Adevěrul, ianuarie 1936 (Anul 50, nr. 15936-15958)

1936-01-02 / nr. 15936

Pagina, 2-a mondiale; b) lupta pentru o politică de revalorizare a preţurilor , naţionale ale producţiunii; c)lupta pentru protecţiunea muncii naţionale sub toate formele; d) apărarea regimului republican cu reforma statului având ca bază familia şi profesiunea; e) organizarea pe profesiuni a economiei naţionale“. Şi Henry Dorgéres — figura centrală a frontului, ţărănesc — declară categoric: „.„Dacă criza, agricolă a putut da mişcării ţărăneşti o amiotioare, care provoacă dezorientarea şi stupefacţia profesioniştilor politicei de partid, ar fi o eroare să se creadă că revalorizarea produselor agricole ar fi suficientă pentru a opri recrutarea şi ardoarea forţelor rurale. Căci, pornit pe planul revendicărilor materiale, mişcarea a ieşit repede din acest cadru graţie elitelor formate de mult timp de asociaţiunile agricole şi acuma ţăranii nu se mai mulţumesc să reclame condiţiuni de viaţă mai bune; ei cer tot deodată o reformă profundă a statului“. Deci, mişcarea încetează de a mai fi profesională — sau nu a fost niciodată. ..Pentru noi, suveranitatea trebue să se sprijine pe profesiunea care permite francezului să trăiască şi Franţa să prospereze şi pe familie care asigură perpetuitatea naţiunii. In felul acesta însă, agitaţiunea ţărănească începută pentru a obţine revalorizarea produselor agricole, ne va duce la instaurarea acestui nou regim pe care l-am numit. Republica corporativă şi familială“. ■ In locul profesiunii, statul. In locul intereselor speciale unor categorii, „interesul general”. Politicul în locul economicului, Kf Prin aceasta însă, frontul ţărănesc se integrează în mişcarea ligilor in general, aşa cum, în articolele precedente, am încercat să o definim. E adevărat că, în primul comunicat, din 16 Septembrie 1935, Frontul ţărănesc constată:. Că guvernul este încă în imposibilitate să se desprindă de etatismul socializant ruinător şi de influenţa marilor feudaliai industriei şi ai fi- nanţei, în special: de Peyerimhof (cărbune), Mercier (electricitate), de Wendel, Schneider şi Lambert- Eibot (comită des forges), Max Hermont şi Gritppre (asigurări), Cuvelette, Gounod şi Marko (industria chimică şi a îngrăşămintelor), Vautheret şi alte industrii de exportaţiune“. Conducătorii frontului ţărănesc combat însă cu îndârjire comunismul şi socialismul. Invecti- ‘vează confederaţia ţărănească socialistă şi confederaţia ţărănească comunică (Confederaţia generală a ţăranilor muncitori). Militează împotriva luptei ele clasă. Si opune parolei sindicatelor profesionale — „să ne grupăm ţăranii muncitori noi intre noi, fără deosebire de opinii, pentru lupta,, alături, de proletariat, împotriva capitalismului” — concepţia organizaţiei corporative care ar trebui să abolească interesul de clasă în faţa interesului general. E adevărat că frontul ţărănesc se pronunţă pentru menţinerea formei republicane. Dar preconizează organaţia corporativă. Organizaţia corporativă se opune principiilor marei revoluţii. Nu se poate concepe corporatism într’un regim de libertate. Reforma corporativă din Italia implică fascismul. Aşa zisa abolire a luptei de clasă din Germania include hitlerismul. Reconcilierea intereselor înseamnă sacrificarea unora în favoarea altora. Frontul ţărănesc este, la fel ca toate celelalte ligi, o mişcare de dictatură. Mişcarea frontului ţărănesc nu are însă şanse de reuşită. Nici ea şi nici mişcarea celorlalte ligi. In faţa forţelor — chiar coalizate— deextremă dreaptă, se ridică, în Franţa, forţa organizată, conştientă, şi solidară a frontului popular. Desarmarea ligilor exclude astăzi eventualitatea unei aventuri de dreapta. Dar dacă aventura s’ar fi produs, greva generală a muncitorimei franceze ar fi lichidat în câteva ore o tentativă care ar fi rămas în istorie ca expresia unor ambiţiuni. Parisul are