Adevěrul, aprilie 1935 (Anul 49, nr. 15710-15733)
1935-04-01 / nr. 15710
Pagina 2-a porul său l-a adus, in forma aceasta și în domeniul aceștia, progresului uman, și a arătat-o în următoarele mișcătoare cuvinte cu care a încheiat conferința sa: „E totuși un motiv puternic care face ca cetățenii Franței și ai Angliei să cerceteze reciproc insituțiunile lor, pentru ca să se cunoască intre ei. Fiindcă ambele noastre țări sunt singurele mari State din Europa care, într’o vreme când noui sisteme de guvernare a fost primite, când popularitatea instituțiunilor parlamentare pare că e în scădere, au păstrat un guvern democratic și parlamentar“. „Ah, prietenii mei francezi, ori care ar fi deosebirile ce există intre sistemele noastre, ele sunt infinit mai puțin însemnate decât această simplă asemănare. Și, fiind că eu vin dintr’o țară unde se respectă libertatea individuală, unde alegerile se fac în chip liber și deschis, și unde opinia publică se exprimă prin jocul funcțiune! parlamentare, am simțit atâta mulțumi-,re și mândrie să mă adresez unui public de bărbați și femei a căror patrie a ajutat așa de mult și cu așa strălucire la istoria și practica de azi a libertăților omenești“. * Nu trebuie să ne închipuim în’ să că oriunde există Constituție scrisă, viața se desfășură după textele ei. Un tânăr jurisconsult francez, mort prea de timpuriu pentru a fi dat tot ce s’ar fi putut aștepta dela el, făcea în această privință reflecția următoare : „Simetria formelor constituționale disimulează, mai mult decât confirmă, echilibrul real a forțelor politice; astfel pentru a cunoaște regimul constituțional al unei țări, nu e de ajuns să-i citim Constituția“. Căci în adevăr, alături de Constituția scrisă, la drept vorbind chiar peste ea, moravurile, practica, doctrina, exegeza, creiază o altă Constituție, cu totul diferită de cealaltă,mai puternică insă, mai reală deci. Străinul,, care, pentru a cunoaște forma libertăților noastre și garanțiile lor, s’ar mulțumi să citească textele pactului nostru fundamental, și-ar face o idee cu totul falsă (foarte frumoasă, prea frumoasă chiar, dar falsă) despre condițiile în care trăim astăzi, despre regimul la care e supusă — de pildă — presa noastră. Căci Constituția scrisă nu cunoaște starea de asediu, nici cenzura, cum nu cunoaște confiscarea bunurilor. Cenzura figurează în Constituția cealaltă, nescrisă, căci față de cea dintâi, vechea lege a stării de asediu de la 1864,. e.mult mai „inconstituțională” decât atâtea alicele pe care le-a declarat astfel Inata noastră Curte. Pe străinul care ar vrea să cunoască practica noastră constituțională, l-ași pune pur și simplu în fața faptelor (nu în a tuturor însă, mi-ar fi rușine). Acum câteva zile am luat parte la ședință publică a unei Societăți care -organizase un grup de conferințe colective despre o cheștere socială oarecare. Nici decum politică,notați: o problemă : socială, generală, curentă.. înainte de deschiderea acelei ședințe, un comisar de poliție face cunoscut organizatorilor că unul dintre conferențiari e oprit de a vorbi. Pur și simplu. Discuție, protestări, firește. N’a fost nimic de făcut. Oratorul a trebuit să tacă. Din fericire, în sală nu era nici un englez. Cineva, îmi povestea cazul banal al unui tânăr procuror dintr’un „oraș oarecare din țară, care’ având o nemulțumire personală contra unui negustor (cu privire la prețul unor mărfuri) l’a arestat pur și simplu,' din numele Constituției nescrise. Un englez n’ar înțelege asta. John Simon spunea: „în țara mea, alegerile sunt libere și deschise“, după constituția sa nescrisă. Da hai, e tocmai contrariul, dar tot după Constituția nescrisă., Și totuși simt țări mai nefericite decât noi; unele mai vrednice, poate. Ce geniu bun ne ocrotește, cu toate relele, cu toate păcatele de care suferim? Eug. Herovanu A. T. Stamatiad Zilele acestea a apărut în editura „Adevărului“, volumul