Adevěrul, septembrie 1935 (Anul 49, nr. 15834-15859)
1935-09-01 / nr. 15834
englejilor — tocmai când intrase Sabina Voinea. Sub auspiciile „Cântării Cântărilor“ pe care o citea căpitanul, începe dragotea lor. După câteva clipe amândoi stau cu privirea aţintită asupra filei din poem cirindu-i în gând. I-ar poetul român se ia aci la întrecere cu geniul autorului armonios al poemului de acum 2000 de ani. Auziţi, vă rog, cum alternează — in poemul d-lui Arghezi — versetele poemului, evocatoare ale peisagiului palestinian cu altele, — strofe originale argheziene parfumate cu mirodeniile florilor câmpiilor româneşti evocatoare de viziuni poetice rustice de la noi, viziuni dătătoare de stări afective tot atât de emoţionante ca şi acelea provocate de „Cântarea Cântărilor“. Sulamita cântă ’(traducerea argheziană) : „Mi-am căutat un aşternut iubitul, Vam căutat şi nu l’am găsit. Mă voiu scula şi voiu da oraşului ocol pe uliţi şi pe la răspântii, îmi voiu căuta iubitul. Vam căutat şi nu . Vam aflat. Aţi întrebat paznicii: N'aţi văzut voi pe aceia pe care inima mea îl iubeşte? Şi numai de căt Vam aflat. Vam apucat de mână şi nu iam dat drumul până la casa mamei mele, şi până la odaia în care m’a născut“. Sabina Voinea citia aceste rânduri din „Cântarea Cântărilor“ dar în gândul ei ea îi spune iubitului ei William: „In ţara mea, unde te voi duce cu mine nu sunt nici căprioaie ac nearon, tuci Ioan, nici smo■ chim şi cedri. Acolo secara dă bol ■ cenuşiu alăturea de mărgelele ăi cucuruz. Ovăzul sună din clopote de catifea şi răchitele gheboase îngenuchiate descântă apele să imbătrănească. In pridvorul casei vrăbiile şi rândunelele au făcut cuiburi şi berzele . moi din arpi tărcate şi-au ales prin acoperişuri creasta neadăpostită Vino să vezi fumurile din bordeele noastre seara". Dar ce este această „Cântare a Cântărilor", acest „Sir Haishim“ evreu care după, 2000 de ani nuşi-a pierdut prospeţimea, continuând a fermeca spiritele şi inimile cele mai alese ale tuturor neamurilor? E poemul cel mai profan din lume, căci cântă dragostea pătimaşă a corpului femeei şi bărbatului, şi totuşi figurează între „cărţile sfinte“ ale mozaismului şi creştinismului! A fost canonizat de biserica creştină, care vede in el numai alegorie mistică, iubirea castă a sufletelor şi a bisericii pentru... Christ, sau pentru.... taina căsătoriei. In ultimul timp scriitorul francez I. Guidon a consacrat, un volum spre a dovedi că poemul „Cântarea Cântărilor“ nu e decât o dramă cu trei personagii şi coruri. Teza aceasta este susţinută admirabil cu argumente convingătoare. Vom mai reveni asupra acestui superb studiu de exegeză a lui Guidon. Doctorul Ygrec * :.vui.iwo.vvu« . Evident cu o recenzie nu poate reda nici chiar concluziile, mai puţin încă tot materialul pe care ele se bazează, cuprinse într’un volum de aproape 400 pagini. Rostul ei nu poate fi decât să atragă atenţia asupra lucrării. Foarte greu însă, de nu chiar imposibil, este, să redai atmosfera cărţii d-lui Sanifelevich Ea cuprinde pagini de cea mai mare seriozitate ştiinţifică, după cari urmează altele de cea nai violentă polemică, despre cari s’ar putea spune că frizează pamfletul. Ea preamăreşte în multe locuri clasicismul, pentru a se sluji in altele, unde luptătorul ce este H. Sanielevici, pune stăpânire pe cercetător şi estet, de violenţe de limbaj, în cari chiar şi pornografia, care repugnă atâta autorului, după