desigur ’ mulţi simpatizanţi de dreapta, împrejurimile Parisului sunt însă de stânga. S’au făcut socoteli. S’au publicat hărţi. Imensa majoritate a consiliilor municipale ale Franţei sunt de front popular, sau cu majoritate de front popular. In Franţa, loviturile de dreapta, chiar dacă s’ar fi putut produce, nu s’ar fi putut , însă menţine. Blocat din toate direcţiile, Parisul ar fi trebuit săcapituleze. Contra formelor de dictatură, muncitorimea ar fi opus acea foinţă care, după expresiunea lui Jaures, „pentru a fi formidabilă nu are decât să rămână imobilă”. Astăzi, ca şi întotdeauna, Franța este cu adevărat supremul re- ' fugiu sau pavăza supremă a libertății. . . C. L. Flavian n sinisistarea „Junimii“ ...la Iaşi In vederea evocării şi comemorării societăţii literare „Junimea” a mai avut loc la primăria Iaşi două consfătuiri prezidate de d. Const- Meissner. D. MIHAI NEGRUZZI, executorul testamentar al operei literare a lui Iacob Negruzzi, a declarat că pune la dispoziţie toată arhiva şi corespondenţa junimistă rămasă de pe urmă neuitatului secretar perpetuu al „Junimii”. D- A. D. ATANASIU, rectorul Academiei de arte frumoase din Iaşi, va da pentru acelaş scop portretele mulei (picturi) ale vechilor corifei junimişti, opera artiştilor epocei. B. prof. M. BALEANU, directorul Arhivei Statului, va expune diferite acte şi documente vechi referitoare la „Junimea” sau la membrii ei. In ce priveşte programul în sine, comemorarea va avea loc în sala Teatrului Naţional, unde se va organiza şi expoziţia. La ridicarea cortinei se vor afla pe scenă scriitorii şi invitaţii. In frunte cu d. C. MEISSNER, preşedintele festivităţii, D. OSWALD RACOVIŢA, primarul Iaşului, va rosti cuvântul prim salutând oaspeţii străini şi evocând „Junimea”. i. C. MEISSNER, va istorisi reminiscenţe din trecutul societăţii, caracterizând figurile reprezentative ale socieăţii şi învederând opera defetivă realizată. Au fost solicitaţi şi conferenţiarii: D. prof. ION PETROVICI, despre „Maiorescu şi Junimea”, Tr. TZIGARA-SAMURCAŞ despre „Convorbirile literare”. ro.r SADOVEANU despre: „Ion •CEZAR PETRESCU despre. .o. îl Sminescu”, or se vor anunţa ceilalţi noi ari şi subiectele respesc. : urma apoi partea teatrală de se ocuipă d. EM. SERGHIE, di. :orul Teatrului Naţional înscer. -.ndu-se : „O şedinţă a Junimii”, mată de câteva scene din operele ii Alexandri, I. Negruzzi, I. Ianov şi Caragiale. „Convorbirile literare” vor apare într’un număr festiv. Deasemenea va apare la Iaşi, un volum comemorativ la care vor colabora cei mai valoroşi scriitori. ARALD lin’"deputat* american prădat şi ucis NEW-YORK. 30. (Rador). — Albert Prignanio, deputat in parlamentul statului Illinois, a fost ucis şi prădat azi noapte de trei indivizi cari au reuşit să dispară. Cu toate că au fost furate toate obiectele de preţ pe care Prignano le avea asupra sa se crede că crima a fost făptuită din motive politice. Acesta este al doilea omor politic întâmplat la Chicago în cursul ultimelor trei săptămâni.__________ NOU ! CITIŢI CELEBRUL ROMAN Nfl in supraom ar» »8 a sau DEMON? ADAM - «ggg . Omul care va suprima RĂZBOIUL, MIZERIA! in „ROMANELE CAPTIVANTE“ 300 pagini 15 lei! PASIONANT! La chioşcuri şi librari POVEŞTI CU STAFII Dacă nu va temeţi de stafii pietiţi citi acest articol , iar dacă vă temeţi frecxie să-l citiţi în numărul special de sărbători al excelentei publicaţii lunare MAGAZINUL 160 pagini, în culori, la heliogravură, 25 fe febre, mă gândesc câtă nevoie este şi ce uşor ar fi să se construiască la Bucureşti o clădire modernă, în care să adunăm reproducerile capodoperilor plasticei universale ! Suntem o ţară prea, tânără şi prea săracă,ar fi o nebunie să ne închipuim că vom putea achiziţiona vreodată pe marii maeştrii ai veacurilor. Dar pentru şcolile noastre, pentru elevii de la Bele-Arte, pentru cei ce nu pot trece graniţa, ce bine venit ar fi un