Adevěrul, aprilie 1935 (Anul 49, nr. 15710-15733)

1935-04-01 / nr. 15710

Pagina 2-a porul său l-a adus, in forma a­­ceasta și în domeniul aceștia, progresului uman, și a arătat-o în următoarele mișcătoare cu­vinte cu care a încheiat confe­rința sa: „E totuși un motiv puternic care face ca cetățenii Franței și ai An­gliei să cerceteze reciproc insituțiu­­nile lor, pentru ca să se cunoască intre ei. Fiindcă ambele noastre țări sunt singurele mari State din Europa care, într’o vreme când noui sisteme de guvernare a fost primite, când popularitatea instituțiunilor parlamentare pare că e în scădere, au păstrat un guvern democratic și parlamentar“. „Ah, prietenii mei francezi, ori care ar fi deosebirile ce există in­tre sistemele noastre, ele sunt infi­nit mai puțin însemnate decât a­­ceastă simplă asemănare. Și, fiind că eu vin dintr’o țară unde se res­pectă libertatea individuală, unde alegerile se fac în chip liber și des­chis, și unde opinia publică se ex­primă prin jocul funcțiune! parla­mentare, am simțit atâta mulțumi-,­re și mândrie să mă adresez unui public de bărbați și femei a căror patrie a­ ajutat așa de mult și cu așa strălucire la istoria și practica de azi a libertăților omenești“. * Nu trebuie să ne închipuim în­’ să că oriunde există Constituție scrisă, viața se desfășură după textele ei. Un tânăr jurisconsult francez, mort prea de timpuriu pentru a fi dat tot ce s’ar fi putut aș­­te­pta dela el, făcea în această privință reflecția următoare : „Simetria formelor constituționa­le disimulează, mai mult decât confirmă, echilibrul real a for­țelor politice; astfel pentru a cunoaște regimul constituțional al unei țări, nu e de ajuns să-i citim Constituția“. Căci în adevăr, alături de Con­stituția scrisă, la drept vorbind chiar peste ea, moravurile, prac­tica, doctrina, exegeza, creiază o altă Constituție, cu totul diferită de cealaltă,­­mai puternică insă, mai reală deci. Străinul,, care, pentru a cu­noaște forma libertăților noastre și garanțiile lor, s’ar mulțumi să citească textele pactului nostru fundamental, și-ar face o idee cu totul falsă (foarte frumoasă, prea frumoasă chiar, dar falsă) despre condițiile în care trăim astăzi, despre regimul la care e supusă — de pildă — presa noa­stră. Căci Constituția scrisă nu cunoaște starea de asediu, nici cenzura, cum nu cunoaște con­fiscarea bunurilor. Cenzura fi­gurează în Constituția cealaltă, nescrisă, căci față de cea dintâi, vechea lege a stării de asediu de la­ 1864,. e.mult mai „inconstitu­­țională” decât atâtea alicele pe car­e le-a declarat astfel Inata noastră Curte. Pe străinul care ar vrea să cu­noască practica noastră consti­­tuțională, l-ași pune pur și sim­plu în fața faptelor (nu în a tu­turor însă, mi-ar fi rușine). Acum câteva zile am­ luat par­te la ședință publică a unei So­­cietăți care -or­ganizase un grup de conferințe colective despre o cheștere socială oarecare. Nici de­cum politică,­­notați: o proble­mă : socială, generală, curen­tă.. înainte de deschiderea ace­lei ședințe, un comisar de poliție face cunoscut­­ organizatorilor că unul dintre conferențiari e oprit de a vorbi. Pur și simplu. Dis­cuție, protestări, firește. N’a fost nimic de făcut. Oratorul a tre­buit să tacă. Din fericire, în sală nu era nici un­ englez. Cineva, îmi povestea cazul ba­nal al unui tânăr procuror din­­tr’un „oraș oarecare din țară, care’ având o nemulțumire per­sonală contra unui negustor (cu privire la prețul unor mărfuri) l’a arestat pur și simplu,' d­in numele Constituției nescrise. Un englez n’ar înțelege asta. John Simon spunea: „în țara mea, alegerile sunt libere și de­schise“, după­ constituția sa ne­scrisă. Da hai, e tocmai contra­riul, dar tot după Constituția nescrisă., Și totuși simt țări mai neferi­cite decât noi; unele mai vredni­ce, poate. Ce geniu bun ne ocro­tește, cu toate­ relele, cu toate păcatele de care suferim? Eug. Herovanu A­. T. Stamatiad Zilele acestea a apărut în editu­ra „Adevărului“, volumul de poeme Peisagii sentimentale, al patrulea volum de versuri al poetului A. T. Stamatiad. Debutând in literatura în 1905, sub auspiciile lui Alexandru Macedonski, Stamatiad și-a urm­at cu statornicie cariera literară, publi­când rând pe rând: „Din trâmbițe D. AL. STAMATIAD de aur“, „Mărgăritare negre“, „Pe drumul Damascului“, „Cetatea cu porțile închise“ și o serie de tradu­ceri ca „Poemele lui Wilde“, „Ciclul morții de Maeterlinck“, Catrenele lui Omar Khayyam. Din poeziile lui Li Po și Pagini din Baudelaire, care au avut un răsunător succes. Opera sa a fost premiată de mi­nisterul artelor, de Societatea scrii­torilor români și de Academia Ro­mână. Noul volum de poeme Peisagii sentimentale, cu care Al. T. Stama­tiad își serbează treizeci de ani de activitate literară cuprinde trei ci­cluri: Poemele iubirii, priveliști din viața și traduceri. Cei care de ani de zile i-au urmărit cu iubire acti­vitatea literară, vor găsi în Peisagii sentimentale pagini de pasiune, de culoare și de armonie, cele trei note caracteristice ale adevăratei poezii. Senzaționaivii tur­nării unui film Duminică 31 Martie, ora 9 seara, va avea loc la Fundația Dalles, conferința d-lui Teodor Păunescu, fost societar al Teatrului Național din Cernăuți, despre Senzaționalul turnării unui film în studio. La Sfârșit, conferențiarul va re­cita versuri din poeții români cla­sici și moderni. Tânărul dela Răspântii D. George Demetru Pan lucrează cu migală la romanul d-sale Tână­rul dela răspântii care va apare la toamnă întro cunoscută editură. , Din fragmentele publicate " până acum prin diferite reviste,­ reiasă clar, originalitatea acestui nou pro­zator. Conferințe D. av. M­ Weissmann, președintele comitetului central sionist și fost deputat, va conferenția în ziua de 30 Martie a. c. ora 9 seara in sala Barascheum, despre Maimonide, via­ța și opera sa. Orizont Mâine apare No. 3 din Orizont, organul „Ligii contra prejudecăți­lor“. In acest număr: Alexandru Mezincescu, Emil Samoilă, Badea Marinescu, Mircea Bălănescu, Dinu Negreanu, Emil Haruga, etc. Cronici variate și bogată informație. De la Academia Română In ședința Academiei Române de la 22 Martie d. general R. Rosetti a înfățișat numeroase documente și cărți vechi donate de d. inginer I. C. Petrescu din Capitală. D-Sa a prezentat romanele d-lui Peter Neagoe, un român american, intitulate: „Iléana la posedée" și „Tempête", traduse în franțuzește din limba engleză. D. general R. Rosetti a comunicat apoi o notă * asupra publicațiunii „La crise européene et la grande guerre" de d. Pierre Renouvin, sem­nalând câteva erori privitoare la România. D-sa a atras atenția și asupra scrierii d-lui Joseph Ward Sv/ain Beginning the twentrieth cen­tury — A history of the generation that made the mar". Sophismul in literatură D. M. G. Constantinescu a vorbit aseară, la Radio, despre „Povestea vieții mele“ de Regina Maria apă­rută în editura „Adevĕrul“. Lucrarea Suveranei, a spus con­ferențiarul, este o impresionantă manifestare estetică. Autoarea ridi­că la înălțimea gândurilor regale sufletul unui popor întreg. In spe­cial volumul al doilea este ridicat la o rară însemnătate atât prin desăvârșita sa formă literară cât și din punctul de vedere istoric și po­litic. Volumul cuprinde epoca de la că­sătoria principesei Maria până la războiul mondial și urmează, mo­ment cu moment, o înșiruire de fapte și fenomene sufletești. Regina Maria dă o serie de por­trete minunate în deosebi cel al regelui Carol, al reginei Elisabeta și al țarului și țarinei Rusiei. De asemeni Ion I. C. Brătianu este zu­grăvit prin toate trăsăturile care determinau personalitatea sa de mare conducător. înaintea ochilor cititorului defi­lează o serie întreagă de oameni politici care au jucat un rol în desvoltarea țării: Petre Carp, Di­mitrie Sturză, Take Ionescu, Mar­ghiloman, Titu Maiorescu, I. G. Duca, etc. Literatura română ii este recu-REGINA MARIA nascătoare Reginei Maria pentru a­­ceastă poveste a vieții sale în care este zugrăvită cea mai frământată fază a existenței noastre.