însăşi spusa sa, îşi arată, fie şi numai în treacăt, fata ei hâdă. De asemenea în tratarea oamenilor de ştiinţă ce-i displac, Sanielevici, chiar dacă ar avea din fond atâta dreptate cât crede că are, nu ar fi trebuit să uzeze de calificative, cari, nu lămuresc nimic, decât un subiectivism pătimaş şi cari, fac în definitiv, altora, cel puţin formal, o nedreptate, asemănătoare celor de cari Sanielevici însuși se plânge sau, dacă vrea altfel, asemănătoare celor contra cărora chiar ei se revoltă, când e vorba de persoana sa. Dar chiar și cu aceste aspecte, după mine, criticabile ale operei lui Sanielevici,viața lui se aseamănă cu cea a lui Schopenhauer, care în critica, criticilor săi, cât şi în lauda, propriei sale opere, a gândit şi scris, cum gândeşte şi scrie azi Sanielevici. Cu Voltaire, a spus Schopenhauer, ca şi Sanielevici azi, despre oamenii ştiinţei oficiale: „Pour nous, messieurs, nous avons l’habitude, „De rediger au long, de point en ■ point,... „Ce qu’on pensa, mais nous ne pensons point...“ Şi ca Schopenhauer, Sanielevici gândeşte că „intelectul nu , există numai pentru scopul de a-şi menţine viaţa. Aceasta e exact pentru animale şi pentru omul la care predomină instinctul animalic. „ Geniul artistic şi filosofic insă,’ se’înalţă până la ştiinţa şi conştiinţa, desinteresată, care nu slujeşte scopului de a trăi, ba» în care creierul. .devine un parazit al corpului., pe •care-l consumă, căruia nu numai că nu-i serveşte, ba a. cărui bună stare o păgubeşte”. R. Brănişteanu Scriitorul Barbusse pe moarte Din Moscova se anunţă că starea scriitorului comunist francez Henri Barbusse este foarte gravă. Plămânul său stâng este inflamat, iar activitatea inimii este slăbită din această cauză. Bolnavul îşi păstrează deplina cunoştinţă, dar medicii socotesc că starea lui este disperată. Henri Barbusse sa născut la 17 Mai 1873 la Asnières. Prima lui operă literară, culegerea de poeme „Pleureuses“ a publicat-o la vârsta de 20 de ani. După război, la care a luat parte ca soldat pe front, a publicat celebra operă „Le Feu“. Activitatea lui ulterioară s'a îndrep■taţ, tot mai mult’spre politica militantă. In Februarie 1919 a lansat un manifest prin revista „Clarté“ publicaţiune pentru„organizarea gândirii“, in jurul căreia erau grupaţi scriitorii de stânga. Literatura şi coafurile .Arta coafatuluie cu mult mai apropiată de literatură decât se crede. A dovedit-o secolul XVIII, epoca de aur a fabricanţilor de peruci.Grimm, Diderot, Voltaire, .pentru, a nu cita decât pe cei mai de seamă, ne-au .lăsat mărturii preţioase despre nebunia capilară a . .vremii lor.. Dacă Roma din vremea lui Marcu-Aureliu se lăudă că ştia, să aranjeze, întrei sute de feluri părul femeilor, Franţa, de la M-me de Pompadour, la Matrie-Antoinette a întrecut-o;’ avea coafuri'Inspirate de artele 'frumoase şi de litere... ca aceea care înfăţişa îmbarcarea pentru Cytera. După succesele lui Beaumarchais lumea bine se coafa â la. Chérubin și se purtau bonete â la Figaro... Când Jean-Jacques Rousseau dădea tonul, femeile preferau coafuri ă la .Editiere, â la Bergere... Apoi — multe decenii mai târziu — se poartă bucle a la Dama cu Camelii, după ce au avut scoane, A .apari Spitalul infantilă monograf) ortopedie sub direcţia tu., u. uu.nuieecu. .... Revista, pentruştiinţa şi reforma socială, an. XII ,nr. 3-4, număr special scos cu prilejul congresului internaţional de sociologie ce