asemenea muzeu, în care, de la statuarii egipteni, de la primitivii italieni şi până la Bourdelle şi Cézanne,am avea recolta mileniilor de artă a lumii ! Şi’n acelaş local, o pinacotecă naţională, cu tot ce-au făcut mai de seamă artiştii plastici români! Am avea unde duce pe şcolari Duminica, pe provinciali, pe vizitatorii străini.. Numai cu cât s’a cheltuit, inutil, dela războiu, pentru aşa zisele arte puteam, avea acest muzeu, podoabă a Capitalei, nevoie a sufletelor unui popor tânăr. ■ Vre-o patru cinci sute de milioane s’au cheltuit pentru operă dela războiu până azi,— şi nici până azi n’avem locul de operă, la Bucureşti şi nici o literatură muzicală, un repertoriu naţional, care să justifice atâtea sacrificii. . . Nu s’a făcut nimic pentru artă! Totul este pentru funcţionarii artistici. Leafa şi pensia, la lună! Singura preocupare! Altminteri cade guvernul ! Altminteri se prăbuşeşte statul !, Victor Eftimiu »DE VERUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARIA O nouă carte de cercetări de d-l Marcu Beza Am urmărit întotdeauna cu un deosebit interes, manifestările culturale ale d-lui Marcu Beza. Prin situaţiunea sa diplomatică, d-sa a avut prilejul să locuiască vreme îndelungată la Londra. Prin spiritul său de cercetare, a ştiut să descopere, multe şi însemnate curiozităţi literare. Din aceste ample însemnări,a realizat un bogat material informativ, foarte util acelora cari se dedică studiilor de specialitate şi în acelaş timp, o operă documentară cu o expresie literară originală. Așa, am cunoscut opiniile sale asupra Romantismului englez sau Romanul englez contemporan. In acelaș timp, a publicat în limba engleză’ mai multe studii privitoare la folklorul românesc si a expus deosebit de interesant, pătrunderea operelor lui Shakespeare în teatrul românesc. Sunt desigur contribuţiuni de mare însemnătate aduse limbii şi literaturii noastre de o parte şi propagandei noastre culturale în străinătate, de altă parte, în ultimii ani, domnul Marcu Beza având şi postul la Ierusalim, a găsit un admirabil câmp de descoperiri în iconografia ortodoxă. Ultima lui carte tratează despre: Urme româneşti în răsăritul ortodox. Prezentat în condiţiuni tehnice admirabile, tomul acesta, plin de documente unice şi de o argumentare ilustrativă elocventă, este o preţioasă şi îndemânatecă proecţiune a trecutului nostru religios, asupra bisericii din răsărit. Aflăm, de aici, numele tuturor acelor principi şi voevozi pravoslavnici, cari uneau gândul poporului şi numele ţării, cu adânca şi smerita închinăciune a vlădicilor credincioşi. Prin daniile de preţ, cu inscripţii şi leaturi scrise, pe care voievozii noştri le trimiteau la locurile sfinte, s’a statornicit o punte intre noi şi biserica ortodoxă a orientului, o prietenie îndepărtată dar credincioasă, o legătură care s’a păstrat, in ciudă sutelor de ani şi a miilor de leghi h, depărtare. încă prin anul 1598, domnitorul Eremia Movilă trimite o Evanghelie, la mănăstirea Sinai. Un lucru de mare preţ. Scoarţele bătute în argint, cu toate chinurile şi simbolurile biblice, cu foile împodobite cu mtrelacuri bizantine , dovedesc simţul de artă şi caracterul religios, in cari se înscăunau voievozii români. Azi, slovele aduc aminte in aşa chip: ...... .... . ... ..Ruga Robului lui Dumnezeu loan Ieremia Moghilă Vocevod, a Doamnei şi a Fiilor săi. Anul 1598”, încă din anul 1530, Petre Schiorul aşeză stareţ la mănăstirea Silai, pe Ioachim Vlahul, Sihaştri şi călugari din ţinuturile române, din Basarabia şi Valahia, merg în loturile sfinte cu sute de ani în urmă şi până în ziua de azi, numele lor e amenit şi improspătat, de pelerinii credincioşi sau de cercetătorii luminaţi. Iată cartea domnului Beza, . plină de asemena imagini şi chinul, de slăvire creştină şi de gravă asceză. Găsim in această carte, descripţiuni preţioase asupra mânăstirei de pe muntele Sinai, a