­ ­mv. SC­I : INTELECTUALE LITERE, ȘTIINȚĂ, ARTĂ Conferința de la „Radio“ despre „Povestea vieții mele“ Două zeci de corăbii cu pescuitori de perle naufra­giate UELHOI JÎXE. 29. (Ita­­dor). — Se anunță ed do­­ua zeci de corăbii ale pes­cuitorilor de perle, având pe bordul lor 120 oameni, au naufragiat pe coasta occidentală a Australiei. N­auf­rag­iul se datorește uraganului care bântuie in această regiune. A intervenit senatul american. Le­gea a fost abrogată, cu unanimita­te de voturi. De la 20 Martie, poți să ciordești câte sentimente pof­tești. E liber... STATELE-UNITE ALE EUROPEI De câte ori contin­entul nostru — vechiul continent — suferă de o în­­curcătu­ră de mare, doftorii își aduc aminte și preconizează rețeta lui Briand, Statele-Unite ale Europei. Diagnoza și rețeta­­măiestrului francez au­ fost poate excelente în momentul când a examinat starea pacientului. Propunerile lui n’au fost însă acceptate. Mai mult, au provo­cat ilaritate. Firește, că veselia a­­ceasta n’a Contribuit la ameliorarea situației. Maladia bătrânului a in­trat într’o fază și m­ai primejdioasă. Ironia a înghețat pe buzele zefle­miștilor.., Acum recunosc că Briand a avut totuși dreptate. Nu există, poate. ..altă­­soluție decât: Statele- Unite ale Europei. Americanii,­ care știu cât de com­plicată este chestiunea Statelor-U­­nite ale Americei, au urmărit cu a­­tenție discuțiile din jurul acestei so­luții. Ei au înțeles că ironiile­­” . Mâine după amiază va avea loc, la așezământul cultural , Max Nor­­dau”, din Galați conferința d-luî prof. Ioan Argintescu despre­ „So­­phism­ul in literatură”. Nucleul conferinței ii va forma studierea pateticului roman „Le puits de solitude” al romancierei Radcliffe Hall. Vor fi analizate și următoarele opere: „Les coeurs uti­les” de Paul Adam, „La Prisonnière” de Ed. Bourdet, „Pulbere” de Rosamond Lehmann și „Fata din Zlatoust”, de Ionel Teodoreanu, dresa lui Briand. îi priveau în parte și pe dânși. Acum e rândul lor... ’ O revistă americană a lansat o glumă care are mare succes în A­­nlerica. In caz dacă se formează Statele­ Unite ale Europei, guvernul pan-eu­­ropean va fi astfel compus: Mussolini — președintele consi­liului de miniștri. Litvinov — ministru de externe. Herriot și Macdonald — miniștri 'i­ru de portofel. Baldwin — ministru de interne. Flandin — ministru de comerț. Goebels — ministrul propagan­dei. Nu știu de ce.— dar pe Hitler l-ai, trecut cu vederea... Firește, nici în America nu mai e aur — tot ce strălucește. Dar si­tuația e mai solidă și mai puțin com­plicată. Pe americani — a spus, odată Qoethe într’o strofă de genială con­cepție politică — mi-i smintesc a­­mintiri zadarnice și certuri inutile: Dich stört nicht im Innern Zu lebendiger Zeit, Unnützes Erinnern Und vergeblicher Streit. F. Dima ADEVĂRUL COMPANIA „CĂRĂBUȘ“ IN TURNEU De câteva săptămâni se află în turneu ansamblul companiei Cără­buș, de sub conducerea marelui no­stru comedian C. Tănase. De altfel, acest turneu se desfășoară într’un cadru jubiliar, d. C. Tănase împli­nind anul acesta 30 de ani de acti­vitate teatrală. D-sa este sărbătorit în fiecare oraș de către public și D. C. TĂNASE * autorități cu prilejul reprezentării­ grandioasei operete „La Calul Bă­lan” (Im Weissen Roessl). Celebra operetă este scrisa de Mueller, iar muzica delicioasă este opera cunos­cutului compozitor Benatzki. Numeroșii spectatori din țară sunt uimiți de fastul extraordinar în care este încadrată această operetă, care a fost reprezentată ani dearân­­dul la Paris, Berlin, Londra, Viena și Budapesta. Baletul întrece toate așteptările, decorurile pictorilor Ca­­ramanlău, Feodor­of Rohrhofer transpun în mod fericit atmosfera specifică a Tirolului. Costumele sunt de o eleganță subtilă și de o bogăție de culori impresionantă. Orchestra Cărăbușului este condu­să de bagimea maestrului