se va deschide la Bruxelles in 4 Septembrie. Ce să ascultăm la radio Vineri 30 August BRNO, Ora 2025 . Trio de salon. D-nii: Hanousiek (vioară), Kuna (violoncel), Urbanek (pian). Fucik: Imperator; Provaznik: Elegie; Petzny ; Cântec: Milling : Cântec. HAMBURG, ora 22 : Concert din Magdeburg. Bossi; Concert pentru orgă şi orch.; Fritz Theil; Două cântece pentru bariton şi orch. ; Schuman : .liv. BELGRAD, ora 20.15: Trans. din Salzburg: Fidelio, operă de Beethoven. KÖLN, ora 24 : Concert nocturn din Stuttgart. Leuschner : balet european; Wagner: Arie din Lohengrin; Ponchelli: Muzică de balet din Gioccnda; Ziehrer: Vals; Lehar : Melodie* : FRAGA, ora 20.30 : Retransmisiune de la Teatrul Naţional; Dalibor, operă în 3 acte de Smetana. VIENA, ora 21-30; Concert simfonic. Dirijor dr. Ernst Rumwald, Haydn: Simfonie in si-major No. 12; Bruckner: Simfonie in re-minor. VARŞOVIA, ora 22: Concert simfonic de muzică rusă, orchestra radio dirijată de Fitelberg. Glinka : Uv. la Rusian şi Isolda; Ceaikowski: Poem simfonic ; Borodin : Dans ; Ceaikowski: Mars; Rimski-Korsakow: Capriciu spaniol. BUDAPESTA, ora 22.40 : Concert de orcH. dirijat de Karoly Mueller. Schubert: Marş ungar; Erkel : Uv.; Schubert: Sinfonie; Strauss: Vals ; Wieschendorf : solo de fagot; Ketelbey: Intermezzo; Listz : Rapsodic ungară. Sâmbătă 31 August LiPSCA. Ora 20: '.Concert.de orch. Dirijor: Th. Blumer; Nicolai; uv. op. „Nevestele vesele din Windsor”; Boccherini: Menuet; Grieg: suită din „Peer Gynt”; Puccini: melodie din „Madame Butterfly”; Strauss: Vals; Dvorak; Humorescă; Wagner: cântec din Lohengrin; Bizet; cântec din Carmen; Ceaikowski: Vals; Mascagni: Intermezzo la Cavaleria Rusticană; Kreutzer: Lagâhul de noapte din Grenada; Lanner: Vals, ROMA. Ora 21.40: II Tabano operă într’uh act de Puccini. SOXTENS. Ora 21.20: Trubadurul operă în 3 acte de Verdi (plăci), VIENA. Ora 17.05: Concert de mandoline, dirijor: Arthur Johannes Scholz Belüli: Uv. la Norma; Recce: Legendă de dragoste • Offenbach: Intermezzo și barcarolă din Povestirile lui Hofmann; Donizetti; Fantezie din Lucia di Lammermost, 17,40. Conf. despre Jon Aranson, turată de Hjörtur Halldorsson; 20.15:... Jocurile festive din Salzburg. Fidelia”, operă in 2aste de Beethoven. STUTTGART. Ora 1: Concert nocturn, orch. simfonică dirijata de Adolf Mennerich; Bach: Orch. de coarde; Beethoven: Concert de pian; Brukner: Simfonie No. 3, VARSOVIA. Ora 21.10: Concert executat de orch. radio dirijat de Nawrot; Ceaikowski: Capriciu italian; Mendelsohn: Fragment din Visul unei nopţi de vară. Faimoasa civilizaţie grecească, cu cea romană care i-au urmat, sunt — după afirmaţiile arheologilor Turciei moderne — moştenitoarele culturei strămoşilor turcilor, indigenii de acum câteva mii de ani din Anatolia. . Civilizaţia europeană s‘a născut din cea elină, venita, dânsa, din Ionia, adică din Asia Mică, între altele din Smyrna. Ionia n’a fost decât moştenitoarea Orientului hitit. Platourile Anatoliei turceşti de astăzi au fost — după afirmaţiile acelor savanţi — unul din leagănele omenirii. Regiunea a fost neîntrerupt civilizată de patru sau cinci mii de ani încoace. Anatolia este plină de urmele cetăţilor hitite ce se ridicau acolo pe la anul 3000 înainte de Christos. .Se pot vedea — săpate în stâncă — fresce representând arcaşi cu bonete ţuguiate in cap sau lei cu ochii bulbucaţi, care păzeau intrarea in cetăţi. Sute de huyuks, oraşele