Adevěrul, iulie 1935 (Anul 49, nr. 15781-15806)

1935-07-01 / nr. 15781

Pagina 2-a al ei superior, spre a verifica din nou situațiunea, de a culege infor­­mațiuni și a pronunța in consecin­ță o deciziune mai favorabilă. încă din secolul al XVII-lea, cu­getătorii francezi preocupați de in­teresul, ce există spre a se ajunge la separațiunea puterilor din stat, au emis părerea că rezolvarea dife­rendelor dintre cetățeni și admini­­strațiuni să fie Încredințată unei a treia puteri, neatârnată de cele­lalte două — executiva și legislati­vă — adică puteri judiciare. Aceas­tă măsură a avut de scop respecta­rea drepturilor individuale, adesea ori nesocotite, sub niște regimuri in­­ care principiul separațiunii puteri­­­ Tor nu era bine definit. In urma revoluțiunei franceze s’a ajuns la soluțiunea îndepărtării or­ganelor judiciare dela controlul ce­lorlalte două puteri. S’a tins a se­­ proteja Statul francez și serviciile­­ publice contra piedicilor ce ar putea să le încerce prin un control exce­siv. S’au desființat Curțile suverane, care sub vechiul regim, au tulburat administrația publică în exercițiul ‘ funcțiunei' sale. ' Dacă însă, ca tradițiune, in sis­temul francez se continuă îndepăr­tarea organelor judiciare dela con­trolul celorlalte două puteri, ceiace a urmat si in Româna până la­­ 1865, data desființării Consiliului de stat, fostul for superior de control­­ al actelor abuzive ale autorităților administrative, dela zisa dată s’a­­ părăsit sistemul francez, și s’a creat ulterior Contenciosul administrativ, instituție ce s’a desvoltat și progre­sat continuu, sub imperiul legilor ce s’au creat și modificat în diferite rânduri, rezervându-se puterii judi­ciare competența în materia ce ne­­ preocupă. Criticile formulate, in di­ferite ocaziuni, contra acestei in­­istituțiuni sunt nejustificate, căci, judecătorii, cu zel și pătrundere­a importanței rolului ce-l întreprind äh aceste diferende, au creat o ju­­risprudență proprie, un adevărat drept­ pretorian, apreciat, atât în­­ sferele românești, cât și de juriștii și comentatorii străini. După cum cu drept cuvânt spune Laferrière, un ilustru autor francez, autoritatea chemată a controla de­ciziile administrative face în acelaș timp oficiul de judecător, fiindcă ea rezolvă un diferend, și oficiul de ad­ministrator superior, fiindcă ea co­ri­ge o greșală sau o ilegalitate Administrațiunii, legându-se astfel a­le, ambele puteri: judiciară și exe­cutivă. Astfel fiind, zisa putere de control poate fi reunită la una sau iar alta din aceste două puteri, după cum tradițiunile unei țări, condițiu­­nile generale ale organizațiunii sale administrative sau judiciare conduc de a întări influența tribunalelor sau acea a Administrațiunei“. ’T Condițiunile speciale ale organi­­sfărei administrative, din țara noa­stră,’ spațiul de timp recent de când Administrația s’a închegat pe baze mai­­ solide, prin introducerea unor garanții în selecționarea aparatu­lui administrativ, și, în fine, nece­sitatea ce se simte ca chestiunile însemnate, ce dau loc litigiilor din­tre particulari și Administrație, mo­tivează suficient menținerea siste­mului actual de contencios admi­nistrativ, dovedit că a dat­ rezultate rodnice sub raportul progresului ge­neral, reunind, deci, puterea de­­ control la organele judiciare. ] NiMn fivința înlăturării legilor ne­­const­tuțiopa ie. Sam spus și in­­ alt articol, că respectul Constituțiunei este disciplina cea mai puternică. Ideia de violare pur­ și simplu a Constituțiunei, sa­u de modificare, ei prin o lege ordinară, fără păzi formelor, este izolată. Atare teorie ce tinde a legitima eșirea din lega­litate a puterei executive se bazează pe motive de oportunitate. Ea poat conduce adeseori la dictatură. „Eu consider, a spus d. Argetoia­nu, când se afla in fruntea Minis­terului de finanțe, că un text con­stituțional nu trebie să fie călcat dar un text constituțional poate să fie larg interpretat sau modificat prin lege, atunci când interesele superioare ale țarei o cer. Socotesc că in atare caz