Sfântului Sava,ele, din Ierusalim, din insula Chinul şi de pe toată întinderea Munteui Sfânt, unde ortodoxia, îşi păstrează leagănul ei milenar. Şi nu, cn mică emoţie, parcurgi paginile Vine de amintirea voevozilor români, a vlădicilor şi a monahilor care au înscris numele ţării noastre,colo, in locurile de preţuire divină. Sunt texte de istorie sacră, presărate printre lucrurile de preţ şi daniile româneşti, cari se unesc adesea cu istoria neamului, pentru o caracterizare etnică, a sufletului nostru autohton. Dincoace de locurile sfinte, în Grecia, în Turcia, ori unde ortodoxia bizantină punea pecetia credinţei noastre, sunt dovezi minunate, de prezenţa statornică a spiritului românesc, in mărturii de dragoste pentru Dumnezeu. Cartea d-lui Marcu Beza este in acest sens o vastă experienţă, la trecutul nostru — şi o generoasă dovadă a unei trudiţiuni clare— fără pedantism şi fără poză. CLAUDIA MILLIAN Teatrul Vesel: Ultimele spectacole cu »Otto Elefant«“ După o serie mai mult decât strălucită ( peste 150 de spectacole de la D. SICA ALEXANDRESCU deschiderea stagiunii și până azi), prelucrarea d-lui Sică Alexandrescu irezistibilul „Otto Elefantu“ va pleca, la 10 ianuarie, în turneu, cu marele comedian Timică in fruntea distribuţiei. Aşadar, sunt ultimele reprezentaţii, deoarece Oto Elefanţii, nu va mai fi reluat în Capitală. Viitoarea premieră a Teatrului Vesel va fi o nouă Comedie originală a talentatului scriitor care este d. A. de Herz, intitulată „Unchiu lui Nouţă“ şi care se vă bucura de o strălucită interpretare, având în fruntea ei pe Ion Morţun, Vasiliu Birlic şi Nora Piacentini. Direcţia teatrului Vesel ne roagă să „amintim ca spectacolul de Marţi seară, cu V.Dţip -Ştefaniu“ va începe la ora, 8 juni. şi se vă termina la oră, U,--pentru ca toată lumea să poată petrece apoi liniştită Revelionul. „Harap alb“ la Naţional In seara de Luni 13 Ianuarie 1936, Teatrul Naţional va reprezenta pentru prima oară „Harap alb“ de d-ra Nella Petroescu, cu d-nii Victor Antonescu, Ovid Brădescu, I. Cernea, I. Ulmeni, G. Demetru, N. Atanasiu, G. Mărutză, Al. Ghiberlcon, I. Manu, N. Brancomir, G. Baldovin, d-neie M. Voluntaru, Fiii Mihailovici, V. Miehescu, Mya Coca, etc. Puţină gramatică Mi se pune întrebarea: cind se spune şi cind îi, şi mi se atrage atenţia că un ziarist care are pretenţia să dea lecţii de limbă scrie regulat îi se pare, îi le dă. După cum am mai arătat*şi altă data, pronumele i se întrebuinţează obligator de câte ori urmează unul dintre pronumele proclitice se, le, l, o, sau verbele ajutătoare (tot proclitice) aş, di, ar, am, a, aţi, au, şi de cite ori se leagă de cuvîntul precedent unu-i, să-i). In alte cazuri, se poate pune numai îi (de exemplu: îi văd), sau și ii și i ide exemplu: îi arăt sau i-arăt). . ■ GH. REVIGA Cursurile Universităţii Ateneului român Universitatea Ateneului Român, anunţă după cum urmează programul cursurilor pe anul 1936. D. Adamescu Gh.: Proverbele ca documente pentru istoria limbii şi civilizaţiei (Joi 12, 19, 26 Martie)’; d. Bălănescu Nicolae: Cugetarea antică (Sâmbătă 1, 8, 15, 22, 29 Febr.); d. Borza Alexandru: Protecţiunea naturii în serviciul ştiinţei (Vineri 10 Ianuarie); d. Chiriac Fr. Vergilius: Omul şi opera (Joi 2 Aprilie, Vineri 3 Aprilie); d. Creangă D. Gh.: Problemele noastre actuale economice (Marţi 25 Febr., 3 Martie); d. Georgescu Constant: Problemele actuale monetare (Marţi 4, 11, 18 Februarie); d. Hurmuzescu Drag.: Apărarea noastră naţională (Miercuri 18 Martie, 1 Aprilie); d. Ioan C. Ştefan: Comedia veche şi cea modernă (Vineri 17, 24, 31 Ianuarie); d. Lefteriu Gh.: Aspecte din literatura marelui război (Joi 9, 16, 23, 30 Ianuarie); d. Manicatide M. dr.: Morbiditatea şi mortalitatea copiilor. Cauze şi remedii (Luni 13, 20 Ianuarie); d. Minovici N. dr.: Prăpădul omenirii prin alcool. (Luni 9, 16 Martie); d. Munteanu-Râmnic D.: Din istoria