Adevěrul, februarie 1936 (Anul 50, nr. 15959-15983)
1936-02-01 / nr. 15959
Masina 2-a nu, ci în alianţă ,cu gruparea politică a d-lui Theotokis, fost ministru. Aceasta coaliţie a obţinut în total 63 de locuri, din care încă nu ştim câte aparţin numai partidului Condylis. Cât despre gruparea Metaxas, aceasta nu a obţinut decât 7 mandate. In ce priveşte raporturile reciproce dintre aceste partide, deci posibilităţile lor de colaborare la guvern, este deajuns să relevăm că ziarul d-lui Condylis tună şi A'ar dar; d-nii Tsaldaris, Conrdylis şi Metaxas nu pot fi socotiţi la un loc şi nu pot forma împreună guvernul. Un guvernviabil rar-i poate da decât partidul venizelist, adevăratul şi singurul biruitor în alegeri, mai ales că nu este imposibilă o colaborare de guvern între el şi partidul d-lui Tsaldaris. încheiem exprimând un sentiment de mirare faţă de pretenţiile d-lui general Condylis de a dispune după singura sa voinţă de soarta Greciei, care, prin olegăfulgeră împotriva d-lui Tsaldaris, torii săi, nu i-a dat mandatul amergând până a-i arunca acuzacestaţia de „trădător”. N. Batzaria Guvernul Sarraut în faţa parlamentului PARIS, 29 (Ager). — Mâine după amiază guvernul Sarraut se va prezenta în faţa Parlamentului. Desbaterea care va începe după Citirea declaraţiei ministeriale, va dura probabil două zile. Votul final se va da Vineri. Pentru a evita o desbatere interminabilă (au fost anunţate 30 de interpelări), conferinţa preşedinţilor grupurilor parlamentare va face mâine dimineaţă o selecţiune şi o ierarhizare a interpelărilor, aşa cum a făcut şi la 37 Decembrie cu prilejul marii desbateri de politică externă. Conferinţa va căuta să obţină de la unii bt.Cerpelatori să renunţe la interpelările anunţate, rezervându-le dreptul de a lua cuvântul mai târziu, fie ca oratori înscrişi la discuţie, fie cu prilejul explicării votului. Dacă aceste planuri se înfăptuiesc, desbaterea care începe mâine după amiază va fi întreruptă la ora 20, reluată Vineri dimineaţa şi se va termina, după toate probabilităţile, Vineri spre seară. PARIS. 29 (Ager). — E aproape sigur că, după citirea declaraţiei ministeriale, va începe la Cameră o mare desbatere. Sunt anunţate până acum 18 interpelări şi se crede că d. Sarraut, rupând cu tradiţia care cere ca mai întâi Camera să se pronunţe asupra datei desvoltării interpelărilor, va accepta discuţia asupra fondului însuşi al interpelărilor depuse. Din cauza condiţiilor in care s’a produs demisia, guvernului Laval, desbaterea va fi destul de pasionată. De astădată însă atacurile nu vor venii din partea stângii; ele vor fi date de dreapta și de centrul dreptei. D-nii Franklin Bouillon și Vallate vor conduce lupta contra guvernului. UNIUNEA SOCIALISTĂ SOLIDARA CU GUVERNUL D-LUI SARRAUT PARIS. 29 (Rador). — Gruparea Uniunei Socialiste ,din Cameră a votat o moţiune prin care se solidarizează cu d-nii Paul Boncour, Deal şi Bibic, membri ai partidului care au intrat în guvernul Sarraut. „Gruparea — spune moţiunea — se declară gata să voteze în favoarea guvernului, cerând şi celorlalte grupări de stânga să asigure o majoritate d-lui Sarraut”. RADICAL SOCIALIŞTII ACORDA ÎNCREDERE NOULUI GUVERN PARIS, 29 (Rador). — Biroul comitetului executiv al partidului radical-socialist a votat o ordine de zi în care „acordă încredere noului guvern pentru apărarea libertăţilor republicane, pentru redresarea politicei externe a Franţei şi pentru înoirea vieţei economice a ţării. Biroul este convins că în faţa atacurilor repetate ale adversarilor lor, toţi republicanii vor şti să se unească la apropiatele voturi ce se vor da Cameră’'. PARIS, 29 (Rador).— Un muncitor, membru al unei organizaţii ’ de extrema dreaptă, l-a insultat azi după amiază pe d. Frot, fost ministru de interne, în timp ce acesta trecea pe Avenue des Champs Elyssees. Muncitorul a fost arestat. ALIANTA democratica desavu- EAZA PE I. FLANDIN PARIS, 29. (Rador). — Senatorii şi deputaţii aparţinând partidului Alianţa democratică, după ce au luat cunoştinţă de deciziile comitetului de conducere al alianţei, au adoptat cu 33 voturi contra 9 şi câteva abţineri, un text prin care confirmă ordinea de zi votată la 24 ianuarie. In ordinea de zi amintită, grupul Alianţei democratice felicita pe aceia dintre membrii săi cari au refuzat să participe la guvernul Sarraut şi