și când avem con­sensul general, o simplă lege nu cal­că Constituția dacă interpretează anumite dispozițiuni ale ei în fa­voarea producătorilor și in favoarea siguranței Statului“. In acelaș mod si în acelaș timp, fostul prim-minis­­tru bulgar Gheorghiev, a susținut că deși unele măsuri ce a luat, in scurtul interval cât a fost în frun­tea guvernului, nu sunt con­stituțio­­nale, totuși, nu s’a lăsat dominat de partea formală, ci a căutat să asi­gure satisfacția nevoilor imperioase ale țarei. Dacă în timpurile tulbure, în co­zuri grave, când sunt in joc salva­rea țarei și menținerea ordinei pu­dice, se admit măsuri excepționale,­­o consecință a dreptului de nece­sitate, nu vedem de loc motivată uarea unor atari măsuri, crearea de egi neconstituționale, fără o gravi­tate a situațiunei și pericol ce ar a­enința destinele țărei. Trebue leci, în guvernare, să­­ fim dominați și de partea formală, căci după cum spun distinși cugetători, formele și ibertatea sunt două lucruri ce nu o pot separa fără pericol“. Rolul conducătorilor unei țări de a păzi neștirbit pactul fundamental măsurile subite și­ lipsite de senti­­mentul legalităței conduc la dicta­t­ură. Și este o datorie morală și de iteres național, pentru toți­ românii e luptă contra acestui soi de gu­vernământ, ce ar întrona arbitrarul, ipsa oricărui control, ar fi mini în­otul glasul presei, atât de util pen­­ru luminarea opiniei publice, și b­­ine, ar înlătura orice libertate. Dacă însă contrar acestui dezide­­nt, se atacă în mod violent pactul undamental al țării, prin unele dis­­oziții legale ordinare, ce sunt abso­­­lt în contrazicere cu principiile­onsacrate prin zisul pact, socotim a trebue ales factorul cel mai im­parțial și cu mai multe garanții, care­­ fie păzitorul vigilent al textelor instituționale și să înlăture măsu­­ile pripite legislative, întocmite cu iolarea principiilor constituționale, i, din acest punct de vedere, susți­­nem, că însăși puterea legislativă, utoarea legei neconstituționale nu prezintă garanția și responsabilita­­ea puterei­ judiciare, în exercițiul cestei grave operațiuni. Regretatul I. Meitani in „studiile sale constt­­uționale“, afirmând aceiași idee, pune: „deputații nu prezintă gr­­anțiile și responsabilitatea jude­­ătorilor, ci, preocupați câte­odată umai de necesități politice, nu­ăsim, nu iresponsabilitatea lor ne­­mărginită, ori de câte ori vorbesc, nu votează în această calitate, con­­sțiuni suficiente in alcătuirea ac­­elor menționate. Și este vorba nu­­mai de anchete parlamentare, și nu e revenire asupra unor legi votate. Cu drept cuvânt s’a învestit pute­­­a judiciară cu atribuțiunea exami­­ărei și deci asupra contestațiunilor­rivitoare la constituționalitatea le­ilor­ și proclamării stării de ade­­­r,­ înlăturând măsurile ce ating rincipiile fundamentale ce sunt’ la um­elia organiteâi’eî: țărei.: " T4 Dim­itrie G„ Maxim fost președ. la Curtea de apel TENTATIVA DE CRIMĂ A UNUI DEȚINUT El voia să-și omoare pe un tovarăș in timpul procesului la jurați GIURGIU. 28. — Azi urma să se judece înaintea Curții cu jurați pro­cesul­ acuzaților Anghel Dobrescu din Lepca Nouă, Dumitru Sacărău, Carol Macovei, etc., învinuiți de tâlhărie săvârșită acum trei ani. D Ipa­inte de a se începe desbaterile, acuzatul Dumitru Sacărău a cerut autorizație să fie dus afară. La eșire gardianul ce-l însoțea a observat că acuzatul a ridicat un obiect de după un­ zid, pe care l-a ascuns apoi re­pede, fapt ce a determinat pe gardian să-l­ supravegheze îndeaproape. La începutul desbaterilor, gardia­nul a observat la piciorul lui Dumi­tru Sacărău un cuțit de o mărime considerabilă. Gardianul s-a repezit, a luat cuțitul și l-a predat președin­telui Curții. Desbaterile au fost sus­pendate spre a se da posibilitate d-lui prim­ procuror Dobrescu să facă cercetări. Din depozițiile martorilor, reese că acuzatul și-a procurat cuți­tul prin intermediul fiului său, inten­ționând să înjunghie în ședință pe un alt acuzat, anume Anghel Dobrescu. D­_ prim procuror Dobrescu con­tinuă cercetările