de poeme Peisagii sentimentale, al patrulea volum de versuri al poetului A. T. Stamatiad. Debutând in literatura în 1905, sub auspiciile lui Alexandru Macedonski, Stamatiad și-a urmat cu statornicie cariera literară, publicând rând pe rând: „Din trâmbițe D. AL. STAMATIAD de aur“, „Mărgăritare negre“, „Pe drumul Damascului“, „Cetatea cu porțile închise“ și o serie de traduceri ca „Poemele lui Wilde“, „Ciclul morții de Maeterlinck“, Catrenele lui Omar Khayyam. Din poeziile lui Li Po și Pagini din Baudelaire, care au avut un răsunător succes. Opera sa a fost premiată de ministerul artelor, de Societatea scriitorilor români și de Academia Română. Noul volum de poeme Peisagii sentimentale, cu care Al. T. Stamatiad își serbează treizeci de ani de activitate literară cuprinde trei cicluri: Poemele iubirii, priveliști din viața și traduceri. Cei care de ani de zile i-au urmărit cu iubire activitatea literară, vor găsi în Peisagii sentimentale pagini de pasiune, de culoare și de armonie, cele trei note caracteristice ale adevăratei poezii. Senzaționaivii turnării unui film Duminică 31 Martie, ora 9 seara, va avea loc la Fundația Dalles, conferința d-lui Teodor Păunescu, fost societar al Teatrului Național din Cernăuți, despre Senzaționalul turnării unui film în studio. La Sfârșit, conferențiarul va recita versuri din poeții români clasici și moderni. Tânărul dela Răspântii D. George Demetru Pan lucrează cu migală la romanul d-sale Tânărul dela răspântii care va apare la toamnă întro cunoscută editură. , Din fragmentele publicate " până acum prin diferite reviste, reiasă clar, originalitatea acestui nou prozator. Conferințe D. av. M Weissmann, președintele comitetului central sionist și fost deputat, va conferenția în ziua de 30 Martie a. c. ora 9 seara in sala Barascheum, despre Maimonide, viața și opera sa. Orizont Mâine apare No. 3 din Orizont, organul „Ligii contra prejudecăților“. In acest număr: Alexandru Mezincescu, Emil Samoilă, Badea Marinescu, Mircea Bălănescu, Dinu Negreanu, Emil Haruga, etc. Cronici variate și bogată informație. De la Academia Română In ședința Academiei Române de la 22 Martie d. general R. Rosetti a înfățișat numeroase documente și cărți vechi donate de d. inginer I. C. Petrescu din Capitală. D-Sa a prezentat romanele d-lui Peter Neagoe, un român american, intitulate: „Iléana la posedée" și „Tempête", traduse în franțuzește din limba engleză. D. general R. Rosetti a comunicat apoi o notă * asupra publicațiunii „La crise européene et la grande guerre" de d. Pierre Renouvin, semnalând câteva erori privitoare la România. D-sa a atras atenția și asupra scrierii d-lui Joseph Ward Sv/ain Beginning the twentrieth century — A history of the generation that made the mar". Sophismul in literatură D. M. G. Constantinescu a vorbit aseară, la Radio, despre „Povestea vieții mele“ de Regina Maria apărută în editura „Adevĕrul“. Lucrarea Suveranei, a spus conferențiarul, este o impresionantă manifestare estetică. Autoarea ridică la înălțimea gândurilor regale sufletul unui popor întreg. In special volumul al doilea este ridicat la o rară însemnătate atât prin desăvârșita sa formă literară cât și din punctul de vedere istoric și politic. Volumul cuprinde epoca de la căsătoria principesei Maria până la războiul mondial și urmează, moment cu moment, o înșiruire de fapte și fenomene sufletești. Regina Maria dă o serie de portrete minunate în deosebi cel al regelui Carol, al reginei Elisabeta și al țarului și țarinei Rusiei. De asemeni Ion I. C. Brătianu este zugrăvit prin toate trăsăturile care determinau personalitatea sa de mare conducător. înaintea ochilor cititorului defilează o serie întreagă de oameni politici care au jucat un rol în desvoltarea țării: Petre Carp, Dimitrie Sturză, Take Ionescu, Marghiloman, Titu Maiorescu, I. G. Duca, etc. Literatura română ii este recu-REGINA MARIA