regretă că „unii dintre ei au călcat disciplina şi şi-au dat adeziunea individuală, care nu-i angajează decât pe ei înşişi". Aceste cuvinte vizează pe d. Flandin, actualul ministru al afacerilor străine. Totuşi s-a hotărît ca adunarea comună a grupărilor din Cameră şi Senat ale partidului să nu hotărască nimic asupra atitudinii pe care parlamentarii Alianţei democratice o vor adopta faţă de guvern, înainte ca preşedintele consiliului să fi dat explicaţii Camerei asupra împrejurărilor în care s’a format noul guvern şi asupra programului şi tendinţelor cabinetului Sarraut. IV. Crima şi sinuciderea din str. Coţofeni Un şofer împuşcat de un funcţionar de la autobuze.Criminalul se sinucide O crimă urmată de sinucidere s-a întâmplat aseară în str. Coţofeni, unde este linia terminus a autobuzelor ce fac curse cu pasageri pe traseul No. 13: Parcul Rahova-Teiul Doamnei. Iată despre ce este vorba: intre tânărul Meu Gali, de 22 ani, domiciliat în str. Doamna Ghica Tei No. 105, funcţionar la societatea de autobuze, grupul Tei şi şoferul Aurel Lupovici zis Leuştean, domiciliat in str. Constanţa No. 5, in serviciul aceleaşi întreprinderi, exista o ură veche. Din această cauză cei doi, de câte ori se întâlneau aveau discuţii violente, urmate de încăerări sângeroase. Aseară, în timp ce Gall era de serviciu la capătul liniei din str. Coţofeni, a sosit in staţie cu autobuzul şi şoferul Aurel Lupovici. Intre ei se iscă îndată o nouă ceartă urmată de bătae. Gali înfuriindu-se peste măsura se hotărî să se răzbune cât mai crunt împotriva adversarului său. Ca atare, nemaistând o clipă la îndoială, a scos din buzunar înevolverul cu care era înarmat, și a tras un foc asupra lui Lupovici. Lovit de glonte in partea dreaptă a pieptului, sub mamelă,, acesta se prăbuşi la pământ fără a mai putea rosti un cuvânt. A fost ridicat de trecători cu ajutorul gardianului public din postul respectiv şi transportat la spitalul Colentina, unde a fost internat, în stare gravă. Nicu Gali, după săvârşirea acestei isprăvi, s-a dus in birourile societăţii din str. Teiul Doamnei, unde —convins că şi-a ucis advesarul şi dându-şi seama de pedeapsa ce-l aştepta,—şi-a tras la rândul lui un glonte de revolver in tâmpla dreaptă. Transportat şi el la spitalul Colentina, după o scurtă agonie, a încetat din viaţă in camera de gardă, înainte de a i se mai fi putut da vreun ajutor medical. Cu facerea anchetei necesare se ocupa circumscripţia, 9 de poliţie, căreia i s-a adus îndată cazul la cunoştinţă. de primat diriguitor, în orientările pedagogice ale şcoalei nostre de azi. * Lucrarea d-lui prof. C. Narly, prin problema atacată, prin metoda folosită şi prin tribuna de la înălţimea căreia o înfăţişează ştiinţei româneşti se integrează in lanţul spiritual al activităţii zugrăvită mai sus. D-sa ne prezintă volumul I din lucrarea mai mare, încă în curs de elaborare: Istoria Pedagogiei. Este volumul în care se ocupă de epoca creştinismului antic, a evului mediu şi a renaşterei. în introducere, autorul precizea— chipul cum înţelege să, alcătuiască o istorie a pedagogiei. In primul rând, ea trebue să se ocupe de părerile şi de operele teoretice, ale trecutului, in legătură cu problema educaţiei. Prin urmare, trebue să se realizeze, în primul rând, ceea ce se poate numi cu termenul cel mai potrivit, o istorie a doctrinelor pedagogice. In cadrul fiecărei doctrine, cercetătorul trebue să urmărească, în mod minimal, cele patru laturi din care se încheagă viaţa şi sensul ei spiritual: posibilităţile şi limitele de influenţare a omului prin educaţie, scopurile şi idealurile indivizilor din societăţile corespunzătoare, mijloacele prin care omul se poate apropia de idealul visat şi, în fine, felul cum toate aceste forţe şi valori se realizează în acţiune efectivă a instituţiilor. Dar numai această latură nu poate,ii de ajuns. O doctrină pedagogică se iveşte, se desvoltă, crează rezultate, impune un stil de simţire, şi de o acţiune, în baza, unui fapt adânc,care există, în mod necesar, ca o temă de echilibru moral, pentru oricare societate omenească. Este vorba despre necesitatea educaţiei, ca fapt ociaal, impus de condiţionările ceasului, variind cu orientările diferite ale societăţii şi inscriindu-şi evoluţia, pe de-a-ntregul, in destinul ei de viaţă. In afara doctrinelor care o