spre a cunoaște cum și-a procurat Sacărău cuțitul’și care era adevărata lui intențiun­e. Noul ministru bulgar la Budapesta BUDAPESTA, 20. (Rador). — Re­gentul Horthy a primit azi in audi­ență solemnă pe d. Stoiloff, noul ministru plenipotențiar al Bulgariei la Budapesta. D. Stoiloff a prezentat scrisorile de acreditare Regentului. Peistra elevii premianți Ca in toți anii revista „Dimineața Copiilor“ va publica fotografiile elevilor premiați ai școalelor primare. In acest scop direcțiunea revistei a convenit cu studiosul FOTO - LUVRU din Calea Victoriei 24 (vis-avis de fosta grădina Colos, actuala grădină A.R.P.R.) să fotografiez­e in mod GRATUIT ele­vele și elevii premiați. Cititorii din provincie vor trimite fotografia îm­preună cu un certificat al școlii. A apărut Nr. 543 cu urm­ătorul sumar: Plebiscit pentru conferințele la Radio „CRONICA ȘCOALEI" LA RADIO "omunicații prin T.F.F. intre parașutiști Cronica televisiunei I Programe televizate — Optimism și scepti­cism — Părintele televiziunei. „Importul și exportul” emisiunilor de Radio «««, mi«» Montaj economic ES- 5 -1 * • la sector 20-2000 m. De vorbă cu cititorii —— Sfaturi prac­tice. — Curiozități tehhnice Programele posturilor europene 30 Iunie - 6 Iulie Tilitura AdeVtirul” s. a. ’ Revîstă tipărită in în­tregime la heliogravuri Prețui 5 Lei 32 PAGINI ADEVERUL Cum a­ trăit Pușkin . La Moscova a­ avut loc zilele tre­c­­ute o conferință a lui M. Ciavlov­­ și grijile materiale. Scrisorile din a­­cest timp adresate femeei sale sunt pline de griji și tristeți. Pușkin nu întrevedea nici o eșire. Situația de­venea din ce in ce mai grea. Fără prea multă precauție poetul a scris atunci o satiră la adresa lui Uva­­rov câștigând un nou dușman. Con­flictul s’a înrăutățit și conferenția­rul crede că situația s’a tot compli­cat până la desnodământul fatal de la 27 ianuarie 1835, ski, cunoscut ca un mare pușkinist. Subiectul conferinței • a*’ ’fost: Viața lui Pușkin in anul­ 1835, deci acum o sută de ani. In anul­­ 1839­­ Purșkin­ a scris „Nopți egiptiene“, „Scene din timpurile cavalerești”, „Povestirea despre pescari și pescarițe”, „Ulti­mul nour”, „Pelerinul“ ș. a. Poetul a trăit in anul 1835 cele mai grele clipe din viața sa. Era încărcat cu datorii. Intr’una din scrisorile sale Pușkin a însemnat Următoarele ve­nituri și cheltueli. Mai întâi cheltue­­lile: 4000 pe an, cheltueli cu închi­rierea cailor (Pușkin avea numai trăsură fără cai); 6000 pentru plata locuinței; 4800 bucătărie; 4000 pen­tru teatru, imbrăcămintea, etc. în timp ce veniturile sale erau numai de 5000 pe an. Situația disperată a poetului l-a forțat să apeleze la con­tele Benkendorf, pe care-l rugă să ceară ajutorul țarului. Cu toate ajutoarele oferite de țar poetul nu a putut să îndepărteze criza și a fost nevoit să plece. Gândia că singura scăpare e muza. Atunci plecat la Trigorsk. Speranțele l-au a înșelat pentru că in toamna anului 1835, după mărturisirile poetului, a fost epoca cea mai puțin fecundă din viața sa. N’a putut să facă nimic fiind continuu hărțuit de gândurile Centenarul lui Pușkin In anul 1937 se vor împlini o sută de ani de la moartea tragică a poe­tului rus A. S. Pușkin. Cu acest prilej toate teatrele din Moscova vor sărbători amintirea prin repre­zentații speciale. Astfel teatrul ar­tistic de la Moscova pregătește re­prezentația dramei lui Pușkin­ „Oas­petele de piatră”, apoi „Mozart și Salieri“ și „Don Juan“. La rândul sau teatrul artistic II pregătește lectura povestirei „Dama de pică”. Teatrul lui Meyerhold și teatrul co­­mic pregătesc pe „Boris Godu­nov­“. Teatrul evreesc va reprezenta „Mozart și Salieri“ și „Avarul” in traducerea lui Galbinov. Teatrul lui Vah­tangov a cerut două drame din Viața lui Pușkin. Una o scrie Ale­­xei Trolstoi, cealaltă V. Veresaiav­ șî M. Migakay. Opera. pregătește bu­, stifu­TA opere ’muzicgie ,scrise pe,’tex­­­tu­l lui Pușkin. Dicționarul român­francez de expresii A apărut in editura „Cugetarea” Dicționarul româno-francez, de prof. Martinescu-Asău. Fiind o călăuză extrem de utilă pentru cunoașterea și aprofundarea limbii franceze, interesează toate ca­tegoriile de intelectuali: elevi, stu­denți, ofițeri, profesori și funcțio­nari. Este adevărata idee a limbii fran­ceze pentru români. De câte ori n’am vrut să exprimăm în franțuzește ex­presii tipice­ românești, intraducti­bile într’o limbă străină, dar a căror echivalență totuși există...