Adevěrul, martie 1936 (Anul 50, nr. 15984-16010)
1936-03-01 / nr. 15984
Pagina 2-a Cu mult Înaintea apei, a canalizării, a electricităţi, a filmului şi ,a aparatului deradio, astăzi ziarul pătrunde departe,, în toate unghiurile ţării şi în toate pătu-urile sociale. O campanie de presă taine susţinută ar aduce o rodnică contribuţie pentru soluţionarea acestei probleme de interes general. Prin afişe întovărăşite de fotografii şi chromo-litografii, prinse pe zidurile , sălilor de lucru,muncitorul va avea zilnic atenţia atrasă asupra mijloacelor de pază. * O chestiune de mare importanţă este întrebuinţarea raţională şi obligatorie a întregului material de apărare, fie că el este destinat sălilor de lucru (ventilatoare, aspiratoare şi purificatoare ale aerului confinat), părţilor primejdioase care compun diferitele maşini (izolatoare, apărătoare) sau însuşi lucrătorului. Simt şi astăzi fabrici care n’au apărătoare în jurul curele- . lor de transmisiune. Fabricile să fie obligate să aibă cât mai dese echipe de schimb, acolo unde munca cere o mare concentrare sau unde" mânuirea materialului de lucru predispune la boale profesionale. Orice abatere să fie sever sancţionată, fie că ea vine din partea patronului care n’a luat toate, măsurile de apărare obligatorii, ■ fie că vine din partea lucrătorului neatent din obişnuinţă, dar- mai ales care se prezintă la lucru sub nefasta influenţă a alcoolului. Dela refuzarea ajutorului ‘ de boală şi a suprataxelor percepute pentru acordarea îngrijirilor mediciale, până la licenţierea din serviciu, mijloacele de constrângere sunt numeroase. Şi în fine trebue să avem organe de control destoinice şi necoruptibile. Iar pedepsele să se aplice indiferent de culoarea politică sau de relaţiunile celor sancţionaţi. * Problema accidentelor din câmpul muncii co interesează deopotrivă două foruri: Societatea şi Naţiunea. Societatea îndepărtează zilnic, din rândurile ei atâtea energii utile. Prisosul braţelor de muncă este mai mult aparent decât, real. Actualul şomaj, fie în câmpul muncii manuale, fie al celei intelectuale, Înseamnă mai mult o gospodărie defectuoasă a energiei umane, o utilizare nechibzuită şi o repartizare care lasă de., dorit. Muncitorul accidentat ajunge o povară pentru familie, a cărei existenţă era legată de capacitatea lui de muncă. Ca o consecinţă el şi întreaga lui familie ajung o povară pentru societate. Afară de câteva rare exemplare ale rasei umane,nimeni nu este neînlocuibă. Aforismul acesta este cu atât maiaplicabil în rândurile umililor muncitori. Totuşi meseriaşul atins *‘de invaliditate temporară este nevoit să-şi părăsească lucrul până la restabilire, pe de altă parte înlocuirea invalizilor permanenţi cu elemente nouţe care trebue să se adapteze, să se integreze noului mediu, crează o perioadă de tranziţie care favorizează o stare de lucruri dăunătoare atât marii cât şi micii industrii. Şi aceasta cuatât mai mult cu cât cazurile nu sunt răzleţe, ci se repetă într’un număr impresionant de mare. Nu se dă toată atenţia cuvenită, unei probleme , care, numai la o fugară cercetare, poate să apară de o scăzută importanţă, dar care, în realitate, are adânc răsunet" în industria ţării şi se resfrănge asupra stării ei economice". Nu trebue să ne scape, nici altă latură achestiunii, care priveşte instituţia Asigurărilor Sociale. Această instituţie este nevoită să pensioneze înainte de vreme pe toţi acei atinşi de invaliditate permanentă. Pe de altă parte bugetul se încarcă cu sumele necesare medicamentelor, pansamentelor, radiografiilor şi ajutoarelor de boală. Iată atâtea cheltueli zadarnice, atâtea fonduri care ar putea căpăta o altă utilizare. ,,■■■In plus şi latura medicală a