reprezintă, educaţia, privită, astfel ca un fapt social, are o istorie a ei, împletită paralel cu istoria evenimentelor de seamă ale societăţii omeneşti in general. O istorie adevărată a pedagogiei trebue să ţină seama, în chip structural, de această istorie a educaţiei. In adevăratul înţeles al cuvântului, o istorie a pedagogiei trebue să însemne o istorie a doctrinelor, conexată strâns cu istoria educaţiei ca fapt social, ţinâhdu-seseama, la fiecare pas, de sistemul de relaţii reciproce, provocat de întâl- i irea lor, pe acela? plan de desfă- urare a muncii şi simţirii omeneşti. I Acesta este planul şi metoda după care d. Narly işi alcătueşte lucrarea -sale. Cu ajutorul lor izbuteşte să achege un material imens, în parte I ică neexplorat până acum, sau, in rice caz, folosit nu direct, in perla- ]ogie, ci numai în disciplini sociale t Lirudite. O altă latură care trebue menionată, în scopul informării gene- r ale pe care ne-am propus-o, priește materialul lucrării de care ne ridipăm. In literatura noastră pedagogică,lucrarea d-lui Narly constitue a treia scriere pe care o avem, în legătură cu istoria pedagogiei. Primele două — datorite d-lor prof. I. Găvânescu și G. G. Antonescu—lucrări remarcabile și singurele care au pregătit pînă acum in această, direcţie generaţiile noastre de studenţi, insistă insă numai asupra doctrinelor moderne, aruncând asupra epocilor anterioare simple priviri sumare. In lucrarea d-sale, d. Narly Începe tocmai cu acestea. Astfel, d-sa împlineşte un gol, de care pedagogia românească se resimţea, încă de mult, încercarea d-sale este cu atât mai meritorie, cu cât realizarea ei este extrem de dificilă. Informarea, pentru problema pusă altfel, este mult mai grea, mai ales cu mijloacele modeste de investigaţie pe care le oferă bibliotecile noastre. De fapt, lucrări puse la punct,in această direcţie, lipsesc chiar şi în străinătate. In bună parte, d. Narly şi-a alcătuit expunerea d-sale pe date pe care şi Ie-a extras personal, din documente şi cărţi consultate în biblioteci streine. Trimiterea la documentele originale şi expunerea temelor, netransformate de vreo atitudine proprie şi uneori nici de vreo prea vizibilă şi modernizatoare formă de redactare, constitue una din caracteristicile de bază ale lucrării, atât in concepţia ei, cât şi în metoda după care este realizată. Facem o rezervă, în ce priveşte opinia d-lui Narly, privitor la pedagogia, desprinsă din doctrinele de gândire “ale antichităţii greco-romane. D-sa, într’o apreciere fugară, pretinde că, în viaţa gândirii moderne şi în acţiunile de viaţă ale epocilor noui, aceste doctrine au încetat de a mai reprezenta teme vii, cu ecouri active, cu posibilităţi de organizare a existenţei omeneşti, potrivit principiilor lor. Faptul rămâne de discutat. Chiar dacă stilul de viaţă morală al oamenilor moderni îşi află precis pornirile iniţiale în doctrina creştină, nu e mai puţin adevărat însă că aceasta, prin ceeace a reprezentat ca atitudine ideologică, ca reacţiune salutară a sufletului omenesc şi ca total de împrejurări sociale in care s’a produs, s’a întemeiat direct, total şi hotărâtor, pe sensurile morale, pedagogice şi culturale in general, indicate de doctrinele antichităţii. Un studiu de istoria pedagogiei asupra acestei epoci rămâne, după părerea noastră, în ordinea de zi a ştiinţii româneşti, un deziderat la fel de important şi de necesar, ca şi acela pe care, de curând, l-a realizat d. Narly, in chip fericit, în ce priveşte creştinismul antic. Evul mediu şi epoca numai in aparenţă „foarte desbătută” a Renaşterei. Cadrul unei simple dări de seamă nu ne ingădue desvoltări mai mari. Rostul acestor rânduri a fost acela de a semnala, publicului românesc, o lucrare importantă, adevărată piatră de temelie, pentru o disciplină care păşeşte, abia în zilele noastre, la un statut propriu şi la o integrare fecundă, in complexul spiritualităţii naţionale. Prof. I. Zamfirescu O UN ROMAN TURBURĂTOR „copilul cu 2 mame" , în colecția ,, Romanelor Captivante", 300 parum lei 15 S DEViil Bl CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE ^ ^ tgg&immm "* LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Ce să ascultăm la radio: „Colţul Poeţilor“ de la Westminster... ir Joi 30 Ianuarie BUCUREŞTI, ora 29.15: D-ra Viorica Angliei: Cântece de Francis Chagrin: 1) Cu