­ Neajun­sul acesta îl elimină dicționarul de față care prezintă corespondentul francez al tuturor așa zise idiotisme. deasemenea argoul parizian, expre­siile zilnice intrebuințate de fran­cezi cari deosebesc limba scrisă de limba vorbită și o mulțime de indi­­cațiuni ultra-folositoare, toate se găsesc în acest dicționar. PUȘKIN CALEIDOSCOPUL VIEI INTELECTUALE LITERE, ȘTIINTA, ARTA P. P. Carp la „Junimea“ Spiritul caustic al lui P. P. Carp, a creat in cercul „Junimii” acea notă deosebită a humorului denumită „Zeflemea“. Ca și Vasile Pogor, a încercat și el, în anii de glorie ai veseliei societății, să fie lector — adică să citească di­feritele producțiuni literare. Iacob Negruzzi reținând acest fa­pt in „Dicționarul“ său, notează că Po­gor și Carp au fost cei mai răi lec­tori. Iar când Carp a cetit intr’o serată literară traducerea sa „Macbeth“, tot Negruzzi arată că toată asistența a dispărut din sală, pe furiș, lăsând pe Carp numai cu amicii săi juni­miști, tovarăși buni la bine și la rău.­­ Carp a creat și el câteva porecle rămase in analele junimiste. El a spus lui Gh. Panu, V. Tassu și Al. Lambrior „Cei Trei Români“, iar pe junimiștii politici i-a poreclit „gogomani“ și „porumbei“. De o înaltă moralitate, Carp a fost adânc mâhnit când i s’a inten­tat lui Maiorescu la Iași, cunoscutul proces al „Centralei“ Caragiani îi spunea „Chirp“ — tot așa precum ii spunea lui Pogor „Pi­­ghir“ și lui Xenopol „Xinipir”, după teoria sa că la popoarele în deca­dență toate vocalele se transformă vi­i. In anii tineri a colaborat la „Con­vorbiri” fiind autorul unor tăioase critici literare. C. SATEANU Ce să ascultam la radio SÂMBĂTĂ, 29 IUNIE ROMA, 21.50. „Lodoletta”, dramă lirică în 3 acte de Mascagri, VIENA, 21. Concert de muzică po­pulară spaniolă (retransmisie din Madrid), VARȘOVIA, 22.30: Fragmente din opera, „Legenda baltică” de Nowo­­wiejski. MÜNCHEN, 20.05. Boccherini: Qu­intet în do major; Schubert: Adagio și Rondo. Duminică 30 Iunie BUCUREȘTI ora 22.10: Concert nocturn. Orchestra Radio și d-na Olga Hoch: Grieg: Dansuri norve­giene; G. Verdi: Arie din „Aida” (D-na Hoch); Eug. Jos. Singer: U- vertură; Weber: Aria Oceanului din „Oberon” (D-na Hoch); Bayer: Balet din „Zâna păpușilor”; Wagner: Arie din „Tannhattser” și Rich. Strauss: Cecilia (D-na Olga Hoch). MILANO: 21.40: „11 Pergolese”, o­­perä in 3 acte de Lamberto Landi. PR­AGA 22.25: Concert popular e­­xecutat de orch. radio. Dirijor: Ka­­belac J. Schwarz (corn) Berlioz: Cor­­sarul­ av.; Mozart: Concert în Mi be­mol major pentru corn și orch.; Bu­soni: Turandot-suită. ROMA 21.40: Concert de violoncel executat de Arturo Bonucci. Orch. simfonică dirijată de Mario Rossi. Beethoven: Egmont: Uvertură; Dvo­rak: Concert în si­ minor pentru vio­loncel și orch.; Borodin: Dans din op. Prințul Igor; Haydn: a) Adagio: b) Menuet; Casella: Nocturnă, Ta­­rantela. STUTTGART 1 (noaptea): Concert nocturn. Katharina Liegbiez (cla­vecin), orchestra de cameră Kassel. Purcell: Suită: Telemann: Suită pentru coarde; Bach; Concert; Niel­sen: Suită pentru coarde; Haydn: Simfonie; Blumer: Cântece populare germane. Sibelius: Nocturnă; Svend­­sen: legendă pentru orch. DROTWICH 22.30: Concert execu­tat de Filarmonica londoneză (re­transmisie dela Expoziția universa­lă­­’in Bruxelles). De la Institutul So­cial Român Secția de demografie, antropo­logie și eugenie va ține Vineri 28 Iu­nie, ora 18, a patra ședință publică, in localul Institutului central de statistică a statului, din strada Bre­­zoianu 25, etajul II, cu program: d-ra dr. Eugenia următorul Petro­­vici: Viața și opera prof. dr. Gh. Marinescu; d-na Elena Istrati: Stu­diu asupra longevității în Româ­nia; d-ra Maria