nascătoare Reginei Maria pentru această poveste a vieții sale în care este zugrăvită cea mai frământată fază a existenței noastre. mv. SCI : INTELECTUALE LITERE, ȘTIINȚĂ, ARTĂ Conferința de la „Radio“ despre „Povestea vieții mele“ Două zeci de corăbii cu pescuitori de perle naufragiate UELHOI JÎXE. 29. (Itador). — Se anunță ed doua zeci de corăbii ale pescuitorilor de perle, având pe bordul lor 120 oameni, au naufragiat pe coasta occidentală a Australiei. Naufragiul se datorește uraganului care bântuie in această regiune. A intervenit senatul american. Legea a fost abrogată, cu unanimitate de voturi. De la 20 Martie, poți să ciordești câte sentimente poftești. E liber... STATELE-UNITE ALE EUROPEI De câte ori continentul nostru — vechiul continent — suferă de o încurcătură de mare, doftorii își aduc aminte și preconizează rețeta lui Briand, Statele-Unite ale Europei. Diagnoza și rețetamăiestrului francez au fost poate excelente în momentul când a examinat starea pacientului. Propunerile lui n’au fost însă acceptate. Mai mult, au provocat ilaritate. Firește, că veselia aceasta n’a Contribuit la ameliorarea situației. Maladia bătrânului a intrat într’o fază și mai primejdioasă. Ironia a înghețat pe buzele zeflemiștilor.., Acum recunosc că Briand a avut totuși dreptate. Nu există, poate. ..altăsoluție decât: Statele- Unite ale Europei. Americanii, care știu cât de complicată este chestiunea Statelor-Unite ale Americei, au urmărit cu atenție discuțiile din jurul acestei soluții. Ei au înțeles că ironiile” . Mâine după amiază va avea loc, la așezământul cultural , Max Nordau”, din Galați conferința d-luî prof. Ioan Argintescu despre „Sophismul in literatură”. Nucleul conferinței ii va forma studierea pateticului roman „Le puits de solitude” al romancierei Radcliffe Hall. Vor fi analizate și următoarele opere: „Les coeurs utiles” de Paul Adam, „La Prisonnière” de Ed. Bourdet, „Pulbere” de Rosamond Lehmann și „Fata din Zlatoust”, de Ionel Teodoreanu, dresa lui Briand. îi priveau în parte și pe dânși. Acum e rândul lor... ’ O revistă americană a lansat o glumă care are mare succes în Anlerica. In caz dacă se formează Statele Unite ale Europei, guvernul pan-european va fi astfel compus: Mussolini — președintele consiliului de miniștri. Litvinov — ministru de externe. Herriot și Macdonald — miniștri 'iru de portofel. Baldwin — ministru de interne. Flandin — ministru de comerț. Goebels — ministrul propagandei. Nu știu de ce.— dar pe Hitler l-ai, trecut cu vederea... Firește, nici în America nu mai e aur — tot ce strălucește. Dar situația e mai solidă și mai puțin complicată. Pe americani — a spus, odată Qoethe într’o strofă de genială concepție politică — mi-i smintesc amintiri zadarnice și certuri inutile: Dich stört nicht im Innern Zu lebendiger Zeit, Unnützes Erinnern Und vergeblicher Streit. F. Dima ADEVĂRUL COMPANIA „CĂRĂBUȘ“ IN TURNEU De câteva săptămâni se află în turneu ansamblul companiei Cărăbuș, de sub conducerea marelui nostru comedian C. Tănase. De altfel, acest turneu se desfășoară într’un cadru jubiliar, d. C. Tănase împlinind anul acesta 30 de ani de activitate teatrală. D-sa este sărbătorit în fiecare oraș de către public și D. C. TĂNASE * autorități cu prilejul reprezentării grandioasei operete „La Calul Bălan” (Im Weissen Roessl). Celebra operetă este scrisa de Mueller, iar muzica delicioasă este opera cunoscutului compozitor Benatzki. Numeroșii spectatori din țară sunt uimiți de fastul extraordinar în care este încadrată această operetă, care a fost reprezentată ani dearândul la Paris, Berlin, Londra, Viena și Budapesta. Baletul întrece toate așteptările, decorurile pictorilor Caramanlău, Feodorof Rohrhofer transpun în mod fericit atmosfera specifică a Tirolului. Costumele sunt de o eleganță subtilă și de o bogăție de culori impresionantă. Orchestra Cărăbușului este condusă de bagimea maestrului