necunoscute până deunăzi, par a fi încă Îngropate în câmpiile pustii. •# Interesul pentru revelaţia hitită— căci a fost o adevărată revelaţie — creşte odată cu progresul cercetărilor. Charles Texier a semnalat primul, in 1835, sculpturile extraordinare cari impodobeau anumiţi munţi din Anatolia, îndeosebi figuri de arcaşi, săpate în stăncă. Emile Botta, consul al Franţei la Mossul, a atras atenţia arheologilor asupra sondagiilor întreprinse de cel de la 1842 în jurul localităţii Koyumjuk. In 1862, Georges Perrot — a cărui misiune a fost complectată in mod fericit de a lui Chantre, in 1893 — a devenit iniţiatorul hititologiei. Astăzi germanii, englezii şi americanii impart cu francezii gloria de a fi redat turcilor pe strămoşii lor. Cele patru nume de francezi stau insă la inceputul nouei ştiinţe. Misterioşii hitiţi, cari au jucat un rol primordial in istoria omenirii între anul 2000 şi anul 1000 i. d. Chr., cari cunoşteau mai multe feluri de a scrie, aveau un cod civil şi un cod penal demne de romani, la cari femeia era întotdeauna egală cu bărbatul, cari au întrebuinţat fierul înaintea egiptenilor şi ale căror opere de artă, uneori grandioase, au fost copiate de asirieni, ,au astăzi o mare importanţă in viaţa politică a Turciei republicane. Până nu de rult se credea că hitiţii, ca atâtea alte popoare,au venit din Europa orientală, trecând Bosforul. Nici o urmă a trecerii lor n’a putut fi găsită, nici pe Bosfor, nici pe ţărmurile Mării de Marmara. Arheologii au trebuit să părăsească teoria venirii din Europa. S’a. stabilitiţii sunt asia- Est paraliţia tilăî. c...;a măm pe nimeni. l)“n fereşte dc ică la frontierele ţârii noastre, sa fim însă atenţi. Ci- 'esc in ziarele din Starsburg că epidemia de paralizie infantilă bântuie acum in districtele bradeze din Mannheim şi Wemblim (Germania) şi’n Wirtsnberg. Autorităţile germane se luptă s'o localizeze şi s’o stingă. Toate intrunirile tinerimii hitleriene au fost interzise. Intr’o singură localitate (Jagtskreis) s’a semnalat — după Monitorul din Wartemberg — 17 cazuri de paralizie infantilă! Localităţile acestea sunt încă foarte departe de noi, încât n’am avea de ce să ne alarmăm. Medicii noştri in deosebi autorităţile sanitare, trebue să fie totuşi cu ochii in patru, spre a nu lăsa neizolate eventualele primele cazuri ce s’ar ivi la noi. Ne amintim cu groază de ravagiile făcute de această boală acum vre-o opt ani, la noi. Şi tot in August izbucnise această epidemie. DR. Y. luliu Cezar, esatro- nul ziariştilor ! Gazetarii francezi au de patron pe Théophraste Renaudot, care a fost primul gazetar. Italienii i-au întrecut pe francezi: asociaţia naţională a ziariştilor fasi cişti a adoptat pe luliu Cezar, mare general şi mare gazetar. Mare gaze- î tar pentru că a creat, cu 50 de ani î înainte de naşterea Domnului, pri- mul organ public de informaţiuni al vechei Rome: „Acta Diurna”. Ziari-ştii italieni sau dat deci încă odată Cezarului ce este al Cezarului. A Aici, probabil de originea turaniană, coborîţi de pe platourile Turkestanului. Capitala lor, care se numea Hattusas, era situată la 180 km. de Ankara, aproape de satul actual Bogaz-Keiry, unde se pot vedea ruinele palatelor, şi templelor sale, înconjurate ele ziduri lungi de kilometri şi de o grosime de cinci până la opt metri. Republica turcă, transformata de reformele lui Kemal Ataturk, ruptă din tradiţia islamică, căută o tradţie stăveche de