Dendrino. I Arisammal,­ în fruntea căruia sa a­­flă inepuisabilul Tănase este format din Viorel Chirideanu, prim tenor de la Opera Română, Olga Solomo­­nescu primadpă de la Opera Ro­mână,’ Al. Giugaru, Lulu Savu, Jou­­jou Pavelescu, Marioara Colodaru, fiica Martinescu, Tanti Grigoriu, Radu Popeia, M. Iulian, Goldaru, N. Roman, N. Dinescu, Trestian, Mirea, etc. ■ 1 ;■ Formațiunea Cărăbuș este com­­plectată­ de celebra tiroleză Revel­­lery. Baletul, a fost pus la punct de către maeștri Floria Capsali și Clark Nicols. Compania Cărăbuș a vizitat până acum, obținând un succes inedit, orașele Constanța, Brăila, Galați, Bâr­lad, Chișinău, Iași Cerhăuți, Roman, Bacău, Focșani, Craiova, Brașov» ■ etc.­­Astăseară, Sâmbătă 30 Martiri Și mâine și seara, com­pania­ GărS’lÂiș' joati® ’la : Sibiu. De .aci, își vă­ continua triumfalul turneu ple­când la­ Orăștie, la Petroșani, Deva, Alb­a Iulia, ,Trg. Mureș, Cluj, Bistri­ța, Dej, Baia Mare, Satu Mare, etc., până Duminică 21 Aprilie când va trica­ peritric a­ doua oară la Ploești. [ Odiseia d e. ; Homer Fundațiile Regale , prezintă-- cea mai populară ■ epopee am­erică ,■ in. troducerea d-lui E. Lovinescu. Fapr­­tul merită toată lauda pentru că O­­diseia criticului Lovinescu trece din­colo de sim­pla vrrrsi­nne agreabilă a unei opere oarecare. Fiind vorba" de* Odiseia și, mai ales,­ această Odiseie fiind redată — aș putea zice plămă­dită — într’o limbă măiastră­, de d. E. Lovinescu, tipărirea ei de către Fundațiile Regale se confundă cu un act — poate întâiul act mare — de cultură națională. Pentru toate aceste motive, ținem să felicităm Fundațiile Regale, deoarece aseme­nea evenimente, oricâtă bunăvoin­ță s’ar consuma, se întâmplă destul de rar. . Până azi noi nu avem o Odiseie in românește, accesibilă măsselor HOMER largi de cititori. Epopeile lui Homer se studiau, fragmentar, prin licee și tot cam așa la Universitate. Faimoa­sele legende erau predate de pro­fesori într’o manieră de didacticism uscat, arid, după texte impractica­bile, dacă nu inexistente. Elevii a­­veau groază de studiul, fie și parțial, al acestor capodopere, devenite pen­tru ei — din vina cui, niște monștri indezirabili. Situația aceasta intole­rabilă, de analfabetism balcanic, o, spulberă d. E. ■ Lovinescu. Odiseia criticului nostru e un giuvaier ine­galabil de limbă românească, e cre­ația desăvârșită a geniului limbii noastre populare. Prin urmare, tra­ducerea d-lui E. Lovinescu poate fi socotită, pe drept cuvânt, ca o crea­ție autohtonă iar legenda homerică devine un fel de Odiseie națională, o epopee a limbii noastre de basm, plin­ă de parfumuri proaspăt desțe­lenite și de legănări malcome, ca valurile verzi de grâu necopt. In a­­ceastă Odiseie lovinesciană, graiul românesc atinge potența maximă a geniului său de expresie literară. Și, această culme de sublimă artă în­văluie, larg și cald, în faldurile do­­moale ale cuvântului străbun, uria­șa poveste a viteazului Ulise. Nu știu și nu cred să existe vreo altă limbă care să îmbrace mai pitoresc ’ și grandios celebra epopee. D. E. Lovi­­nescu a săvârșit o minune. Odiseia d-sale are un farmec de livadă stro­pită cu flori multicolore, are o forță de atracție ce vine direct din seva, din robustețea și in acelaș timp din adormitoarea armonie a graiului sfătos. In Odiseia asta, auzi foșnetul vântului șăgalnic străbătând crivi­­rile oltenești, cu păduri de covragi și zăvoaie auzi melodii tărăgănate, ivite în găurile fluviului de oier și alunecând departe, la vale,­­ peste coama pădurilor de fagi, până la drumurile prăfuite și leneșe, în­­ainse la poală de dealuri — călcate de fete­ și flăcăi voioși. Ulise îți pare un frate îndepărtat și-l înțelegi și-l" asculți cum geme și se zbate în flu­iere de­­ soc românești. Aceasta e ti­tanica operă a d-lui E. Lovinescu. •Criticul, a modelat — cu mâini mă­­­iastre — din argila limbii noastre de ciobani și plugari,, ulcica ferme­cată în care se ascunde — mică — minunea