Veștemeanu: Cer­cetări antropologice la populația germană din Banat și d. dr. S. Ma­­nuilă. Statistica tuberculozei în Ro­mânia. »Carmen“ sub cerul liber Pentru comemorarea a 60 ani de la moartea compozitorului G. Bi­zet a avut loc in parcul central de la Moscova reprezentarea operei „Car­men”, jucată de artiștii de la Teatrul cel Mare de stat. Decorurile au fost făcute de pictorul Dimitriev. Scene­le de balet au fost executate pe o scară mai mare, potrivit spațiului din parc. Orchestra a fost dirijată de Melik-Pașajev. Printre artiști amintim: în rolul principal, N. Velterova de la­ Lenin­grad, B. Jevlachov și P. Burlak. Sce­na era luminată de reflectoare u­­riașe. Reprezentația a fost difuzată pen­tru a fi auzită de numărul de aproa­pe 20.000 spectatori. Sarmala, amicul po­porului Teatrul de vară al „Ligii cultu­rale” și-a fixat definitiv deschide­rea stagiunei pentru Vineri 5 Iulie cu piesa d-lui prof. N. Iorga Sar­mala, amicul poporului. Distribuția cuprinde pe valoroșii artiști: C. Hociung, St. Carabin, C. Morțun, G. Axente, V. Șuluțiu, H. Baltasiu, D. Mereanu, Nella Mirces­­cu, Cecilia Bărbulescu, Venera Mili­­cescu, etc. Rolul titular va fi interpretat de artistul Vasile Brezeanu care la premiera acestei piese la Teatrul popular a avut o remarcabilă crea­ție. Adunarea generală a Societății regale de geografie . Societatea regală română de geo­grafie aduce la cunoștința membri­lor ei că adunarea generală de vară va avea loc Vineri 29 Iunie la orele 18, în amfiteatrul fundațiunii uni­versitare Carol I, cu următoarea ordine de zi: D. prof. S. Mehedinți: Cuvântare de deschidere: d. ing. Dimitrie Leo­­nida: Progresele tehnice și starea actuală a Capitalei; Raport asupra mersului societății. Raportul co­­misiunii de verificare a socotelilor. Intrarea liberă. Topaze în Japonia Piesa „Topaze" a lui Marcel Pagnol care a făcut serie la Paris după ce la început nu se găsea un teatru ca s’o reprezinte și care a delectat de atâtea ori publicul bucureștean, a fost tradusă și în limba japoneză jucându-se la Tokio împreună cu Marius, o altă lucrare a lui Marcel Pagnol. Cele două piese jucate la Tokio, au obținut un frumos succes. Folklor românesc din Ardeal A apărut Folklor românesc din Ar­deal de­­ G. T. Niculescu-Varone. Acest volum cuprinde strigături patriotice, de dragoste, vesele, satirice, blesteme, orații, cântece de leagăn, cântece de seceră, colinde de Crăciun, urări popu­lare de Anul Nou, colinde in ziua de Bobotează, de Paști, cântece ostășești, bătrânești, bocete, descântece, numiri de cust­uri românești, cuvinte dialec­tale și­ o listă de autori străini, cari s’au ocupat de manifestările artistice și spirituale ale poporului român. Essewi Genul esseului, atât de cultivat astăzi, a găsit adepți și printre ti­nerii scriitori cari abia au debutat in literatură. D. Constantin Micu, tânărul poet proletar, care s’a remarcat prin vo­lumul .",Sosirea tavelor”, va scoate la­­ toamnă un volum de esseuri, in care spiritul critic al d-sale se va­ găsi pe sins- P. P. CARP A activat în presă la ziarele „Tim­pul“, „Constituționalul”, „Conserva­torul” și in anii neutralității la „Moldova”. Echilibru intre sport și cultură Cu ocazia jubileului de 100 numere al rev. „Rebus-Magazin“ Ultimul număr al revistei „Rebus - Magazin“ poartă cu sine, —d­in cele 36 pagini admirabil tipărite — întreaga comoară de realizări experimentate ani de-a rândul, în acest domeniu al spor­tului intelectual: metoda de a preda limbile clasice și moderne cu ajutorul careului de cuvinte încrucișate, intro­ducerea in aceleași careuri a materia­lului de manualele didactice, cu sco­pul de a face pe elevi să-și repete cu­noștințele in mod plăcut, etc. Pentru a introduce pe cititor în a­­cest domeniu de strictă specialitate, să ascultăm ce spune d. Popescu-Rebus directorul acestei publicațiuni: „Rebus-Magazin“ reprezintă o ati­tudine fermă și de energică continui­tate in fața problemei de educație inte­grală pe care actuala societate o pre­gătește tineretului. Acest tineret — din pricina unui