Dendrino. I Arisammal, în fruntea căruia sa află inepuisabilul Tănase este format din Viorel Chirideanu, prim tenor de la Opera Română, Olga Solomonescu primadpă de la Opera Română,’ Al. Giugaru, Lulu Savu, Joujou Pavelescu, Marioara Colodaru, fiica Martinescu, Tanti Grigoriu, Radu Popeia, M. Iulian, Goldaru, N. Roman, N. Dinescu, Trestian, Mirea, etc. ■ 1 ;■ Formațiunea Cărăbuș este complectată de celebra tiroleză Revellery. Baletul, a fost pus la punct de către maeștri Floria Capsali și Clark Nicols. Compania Cărăbuș a vizitat până acum, obținând un succes inedit, orașele Constanța, Brăila, Galați, Bârlad, Chișinău, Iași Cerhăuți, Roman, Bacău, Focșani, Craiova, Brașov» ■ etc.Astăseară, Sâmbătă 30 Martiri Și mâine și seara, compania GărS’lÂiș' joati® ’la : Sibiu. De .aci, își vă continua triumfalul turneu plecând la Orăștie, la Petroșani, Deva, Alba Iulia, ,Trg. Mureș, Cluj, Bistrița, Dej, Baia Mare, Satu Mare, etc., până Duminică 21 Aprilie când va trica peritric a doua oară la Ploești. [ Odiseia d e. ; Homer Fundațiile Regale , prezintă-- cea mai populară ■ epopee americă ,■ in. troducerea d-lui E. Lovinescu. Faprtul merită toată lauda pentru că Odiseia criticului Lovinescu trece dincolo de simpla vrrrsinne agreabilă a unei opere oarecare. Fiind vorba" de* Odiseia și, mai ales, această Odiseie fiind redată — aș putea zice plămădită — într’o limbă măiastră, de d. E. Lovinescu, tipărirea ei de către Fundațiile Regale se confundă cu un act — poate întâiul act mare — de cultură națională. Pentru toate aceste motive, ținem să felicităm Fundațiile Regale, deoarece asemenea evenimente, oricâtă bunăvoință s’ar consuma, se întâmplă destul de rar. . Până azi noi nu avem o Odiseie in românește, accesibilă măsselor HOMER largi de cititori. Epopeile lui Homer se studiau, fragmentar, prin licee și tot cam așa la Universitate. Faimoasele legende erau predate de profesori într’o manieră de didacticism uscat, arid, după texte impracticabile, dacă nu inexistente. Elevii aveau groază de studiul, fie și parțial, al acestor capodopere, devenite pentru ei — din vina cui, niște monștri indezirabili. Situația aceasta intolerabilă, de analfabetism balcanic, o, spulberă d. E. ■ Lovinescu. Odiseia criticului nostru e un giuvaier inegalabil de limbă românească, e creația desăvârșită a geniului limbii noastre populare. Prin urmare, traducerea d-lui E. Lovinescu poate fi socotită, pe drept cuvânt, ca o creație autohtonă iar legenda homerică devine un fel de Odiseie națională, o epopee a limbii noastre de basm, plină de parfumuri proaspăt desțelenite și de legănări malcome, ca valurile verzi de grâu necopt. In această Odiseie lovinesciană, graiul românesc atinge potența maximă a geniului său de expresie literară. Și, această culme de sublimă artă învăluie, larg și cald, în faldurile domoale ale cuvântului străbun, uriașa poveste a viteazului Ulise. Nu știu și nu cred să existe vreo altă limbă care să îmbrace mai pitoresc ’ și grandios celebra epopee. D. E. Lovinescu a săvârșit o minune. Odiseia d-sale are un farmec de livadă stropită cu flori multicolore, are o forță de atracție ce vine direct din seva, din robustețea și in acelaș timp din adormitoarea armonie a graiului sfătos. In Odiseia asta, auzi foșnetul vântului șăgalnic străbătând crivirile oltenești, cu păduri de covragi și zăvoaie auzi melodii tărăgănate, ivite în găurile fluviului de oier și alunecând departe, la vale, peste coama pădurilor de fagi, până la drumurile prăfuite și leneșe, înainse la poală de dealuri — călcate de fete și flăcăi voioși. Ulise îți pare un frate îndepărtat și-l înțelegi și-l" asculți cum geme și se zbate în fluiere de soc românești. Aceasta e titanica operă a d-lui E. Lovinescu. •Criticul, a modelat — cu mâini măiastre — din argila limbii noastre de ciobani și plugari,, ulcica fermecată în care se ascunde — mică — minunea unui bazin homeric. Limba