culturală a Basarabiei(Miercuri 8, 15 Ianuarie); d. Musceleanu Chr.: Dincolo de marginile vieţii: a) In lumea stelelor.. (Vineri 7 Febr.); b) In lumea atomilor. (Vineri 14 Febr.); c) In lumea noastră. (Vineri 21 Febr.; d) De la atom la stele. (Vineri 28 Febr.); d. Nasta Marius dr.: Infecţie, contagiune şi imunitate. (Marţi 14, 21, 28 Ianuarie); d. Petrovici Ion: Valoarea cunoştinţei omeneşti. (Sâmbătă 11, 18, 25 Ianuarie); d. Poenaru-Câplescu C. dr.: Protecţia clasei municipale. (Vineri 6, 13, 20, 27 Martie); d. Pompeiu Dimitrie: Ştiinţă şi oameni de ştiinţă. (Miercuri 22, 29 Ianuarie; d. Prodan C-tin: Pictura, sculptura şi gravura românească. (Luni 23, Sâmbătă 28 Martie şi 4 Aprilie); d. Rainer Fr. dr.: Problemele eredităţii. (Luni 17, 24 Febr. şi 2 Martie); Concepţia dreptului de proprietate în sistemul nostru juridic. (Sâmbătă 1 Martie); Privire critică asupra codului nostru civil.(Sâmbătă 21 Martie); d. Sergescu P.: Istoria matematicei. (Luni 30 Martie, Mari 31 Martie); d. Simionescu I.: Cum ne omoram singuri. (Joi 6, 13, 20 Februarie); d. Stătescu C.: Probleme de acustică tehnică. (Miercuri 26 Februarie, 4, 11 Martie); d. Ştefănescu Marin: Pentru înţelegerea filosofiei. ’(Luni 27 Ianuarie, 3, 10 Februarie) * d. Trancu-Iaşi Gr.: Meşteşugul vânzării. (Marţi 10, 17. - 24 Martie); Ţiţeica Gh.: Raţionamentul matematic. (Joi 27 Febr., 5 Martie); Vâlcovici V.: Planete şi stele. (Miercuri 5, 12, 19 Februarie).. Cursurile se vor ţine zilnic între orele 6—7 d. a., afară de Duminici, in sala Episcopiei (cinematograf) din, palatul Ateneului Român. Intrarea liberă. Un film pe zi: „Vreau să-mi trăesc viaţa“ O comedie americană. Din acele cari au fost lansate în stagiunea acestui an, cari au prins atât de bine şi cari sunt realmente simpatice şi fac spectacolele cele mai agreabile. Această comedie americană, aduce o cu totul altă atmosferă, decât cele cari formau repertoriul obişnuit al comediei teatrale din care, casele de filme, germane, franceze şi austriece îşi scot scenariile, reedităndu-le pentru ecran. După ce René Clair a făcut, a conceput putem spune, un gen de comedie cinematografică personală, in „Un chapeau en paille d’Italie“ ca mişcare şi în „Milionul“ ca un ansamblu complect nou. — Hollywood-ul a adus comedia de salon americană, cu spiritul vieţii de peste ocean, cu nervozitatea unui ritm rapid, cu un dialog care a instituit o nouă ţinută de desfăşurare a acţiunii şi a detronat genul declamatoriu teatral, cu o tinereţă sportivă, degajată, liberă şi scăpată din cătuşele prejudecăţilor şi tradiţiilor codurilor burgheze. Intr-un cuvânt, a reabilitat comedia care se repeta vetustă şi care se nădluia în proprii ei paşi. „Vreau să-mi trăesc viaţa“, e o comedie la fel şi pe linia lui „Trei şi una“, „intimităţi“, etc. Făcută de un regizor de seamă: Van Dyke. Cu o actriţă simpatică şi adecvată pe care am mai văzut-o: Joan Crawford, cu un partener nou şi tot atât de adecvat: Brian Aherne. Subiectul? Acelaş mic conflict social care se interpune să bareze drumul!,, ce trebuie să fie liber, al dragostei. Pentru ,,incompatibilităţile“ create de mediul social burghez, Van Dyke pune în gura tânărului erou, un arheolog sărac amorezat de legendara fată bogată americană, o tiradă cu care le șarjează. Intre aceste, iubirea celor două se zbenguie, se întâlneşte, e despărţită, şi iar se întâlneşte, adusă de firul ei suav şi imanent. Din controversa acestor situaţii regizorul a putut scoate materialul de comedie, cu inteligenţă, cu talent, cu spontaneitate. „Vreau să-mi trăesc viaţa“ e un film la fel cu cele din genul din care face parte și care merită văzut tot atât de la fel. — Sb. d. _ Femeia unei nopţi „Femeia unei nopţi“, roman de Alfred Machard, traducere de G. Miron. Un volum format mare cuprinzând 192 pagini. .Editura „Eminescu“ S. A. Preţul lei 60. Romanul este o frescă veridică a vieţii, moderne. Romanul