toată dragostea: 2) Vorbe scrise pe nisip; 3) Când mă gândesc la tine: 4) Numai un cuvând; 5) Doi îndrăgostiţi; 6) Peste câmpii peste livezi; 7) Grădina visurilor mele. 21.15. Concert Simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de prof. Franz-Xaver Dressier (Sibiu). ..Samson“ oratoriu biblic în 3 părţi de Haemler (l-a audiţie) cu concursul Corului ,.Bach” din Sibiu şi al soliştilor: Dora Massini-sopran; Elfriede Gärtner-alto; Gustav Borser-tenor; Fritz Schuster-bas. BRESLAU ora 21.10: „Idomeneo", operă de Mozart. MILANO, ora 21.35: „Luciadi Lamermoor“ de Danizotti. BUDAPESTA, ora 20.35: „Balul mascat”, operă de Verdi. Vineri 31 Ianuarie BUCUREŞTI, ora 20.00■ „Cavalerul rozelor“, operă In 3 acte ’ de Richard Strauss. (Transmisiune de la Opera Română) . DISTRIBUŢIA: Mareşala Elena Basarab Baronul Ochi Niculescu Basu Octavian Maria Sucjina Faninal Nae Dumitrescu Sofia Emilia Guţianu Mariana Virginia Miciora Valzaelli El-Algazi Anina Eugenia Babad Poliţaiul Al. Alger Majordomul mareşalei Lucian Nanu Tenorul Viorel Cocideanu Un notar Gh. Oprişean Conducerea muzicală Ionel Perlea. 24.00—1.00: Concert nocturn al Orchestrei Radio: Invitaţia la vals. de Weber: Mică suită, de Debussy: Espana, rapsodie de Chabrier: Baladă pentru flaut, de Périlhou (solist: M. Teodorescu): Suită algeriană de Saints'aens. 1.00_2.00: Concert nocturn (discuri): Uvertura şi Antractul No. IT din „Rosamund.)“ de Schubert lorch, simt. din Berlin, dir de Georg Szell): Două arii din „Nunii lui Figaro“, de Mozart (voce: Mariano Stabile): Finalul din Cuartetul No. 3 in re major de Dittersdorf (Quartetul Iener): Variaţiuni pe o temă de Beethoven, de Saint Saens (2 piane: Bertram şi Streter): Simfonia No. 30 în mi bemol major de Mozart (arch. simt. din Berlin dir. de Knappertsbusch). ROMA, ora 22.45: Concert dat de corul Academiei Sf. Cecilia. BUDAPESTA, ora 23: Concert simfonic Traydn: Concert p. violoncel si orchestră. Brahms: Simfonia in fa major. RADIO-PARIS, ora 21.30: „Thais”, operă de Massenet. Pare-se că trebuie să ai noroc şi atunci când mori. Dacă nu ai „şansă”, plecarea ta din această lume riscă să treacă cu totul neobservată. Se întâmplă ca dispariţia ta să coincidă cu un alt eveniment mai de seamă şi atunci semenii tăi — şi trebuie să le acorzi circumstanţe atenuante — nu prea au vreme să se ocupe de plecarea ta, mai mult sau mai puţin intempestivă. Totul depinde de cât tragi la cântarul preocupărilor omenirii din acel moment... In această privinţă, Rudyard Kipling nu a avut noroc. Căci englejii, nu prea au avut vreme să-l plângă pe „Poetul Imperiului”, aşa cum ar fi făcut-o, dacă, aproape în acelaşi timp, Marea Britanie nu ar fi fost lovită de un,alt doliu. Şi astfel lacrămile pentruKipling s-au zvântat mai repede, pentru ca George al V-lea să fie plâns de cei cinci sute de milioane supuşi ai săi. Şi cenuşa, autorului „Janglei“ a fost adusă şi sigilată in ,,Colţul Poeţilor” din Catedrala Westminster, în aceiaşi Catedrală unde până mai ieri, mii de cetăţeni britanici , S’au perindat pentru a aduce ultimul salut Regelui înţelept. Acest „Colţ al Poeţilor”,in catedrala dominată de statuile lui Moise, David, ale Sfântului Petru şi Pavel, a fost unul din lucrurile cari m’au impresionat mai mult când am vizitat acest oraş paradoxal care este Londra. In „Westminster-Abbey” Englejii, Poezia română modernă la Sorbona Sâmbătă 25 cit. poetul Ilarie Voronca, aflat într’o călătorie de studii la Paris a ţinut la Sorbona prima conferinţă dintr’un ciclu de zece, despre poezia română modernă. Conferinţele orignalului şi sensibilului poet au loc in cadrul cursului profesorului Mario Roques, mare cunoscător şi prieten al literaturii române. Spectacole pentru copii Teatrul Naţional reprezintă Joi 30 Ianuarie şi Duminică 2 Februarie, un matineu „Harap Alb” basm In şapte tablouri de Nella Stroessu. Cu acest spectacol, Teatrul Naţional păşeşte la realizarea unei vechi fugăi dueli: Teatrul pentru copii. O interpretare excelentă desfăşurata în decoruri pline de fantezie, se împleteşte ingenios cu muzica de scenă, ca să uimească şi să încânte pe micii spectatori. Copiii, fermecaţi până acum de filmele cu desenuri animate, vor afla în „Harap Alb” cel dintâiu spectacol alcătuit din culoare., httmpv şi graţie naivă, asemeni basmelor colorate ..Sulli Simphonies” Cărţi-reviste