipa omenia insului care are ceva de spus. Şi, în adevăr, Pallenberg ştia să-şi contureze astfel fraza, sa-i dea un asemenea colorit şi nuanţare, incât, în indiferent care punct al ei, să fie un mesaj, să conţină un semn de apropiere, de cordialitate, de emoţiune, împrejurările tragice ale morţii acestui actor stau intr'o bizară legătură cu existenţa lui tumultoasă. Pallenberg era un etern ,agitat, neputând sta niciodată locului, nu numai pe podium, dar şi în viaţa lui particulară. Juca in aceeaşi săptămână in maimulte centre europene. Astăseară, la Praga, mâine la Berlin, poimâine la Bruxelles. Ii plăcea chiar să ajungă totdeauna — cu avionul — la locul destinat, cu câteva clipe înainte de începerea spectacolului. Aşa, numai ifcitr o continuă trepidaţie, reuşea el să se transpună, iute şi perfect, in cadrul eroului de pe scenă. Şi din nervozitatea anterioară nu rămânea decât acea vibraţie continuă, tragică a omului urgisit, care solicită Înţelegere şi participare. Comedian de viguroasă formaţie intelectuală, simfonist al verbului, Virtuoz al gestului şi fimmei, Max Pallenberg ia cu sine un mormânt de viaţă o „Weitanschuung“, o vii- una dintre cele mai complexe extste exemplară. Şi faptul că presii ale artei actoriceşti. Teatrul Schweyk era necunoscut, batjoco- pierde enorm prin dispariţia acestui de superiorii săi, puşi din cauza tuterei lui, în situățiunile cele mai absur- TVTV-wtIitDEA Cursurile universităţii populare Iteaiţu" In anul acesta cursurile 'Universi-' La 10 iulie d. prof. universitar V.taţii populare „Mănăstirea Neamţu“ , Ispir, despre: Misionarismul tinese vor deschide in ziua de 8 iulie a. c. I retului creştin, în sală Seminarului, in prezenţa episcopului Nicodin, stareţul mănăstire, a membrilor cercului socialcreştin „Solidaritatea“, a studenţilor aflători in colonie la această mănăstire şi a publicului vizitator. Cursurile vor Urma până la 15 August c. Pentru orice informaţie a sea La 12 Iunie d. prof. I. Lăncrănjan, despre: Idealul educaţiei creştine. La 15 Iulie d. prof. P. Petrescu, fost secretar general, la instrucţii despre: Democratism şi educaţie. La 17 Iulie d. prof. Jean Moruzi, despre: Responsabilitate şi educaţie. La 20 Iulie d. arh. G. cantacuzino, despre: Elementul estetic in educaţie. La 1 August d. prof. Stefânesci, despre: Realizările artei creştine la mobilarea sufletelor. La 5 Aügúát di -G.. M, îvanov, zia- ŢisI, dSSPrp.. fytiUWtiß ateistă.* f|4 neretului in Rusia-Sovieticâ. La 8 August pr. prof. universitar P. Vintilescu despre: Cultul in educaţia tineretului. Numele celorlalţi conferenţiari se vor anunţa Ulterior. Toţi d-nii conferenţiari vor putea avea unele înlesniri de deplasare şi întreţinere la mănăstire. După cuvântul de deschidere al preşedintelui d. prof. dr. Ştefan Bogdan, va urma conferinţa d-lui Şerbah Ionescu, prof. universitar, asupra: Educabilităţii in lumina ştiinţei şi concepţiei creştine. Vor urma apoi: »! ChroşuEa despre tratamentul artritismului A apârut lucrarea „Tratamentul artritismiului şi scoaterea nisipurilor de la ficat şi rinichi prin cura cu apa de Căciulata la „Izvor“ ele d-rul Gr. Nicolau, fost medic diriginte al staţiunii Câlimăneşti, Căciulata. 40 lei exemplare, la toate librăriile. PremiileIonel N. BANCA ILIESCU S. A. ca administratoare a fondului „Ionel N. .Iliescu“ publică Concurs pentru acordarea a două premii în valoare de câte 10.000 lei fiecare. Solicitatorii trebuesc să întrunească următoarele condițiuni: 1) Premiul întâi de 10.000 lei se va acorda celui mai bine clasificat la diligenţă şi purtare dintre absolvenţii români ai Şcoalei superioare de comerţ din Cluj care s-a dedicat comerţului practic şi exercită comerţ pe cont propriu având firmă înregistrată. 