unui bazin homeric. Lim­ba lui Creangă ,sau Ispirescu, e o floare locală, o cratiță de lut regio­nal, in care se dospesc frumuseți naționale. Dimpotrivă, d. E. Lovi­­nescu a plămădit, din ceram­ica u­­nei limbi primitive, vasul de frumu­sețe universală, supremă, capabil să cuprindă înlăuntrul lui gânduri sau drame­ cosmice. Iată de ce Odiseia d-sale captivează și încântă, chiar și pe analfabetul care o ascultă ci­tită de altul. E, aci, geniul limbii noastre populare, aș putea zice, fol­­kloristice. Și, de aceia, d-l Lovines­­cu e obligat să ne dea și Iliada. BOGDAN AMARU Conferința clui Bră­­tescu-Voinești la Târ­­goviște D. I. Al. Brătescu-Voinești, cunos­cutul literat, membru al Academiei Române, va conferenția. Duminică 31 Martie la Târgoviște în sala so­cietăți de arme, ora 10 și jumătate dimineața. ’ Conferința va trata despre: „Car­tea de la San Remo". Conferința se ține­­ în ciclul Aso­ciației culturale Târgoviștea. Conferința d-lui Gri­­gore N. Filipescu In seara de 9 Aprilie 1935, ora 9 seara, va avea loc, în sala „Dalles“, în ciclul de Conferințe al soc. cultu­rale „Tinerețea“, conferința d-lui Grigore N. Filipescu, șeful parti­dului conservator. Subiectul d-lui G. N. Filipescu, este: „Instituțiile politice ale El­veției“. . . Biletele la Feder. București Mircea Damian e unul dintre pu­ținii scriitori actuali cari scriu rar, puțin și bine. In adevăr, umoristul nostru scrie la Intervale mari, însă» fiecare carte a sa este o surpriză plăcută, o veșnică • reconfirmare a unui talent inepuizabil. București e o carte excepționala, O carte minunată. Orice calificativ e incapabil, să redea savoarea lec­turii și justa valoare a cărții. Mir­cea Damian a scris un „București“ adevărat și frumos, pitoresc, așa cum e fermecătoarea noastră Capi­tală. „București“ e o operă de maturi­tate literară și de mare succes ,de librărie. Probleme actuale Esseul, acest gen dificil și select, este cultivat la noi de câțiva tineri, cu râvnă și seriozitate. Astfel d. Constantin Micu va da­­ la­­ iveală un volum de estet­ri compacte și de interes general, intitulat Proble­me actuale. Puțină gramatică Problema neologismelor suscită, pare-se, tot mai mult interesul pu­blicului, căci mereu apar noi com­batanți, unii competenți și alții nu. Zilele trecute, d. T. Pisani a atacat încă odată problema aceasta care, vizibil, il preocupă. Mi-am dat și cu părerea în mai multe rânduri —­ și mi-o voi mai da. Aici vreau să rele­vez un singur amănunt. Ca argument pentru urgisirea neologismelor, d. Pisani aduce modelul limbii latine. Scriitorii romani, spune d-sa, nu luau cuvintele noi de-a gata din grecește, ci-și dădeau osteneală să găsească echivalentele latinești. Oare d. Pisani a citit vre-un autor latin în original? Dacă da, afirma­ția d-sale e cu atât mai surprinză­toare. Răsfoiți-l bună­oară pe Ju­venal și veți vedea că elementul grecesc ii îneacă tot vocabularul. GH. REVIGA Origina franceză a lui Rockefeller John D. Rockefeller, „regele pe­trolului“, omul cel mai bogat din lume, filantropul ale cărui funda­­țiuni generoase nu se mai numără, atât în Statele­ Unite, cât și in Eu­ropa, este de origină franceză. Faptul acesta senzațional s-a a­­flat abia acum câteva zile. Numele Rockefeller aparține unei vechi și nobile familii franceze, numită de Roquefeuil, originară din Taru. O ramură a acestei ilustre fami­lii, căreia îi aparțin Maurice și Eu­genie de Guerin, a trecut în Anglia, apoi în America. Toți urmașii ace­stei spițe aveau însă firea vagabon­dă. Augustin-Joseph de Roquefeuil, ultimul senior de Cabuzac, era că­pitan de dragoni în regimentul re­ginei, sub Ludovic XVI. Unul din fiii săi s-a expatriat stabilindu-se în Isle de France, pe vremea Revolu­ției franceze. Numele de Roquefeuil a devenit apoi Rockefeller. Congresul P. E. N. Organizația mondială P. E. N. (Clubul poeților, eseiștilor și nove­­liștilor), a cărei prezidentă de onoare, în România este Regina Maria și președinte activ d. Victor Eftimiu, se va întruni în congres general la 20 Maiu, anul curent, la Barcelona. Această asociație din care fac parte cei mai distinși intelectuali de pe glob are ca scop apărarea liber­tății scrisului și cunoașterea scrii- t torilor între ei. O mare ofensivă culturală va fi pornită la toamnă de P. E. N. Clu­burile mondiale, prin lansarea de traduceri din toate literaturile. România va fi reprezentată prin operele d-lor I. Al. Brâtescu-Voi­­nești, M. Sadoveanu­, I. Agârbiceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu, Cezar Petrescu, N. Davi­de­scu și I. Teodoreanu. Expoziții La 31 Martie, ora 1 a. m. la Ate­neul Român are loc vernisagiul ex­poziției. Paladi. Expoziția va fi deschisă până la 30 Aprilie.­ ­ Cărți francozft ín editurile pariziene au apărut: Traité des Opération -—Les clea­rings commerciaux, pár. Pierre Jolly (libr. Hachette, p. 340); Dans les sillage des jonques, par René Jouglet (éd. Grasset, p. 252); Les Jésuites, par Gaëtan Berno­­vllle (collection „Les grands ordres monastiques et Instituts religieux", aux d. Grasset, p. 330); L’Inde aux cent couleurs, ’ par Jacques Le Bourgeois (libr. Hachette, p. 250); Carnets, I, de Ludovic Halévy, publiés avec des notes par Daniel Halévy (éd. Calmann-Lévy, p. 230). Revoluția în alimen­tație Problema alimentației a preocu­pat mai întotdeauna pe biologiști și pe oamenii de știință in general, ea prezentând o importanță considera­bilă și din punct de vedere al buge­tului fiecărui. Grija aceasta de a alege alimentele cele mai bune, cele mai curate și mai hrănitoare a preocupat și procupă pe gospodine, în sarcina cărora cade de obiceiu, prepararea alimentelor. Și tocmai ele, gospodinele, in loc de a prepara alimentele așa încât să construe hrana cea mai adequată cerințelor organice ale omului, toc­mai ele diistrug puterea hrănitoare a alimentelor prin fel de fel de preparări. De aceia cineva s’a gândit ca să arate care sunt alimentele pe care omul trebue să le consume, ca să poată fi sătul și destul de puternic pentru a rezista fie muncii fizice fie celei intelectuale. Numai regimul fructivor sau cel vegetarian pot fi normele de conducere cele mai ade­cuate cerințelor organice, căci ele sunt de acord cu evoluția și origina omului. De aceia cartea d-lui Emil Sa­moilă „Revoluția în alimentație“ a produs senzație căci ea a arătat care este adevărata hrană a omu­­ui. Autorul se bazează pe date și cercetări ale marilor biologi și na­­turaliști, adânc cunoscător al con­stituției omului și a evoluției sale in decursul timpurilor. „Revoluția în alimentație“ este cartea ce nu trebue să lipsească ni­mănui, ea arată normele după cari trebue să ne conducem, pentru a fi puternici fizicește și moralmente. Cărți și reviste Au apărut : Pandectele Române, caetul II pe 1935. . . Albina, foaie săptămânală pen­tru popor, an. 38 No. 13; Pagini literare, an. I No. 11; Jurisprudența muncii și asigură­rilor sociale, an. II No. 1; Buletinul Camerei de comerț și industrie din București, an. 44 No. 1; Viața agricolă, an. 26 No.1 3; Revista veterinară militară, an. VI No. 1; Buletinul asociației editorilor ro­mâni, an. II No. 15—16; Revista științelor veterinare, an. 16 No. 3; Darea de seamă a activității Cassei centrale a asigurărilor sociale pe anii 1912-1934. nu apărut: Pandectele Române, caetul 2 pe 1935; Albina, foaie săptămânală pen-' tru popor, an. 38 No. 12; Societatea de mâine, an. XII No. 2; Administrația română, an. XV No. 3; Observatorul social-economic, an. IV No. 3—4; Comedia umană Psiholog­ia vocii vocea sase, fara minuui, un vi­­tefiu de apreciere a omului. Când auzi pe cineva vorbind, indiferent de ce spune, îți poți face o ideie cu cine ai de-a face. Sunt voci ordinare și hărțăgoase, sunt voci austere și aspre, sunt voci calde și atrăgătoare, sunt voci de toate categoriile, destul de va­riate pentru o vastă clasificare a oamenilor. S’ar putea spune cu oa­­recare preciziune și adevăr : să te-aud