lui Creangă ,sau Ispirescu, e o floare locală, o cratiță de lut regional, in care se dospesc frumuseți naționale. Dimpotrivă, d. E. Lovinescu a plămădit, din ceramica unei limbi primitive, vasul de frumusețe universală, supremă, capabil să cuprindă înlăuntrul lui gânduri sau drame cosmice. Iată de ce Odiseia d-sale captivează și încântă, chiar și pe analfabetul care o ascultă citită de altul. E, aci, geniul limbii noastre populare, aș putea zice, folkloristice. Și, de aceia, d-l Lovinescu e obligat să ne dea și Iliada. BOGDAN AMARU Conferința clui Brătescu-Voinești la Târgoviște D. I. Al. Brătescu-Voinești, cunoscutul literat, membru al Academiei Române, va conferenția. Duminică 31 Martie la Târgoviște în sala societăți de arme, ora 10 și jumătate dimineața. ’ Conferința va trata despre: „Cartea de la San Remo". Conferința se ține în ciclul Asociației culturale Târgoviștea. Conferința d-lui Grigore N. Filipescu In seara de 9 Aprilie 1935, ora 9 seara, va avea loc, în sala „Dalles“, în ciclul de Conferințe al soc. culturale „Tinerețea“, conferința d-lui Grigore N. Filipescu, șeful partidului conservator. Subiectul d-lui G. N. Filipescu, este: „Instituțiile politice ale Elveției“. . . Biletele la Feder. București Mircea Damian e unul dintre puținii scriitori actuali cari scriu rar, puțin și bine. In adevăr, umoristul nostru scrie la Intervale mari, însă» fiecare carte a sa este o surpriză plăcută, o veșnică • reconfirmare a unui talent inepuizabil. București e o carte excepționala, O carte minunată. Orice calificativ e incapabil, să redea savoarea lecturii și justa valoare a cărții. Mircea Damian a scris un „București“ adevărat și frumos, pitoresc, așa cum e fermecătoarea noastră Capitală. „București“ e o operă de maturitate literară și de mare succes ,de librărie. Probleme actuale Esseul, acest gen dificil și select, este cultivat la noi de câțiva tineri, cu râvnă și seriozitate. Astfel d. Constantin Micu va da la iveală un volum de estetri compacte și de interes general, intitulat Probleme actuale. Puțină gramatică Problema neologismelor suscită, pare-se, tot mai mult interesul publicului, căci mereu apar noi combatanți, unii competenți și alții nu. Zilele trecute, d. T. Pisani a atacat încă odată problema aceasta care, vizibil, il preocupă. Mi-am dat și cu părerea în mai multe rânduri — și mi-o voi mai da. Aici vreau să relevez un singur amănunt. Ca argument pentru urgisirea neologismelor, d. Pisani aduce modelul limbii latine. Scriitorii romani, spune d-sa, nu luau cuvintele noi de-a gata din grecește, ci-și dădeau osteneală să găsească echivalentele latinești. Oare d. Pisani a citit vre-un autor latin în original? Dacă da, afirmația d-sale e cu atât mai surprinzătoare. Răsfoiți-l bunăoară pe Juvenal și veți vedea că elementul grecesc ii îneacă tot vocabularul. GH. REVIGA Origina franceză a lui Rockefeller John D. Rockefeller, „regele petrolului“, omul cel mai bogat din lume, filantropul ale cărui fundațiuni generoase nu se mai numără, atât în Statele Unite, cât și in Europa, este de origină franceză. Faptul acesta senzațional s-a aflat abia acum câteva zile. Numele Rockefeller aparține unei vechi și nobile familii franceze, numită de Roquefeuil, originară din Taru. O ramură a acestei ilustre familii, căreia îi aparțin Maurice și Eugenie de Guerin, a trecut în Anglia, apoi în America. Toți urmașii acestei spițe aveau însă firea vagabondă. Augustin-Joseph de Roquefeuil, ultimul senior de Cabuzac, era căpitan de dragoni în regimentul reginei, sub Ludovic XVI. Unul din fiii săi s-a expatriat stabilindu-se în Isle de France, pe vremea Revoluției franceze. Numele de Roquefeuil a devenit apoi Rockefeller. Congresul P. E. N. Organizația mondială P. E. N. (Clubul poeților, eseiștilor și noveliștilor), a cărei prezidentă de onoare, în România este Regina Maria și președinte activ d. Victor Eftimiu, se