2) Premiul al doilea tot de 10.000 lei se va acorda acelui medic român care a publicat in cursul anului 1933 cea mai bună lucrare despre maladiile de oase de felul „POT“ de care a suferit defunctul in viaţă. Solicitatorii vor înainta cererile însoţite de dovezile cerute direcţiunii Băncii Iliescu S. A. din Cluj până la dată de 1 August 1934. Se notează că premii de acest fel se acordă în fiecare an. Acordarea premiilor se va face de către Direcţiunea Băncii, care va cere avizul Direcţiunii Şcoalei superioare de comerţ din Cluj şi unei comisiuni de medici. Iliescu“ ADEVĂRUL Torsul Simu Aşa se numeşte cartea de o neobicinuită eleganţă, şi însemnătate pe care a pus-o in mâinile iubitorilor de artă de d. H. Blazian. Torsul Simu este Un studiu amplu al unui splendid granit egiptean reprezentând un fragment de statuetă feminină. Asupra acestui tors care, după toate probabilităţile aparţine preotesei Sais, a scris minunate observaţii prof. Günther Roeder in volumul omagial tipărit cu ocazia recentei aniversări a marelui arheolog F. L. Griffith. D. H. Blazian a subliniat meşteşugit Valoarea celui mai de preţ exemplar din colecţia muzeului Simu. Cărţi-reviste Au apărut: Mouseion No. 1-12 pe 1934; Das Leben der Milionare de H. Liepmann; : ■ Gescheute der rumänischen Literatur de C Loghin şi S. Df immer; Staţiunea de ameliorarea plantelor şi controlul seminţelor din Cluj de prof. N. Săulescu; Partidele politice din România — Istoricul şi programele lor, de Const. Gr. C. Zotta; Cambia, biletul la Ordin şi cecul de Stelian Ionescu, Paul Demetrescu şi I. L. Georgescu; Revista penală, 1934 No. 3; Familia, revistă lunară de cultură din Oradea, an. I No. 3; Revista de drept public, an. IX No. 1—4; Repertoriu de drept administrativ, an. II No. 22. Două broşuri pentru combaterea tuberculozii “. dr. S. Irimescu, director general al „Societăţii pentru profilaxia tuberculozei“ şi secretar general al „Ligii contra tuberculozei“ a publicat două broşuri. In una din ele „Liga naţională contra tuberculozei, se ocupă de programul de lucru al acesteia, arătând căror nevoi ar trebui aceasta să răspundă, după cum rezultă din cercetările şi statisticele tuturor ţarilor. Nevoile cele mai urgente sunt mărirea numărului de dispensare şi a numărului de paturi, înfiinţarea de şcoale pentru infirmiere, examinarea copiilor de şcoală şi a recruţilor şi anchete la domiciliu, la sate. Unul din cele mai importante puncte ale programului Ligii e vaccinarea preventivă. De aceasta d. dr. Irimescu se ocupă in a doua broşură „Vaccinarea preventivă în tuberculoză“, în care arată că s-au obţinut foarte bune rezultate cu vaccinul Calmette-Guérin, cu ajutorul căruia mortalitatea copiilor din medii tuberculizate a fost redusă la 2--3 la sută. La noi in ţară flagelul bântue cu 0 intensitate cunoscută in puţine locuri. Avem 50 de mii de morţi anual. Compania contra tuberculozei e imperios necesară, pe o scară cât mai întinsă. D. dr. Irimescu are un merit incontestabil pentru propagandă ce duce în acest sens. Adunarea generală a S. A. D. R. Membrii Societăţii Autorilor Dramatici Români sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală extraordinară care se va ţine Duminică 1 Iulie ora 10 jumn. a. m., la sediul Societăţii din strada Brezoianu 44. Ordinea zilei: 1) Rezultatul raportului preşedintelui S. A. D. R. prezentat la congresul de la Varşovia; 2) Norme pentru autori spre a-şi trimite piesele traduse; 3) Propaganda culturală prin teatru; 4) Chestiuni bugetare; 5) Alegerea a câte unui