La Monografie et VAction monographique et Roumanie, conferinţe ţinute de d. Dim. Gusti la Universitatea din Paris;. Proectul Codului penal, propuneri şi observaţiuni de V. Panţurescu; Pagini agrare şi sociale, an. XII nr. 12; Revista ştiinţelor medicale, an. XXV nr. 1; Hasmonaea, an. XVII nr. 6; Plasa, an IV nr. 21-22; Monitorul oficiilor de stare civilă, an. II nr. 21-22; Fierul, organul sindicatului comercianţilor de fierărie; Buletinul A. G. I. fr., an. XVII nr. 12. — practici, metodici şi conformişti — au ,erupat insăşi istoria Marei Britanii. Sunt aci îngropaţi — sau au numai statui — toţi oamenii de seamă cari au contribuit la mărirea Angliei. Sunt îngropaţi aci regi, foşti miniştri, generali, artişti, poeţi, actori, scriitori. Şi tot aci, in această catedrală, al cărui turn, — ca un simbol — se vede din orice parte a Londrei, se află îngropat sub o simplă lespede de marmoră neagră Soldatul necunoscut:... „a fost îngropat aci, pentru că a servit bine pe Dumnezeu şi Patria...”, îmi amintesc că, între multi alţii, in „Colţul Poeţilor” se odihnesc Ben Johnson, John Milton, John Doyden, Chancer — „părintele poeziei engleze” — Oliver Goldsmith, Walter Scoott, Dickens, actorii Garrick si Irving şi alţii. Shakespeare, înmormântat la Stratford pe Avon, are un monument, pe care sunt scrise versuri din „Furtuna”. La loc de cinste a fost deci aşezată urna lui Rudyard Kipling. Şi în „Colţul Poeţilor“, englezoaice romantice ce pun flori proaspete pe mormintele scriitorilor cari le-au incântat tinereţile. Lui Benjamin Disraeli, conte de Beaconsfield, care are un impresionant, monument in Westminster, i se aduc violete, florile lui preferate... Westminster, biserică-cimitir, rezumă istoria celui mai de seamă Imperiu din lume. IOAN MASSOFF „Drum spre pace“ In colecţia „Şantier" a apărut o nouă lucrare a lui Ion Pas intitulată „Drum spre pace". După cum reese din titlul cărţii, e vorba de o pledoarie in favoarea păcii şi deci de un rechizitoriu Împotriva războiului. In cuvântul introductiv al cărţii care, cu toate cel apărute in colectatia „Şantier“ se adresează, prin preţ şi conţinut, in primul rând munci- Ierilor, d. Lotar Rădăceanu declară că această scriere „apare tocmai la timp, ca o contribuţie mică românească la inşirarea marelui front popular al păcii“. ILARIE VORONCA in film pe zi : „Maria Baskirtseff“ (Trianon) Din povestea tristă a vieţii Măriei Baschirtseff a fost extras un episod şi aranjat ca să evoce toată tragedia unui destin al unei femei şi foarte frumoasă şi foarte inteligentă. O făptură excepţional dotată, — până acolo, inpât cineva afirma că trei femei recunoscute a fi fost extraordinare in tot decursul omenirii : Sapho, Maria Baschirtseff şi M-me Curie — este condamnată de o boală cruntă să dispară curând. Lucru pe care i-l anunţa tot mai mult, ceia ce face ca victima să se concentreze, să anticipeze tot ce putea simţi şi să priceapă urgent viaţa atât de scurtă şi nemiloasă pentru ea. O fată tânără şi ftizia, o cursă de pe urma căreia a rămas cel mai celebru şi emoţionant Jurnal ce-a fost scris. In film a fost exploatat capitolul înamorării ei de Maupassant, capitol subliniat dincolo de proporţiile lui reale şi evocată viaţa Măriei la Paris, unde moare lângă cel pe care feme-ia sensibilă dintr’afişa îl reclama, îl voia iubit şi i se interzicea. Cadrul Parisului de atunci, e redat cu suficientă veracitate, ceia ce contribuie să provoace şi o impresie de nostalgie lângă, aceia de compasiune pentru condamnata Maria. Baschirtseff. — gh. d. — Viaţa Românească A apărut No. 1 (Ianuarie 1938) anul 28 din revista „Viaţa Românească“, cu următorul sumar: Dem. Botez (Carnet de tranşee), Coca Farago (Disc), Pavel Pavel (Evoluţia politicii externe a Rusiei sovietice), Dan Petraşincu (Ochii), Anca Bursan (Nazareth T. Cristureanu (Cooperarea involuntară sau octroistă), Lascăr Sebastian (Derbedeu), Dem. Botez (Contratimp: sfârșitul unei tiranii), Ilariu Dobridor (Chemare, critice), T. Cristureanu (Cronica externă), Eugen Dercetrescu (Cronica economică), N. N. Matheescu (Cronica muncitorească), D. I. Suchianu (Cronica cinematografică), M. Sevastos (Cronica teatrală), P. Nicanor & co. (Miscellesarea). Recenzii și revista revistelor. INFORMAŢIUNI D-na Lucia Costn, inspectoare generală a învăţământului secundar, a fost delegată de ministerul instrucţiunii să ancheteze cauzele ce au determinat sinuciderea elevei Smaranda Bucureştianii de la şcoala profesională ,,Tudosca Doamna“ din Bucureşti. Luni încep examenele particulare pentru elevii de curs secundar şi comercial. Elevii se vor prezenta la şcoalele unde s’au înscris, în cursul lunii Octombrie 1933. BANCA S. Aliosnino S. A. Capital complect vărsat Lei 10.000.000 Calea Victoriei. 