va întruni în congres general la 20 Maiu, anul curent, la Barcelona. Această asociație din care fac parte cei mai distinși intelectuali de pe glob are ca scop apărarea libertății scrisului și cunoașterea scrii- t torilor între ei. O mare ofensivă culturală va fi pornită la toamnă de P. E. N. Cluburile mondiale, prin lansarea de traduceri din toate literaturile. România va fi reprezentată prin operele d-lor I. Al. Brâtescu-Voinești, M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Cezar Petrescu, N. Davidescu și I. Teodoreanu. Expoziții La 31 Martie, ora 1 a. m. la Ateneul Român are loc vernisagiul expoziției. Paladi. Expoziția va fi deschisă până la 30 Aprilie. Cărți francozft ín editurile pariziene au apărut: Traité des Opération -—Les clearings commerciaux, pár. Pierre Jolly (libr. Hachette, p. 340); Dans les sillage des jonques, par René Jouglet (éd. Grasset, p. 252); Les Jésuites, par Gaëtan Bernovllle (collection „Les grands ordres monastiques et Instituts religieux", aux d. Grasset, p. 330); L’Inde aux cent couleurs, ’ par Jacques Le Bourgeois (libr. Hachette, p. 250); Carnets, I, de Ludovic Halévy, publiés avec des notes par Daniel Halévy (éd. Calmann-Lévy, p. 230). Revoluția în alimentație Problema alimentației a preocupat mai întotdeauna pe biologiști și pe oamenii de știință in general, ea prezentând o importanță considerabilă și din punct de vedere al bugetului fiecărui. Grija aceasta de a alege alimentele cele mai bune, cele mai curate și mai hrănitoare a preocupat și procupă pe gospodine, în sarcina cărora cade de obiceiu, prepararea alimentelor. Și tocmai ele, gospodinele, in loc de a prepara alimentele așa încât să construe hrana cea mai adequată cerințelor organice ale omului, tocmai ele diistrug puterea hrănitoare a alimentelor prin fel de fel de preparări. De aceia cineva s’a gândit ca să arate care sunt alimentele pe care omul trebue să le consume, ca să poată fi sătul și destul de puternic pentru a rezista fie muncii fizice fie celei intelectuale. Numai regimul fructivor sau cel vegetarian pot fi normele de conducere cele mai adecuate cerințelor organice, căci ele sunt de acord cu evoluția și origina omului. De aceia cartea d-lui Emil Samoilă „Revoluția în alimentație“ a produs senzație căci ea a arătat care este adevărata hrană a omuui. Autorul se bazează pe date și cercetări ale marilor biologi și naturaliști, adânc cunoscător al constituției omului și a evoluției sale in decursul timpurilor. „Revoluția în alimentație“ este cartea ce nu trebue să lipsească nimănui, ea arată normele după cari trebue să ne conducem, pentru a fi puternici fizicește și moralmente. Cărți și reviste Au apărut : Pandectele Române, caetul II pe 1935. . . Albina, foaie săptămânală pentru popor, an. 38 No. 13; Pagini literare, an. I No. 11; Jurisprudența muncii și asigurărilor sociale, an. II No. 1; Buletinul Camerei de comerț și industrie din București, an. 44 No. 1; Viața agricolă, an. 26 No.1 3; Revista veterinară militară, an. VI No. 1; Buletinul asociației editorilor români, an. II No. 15—16; Revista științelor veterinare, an. 16 No. 3; Darea de seamă a activității Cassei centrale a asigurărilor sociale pe anii 1912-1934. nu apărut: Pandectele Române, caetul 2 pe 1935; Albina, foaie săptămânală pen-' tru popor, an. 38 No. 12; Societatea de mâine, an. XII No. 2; Administrația română, an. XV No. 3; Observatorul social-economic, an. IV No. 3—4; Comedia umană Psihologia vocii vocea sase, fara minuui, un vitefiu de apreciere a omului. Când auzi pe cineva vorbind, indiferent de ce spune, îți poți face o ideie cu cine ai de-a face. Sunt voci ordinare și hărțăgoase, sunt voci austere și aspre, sunt voci calde și atrăgătoare, sunt voci de toate categoriile, destul de variate pentru o vastă clasificare a oamenilor. S’ar putea spune cu oarecare preciziune și adevăr : să te-aud cum vorbești ca să-ți spun cine ești. Aceste constatări nu se referă la conținutul de expresie al vorbei, ci la tonalitatea vocală. Dacă este permis să se spue că cehii, sunt oglinda sufletului și dacă se presupune și sufletului un instinct de proprietate asupra obiectelor mobile și casnice, imaginativ vorbind, s’ar putea zice că vocea este patefonul sufletului. Cred că cea mai mare parte din omenire a simțit ostilitate închisă in vocile pițigăiate de sopran și bonhomia celor care au o voce de bas, francă, și încrezătoare. In special sopranele nu se bucură de o reputație prea bună din punct de vedere temperamental. Sunt convins că e foarte greu să trăești perpetu cu o soprană calificată. Ai avea impresia că-ți trăești toată viața pe un ton prea ridicat, și că este ceva anormal și din cap. Vocea de soprană are o putere de penetrațiune stridentă și stăruitoare. In genere, vocea de femee, în afară de luna de miere când este în prefacere, are prin , ton o putere de convingere și de obsedare excepțională. Atunci însă când timbrul de soprană este natural și mereu la îndemână, și când te ceartă și când te desmiardă, mi se pare că izbutește să anihileze orice voință proprie. Cel puțin în ce privește sopranele, nu-i exact că vorba a fost dată omului pentru ca să poată ascunde ceia ce gândește, căci ea este utilizată cu dexteritate și repetiție pentru a spune tot ce gândește și chiar mai mult. La mare supărare, când soțul nu vrea să răspundă imediat, primăvara, pentru complectarea sumei necesare rochiilor de sezon, sau în alte ocaziuni mai puțin solemne și motivate, cim ar fi refuzul unui cinematograf, vocea tuturor femeilor se sopranizează. Cu o voce de alta s’ar mai putea discuta. S’ar creta, nu știu cum, un climat mu, zical mai docil, în care s’ar, putea ajunge la o înțelegere. Sopranele sunt însă de preferință soliste, și chiar vedete, care nu sufăr „intră-, rile“ vocale ale partenerului, și nici duetul. Ele întrebuințează cu talent măscut coloraturile care merg până la leșin. In aceiaș ordine de idei se poate afirma că băști sunt deobște oameni foarte cum, secade, veseli, accesibili la glumă și înțelegători. Un* bas curat este incapabil să te cicălească' cu tenacitatea normală * unei soprane. Basul este calmant ■ Și predispune la voe bună. Asta se poate verifica și în opere, fin ce bașii au în genere roluri, fie bufone, fie numai simplu simpatice. Cu un bas poți sta . dgrafpa. fără,să le doară capul, pe mnd- gti o. soprană, nh. : 17 Verificând aceste adevăntri, rtă gândesc cu groază la constatarea care s’a făcut în Franța ca și în celelalte țări ale Europei, în sensul că vocea bărbaților și a femeilor are o tendință generală^ spre urcare. Se zice că operele găsesc din ce în ce mai greu voci de bas și de contralto. Dacă aceasta se datorește unei prefaceri fiziologice și dacă marchează o evoluție generală, ne așteaptă zile grele. Va trebui poate să renunțăm la acest mijloc de înțelegere și să apelăm la altul. Evoluția aceasta, trebue să fie dictată și de combaterea crizei de autoritate. Nimic nu mi se pare în~ tr’o corelație mai directă cu vocea și tonul ei, decât autoritatea. Ea nici nu mi se pare o chestiune de forță și de conștiință a forței, cât o chestiune de notă muzicală și de ton ridicat. Omenirea s’a adaptat complect acestei evoluții, fiindcă odată cu ridicarea tonului general, s’a operat și o prefacere a atitudinilor între oameni. Toți sunt autoritari, mândri și vorbesc ceva mai sus decât trebue. Eu nu pot fi sigur dacă această stare psihică a creiat organul pițigăiat, sau organul a determinat starea psihică. Oamenii autoritari sunt irascibili și mereu nemulțumiți, iar oamenii irascibili capătă imediat un fel de diez la cheie, și pornesc partitura cu câteva tonuri mai sus. Și azi toți oamenii sunt autoritari. Iar nevoile unei femei s’au complicat atât de mult cu civilizația, încât toate au fost nevoite să devie soprane. Demostene