lui Alfred Machard tratează insă o temă contrarie, un tânăr aristocrat, obosit de plăcerile veşnic aceleaşi, ale vieţii, exasperat de şirul nesfârşit al femeilor ce-i cerşesc un sentiment pe care nu-l are, întâlneşte într un palace, de pe Coasta de Azur, cea mai curată şi mai turburătoare fiinţă de pe lume. A fost o nebunie gândulcă se va putea libera de prezenţa acestei fermei, cucerită ca,toate celelalte, Gentilomul blazat porneşte în toatâ lumea, în căutarea fiinţei miraculoase. După o căutare desnădăjdui- Jtă, printr'un concurs binecuvântat de împrejurări, finta care i-a trezit prima dragoste, cea adevărată şi sinceră, e regăsită pe tronul unii regat din Balcani.". Romanul lui Alfred Machard, cu acţiunea lui dramatică până, la neverosimil, cu observaţii psihologice de o fineţe şi o ironie cuceritoare, de o vioiciune şi graţie abil dozată, reprezintă nu numai o lectură antrenantă şi plăcută, dar şi o carte de literatură aleasă. Repertoriul Operei Repertoriul Operei Române de la 30 Decembrie 1935 şi până la 6 Ianuarie 1936 este următorul: Luni 30 Decembrie Manon; Marţi 31 Dec. Boema; Miercuri 1 Ianuarie Rigolet,ro; Joi 2 Ian. Povestirile lui Hoffman; Vineri 3 Ian. Tristan şi Isolda; Sâmbătă 4 Ian. Faust; Duminică 5 Ian. Relache; Luni 6 Ian matineu Haensel şi Gretl şi Zâna, seara Balul Mascat. „Apropo, Tănase“ Un succes răsunător, marcat de săli arhipline şi de ropote furtunoase de aplauze, obţine seară de seară la teatrul Comoedia, revista ,,Apropo, Tănase“, de d-nii N. Kiriţescu şi P. Andreescu. Spectacolul cucereşte prin bogăţia fascinantă a montării, prin hazul irezistibil al sketchurior şi al cupletelor, prin amploarea -fiialUritei die act?,,prin vraja cuceritoare a melodiilor şi prin'desfăşurarea' freneticei a baletelor. ■ 1 -Marţi seara (revelion): spectacolul începe la ora 8 foarte precis. Repertoriul Teatrului Naţional 4 Marţi 31 Decembrie 1935: Patima Roşie. Miercuri 1 Ianuarie 1936: matineu Henric al IV-lea şi seara Casa Hervey. Joi 2 Ian.: matineu Muşcata din fereastră şi seara Ruy Bias. Vineri 3 .Ian.: Casa, Hervery. Sâmbătă 4 Ian.: matineu, Umbra şi seara Ruy Bias. Duminică 5 Ian. Relache. Luni 6 Ian.: matineu, Patima Roşie şi seara Casa Hervey. Marţi 7 Ian...: matineu. Licuricii şi seara Ruy Bias. Dela Academia Română In şedinţa intimă a Academiei Române dela 20 Decembrie curent, s’a primit în dar dela d. ministru N. Titulescu atlasul ,„Monumenta Cartographica Moldaviae, Valachiae,et Trasylvaniae“ întocmit cu sprijinul ministerului afacerilor străine de d. D. Dimăncescu de la legaţiunea noastră din Washington. D. prof. Alex. Lapedatu, preşedintele Academiei, a comunicat scrisoarea de mulţumire a d-lui Pedro de Prat Y Soutzo, ministrul Spaniei în România, pentru participarea Academiei Române a comemorarea tricentenarului lui Lope, de Vega. Apoi d-sa a prezentat lucrarea d-lui Petre Bogdan, membru al Academiei „Considerations, surla structure des substances liquides“, extras din Journal de Chimie Physique, Paris, 1934. D. prof. Silviu Dragomir a prezentat Tomul II, No. 2 al publicaţiunii periodice de sub direcţia d-săle „Revue de Transylvanie“ (Cluj, 1935). . S’a mai prezentat şi lucrarea d-lui Mario Roques ,,Un modèle de conversation pour la reception d’un epvoyé royal au XV-e siècle“ (Basel, 1935). S’a decis publicarea în Memoriile secţiunii ştiinţifice a lucrării d-lui dr. I. Gheorghiu „Imunitatea în regnul vegetal”. De la naţional-ţărănişti CLUJ, 30. — Cercul de studii al partidului naţional ţărănesc din Ardeal şi Banat va ţine prima şedinţă Vineri 3 Ianuarie 1936, iai 5 după amiază, in localul clubului din str. Regina Maria. înfiorătorul asasinat din Banat TIMIŞOARA, 30. .Un fioros îndoit ■asasinat s‘a săvârşit în comuna Biled din judeţul Timiş Torontal. ‘Economul Cristian Lanhardt şi soţia sa au fost atacaţi cu securile de doi necunoscuţi. Nefericiţii bătrâni