20.peste drum de Prefectura Poliţiei Capitalei Face operaţiuni de bancă, primeşte şi execută ordine de bursă. Depune garanţii în efecte pentru licitaţiuni de orice natură. Telefon: 3.22.94. La Cerna Vodă s‘au făcut importante descoperiri arheologie. In peretele unei stânci sa descoperit o firidă, boltită, care adăpostește un basorelief. El reprezintă un bărbat sprijinit pe ult fel de estradă. Piesa aceasta care are o valoare istorică va fi depusă la muzeul regional al Dobrogei. D. M. Vuia, prefectul judeţului Lăpuşna, a convocat pe prim pretorii şi primarii din judeţ, cărora le-a făcut o expunerea asupra situaţiei. Intre sitele, d. Vuia a protestat împotriva preoţilor care fac o politică, incompatibilă cu haina, bisericească. In faţa Curţii cu juri din Galaţi a venit spre judecare procesul lui Vereş Micloş, invinuuit că a ucis pe surorile Babeta şi Varvara Curatos şi pe servitoarea acestora, in anul 1923. D. avocat C. Dobrescu producând dovezi că Veres Micloş nu a fost niciodată la Galaţi si că in epoca crimei se afla în Ungaria, juraţii au adus un verdict negativ pe baza căruia Vereş Micloş a fost achitat. Perceptorul din comuna Tâmna, judeţul Mehedinţi, a fost bătut de mai mulţi săteni cărora le-a cerut impozitele. Serviciul Presei CTR face cunoscut următoarele: Spre a se evita orice confuzie referitoare la valabilitatea permiselor pe C.F.R. acordate ziariştilor profesionişti şi acelea acordate administraţiilor de ziare, se precizează că cele dintâi expiră la 31 c., iar permisele de administraţie expiră la 31 Martie c. D. ministru de finanţe a dispus cei inspectori, speciali să întreprindă, în toată ţara, un control riguros la toate izvoarele de venituri asupra impozitelor indirecte şi a taxelor de consumaţie, şi să ia măsuri pentru imediata încasare a sumelor neîncasate, să verifice evaziunile şi să valorifice drepturile fiscului. Inspectorii de circumscripţiutri se vor ocupa zilnic numai cu, încasările, iar Inspectorii generali vor supraveghia şi controla activitatea inspectorilor de circumscripţii şi a celor speciali. Poezia neagră Traduceri din Jessié Fauset. Langston Hughes, Waring Cuney. Georgia Douglas Johnson, de Ad. Bick. —- In „Cuvântul Liber" dc săptămâna aceasta. . . .. V.,. i Smfellâ I Ferepuarle î9S® Comedia umană Anchetă pentru dresaj Femeile şi-au găsit, în sfârşit, o ocupaţiune: fac o anchetă pentru a se şti care-i metoda cea mai eficace de a dresa un bărbat. De fapt această activitate şi căutare de metodă a constituit de când lumea vocaţiunea capitală a femeii, insă cercetarea nu se făcea ştiinţific şi organizat. Fiecare femeie uza de un sistem propriu care varia intre sărutare şi asasinat fără ca, printr-un organ statistic, să se poată totaliza şi analiza efectele, spre a constitui un fond experimental pentru celelalte femei. Acum am pornit sistemat, colectând diversele sisteme, astfel încât dresajul să se facă uniform, şi cu resultate sigure, mai dinainte prevăzute. In acest scop, anchetatoarele s’au adresat actriţelor de cinematograf care sunt in genere dresoare de bărbaţi prin profesie. O stea de cinematograf fără o menajerie de bărbaţi dresaţi care să facă frumos în jurul ei, nu este stea. Opiniunile culese sunt contradictorii, totuşi in nici una dintre ele nu lipseşte ameninţarea cu ferocitate, ca mijloc de dresaj. Variaţiile constau numai în dozarea ferocităţii. Din acest punct de vedere se pare că opiniunile acestea culese de la stele, nu fac decât să dea prestigiu de principiu, unor experienţe practicate până acum de aproape toate femeile. Mai nesinceră mi se pare Mae West care pretinde că sunt două metode de a dresa un bărbat: blândeţea şi ferocitatea. Parcă noi, materialul dresat, n’am cunoaşte ca aceste două metode nu sunt de fapt decât una, şi n’am fi suferit niciodată ferocitatea blândeţei. Blândeţea femeii este numai o variaţie de ferocitate, este numai o cursă, o perioadă