snobism de nestăvilit al epocii ’_ evadează tot mai agresiv din sfera cărții, în­spre destinderea ușoară a arenei sportive. In afară de distracția vizuală, de e­­moțiile încercate in diferite faze ale luptelor sau de strigătele de delir sus­pect în fața loviturilor, sportul nu o­­feră nimic altceva tânărului care tre­buie să devie un caracter serios for­mat pentru societatea de mâine. Dacă tineretul nu poate obține, ca spectator pasiv la manifestațiile spor­tive, acea desvoltare armonică pe care o cerea altădată dictonul latin „Mens sana în corpore sano“, „Rebus-Maga­zin“ ii oferă­ putința de a câștiga su­­pleța intelectuală pe care o oferă exer­cițiile de gimnastică mintală și la care nu participă ca spectator, ci ca execu­tant al sportului intlectual. Toate cele ICO numere ale revistei „Rebus-Magazin“ sunt tot atâtea sec­­țiuni ale unui curs de gimnastică să­nătoasă a minții. Deși revista „Rebus-Magazin” acti­vează într-un domeniu de educație na­țională, încercările ei nu s-au bucurat de sprijinul oficialității și nici a d-lor profesori cari sunt primii interesați. Căci dacă avem unele școale secun­dare, în care , unii­ demni profesori — apreciind binevoitor silințele noastre — îndeamnă pe elevi să-și facă, în timpul liber, ora cuvintelor Încrucișate, sunt și alte școli, în care revista „Rebus- Magazin“ este prigonită. „Rebus-Magazin“ va continua pe a­­ceeaș linie constantă a atitudinii sale. Avem­ în fiecare capitală de județ câte o asociație care ridică sportul intelec­tual la înălțimea preocupărilor de cul­tură, am­ câștigat interesul până și­­ al multor persoane care au trecut de vâr­sta tinereții, avem un tiraj mereu cres­când, vizite neîntrerupte la redacție și o corespodență pentru a cărei rezolvare depunem silinti uriașe. Să nădăjduim că școlărimea acestei țări se va grupa, in număr cât mai mare in jurul acestei reviste care va deveni fișa de­­ inteligență practică a ti­neretului in genere și va fi un loc de întâlnire al istețic­ilor intelectuale“. Volumul festiv al Aca­demiei franceze Cu ocazia sărbătorirei tricentena­­rului Academiei franceze, s’a hotă­­rît să se scoată un volum festiv care să cuprindă un istoric al acestei in­stituții culturale. Cu redactarea acestui volum s-au ocupat chiar membrii Academiei care in momentul de față sunt nu­mai 38, două fotolii fiind vacante. Figurile bisericești din trecutul Academiei sunt evocate de monse­niorul Baudrillar. Henri Robert și Emil Piccard vorbesc de foștii avo­cați, diplomați și sava­nți, membri ai Academiei. Militarii sunt amin­tiți de mareșalul Petain. Lipsește filosofia, medicina și economia po­litică. Colecția de viori a dentistului Dentistul Pavel Makowiecky din orașul Bydgości (Polonia) posedă o foarte scumpă colecție de viori. Printre multe altele dentistul are în proprietatea sa și câteva de o reală valoare artistică: una din 1715 datorită lui Antonius Stradivarius Cremonensis, alta construită de Joseph Guarnerius numit și „deî Gesu”, cum a fost notat alături de numele său de către Giovanni Paulo. Un roman in care elementul so­cial aduce in literatura româneas­că o lume necunoscută orășenilor. In această lucrare literară, d. Vladimir Corbagea ne prezintă și o serie de eroi în genul celora cu­noscuți in parte din nuvelele sem­nate de d-sa în „Adevărul Literar” și în „Biblioteca Dimineții”, sub pseudonimul Simona Basarab cari au stârnit etâta vâlvă. Tananica In ajunul închiderii parlamentului francez Ultimele proecte votate FARIS, 28 (Rador).