Botez ----------------------- --«Silii»------------------- Congresul contabililor Duminică 31 Martie la ora 9 și jumătate dimineața la Camera de comerț din Capitală va avea loc congresul experților contabili din România. Iată ordinea de zi: Orele 9.30: Deschiderea congresului, alcătuirea biroului, salutul delegaților și invitaților; orele 15.30: comunicări și referate: d. G. Demetrescu: Organizarea controlului contabil în întreprinderi: d. Andrei Gheorghiu: Rolul și importanța contabilității în întreprinderi: d. Ion Mazere: Bilanțul tip sub raportul verificării contabile: d. dr. Alex. Sorescu: Rolul expertului-contabil în lămurirea instanțelor fiscale de judecată; d. N. R. Constantinescu: Situația juridică a expertului-contabil în România. Orele 17: Discuțiuni asupra comunicărilor și referatelor. Orele 19: Moțiunea: Discuția , și votarea ei. Orele 20: închiderea congresului. La orele 21 va avea loc o agapă colegială. $10«« ELEV NEHOI-BUZAU, 29. — Elevul Petre Enache (lela gimnaziul „Dr. Angelescu” „din, Pătărlagele s’a sinucis ,trăgâniu-și .un glonte de revolver în j?ură. Moartea, i-a fost fulgeratea'Ce.. El a*lăfât o’Scrisoare prin. care ' arăta că.e sătul de viață. INFORMAȚIUNI In darea de seamă asupra ceaiului oferit de regina Maria, Joi 28 ort, la palatul Cotroceni d-nelor din înalta societate bucureșteană, nu s’a insistat îndeajuns asupra atențiunii pe care augusta suverană a arătat-o d-nelor membre ale societății „Principele Mircea“ în frunte cu d-na Eliza Burileanu. O mare parte din după amiaza petrecută în acest cadru somptuos și emoționant a fost consacrată comentării ultimei lucrări a reginei, „Povestea vieții mele“. Suverana a fost profund afectată de finețea cu care doamnele au înțeles această operă, adâncul ei cuprins omenesc, importanța istorică a personagiilor înfățișate și a adăugat fermecătoare și importante detalii cu privire la multe scene și acțiuni închise în paginile acestei cărți prețioase. . învățătorul Ioan Călugării din Cluj certându-se cu logodnica sa, Ana Vlăduț a scos un revolver și a tras asupra ei câteva gloanțe. După aceea învățătorul și-a tras un ac de revolver în cap. El a încetat imediat din viață. Starea tinerei este gravă. Trei tineri din Brăila au fost mușcați de un câine turbat. Ei au fost trimiși la institutul antirabic din București pentru tratament. Toate școalele secundare din țară vor comemora, între 8-13 Aprilie ,a pe Mihail Kogălniceanu. Unul dintre profesorii seralelor respective va ține o prelegere de o oră asupra vieții și operei lui Kogălniceanu. D. prof. George Sofronie de la Facultatea de Drept din Cluj, va vorbi azi Sâmbătă 30 cu ora 6 d. a., la sediul Institutului Social Român, (Academia Comercială) despre : „Mijloacele de a asigura progresul dreptului și respectul justiției in afară de război". După plecarea vaporului „Dacia” din Constanța s’a primit dela poliția Timișoara o telegramă prin care se cerea arestarea unui anume Abram Rosenberg aflat pe vas. Poliția portului a transmis o radiogramă comandantului vaporului și Rosenberg a fost arestat. El urmează să execute o pedeapsă de 6 luni pentru bancrută frauduloasă. Ministerul instrucțiunii a cerut tuturor revizoratelor școlare să comunice de urgență numărul învățătorilor cari s’au înscris la examenul de definitivat, în vederea fixării centrelor în care se va ține examenul și a numirii comisiilor de examinare. A apărut revista cu următorul su m ar : Radio toată ziua? Popularitatea speakerilor „Concertul Europei" din Iugoslavia Super-Octoda 4 C.I.P. Cea mai economică super heterodină Construcția unui emițător mic de putere mare pe unde se arte Subiectul operei „Povestirile lui , H o f f m an n“ Actualități. Invențiuni românești. Curiozități technice De vorbă cu cititorii Revista tipărită la heliogravură Editura „Adeverul“, S.A P r e m i i 100.000 Lei Programele europene de la: 31 Martie-6 Aprilie