au fost măcelăriţi îngrozitor. Asasinii n‘au putut fura decât suma de 40 lei. Fiul victimelor, tânărul Filip, a reușit să scape drin fuga. BBg. Ianuarie 197 B INFORMAŢIUNI Pe ziua de eri în Capitală au fost 308 cazuri de scarlatina, 99 de rujeolă, 17 de febră tifoidă şi 5 de difterie. Tot eri s-au înregistrat 12 cazuri noui de scarlatină. Din Galaţi se anunţă că cohorta cercetaşilor „Catache Negri“ a hotărât să aduc d’in Galaţi 100 40 copii din regiunile înfometate ale Basarabiei. Tin acest, scop s-a lansat un apel către populaţia oraşului. La Sfatul Negustoresc din Galaţi a avut loc o întrunire de protestare împotriva anteproiectului de lege a meseriilor. Conducătorii frontului comun au arătat defectele anteproectului, combătându-i vehement. La urmă s-avotat o moţiune prin care reprezentanţii organizaţiilor meseriaşilor, comercianţilor, muncitorilor şi a funcţionarilor particulari hotărăsc respingerea categorică a anteproectului d-lui Vaier Roman, care constituie un atentat împotriva acelor clase. De laşcoala primară din comuna Patru Fraţi, judeţul Ialomiţa, a dispărut suma de 3.000, lei şi diferite acte. Constatându-se că autorul furtului este servitorul şcoalei, acesta a fost arestat. Primarul comunei Carol I,din judeţul Constanţă, anume Stoian Antonescu, s-a împuşcat cu un glonte de revolver în picior. Antonescu era beat şi s-a apucat să cureţe un revolver încărcat. El a apăsat din nebăgare de seamă pe trăgaciu, provocând descărcarea armei. La Cluj a avut loc o masă comună,în cadrul căreia a fost sărbătorit d. Vaier Pop, ministrul justiţiei. Au ridicat toasturi d-nii prof. C. Tătaru, dr. Nicolae Dragan, primar şi alţii,cărora le-a răspuns d. Vaier Pop, mulţumindu-le călduros. Din închisoarea militară de la Copou a evadat deţinutul Ion Onisim. El a fost prins in unna unui denunţ , in locuinţa unui anume Petre Moraru din str. Tuţora. O clădire din Brăila, situată în str. Rahovei-96, s’a,prăbuşit. Victime omeneşti nu sunt. O incăerare sângeroasă s’a produs in comuna Ianca, împădurea Eforiei spitalelor civile. Mai mulţi săteni cari furau lemne din pădure şi vânau clandestin au fost întâmpinaţi de o patrulă condusă, de caporalul Ioniţă Luca. Sătenii au tras focuri de armă aurora,jandarmilor. La rândul lor, jandarmii aurăspuns cu focuri de revolver, omorând pe un anume Pe- Peţisl abonamentelor lei 200 pe 3 luni I 380 pe 6 luni 750 pe un an , ministerul finanţelor continuă lucrie pentru lichidarea trecutulu Ineea ce priveşte lichidarea prin trafac, deşi subscrierile se încheind 31 Decembrie, nu vor putea terminate toate lucrările acestei operaţiuni financiare. Avid în vedere numeroasele verificări şi reordonanţări cari trebuesc ivite, termenul de încheere efectiv şi lichidarea prin trama, B.i se Mirelungi până la 31 Martie 19136. :bi,mifisterul finanţelor au început lunile în vederea pregătire! impunei pe 1936-937. Legea contribuţiii directe suferind unele mi idifici în 1935 mecanismul impunerii la diferi anul acesta comparativ anii anteriori. Direcţia contribupi directe pregăteşte instricţiun ce vor fi trimise tuturor admstraţiilor financiare şi vor fi di publicităţii în primele zile din luarie. Preşedin Consiliului de miniştri facenoscut tuturor invitaţilor la tedealul de 1 ianuarie 1936, că el se va oola la biserica Domniţa Bălaşa la ora 11, cu onorurile militare pştuite, în prezenţa regelui şi princepelui Nicolae, faţă fiind memii guvernului şi reprezentanţii altelor autorităţi civile şi militare, sunt indicaţi în programul ofal. După seiciul divin, regele trece in revistă ,rola de onoare, înşirată in curtea sericii Domniţa Balaşa, după care :gele şi principele Niculae merge palatul regal, unde primesc, la o 12, în sala Tronului, felicitările membrilor guvernului, ale înalturilor şi ale persoanelor oficiale preizute in program. In acea registrele de înscriere vor fi desefee la palatul regal. Ţinuta vii; Pentru coji: frac, cravată şi mânuşi albe; Scoraţiuni: mari Cruci ,u Cordon. - Pentru mitraţi: atât lateleum, cât şi armalaiul regal, în roba, mari decoraţiunî: Mari Cruci cordon. Pentru mitici, de ceremonie, in tunică, cu ghp, decoraţiunî: Mari Cruci de cordi Săteanul Airel Erie din comuna Pogoanele s’a dat la ceartă cu sora sa Manda.La un moment dat, 3ne şi-a lovit f ia Cu un fier în chp, omorînd-o pe c Serbările dela Braşov 100 de ani dela înfiinţarea Castei române , g.A.