cum vorbești ca să-ți spun cine ești. Aceste constatări nu se referă la conținutul de expresie al vorbei, ci la tonalitatea vocală. Dacă este permis să se spue că cehii, sunt oglinda sufletului și dacă se presupune și sufletului un in­stinct de proprietate asupra obiec­telor mobile și casnice, imaginativ vorbind, s’ar putea zice că vocea este patefonul sufletului. Cred că cea mai mare parte din omenire a simțit ostilitate închisă in vocile pițigăiate de sopran și bonhomia celor care au o voce de bas, francă, și încrezătoare. In special sopranele nu se bucură de o reputație prea bună din punct de vedere temperamental. Sunt convins că e foarte greu să trăești perpetu cu o soprană calificată. Ai avea impresia că-ți trăești toată viața pe un ton prea ridicat, și că este ceva anormal și din cap. Vocea de soprană are o putere de penetrațiune stridentă și stăruitoa­re. In genere, vocea de femee, în a­­fară de luna de miere când este în prefacere, are prin , ton o putere de convingere și de obsedare excepțio­nală. Atunci însă când timbrul de soprană este natural și mereu la îndemână, și când te ceartă și când te desmiardă, mi se pare că izbu­tește să anihileze orice voință proprie. Cel puțin în ce privește sopra­nele, nu-i exact că vorba a fost dată omului pentru ca să poată ascunde ceia ce gândește, căci ea este utili­zată cu dexteritate și repetiție pen­tru a spune tot ce gândește și chiar mai mult. La mare supărare, când soțul nu vrea să răspundă imediat, primă­vara, pentru complectarea sumei necesare rochiilor de sezon, sau în alte ocaziuni mai puțin solemne și motivate, cim ar fi refuzul unui cinematograf, vocea tuturor femei­lor se sopranizează. Cu o voce de alta s’ar mai putea discuta. S’ar creta, nu știu cum, un climat mu­, zical mai docil, în care s’ar, putea ajunge la o înțelegere. Sopranele sunt însă de preferință soliste, și chiar vedete, care nu sufăr „intră-, rile“ vocale ale partenerului, și nici duetul. Ele întrebuințează cu talent măscut coloraturile care merg până la leșin. In aceiaș ordine de idei se poate afirma că băști sunt deobște oa­meni foarte cum, se­­­cade, veseli, accesibili la glumă și înțelegători. Un* bas curat este incapabil să te cicălească' cu­­ tenacitatea normală * unei soprane. Basul este calmant ■ Și predispune la voe bună. Asta se poate verifica și în opere, fin ce ba­șii au în genere roluri, fie bufone, fie numai simplu simpatice. Cu un bas poți sta . dg­rafpa. fără,să le doară capul, pe mnd- gti o. soprană, nh. : 1­7 Verificând aceste adevăntri, rtă gândesc cu groază la constatarea care s’a făcut în Franța ca și în celelalte țări ale Europei, în sensul că vocea bărbaților și a femeilor are o tendință generală^ spre urca­re. Se zice că operele găsesc din ce în ce mai greu voci de bas și de con­tralto. Dacă aceasta se datorește unei prefaceri fiziologice și dacă mar­chează­ o evoluție generală, ne aș­teaptă zile grele. Va trebui poate să renunțăm la acest mijloc de în­țelegere și să apelăm la altul. Evoluția aceasta, trebue să fie dictată și de combaterea crizei de autoritate. Nimic nu mi se pare în~ tr’o corelație mai directă cu vocea și tonul ei, decât autoritatea. Ea nici nu mi se pare o chestiune de forță și de conștiință a forței, cât o chestiune de notă muzicală și de ton ridicat. Omenirea s’a adaptat complect acestei evoluții, fiindcă odată cu ridicarea tonului general, s’a operat și o prefacere a atitudinilor între oameni. Toți sunt autoritari, mân­dri și vorbesc ceva mai sus decât trebue. Eu nu pot fi sigur dacă această stare psihică a creiat organul piți­găiat, sau organul a determinat sta­rea psihică. Oamenii autoritari sunt irascibili și mereu nemulțumiți, iar oamenii irascibili capătă imediat un fel de diez la cheie, și pornesc partitura cu câteva tonuri mai sus. Și azi toți oamenii sunt autoritari. Iar ne­voile unei femei s’au complicat atât de mult cu civilizația, încât toate au fost nevoite să devie soprane. Demostene