­­ Camera a adoptat proectul de lege prin care se deschide pe exercițiul budgetar 1935 un credit de 297 milioane franci, pentru întreținerea efectivelor men­ținute sub drapel. La acest proect guvernul ceruse începerea imediată a discuției. Guvernul cerând deasemeni dis­cutarea imediată a proectului de le­ge prin care se deschide un credit excepțional de 1.106.000.QOG franci, pentru instalațiuni și material de război, s-a trecut la discutarea ace­stui proect. In cursul desbaterilor, d. Archimbaud, raportor, in numele comisiunei de finanțe, a sugerat să se introducă în proect unele dispo­­zițiu­ni prin care să se specifice că fabricarea armelor de război va a­­parține exclusiv statului. D. Archim­­­baud a justificat cererea de a se deschide acest credit prin înarmările germane.excepțional D. LAVAL RETRAGE PROECTUL CREDITULUI EXCEPȚIONAL PEN­TRU ARMATĂ PARIS, 28. (Rador). — Camera a continuat în ședința de noapte dis­cutarea proectelor de legi cu carac­ter agricol și comercial, asupra că­rora Camera este în desacord cu Senatul și la cari se admisese ur­gență. Pentru a se putea per­mite terminarea flesba­­terilor cât mai repede po­sibil, d. Pavai, președin­tele consiliului și minis­tru de externe, a declarat că guvernul va retrage proectul de lege privitor la creditul excepțional cerut pentru armată. In consecință, discuția asu­pra acestui proect de le­ge a fost întreruptă. LA SENAT PARIS, 28 (Rador). — Senatul a adoptat proectul de lege­­ privitor la creiarea unui serviciu pentru fabri­carea armamentelor, înainte de a se proceda la vot, d. Messimy, președintele comisiunei armatei, a scos în evidență opor­tunitatea centralizării într-un ser­viciu unic a tuturor fabricațiunilor destinate marinei de război și avia­ției, în vederea realizării unor im­portante economii. Senatul și-a suspendat apoi ședin­ța, în așteptarea readucerii în dis­cuția maturului corp a proectelor, care se desbat în ședința de noapte a Camerii. & BERLIN, 28. (Rador.) — Ziarele franțuzești: „Journal des Debats“, „Le Jour” și „Le Petit Journal”, cu data de 27 iunie, au fost confiscate de autoritățile polițienești. Violarea obligațiunilor internaționale Comisia de Juriști nu a ajuns la un acord GENEVA. 28 (Rador). — Comisiu­­nea de juriști însărcinată de către co­mitetul celor 13 puteri să caute pro­cedeul de a face și mai eficace pac­tul Societății Națiunilor, în ce pri­­vște violările Internaționale, a ter­minat azi lucrările. In cursul discuțiilor nu s’a putut ajunge la propuneri concordante a­­supra chestiunei de a se ști dacă u­nanimitatea consiliului Societății Națiunilor, având a decide asupra sancțiunilor eventuale, va trebui să cuprindă sau nu și votul părții sau părților în cauză. Experții se vor întruni în cursul săptămânei viitoare pentru a exa­mina aspectele economic ale proble­mei. Dieta polonă a adoptat reforma electorală Atitudinea opoziției VARȘOVIA, 28 (Rador) v — Dieta a adoptat azi dimineață în a treia citire, cu 216 voturi contra 89, pro­iectul de lege privitor la modificarea legei electorale. După ce va fi votat și de Senat, proiectul va fi pus în vigoare cu o­­cazia apropiatelor alegeri legisla­tive din Septembrie. Prin votarea acestei legi, scriu zia­rele, se elimină acțiunea partide­lor politice în desemnarea deputa­ților. Lucrările Dietei sunt terminate: înainte de votarea proiectului, reprezentanții diferitelor partide au făcut declarații. Național-democra­­ții au declarat că vor boicota ale­gerile. Populiștii au lăsat să se în­țeleagă că țăranii își vor valorifica drepturile lor pe alte căi. Socialiș­tii și comuniștii au declarat că ac­țiunea lor se va desfășura în afa­ră de Dietă, din care ei sunt excluși prin adoptarea proiectului reformei electorale. Blocul guvernamental a declarat că înțelege să ia toată răspunderea pentru consecințele acestei legi. INFORMAȚIUNI Azi fiind sărbătoarea Petru și Pavel toate autoritățile publice vor fi închise. Serviciul va reîncepe Luni la ora 3 lum. d. a. Nu se judecă procese, nu se pro­testează polițe. Comitetul școlar și Direcțiunea liceului „CARMEN­ SYLVA” invită Corpul profesoral și părinții eleve­lor la serbarea de fine de an, care va avea loc Sâmbătă 29 Iunie, ora 10 a. m. in localul liceului. Ministerul sănătății a hotărât să ridice la Bugaz un mare sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză o­­soasă. Lucrările sanatoriului au în­ceput și clădirea va fi terminată la toamnă. Sanatoriul de la Bugaz care costă 12 milioane va fi unul dintre cele mai moderne sanatorii din țară. Tribunalul din Călărași a con­damnat la șase luni și o zi închi­soare