membru in consiliile de administraţie ale Teatrelor Naţionale din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cernăuţi. Dacă la prima convocare nu se va întruni numărul de membri cerut de statute, adunarea generală extraordinară se va ţine, cu orice număr de membri prezenţi Duminică 8 Iulie, la aceeaşi oră şi tot acelaş loc. Secţia de psihologia militară Eri s’a organizat secţia, de psihologie militară a „Societăţii de cercetări psihologice". Şedinţa a fost prezidată de d. prof. C. Rădulescu- Motru, asistat de d. dr. I. M. Nestor, secretarul general şil societăţii. ^.D^ maior Ion Stoica din infanterie '.a fost desemnat ca secretar al seC'%^form'âţiunişi. înscrieri la 'd. maior Ion Stoica ,şcoala pregătitoare de ofiţeri dn Bucureşti, saU lă sediul societăţii (strada Edgar Quinet, Universitate). Ecouri ■«* Rezultatul călăoriei pe care Maurice Dekobra a făcut-o in China este apariția unuu nou roman de senzație. Confucius in pulover, cum se va chema noul roman, cuprinde viața cosmopolită a celui mai măre imperiu galben. * Zilele trecute, la Orléans a avut loc un mare congres literar. Cu ocazia acestui congres au fost discutate diferite probleme literare și s-au citit rapoartele activității de regiuni. POLICA IN ARDEAL cluj, 28. Joi 15 iulie va avea loc în localul prefecturii judeţului Someş congresul naţional-ţărănist din acest judeţ sub preşedinţia d-lui Vaida-Voevod, iar Duminică 15 iulie va avea loc la Lugoj congresul organizaţiei naţional-ţărăniste din judeţul Severin ,tot sub preşedinţia d-lui dr. Al. Vaida Voevod. n jurul unei sinucideri CLUJ. 28. Am relatat la timp sinuciderea lui Mihail Ogreanu. In urma cercetărilor făcute de autorităţi s’a stabilit că directorul şcoalei primare No. 6 şi-a pus capăt zilelor trăgându-şi un glonte de revolver in inimă din cauza depresiunii produsă de o recentă sentinţă a comisiei disciplinare de pe lângă inspectoratul şcolar Cluj. In Urma acestei sentinţe Ogreanu era exclus din învăţământ pe trei luni, înmormântarea lui Ogreanu va avea loc mâine Vineri după amiază la cimitirul local. Comedia umană Ziua apei De-o bucată de vreme, toate elementele naturei ca şi unele lucruri omeneşti au început să aibă o săptămână sau o zi Când mă scol dimineaţa iau fugă ziarul ca să văd în ce zi sau săptămână m-am trezit pentru ca să ştiu ce să mănânc, ce să beau şi ce să cumpăr. După sistemul acesta, oficialitatea care se ocupă cu această nouă împărţire a vremii, ar putea să ne facă zilnic, pentru toată naţiunea un „menu", care, bineînţeles, ar fi alcătuit astfel încât să fie superlativ de igienie şi să încurajeze totodată industria naţională, agricultura şi zootehnia. Dacă se vorbeşte şi se practică o industrie dirijată, dece nu s’ar pune în funcţiune o alimentaţie dirijată. Numărul consumatorilor este doar încă foarte mare, pentru ca aproape fiecare om trebue să mănânce ca să trăiască. O dirijare a consumaţiei, spre un anumit produs ar putea salva anumite ramuri de activitate. Oamenii poate nu ar mai fi puşi in situaţia canibalică de astăzi de a se mânca unii pe alţii, ceia ce dă tulburări de fiere şi nici nu ar mai rămâne încurcaţi, mimând măgarul lui Buridan, în faţa listelor cu bucate. Să se hotărască, după sezon, ziua macaroanelor, ziua musacalei, ziua mititeilor. Şi în ziua respectivă nimeni să nu consume altceva. Evident că o importantă parte din populaţie ar protestă contra unui asemenea regim care ar desfiinţa „menu-ul“ complex. Dar e tot atât de adevărat că cel puţin 90 la sută din populaţie ar câştiga printr’o asemenea măsură, fiindcă prin persuasiune şi spirit de imitaţie ar fi puşi in situaţia