%Qy,30. vr, Scjmbată va sosi la Braşov suveranul, însoţit de membrii guvernului. . '.■ •.Oaspeţii vor lua parte la serbările organizate cc prilejul împlinirii a o sută de ani dela înfiinţarea Casilei române. Un comitet de iniţiativă în frunte cu d. senator Ionică, preşedintele Casinel, a întocmit unprogram detailat. La ora 10 se va oficia un te-deum la biserica Sft. Nicolae, la care participă membrii Guvernului şi toţuşifii ai tărilă la o după care se va fi negred,irită feifa ipaula liceului J'SnpvTu«... I p. . ■ I Regele va vota localul Cârnei, 'iar la ora 1.30 ia participa la bancherii din said Cercului militar. Seara la ora se va reprezenta în sala Astra ,,S 4 cea Mare“ de cetire artiștii opt’i din Cluj, iar la ora11 va avea IcPîn saloanele Casinei un bal. v, i -j Grav accident al aviatorilor Pharabond şi Klein in Sudanul egiptean Pharabond a fost ucis, Klein grav rănit Sfra ca PARIS, 30. (Rador). —i foarte grav rănit, având Ministrul aerului anunţă ! ambele psesoare traducă aviatorii Pharabond şi Klein au suferit un grav accident în momentul când decolau dela Uadialfa, în Sudanul egiptean. După cum se știe, cei doi aviatori întreprinseseră un raid Paris-ftfladagascar. Pharabond a fost omorît iar Klein s’a ales cu răni grave. Ziarul „Petit Parisien“ precizează că accidentul s’a produs prin capotarea avionului și că Klein este CAIRO, 30. (Rador). — Aviatorul francez Klein care a fost grav rănit la accidentul de avion 1ela Uadi Balfa (Sudanul Egiptean), a decedat azi la amiază * Klein şi Pharabod urmăreau să parcurgă cu avionul in cel mai scurt timnp posibil distanţa ParisV Cananariva. La plecarea dinTadi Halfa avionul lor a captotet din cauze necunoscute/ inc. Pharabod a fost omorîtPe loc. Colonelul Lindbergh a sosit in Anglia LIVERPOOL, 30. (Rador). — Colonelul Lindbergh împreună cu familia a sosit la Liverpool. Nicio rudă și niciun prieten al celebrului aviator nu se aflau în port spre a-l primi. Colonelul Lindbergh nu și-a rezervat locuință în niciunul din marile hoteluri a!e oraşului. Vreo 40 familii din Liverpool, s’au deferit nsă să găiduiasfă pe aviator. Colonelul Lindbergh preună cu soţia şi fiul vor lua trenul chiar lăzi spre a merge la dra. INSTALAREA EPISCOmjul SIMEDREAI Eri a avut loc instalarea la Bălţi a noului episcop al Hotinului şi Bălţilor, Tit Simedrea. La solemnitate a luat parte şi d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor. In drum spre Bălţi, episcopul Tit Simedreaa fost salutat în gara Făleşti de către o delegaţie a preoţilor din judeţ. Episcopul Tit Simedrea a sosit cu un vagon special din Bucureşti şi a fost, primit in gară de reprezentanţii tuturor autorităţilor. De la gară, cortegiul a pornit spre catedrală unde episcopul Tit Simedrea a luat loc în strana arhierească. S’a oficiat apoi un serviciu religios și după terminarea slujbei d. StancuVădișteanu corector general al ministerului cui’telor a dat citire decreturîi regii de învestirea noului episcop cuvântul d. ministru Al. Lapeddu, care intr’o caldă cuvântare a omagiat pe jhoul episcop. A răspuns apoi episcopul Tit Simedrea, cari a arătat ca-şi va pune toată increpciunea experienţei si vigoarea pentru a fi mai înălţimea celei cari i-au încredinţat păstorirea episcopii Hotinului. După terminarea slujbei religioase, noul episcop a fost condus la reşedinţa episcopală. A avut loc apoi un banhet la Cercul militar.