preparatorie, pentru ca contrastul să fie apoi mai crud şi mai decisiv. Eu cunosc un bărbat care, atunci când nevasta i se adresează din senin cu alintătorul diminutiv „drăguţă’ ştie ce-l aşteaptă, şi pleacă de-acasă, astfel ca, să poată prelungi impresia agreabilă pe care i-a dat-o, noţional, această imprecaţie lirică. Blândeţea femenină seamănă cu liniştea, plăcută şi amăgitoare care precede furtuna. Când te crezi mai ferice, începe să tune. Nu trebue să credem în istoria aceasta cu blândeţa. Ar fi necesar să ne organizăm şi noi, cei candidaţi la dresaj, materialul de modelat, pentru ca să ne comunicăm impresiile şi experienţele şi să resistăm pe cât este posibil. Aşa de pildă, Mae West susţine că bărbatul este susceptibil de a face orice doreşte în faţa, unei „ameninţări neprecise“. Trebuie, căutat ceva pentru a scăpa de eficacitatea acestei metode pe care în adevăr am simţit-o de multe ori. Ah! Ameninţarea neprecisâ... strecurată cu melancolie, cu blândeţă, sau cu energie... tot una... Căci, dacă vine dela o femeie şi este neprecisâ, ameninţarea poate cuprinde orice, orice. Nici nu ştii la ce să te gândeşti, ce să imaginezi mai întâi, la ce să te aştepţi, ce ai de făcut. Nici un bărbat nu are suficientă imaginaţie ca să-şi închipue tot ce poate conţine neprecisul unei ameninţări cu ipoteze şi intenţii. Joan Harlow preconizează dresajul bărbatului, după modelul cu care se dresează restul animalelor, adică cu lovituri de bici. Nu, cred. Ameninţările neprecise sunt mult mai tari. Ele pot îngloba cu o simplă eventualitate şi loviturile de bici, dar pe deasupra lasă loc invenţiei pentru alte nenumărate mijloace mult mai subtile. Dar, chiar numai obsesia pe care o exercită „ameninţarea neprecisă“ este mai cumplită decât biciul, chiar dacă nu mai vine nimic după ea. Dar, în definitiv, pentru ce acest concurs de dresaj? Ce se urmăreşte? Ce vor femeile? Vor ca bărbaţii să le dea bani. Mă rog! S’o facem, fără dresaj... ca să avem iluzia că ne păstrăm personalitatea. S’o facem, mai ales fără a suferi blândeța. Demostene Botez f Activitatea Federaţiei generale a salariaţior publici Solidaritate in personalul ceferist.Federaţia va construi un cămin propriu ... .. I...... — — - "VCIKB* Consiliul Federaţiei generale a asociaţilor profesionale de salariaţi publici s’s. întrunit aseară in şedinţă. Au luat parte reprezentanţii tuturor asociaţiilor componente. D. AUREL TARNESCU, secretarul general al Federaţiei, a citit o numeroasă corespondenţă din Capitală, şi provincie, prin care toate organizaţiile funcţionarilor publici se declară absolut solidare cu moţiunea votată de adunarea, generală , extreordinară. •ţinută Duminică 26 Ianuarie, prin care se cere ieftenirea traiului sau mărirea salariilor şi pensiilor potrivit indicelui de scumpete. Consiliul a hotărît ca moţiunea să fie ■ înaintată guvernului şi parlamentului. SOLIDARIZAREA CU FEDERAŢIA C. F. R. D. VIRGIL IONESCU-DARZEU citeşte telegrama trimisă Federaţiei de către adunarea generală extraordinară a Federaţiei C. F. R„ ţinută In Craiove, la 26 Ianuarie, şi prin care se asigură colaborare frăţească şi solidară in toate chestiunile profesionale şi naţionale. D-sa crede că soluţia, dată de Federaţia C. F. R. în chestia reîncadrărilor, tinde a mulţumi toate categoriile de personal C. F. R„ fără a secreia privilegiaţi şi năpăstuiţi. Consiliul ia act de telegrama Federaţiei C. F. R. şi doreşte realizarea cât mai grabnică a frontului unitar al tuturor organizaţiilor profesionale de salariaţi publici, pentru promovarea intereselor profesionale şi naţionale. REÎNCADRAREA PERSONALULUI DE LA MINISTERUL JUSTIŢIEI D. CONDURACHE arată că d-sa, in calitate de reprezentant al Federaţiei, lucrează de mai multe şedinţe la ministerul justiţiei, la revizuirea numirilor şi înaintărilor ilegale, în vederea încadrărilor ulterioare şi propune să se facă demersuri la forurile competente, ca să se facă revizuirile şi la celelalte departamente, fără de care nu se pot face încadrări juste. D. I. N. GEORGESCU, preşedintele asociaţiei funcţionrilor financiari, cere ca revizuirea să se facă imediat şi la, ministerul de finanţe, unde sunt, foarte multe numiri şi înaintări ilegale. Totodată d-sa arată că vechii funcţionări, cu toate promisiunile ce li s’au făcut, nu au fost puşi în drepturile, lor. Consiliul aprobă