care să se poată lega. Se căutau strămoşi cari să fi trăit intr’un.. chip demn de a fi reluat,dincolo de secolele otomane, care să poată fi presentaţi dispreţuitoarei Europe.Hitiţii începuseră, tocmai să iasă din pământ. Istoria lor nu era prea precisă, dar tendinţa ei excelentă. Republicanii se aruncară, asupra inuiţilor cu bucuria fiului risipitor care-şi regăseşte părintele şi casa. Săpăturile se înmulţiră, cu zecile, începând din 1931 se începură ne- numărate. Mustafa Kemal le vizită pe toate. Revăzură lumina zilei statui uriaşe de zei bărboşi şi mii de săpimele din pământ ars acoperite de cuneiforme sau de hierogliife. Anatolia fu literalmente invadată de arheologi. • • • - ■ De opt ani se sapă intr’una. Delaporte la Malatia, profesorul Gabriel in regiunea Mardin şi a locului Van, americanii Von Osen, James Breasted, cehul Hrosny, elveţianul Forrer, nenumăraţi germani... Săpăturile, care au desvăluit ceramică roşie, şi tot felul de chipuri de animale curioase, au precizat că in sec. XIV înainte de era noastră, cam în epoca în care văduva lui Tut-Ankh-Amon solicita regelui hitit mâna fiului său, populaţii indoeuropene au început să se infiltreze printre hitiţi, frigienii la nord, arheienii sau grecii primitivi, la vest. Secol după secol, cercetările s’au urcat în trecut până la secolul 40 înainte de Christos. Savanţii s’au găsit astfel faţa’n faţă cu sumerienii. S’a descoperit că steaua şi semiluna de pe pavilionul turcesc au fost însuşi simbolul marei zeiţe suneriene. * După ce au distrus Babilonul şi au făcut pe Ramsesii Egiptului să remure, hitiţii au ieşit din istorie n sec. VIII î. d. Chr.,tot aşa de discret precum intraseră. Iată-i reintraţi in actualitate, cu o glorie nouă care nu şi-a atins apustul. Căci patruzeci de tineri arheoogi turci continuă acum cercetările, ■entrii cari guvernul şi-a asigurat nonopolul, după ce a format elemente , capabile în şcpalele Germanei şi în ale Franţei. O comisiune se va ocupa de mişte - ularborelui genealogic al rasei urce.Uh manuscris inedit -■ al cefonetului La■ wpence~'a ? ; ?-v '■ Editura „Doubleday, Dbrain & Co." din New-York anunţă că a obţinut un manuscris postum al decedatului dlonel Lawrence supranumit „regele neincoronat al Arabiei“. Manuscrisul va fi tipărit într’o ediţie restrânsă de numai zece exemplare, cari vor costa fiecare — după cum anunţă telegramele de câte 500 mii dolari. Cartea se va numi „The Mint“ şi nu va putea fi reprodusă nici în întregime, nici sub formă de extrase în nici o altă publicaţie. Acest manuscris al autorului „Revoltei în deşert“ se referă la politica oficială a guvernului englez în Arabia in timpul războiului mondial si in perioada de după război până in 1934. Manuscrisul conţine 69.500 cuvinte. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Hitiţii, strămoşii turcilor * J. C. LAWKinst fi NEVERUL Admisibilitatea contestaţiei în materie de divorţ D. doctor M. Cherner, domiciliat actualmente în comuna, Titu, Dâmboviţa, intentase soţiei sale Edea Cherner, acţiune de divorţ, la tribunalul Ilfov secţia IV-a. La această acţiune, soţia a depus o întâmpinare, prin care cere să se decline competenţa in favoarea tribunalului Orhei, pentru că nici d-sa şi nici soţul reclamant n’ar fi avut vreodată domiciliul la Bucureşti, ci in comuna Rezina jud. Orhei. Faţă de întâmpinarea depusă, soţul abandonează acţiunea introdusă, pentru peste un timp oarecare, să