Botez ----------------------- --«Silii»-­------------------­ Congresul contabililor Duminică 31 Martie la ora 9 și jumătate dimineața la Camera de c­omerț din Capitală va avea loc congresul experților contabili din România. Iată ordinea de zi: Orele 9.30: Deschiderea congresului, alcătuirea biroului, salutul delegaților și invi­­taților; orele 15.30: comunicări și referate: d. G. Demetrescu: Organi­zarea controlului contabil în între­prinderi: d. Andrei Gheorghiu: Ro­lul și importanța contabilității în întreprinderi: d. Ion Mazere: Bi­lanțul tip sub raportul verificării contabile: d. dr. Alex. Sorescu: Rolul expertului-contabil în lămurirea in­stanțelor fiscale de judecată; d. N. R. Constantinescu: Situația juridică a expertului-contabil în România. Orele 17: Discuțiuni asupra comu­nicărilor și referatelor. Orele 19: Moțiunea: Discuția , și votarea ei. Orele 20: închiderea congresului. La orele 21 va avea loc o agapă colegială. $10«« ELEV NEHOI-BUZAU, 29. — Elevul Pe­tre Enache (lela gimnaziul „Dr. An­­gelescu” „din, Pătărlagele s’a sinucis ,trăgâni­u-și .un glonte de revolver în j?ură. Moartea, i-a fost fulgeratea'Ce.. El a*lă­fâ­t o’Scrisoare prin. care ' arăta că.e sătul de viață. INFORMAȚIUNI In darea de seamă asupra ceaiu­lui oferit de regina Maria, Joi 28 ort, la palatul Cotroceni d-nelor din înalta societate bucureșteană, nu s’a insistat îndeajuns asupra aten­țiunii pe care augusta suverană a arătat-o d-nelor membre ale so­cietății „Principele Mircea“ în frun­te cu d-na Eliza Burileanu. O mare parte din după amiaza petrecută în acest cadru somptuos și emoționant a fost consacrată co­mentării ultimei lucrări a reginei, „Povestea vieții mele“. Suverana a fost profund afecta­tă de finețea cu care doamnele au înțeles această operă, adâncul ei cuprins omenesc, importanța istori­că a personagiilor înfățișate și a adăugat fermecătoare și importan­te detalii cu privire la multe scene și acțiuni închise în paginile acestei cărți prețioase. . învățătorul Ioan Călugării din Cluj certându-se cu logodnica sa, Ana Vlăduț a scos un revolver și a tras asupra ei câteva gloanțe. După aceea învățătorul și-a tras un ac de revol­ver în cap. El a încetat imediat din viață. Starea tinerei este gravă. Trei tineri din Brăila au fost muș­­cați de un câine turbat. Ei au fost trimiși la institutul antirabic din București pentru tratament. Toate școalele secundare di­n țară vor comemora, între 8-13 Aprilie ,a pe Mihail Kogălni­­ceanu. Unul dintre profesorii serale­lor respective va ține o prelegere de o oră asupra vieții și operei lui Kogălniceanu. D. prof. George Sofronie de la Facultatea de Drept din Cluj, va vorbi azi Sâmbătă 30 cu ora 6 d. a., la sediul Institutului Social­­ Ro­mân, (Academia Comercială) des­pre : „Mijloacele de a asigura pro­gresul dreptului și respectul justi­ției in afară de război". După plecarea vaporului „Dacia” din Constanța s’a primit dela poliția Timișoara o telegramă prin care se cerea arestarea unui anume Abram­ Rosenberg aflat pe vas. Poliția por­tului a transmis o radiogramă coman­dantului vaporului și Rosenberg a fost arestat. El urmează să execute o pedeapsă de 6 luni pentru bancrută frauduloasă. Ministerul instrucțiunii a cerut tu­turor revizoratelor școlare să comu­nice de urgență numărul învățăto­rilor cari s’au înscris la examenul de definitivat, în vederea fixării cen­trelor în care se va ține examenul și a numirii comisiilor de exami­nare. A apărut revista cu următorul su m a­r : Radio toată ziua? Popularitatea speakerilor „Concertul Europei" din Iugoslavia Super-Octoda 4 C.I.P. Cea mai econom­ică super hetero­dină Construcția unui emițător mic de putere mare pe unde se arte Subiectul operei „Povestirile lui , H o f f m an n“ Actualități.­ Invențiuni românești. Curiozități technice De vorbă cu cititorii Revista tipărită la heliogravură Editura „Adeverul“, S.A P r e m i i 1­00.000 Lei Programele europene de la: 31 Martie-6 Aprilie

Next