să se facă toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestor drepte cereri. UN CĂMIN AL FEDERAŢIEI D. preşedinte STANCU BRADIŞTEANU cere consiliului să înceapă imediat strângerea fondurilor în vederea construirea căminului Federaţiei, potrivit hotărârii congresului. Căminul trebue să aibă o sală mare pentru Întruniri şi conferinţe profesionale, biurouri pentru sediile tuturor asociaţiilor profesionale şi un număr de camere pentru găzduirea colegilor veniţi din provincie. Consiliul a hotărît să se înceapă imediat, strângerea fondurilor, trecându-se toate sumele într’un registru special şi depunându-se la Casa de depuneri. O comisie în frunte cu d. preşedinte se va prezenta d-lui primar general, spre a-i solicita un teren pe care să fie construit căminul. De asemeni se va face apel la toate autorităţile publice, spre a contribui la realizarea acestui cămin. Consilierii au subscris apoi diferite sume pentru cămin. ORARUL DE LUCRU IN MINISTERE D. VICTOR VALENTO cere să se intervină din nou la d. prim ministru,ca să aprobe dezideratul congresului, de a se ţine serviciul public numai dimineaţa. Prin aceasta funcţionarii vor fi scutiţi de a face patru drumuri pe zi. Marţi, şi Vineri, mai ales pe timp de iarnă, iar auto-ităţile vor face economice de combustibil -.şi lumină. Consiliul , aaprobat cererea. D. C. BOBOICEANU, preşedintele Asociaţiei întregului corp P. T. T. arată situaţia grea, şi nedreaptă creiată funcţionarilor preluaţi de la P. T. T. de către societatea anonimă de telefoane şi citeşte un memoriu, pe care asociaţia, condusă de d-sa, il va înainta direcţiunea societăţii de telefoane. •* Consiliul hotărăşte solidarizarea Federaţiei cu acest memoriu. O delegaţie compusă din d-nii St. Brădişteanu, V. Ionesu-Darzeu, Faust Niculescu, D. Iliescu-Muncu ?i I. N. Georgescu se va, prezenta direcţiunei societăţii de telefoane. Împreună cu delegaţia asociaţiei P. T. T„ spre a susţine memoriul în chestiune, D. D. ILIESCU-MUNCA cere să se intervină din nou, cu toată energia, ca funcţionarii aflaţi in cadrul disponibil, să fie trecuţi, cu toate drepturile lor, la autorităţile de ori.-, gină, întrucât acest cadru a fost desființat definitiv prin legea din 14 Noembrie 1934. Consiliul a aprobat și această cerere. ------— luigupi -é ivţg/mt- Adunarea generală a baroului Bihor Baroul Bihor a ţinut adunarea generală anuală sub preşedinţia domnului său, d. dr. Nicolae Zigre. Câteva sute de avocaţi au participat la această adunare care a decurs în linişte. Numai un singur avocat a cerut „numerus clausus” în barou, dar n’a găsit, răsunet în adunare. Propunerea depusă în acest sens a trebuit să fie retrasă. D. dr. Nicolae Zigre, decanul baroului, a luat cel dintâi cuvântul arătând adevăratele cauze ale crizei care provoacă atâtea suferinţi avocaţilor. D-sa a vorbit pentru solidaritatea constructivă a corpului avocaţilor, căci numai prin ea s’ar putea remedia răul. Nemulţumirile, agitaţiile permanente şi sentimentele de discordie vin împotriva armoniei necesare entru realizarea scopurilor sociale la care aspiră corpul avocaţilor. D. dr. N. Zigre s’a pronunţat împotriva intoleranţei nedrepte şi păgubitoare pentru colegii minoritari, care nu pot fi lipsiţi de dreptul de a-şi servi loial ţara. Avocaţii îşi pot apăra interesele numai în cadrul legilor şi in cadrul eticei avocăţeşti. Adunarea a păstrat apoi un minut de linişte in memoria lui Const. Naumescu, defunctul președinte al Uniunii baroniilor. Au mai vorbit d-nii Romul Pop, Albert Feld, Sofonie Sângeorgeanu, Gh. Petrea, dr. Cocoș după care ședința a fost închisă. „România Nouă“ şi şefia d-lui I. Mihalache Ziarul „România Nouă” publică un articol din care extragem următoarele rânduri: „N’am fost, nu suntem şi nu vom fi împotriva şefiei d-lui Ion Mihalache; dimpotrivă lupta pe care o dăm noi ne concepem altfel decât dusă împreună cu acest admirabil, reprezentant al ţărănimii române. De câte ori am avut alte pârei in materie de tactică decât a factorilor oficiali le-am manifestat sincer, fără reticenţe, atrăgăndu-ne chiar supărarea d-lui Mihalache, dar toate acestea vor conta numai ca episoade fără importanţă In lupta mare care se declanşează”. Şi mai departe: „Cu solidaritatea veche, printr’o luptă nouă, la izbândă finală, iată care trebuie să fie de aci înainte lozinca noastră”.