chestiunii îşi are cuvântul. Numărul mare al acestor accidentaţi împovărează zilnic toate dispensările., Pentru un interval de două ..ore, se prezintă la fiecare consultaţiune între 60-80 bolnavi. In lipsa acestor accidentaţi din câmpul muncii, pentru a căror îngrijire se iroseşte un timppreţios, medicul ar ■ putea să-şi dubleze timpul de cercetare pentru ceilalţi solicitatori. , Dacă toate mijloacele de prevenire ar fi utilizate, toate aceste neajunsuri ar fi simţitor reduse. Şi cutimpul,printr’o ■ neîntreruptă şi .Sistematică educare a muncitorului, ele ar constitui doar o chestiune de tristă aducere aminte. Dar pentru toate acestea trebue săadie ‘ neprihănit un suflu de umanitate, pe deasupra micimii şi nepăsării atâtora. Dr. George Graniţescu Asistent Universitar O femeie a născut trei gemeni SF. GHEORGHE, 27. — Femeia Rozalia Dimeny din, com. Valea scurtă,, a dat naștere la trei gemeni de sex masculin. Atât mama cât și copii sunt în perfectă stare de sănătate. Importantul program de lucru Desbaterile vor dura zece zile GENEVA, 27. (Rador). — Comitetul de 18, denumit comitetul sanctiunilor, se va întruni la 2 Martie şi va ţine şedinţe zece zile. La lucrările comitetului vor lua parte numeroşi miniştri de Afaceri Străine, printre cari d-nii Eden, Blandin, Motta şi probabil şi d. Litvinov. Comitetul se va ocupa nu numai cu aplicarea sancţiunilor existente, el va studia şi propuneri in vederea unei extinderi eventuale a sancţiunilor. Cea mai mare atenţie se va da raportului comitetului de experţi,însărcinat cu chestiunea petrolului în vederea uiei eventuale prohibiri a exportului de petrol în Italia. In afară de acest raport, comitetul se va ocupa cu propunerea de a se interzice "intrarea vapoarelor de comerţ italiene în porturile statelor cari aplică sancţiunile. In cercurile Societăţii Naţiunilor se exprimă convingerea că sesiunea comitetului nu se va termina înainte de a se fi hotărît o agravare într’un fel sau altul a sancţiunilor. Se crede că se vor produce importante hotărîri în ce priveşte conflictul îtaîo abisinîan. , ■■ ■■ Atentatorul la viaţa d-lui dr. NiemerowerafGot declarat iresponsabil Comisiunea medicală formată din d-nii prof. N. Minovici, P. Tömesen, şi dr., Valentin Sava, însărcinată de judecătorul cab. o instrucţie să examineze starea mintală a lui Aurellonescu, care in dimineaţa zilei de 11 Ianuarie a descărcat 4 focuri de revolver asupra d-lui dr. Niemerower,— şi-a depus ori raportul de’ expertiză medicală. . Raportul referindu-se la examenul făcut atentatorului şi la răspunsurile date de acesta, că el apare ca un megaloman,, care se corsideră mai presus de toţi ceilalţi oameni, mai blând, mai curat şi de aceia a fost ales de Dumnezeu pentru înfăptuirea marei însărcinări. El pretinde că nuse poate destăinui pe deplin fiindcă nimeni nu 1-arputea înţelegeşi se teme a va fi luat, dacă ar vorbi, drept nebun, aşa cum i s’a întâmplat lui Petrache Lupu. La întrebările iscoditoare ale medicilor, atentatorul a răspuns că deşinu are încredere în medici, toţi fiind atei şi francmasoni, totuşiLe mărturiseştecă acum câţiva ani, i s’a arătat Dumnezeu sub forma a trei îngeri şi i-a vorbit. Atunci a tras clopotele de la pe acolo... Caracteristic este pentru viaţaculturală a Blajului de atunci că Pauletti a scris , aproape toate poeziile lui cu litere latine”. Bianu înşiră traduceri din Metamorfozele lui Ovidiu datorite popii delă, Făget .