depună o nouă acţiune, de astădată, arătând că nu cunoaşte domiciliul soţiei. In tot timpul procesului, soţia declarată dispărută, a fost citată prin „Monitorul Oficial“. Sentinţa de divorţ, odată obţinută in lipsa soţiei, d. Cherner, a transcris-o, iar ulterior s’a căsătorit din nou,, având actualmente doi copii din această a doua căsătorie. Intre timp, prima soţie, aflând că este divorţată, fără să fi fost citată, face contestaţie, şi cere anularea sentinţei de divorţ, obţinută prin surprindere. Contestatoarea a invocat în faţa tribunalului faptul că,, soţul citând., prin Monitorul Oficial, a fost de rea sa, lucru' ce rezultă din prima acţiune' ,de divorţ, intentată cu abia câteva luni înainte ,şi abandonată din cauza întâmpinării depuse. După divergenţă făcută la tribunal asupra, admisibilităţii contestaţiilor în materie de divorţ,, tribunalul a respins contestaţia ca inadmisibilă. Curtea de Apel secţia Il-a, a reformat sentinţa tribunalului, socotind că şi in materie de divorţ sunt admisibile contestaţiile, în fond insă, a respins apelul, socotind că nu se face dovada relei credinţe a soţului, nerezultând din dosar, că ar fi luat cunoştinţă de întâmpinarea depusă, înalta Curte de Casaţie a judecat, recursul declarat de soţie, şi deşi d. procuror general a cerut casarea deciziei,totuşi instanţa superioară, a respins recursul ca nefondat. ’ - —----- n—■ ■ afirm— Citiţi Cuvântul Liber AU APĂRUT MANUALELE MATEMATICI cl. I — cl. Vii/ ÎNTOCMITE conform programei analitice ERBEST ABitSON AL. Al^DRONIC Profesor şi subdirector al Șc. I Profesor în învăţământul se- PalRechnice Regele Carol IIecundar din Bucureşti. post fost profesor secundar. || Profesor la „Mănăstirea Dealu” GH. DUrilTRESCU Profesor în învăţământul secundar din Bucureşti. Fost Prof. la „Mănăstirea Dealu” ... „aceste manuale sunt exemple de muncă, de pricepere şi de simţ pedagogic“. ... „Manualul de geometrie in spa- , ‘ţiu este o lucrare de inspiraţie şi, , în acelaş timp, de muncă conştiincioasă’’. Aceste manuale vor contribui la o înoire a metodelor de predare şi vor fi de un real folos elevilor. (EXTRASE DIN REFERATELE ONOR. COMISIUNI) PENTRU MANUALE SPRE CONSULTARE A SE ADRESA EDITURII „ADEVERUL“ S. A. BUCUREŞTI au apărut Manualele de Drept cl. IV, VII, vili de M. A. DUMITRESCU refăcute de G. ALEXIANU Profesor Universitar Exemplarele de consultare se pot cere la EDITURA ALCA LAY INFORMAŢIUNI D. Victor Antonescu ministrul finanţelor a avut in cursul dimineţii o lungă consfătuire cu d. V. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor şi d. M. Negură subsecretar de stat la acel departament cu privire la valorificarea cerealelor, aplicarea taxei de 90 de bani la kgr. de făină şi chestiunea exportului de grâu. „CONTENCIOSUL“ birou de informaţiuni juridice şi administrative, se ocupă cu rezolvarea chestiu- n hilor de orice natură pendinte in faţa autorităţilor publice sau a instanţelor judecătoreşti din Capitală. Graţie biroului „CONTENCIOSUL“ lumea din provincie este scutită de tfheltuelile deplasării, întrucât prin corespondenţă se aranjează toate interesele şi se îndeplinesc orice formalităţi, obţinându-se şi consultaţiuni juridice in orice materie. Biroul „CONTENCIOSUL“, care se ocupa şi cu chestiuni fiscale în legătură cu supunerile comercianţilor şi celorlalţi contribuabili, funcţionează in permanenţă sub conducerea d-lui avocat M. Graur, în