de a mânca ceva. Cu acest sistem, şi dacă alimentaţia are o influenţă biologică hotăritoare asupra caracterelor, s’ar putea organiza pe cale culinară crearea unei rase pure, după voinţă, blondă saut brunetă, iute sau lentă, nordică sau mediteraniană. Nu înţeleg însă deloc rostul câte unei săptămâni izolate pentru câte un element: săptămâna laptelui, a mierei sau a apei. Mă rog, ce vor domnii care le organizează şi ne spun imperativ: „Beţi lapte“? Să bem o săptamana numai lapte? Sau ni-l recomanda pe o săptămână pentru ca sa nu-i mai uităm şi după ăceia? Daca cea de-a doua ipoteză este cea adevărată, atunci prea ne recomandă multe, prea ne predispun prin propagandă publică, la obesitate. Şi carne, şi lapte, şi vin, şi apă, şi fructe, şi păsări, fiecare cu săptămâna respectivă. Este şi o recomandaţie costisitoare. Dar în orice caz trebue să fie făcută adeqvat scopului urmărit. Aşa de pildă pentru săptămâna laptelui se fac admirabile afişe pe care nu-i lapte deloc dar pe care-i o vacă aşa de grasă încât reclama îndeamnă mai mult la fleică decât la lapte. In fine, mai este o anomalie: se fixează o săptămână a laptelui şi numai o zi a apei. Apoi, apa, domnilor, are o tradiţie universală şi un prestigiu care nu se poate compromite cu 24 de ore, reduse şi acelea la 12 ore, fiindcă nimeni nici nu înoată şi nici nu este aşa de pervers încât să bea apă noaptea. Dar apa este unul din cele trei elemente ale consumului de bând lumea. Ştiţi: apa, focul şi pământul. Atunci pentru ce numai 24 de ore?! Bănuesc aici o intervenţie a beţivilor. Dar totuşi, fără lapte se se poate trăi, dar fără apă, nu. Şi apa are nevoe de încurajare mai ales de când vinul este bun şi ieftin. Nu de altceva dar bănuesc şi eu că seceta care bântuie, văd, tot globul, poate să fie o manifestaţie de protestare contra acestei desconsiderări oficiale. O lună a apei fixată în April cu afişe albastre şi cristaline. „Vreui apă“ ar stimula divinităţile, fiindcă le-ar flata şi zeul flatat ca şi omul flatat este darnic şi binevoitor. Este evident că încurajarea apelor supăra pe cei care au apă la plămâni sau apă la cap, fiindcă măsura luată le-ar exagera şi lor răul, dar aceia sunt puţini la număr. Iar cei care înoată, ştiind că seara se sfârşeşte serbarea, s’ar putea ca, din lăcomie şi aplicaţiune docilă, să se înnece. ‘ Cine a văzut în viaţa lui Marea sau Oceanele, acela nu mai poate să-şi dea seama ce ridicolă este numai „o zi“ a apei. Demostene Bote* INFORMAŢIUNI Regele a plecat aseară la T.Severin, de unde se va duce să viziteze un sat-model creat de cunoscutul om de bine Th. Costescu, fost director al liceului din T.Severin. Anunţăm călătoriile de vară ale „Realităţii Ilustrate”: 1. Europa şi America 2. Iugoslavia-Itaiia-Franţa 3. Tilacia şi Asia Mică 4. Iugoslavia-Italia-Franţa-Anglia 5. 10 zile la Princippi Iulie, August şi Septembrie. Preturile cele mai avantajoase. Nici o noapte în tren. Informaţiuni în str. C. Miile 5-11. D-rul S. Irimescu se află, cu începere de Joi 28 Iunie, la locuinţa sa din Sinaia, str. Vasile Boerescu 4, unde dă consultaţii pentru boale de piept, zilnic între orele 4—6 d. a. Taţi hotărit unde să petreceţi Concediul? Dacă nu sunteţi hotărîţi, adresaţi-vă cu încredere Biuroului de voiaj „Adevărul” şi „Dimineaţa”, str. Const. Miile No. 7—11, Telefon 4.1004 care vă va da sugestiuni nimerite. Dacă v-aţi hotărit, un plus de Informaţiuni nu strică. Un funcţionar de specialitate vă stă la dispoziţie. Localităţile Moineşti-Bacău şi Curtea de Argeş au fost recunoscute ca balneo-climatice, cu toate drepturile şi îndatoririle instituțiilor hidrominerale și climatice. La