pe dt. căpitan Constantin Chiriac, partizan al „Blocului ce­tățenesc”, acuzat că a răspândit manifeste sedițioase. „CONTENCIOSUL“ birou de in­­formațiuni judiciare și administra­tive, se ocupă cu rezolvarea chestiu­nilor de orice natură pendinte în fața autorităților publice sau a in­stanțelor judecătorești din Capitală. Grație biroului „CONTENCIOSUL” lumea din provincie este scutită de cheltuelile deplasării, întrucât prin corespondență se aranjează toate interesele și se îndeplinesc orice for­malități, obținându-se și consulta­­țiuni juridice în orice materie. Biroul „CONTENCIOSUL”, care se ocupă și cu chestiuni fiscale în le­gătură cu impunerile comercianți­lor și celorlalți contribuabili, func­ționează în permanență sub condu­cerea d-lui avocat M. Graur in pala­tul ziarelor „Adeverul” și „Dimi­neața”, strada Const. Miile 7-11. Autoritățile din Vaslui au fost înștiințate că un val de fluturi s’a abătut asupra­ semănăturilor din comuna Pușcaș. O știre asemănătoare au primit și din Sascut, unde îngrijorarea e mare întrucât sunt temeri că sfecla va fi atacată de omida rusească. S-au luat măsuri pentru distrugerea fluturilor. Autoritățile judiciare au operat o deschidere la o mănăstire Cato­lică din Oradia. S’a procedat la o minuțioasă percheziție care a durat mai multe ore. Se afirmă că moti­vul descinderii e un denunț care arăta că mai mulți călugări s’ar fi făcut vinovați de acțiune irednetis­­tă Casa Școalelor și a Culturii popo­rului anunță pe domnii scriitori, zia­riști și artiști înscriși pentru­ prima serie la Căminul de odihnă de la Sâmbăta de Sus (Făgăraș) că pleca­rea acestei serii are loc Marți 2 Iu­lie ora 0,40 cu personalul 3001 Bra­șov, care are legătură dimineața spre Făgăraș. Oaspeții vor lua bilet cu reducere de 50 la sută (dus și întors) numai pentru gara Voila care este stațiune climaterică și unde vor fi așteptați Miercuri 3 iulie ora 9 dimineața de administrația căminului. Facultatea de drept din București aduce la cunoștința d-lor studenți că în vederea luării vacanței mari Cancelaria secretariatului facultății de drept va fi deschisă până in ziua de 10 Iulie 1935. Până la acea dată sunt invitați d-nii studenți să-și aranjeze orice chestiune cu privire la situația lor școlară (certificate, carnete C. F. R., viză, etc.). In caz contrariu, nu vor putea fi serviți decât la toamnă când se vor deschide cursurile. Ghișeele vor funcționa de la ora 10—12 a. m. și 4—6 p. m. La­ Constanța a fost arestat vndu­­­dul Ciolac Constantin, urmărit de­­ poliția din Bacău. El are de execu­tat, o condamnare de zece ani pen­tru tâlhărie și crimă la drumul ma­ri. Un avion militar se prăbușește PRAGA, 28 (Rador).­­ Un avion militar ssa pră­bușit in flăcări pe aero­dromul dela Hrat­ec Kra­­jova (Boemia). Cei doi subofițeri cari se aflau pe bord, au fost carbonizați. Cointreau TREI STELE să fie marca Dr. D. Victor Eftimiu in calitate de președinte al P. E. N. — clubului ro­mân” a adresat o telegramă ziaru­lui „Patria” din Cluj pe care o roagă să publice protestul său împotriva condamnării­­ scriitorului maghiar Doday Lorand. In telegrama sa, d. Victor Eftimiu arată că, după judecata consiliului de război din Cluj, majoritatea scri­itorilor români trebue să meargă la ocnă. La biserica din Sâmbăta de Sus s-a săvârșit o spargere. Jandarmii au reușit să aresteze pe hol. Acesta, un anume Petre Diac, vânduse in interval lucrurile furate. Național-țărăniștii din Brașov au hotărât să plece la Cluj cu un tren special. E probabil că vor f Brașov 700 de oameni spr­ai din la marea adunare nation­a­lă din capitala Ardealului. Acțiunea pacifistă in Anglia LONDRA, 28 (Rador). — Rezulta­­tul referendului popular pentru pa­ce, care s’a cifrat la 1.089.000 de votanți, a produs o deosebită satis­facție în cercurile liberale și socia­liste, dar a fost criticat de ziarele „Times” și „Morning Post”. Mișcarea pentru pace este extrem de puternică in opinia publică en­­glză și merită multă atenție, deoa­rece explică în parte activitatea gu­vernului In politica nvid—

Next