palatul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, strada Const. Miile 7-11. Cronici: Teatrul Vesel, Claudia Milian ; Criza cinematografului francez, St. Roll; Falsificări, M. Pisc. Sionism : cauze şi fapte, M. Lewin ; Note asupra cunoaşterii, A. Joja. — In „Cuvântul Liber“. Ca urmare a hotărârii luate anul trecut, de ministerul domeniilor, ca în fiecare an să se facă in toată ţara o manifestaţie cu caracter economic-social sub denumirea de „săptămâna fructelor”, care să aibă ca scop principal, o cât mai întinsă şi susţinută propagandă pentru mărirea consumului intern de fructe, a decis ca şi in toamna aceasta să se întreprindă o asemenea acţiune. In acest scop s’a trimis o circulară directorilor serviciilor agricole, cărora li se cere ca şi în acest an să dea sprijinul lor. „Radio-popa”, „Recorduri în programele de radio”, „Iubire diplomatică prin T. F. F.”, Educaţia muzicală a copiilor”. Iată titlurile câtorva reportagii de actualitate, apărute în ultimul număr al revistei „RADIO” Radofonie — Televiziune — Ştiinţă pentru toţi. „Expoziţia de Radio din Berlin”. ; — „Cenzura britanică la Radio”. — . ,„Un nou sistem de telecinemato- • graf”. —r „Pulsul la Radio”. ( Iată titlurile câtorva reportagii senzaţionale de actualitate, apărute in ultimul număr al revistei I « „RADIO” i Radiofonie — Televiziune — Ştiinţă pentru Toţi. i ---- I ABIUSOARUl UTKUKUUJl de T. Arghezi VIAŢA, PERSONALITATEA ŞI OPERA LUI MIHAIL SADOVEAN1. Sadoveanu şi artele; Sadoveanu şi ştiinţa; Sadoveanu şi viaţa; Sadoveanu şi jocurile; Sadoveanu şi străinătatea de Vaier Donea DIN VIAŢA... ŞI DIN CĂRŢI Teatrul nostru; O iniţiativă CEL DIN URMA BAL LA LEGAŢIA RUSEASCA de G. M. Vlădescu Intre 10 şi 14 Septenbrie are loc, la Budapesta, convinţa internaţională de turism România va fi rerezentată prin d-nii I. Mitilineu, alt ministru, Sergiu Dimitriu, secretar general al ministerului de interne şi preşedintele oficiul de turism şi profesor Minovi, Consiliul Administtie al Societăţii Generale dAsigurare, „NAŢIONALA“ aduce cu părere de rău, la coş ţintă încetarea din viaţă, in ua de 27 August 1935, a multreptatului ! Valerian M. Ciutu , fost Director al Societă Ceremonia religioasă a at Io Joi, 29 August, orele 17, la opela cimitirului Bellu. Direcţiunea Generală şi mncţmarii Societăţii Generale de Asigrare „NAŢIONALA“ aduc, cu adâncă durere, la cuoştinţă încetarea din viaţă, n ziu de 27 August 1935, a multregrettului , Valerian M. liunti a cărui conlucrare timp de 28 ai, a lăsat amintiri neşteri de unică şi bunătate. Ceremonia religioasă a avut pe Joi, 29 August, orele 1 la capra cimitirului Bellu. SOCIETATEA DE BIEFACERE „REGINA ELISAETA“ Cu adâncă durere fie’ ‘curicnd încetarea din viaţă , nepreţuit preşedintă a comitetul! doamnei« patronese Sarmiza Bicescu ^Inanestiani Un serviciu religios pentru odihna sufletului decedatei,va avea loc Sâmbătă 31 August, oile II jum. dineaţa, la Azilul Socieiţii din Bucureşti, şoseaua ColoneMihail Giuca No. 59. I ! ' • tt A%i a apărut Adevărul Literar şi Atistic No. 769 — 1 Septembrie 1935 CRONICA mIRARA Adrian Maniu: Rurile primăverii şi flăcării toamnă de G. Călinescu R.TSBUNAREA BASTARDULUI ■ d G. A. Lăzurică VÂNTUL IN POPA LUI VERHABEN de Ael George Stino TREI ORE DIN VIATA UNUI OM de Mutohito NAPOLEON CARE MARIA LUIZA Scrisori inedite Trad. de H. Blazin însemnări, Riantropul, Recenzii, Cinematograful Şahul, Feminină, Ştiinţific, Primii Paşi