Brotăcei-Băneasa Restaurant - Dancing Duminică au avut loc alegeri la Comunitatea spaniolă din Capitală. Au fost proclamaţi aleşi la primul scrutin şapte membri. Pentru ceilalţi trei s’a declarat balotaj. Deşi balotajul va avea loc Duminică 1 Iulie, totuşi alegerea de preşedinte s’a făcut imediat, fiind proclamat ales d. Jose Cohen care a întrunit cel mai mare număr de voturi. BOGATA COMOARĂ DE LEACURI (nomol, conţinând fier, izvoare minerale şi de sare Glauber (sulfat de sodiu) din localitatea balneară mondială FRANZENSBAD aduce vindecare absolută sigură la următoarele boli: Boli de femei, de inimă, gută, reumatism, boli de stomac, de intestine, ficat, boli de nutriţie, rinichi, ale căilor urinare, ale sângelui, diabet şi boli de nervi. Durata curei : 1 MAI până la mijlocul OCTOMBRIE. Informaţiuni şi Prospecte prin administraţia băilor. Societatea Comunală a Tramvaelor Bucureşti, aduce la cunoştinţa unor acţionari S. T. B. că Adunarea generală extraordinară este convocată in ziua de Vineri 29 Iunie 1934 ora 11 a. m. la sediul Societăţii din strada Armenească No. 3. Eri a avut loc cununia civilă a d-lui Ion Rosetti-Orășanu, mare proprietar în județul Bacău cu d-ra Catherine-Hélene Lalu, fiica d-lui dr. Socrate Lalu, profesor la facultatea de medicină din București. O farmacistă înecată in Someş DEJ’ 28. —Tânără Filomela Barisca, in vârstă de 18 ani, laborantă la o,farmacie din Dej, mergând ori să facă bac la ştrandul de pe malul Someşului a fost luată de valuri şi s’a înecat. Dispariţia a fos observată tocmai seara, când s’a făcut revizia cabinelor. Cercetările făcute în grabă pentru a se descoperi cadavrul tinerei fete n’au dat nici un rezultat. Nişte tineri cari au mers la scaldă a doua zi, au găsit in apropiere de abatorul comunal cadavrul fetei, şi au anunţat autorităţile. S’a dispus transportarea cadavrului la morga spitalului judeţean, precum şi deschiderea unei anchete......————------ Condamnarea la moarte a unor negri americani NEW-YORK 28, (Rador). — Curtea supremă a statului Alabama a menţinut sentinţa prin care cei doi negri, Clarence Norris şi Heyward Patterson din localitatea Scottborough, au fost condamnaţi la moarte. Data execuţiei a fost fixată definitiv pentru Vineii 31 August. ............ —»■"-■■■.".■i. - Aplanarea grevei metalurgiştilor americani WASHINGTON, 28. (Rador). Oficial se anunţă că s’a ajuns la un acord pentru înlăturarea grevei din industria metalurgică. NEW-YORK, 28. (Rador). — Circulaţia tramvailor din Milwaukee a trebuit să fie întreruptă, deoarece greviștii atacau tramvaele puse în circulație. * ■ ■■ N I—»—1 11 1 Moartea unui veteran la Olteniţa La Olteniţa a murit ori Gheorghe Deculescu, veteran de la 1877, una din cele mai iubite figuri ale oraşului. Prin puterea de muncă, priceperea şi cinstea exemplară care-o punea în toate, Gheorghe Deculescu a fost în repetate rânduri primar al orașului. Activitatea sa in aceasta slujbă oficială a fost mult apreciată de concetățeni. Moartea lui lasă regrete unanime. Remanierea guvernului polon VARŞOVIA, 28 (Rador). — Guvernul polon a fost astăzi complectat şi remaniat în modul următor: D. Marian Koscialkowski, preşedintele consiliului municipal al Varşoviei, a fost numit ministru de interne in locul rămas vacant prin asasinarea lui Pieracki. D. Julien Poniatowski, directorul institut,nmnicznikow Klukowski, care a demisionat. D. Eduard Werner, director al Uniunii rafinăriilor de petrol, a fost numit subsecretar de stat la finanţe în locul d-lui Jaszeliki, care a trecut ca subsecretar de stat la ministerul asistenţei sociale. Subsecretarii de stat smpun interne.