Şi spune că preotul Pauletti pare a-şi fi Încheiat cariera literară, la 1846, cu tâlmăcirea „cunoscutului roman bizantin (tradus, desigur din latineşte): A lui Xenofon (Efeseanul) despre Antici şi Abrakolif”. Când vorbeşte, însă, de cântecele şi strigările din Roşia de pe Secaş, vezi că Bianu, in această privinţă, cunoaşte numai ceia ce a aflat din prefaţa lui Lupeanu- Melin. .Fie că rămânem încă pe terenul supoziţiilor, fie că declarăm deplin, "identificată" persoana celui mai vechiu culegător de sti-Patriarhie ca o veste de bucurie ,pentru"ţară. Iar de curând a auzit din nou glasul lui * Dumnezeu, carei-a ordonat să tragă cu mâna stângă in şeful rabin; deci nu pentru a-i omorî, ci numai pentru a-i avertiza peevrei să se boteze neîntârziat, fără discuţie. Raportul, după cee expune si celelalte cercetări de ordin ştiinţific, ajinge la următoarea " concluziune: Atentatorul Aurel Ionescu are o'mentalitate arformală,‘suferirid de dn-'delir'•halucinator’ pe ‘cale de sistematizare. El hif este responsabil'de fapta comisă, însă cum ar putea să mai aibă și în viitor astfel de reacțiuni anti-sociale,este necesară internarea sa într’un azil de alienați delicvenți, cum este acela dela Sighetul Marmației. ' ' • ’■ Odată Cu depunerea acestui raport instrucția a fost declarată, închisă, iar d. judecător Gh. Oprescu va înnainta astăzi, dosarul parchetului de Ilfov pentru concluziuni.. definitive, după care il-aia. va da ordonanţa definitivă în sensul netriihiterii în judecată a atentatorului, din lipsă de responsabilitate penală a . acestuia. I buri poporale româneşti, —vorba , e: aceste versuri interesează? Da. Unele au lirism şi umor, de pildă Vai de miile rău-mi-i Şi-leacu departe-mi-i: Subt o tufă de mărariu La .mândruţa’n buzunariu. Pentru înţelegerea altora p. nevoie • de . câte o lămurire din partea unui dialectolog: Dorul, mândră,jela tine " Teste multe dealuri vine Ş.’aşa. vine de. fierbinte • . Că ,de-aş sta’n loc m’aş aprinde Nime nu-l poate ’nturna • . Nici țigan cu cetera. Nice neamțu cu flota,' . Nici român cu fiu era," .. Numai, eu cu inima ! Cetera este scripca;/tofaneamțului :este flautul, după cum ofiu era" nu-i\ .altceva decât; un finet,.r.- ' 4arbu Lăzăreanu ( KoEVÍRÓt CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Ziduri de carton Ce sa ascultăm la radio Vineri 28 Februarie BUCUREŞTI, ora 18.15, Orchestra Radia: Concerto grosso No. 1 în si bemol major, de Haendel; Aria, de Fiorillo- Nottara; Preludiu la opera „Parsifal“ de Wagner; Farmecul Vinerii Mari din „Parsifal“ de Wagner. 19.15: Continuarea concertului: Preludiu la „Lohengrin“ de Wagner; Lamento in amintirea unui tânăr artist,, de Sinigaglia; Simfonia nr. 8 în si minor (neterminată) de Schubert. 20.15: Concert de orgă, executat de profesor Johannes Stadelmann (Retransmisie de la Biserica Evanghelică); Fugă în mi minor, de Vincent Luebeck Partita asupra coralului „Isuse bucuria mea“, de Johann Walther; Preludiu : Largo si. Fugă în do major de J. S. Bach. 21.15. Concert de muzică religioasă— Corul „Cântarea României“, dirij. de Marcel Botez, Sancta Maria şi Ave Verum, de Mozart (cor şi orch. de coarde Antifon pentru cor, solo şi armonium, de Bruckner (solo: Ing. Mircea Dumitrescu); Ave Maria cu Bruckner; Duo de Cesar Frank (solişti: d-na inginer Mititelu şi inginer Mircea Dumitrescu, Tantum ergo, de Cesar Frank, (sole bas: Marius Constantinescu); Offertoriu: Dextera Domini, de Cesar Franck (solişti: Aurelia Lupescu soprană, Valentin Popescu-tenor şi M. Dumitrescu bariton). 21.50: Trio de Mozart in mi bemol pentru pian, vioară şi corn (Prof. M. Andricu-pian, Margareta Cepeleanuvioară şi Stavăr Nistor-corn). 22.15: Edgar Istratty canto — Muzică religioasă; Dumnezeu e păstorul meu (Psalm 22), de Dvorak; Miserere, de Rahaud: Cantata morţii de Bach: Paris Ancelicus, de C . Franck: Ave Maria de Kahn. 22.50: Octet de Schubert — Quartetul Radio (D. Teodoru, vioara I; A. Pona, vioara II; Al. Rădulescu viola; T. Lunu, ce!!o) și C. Metani clarinet: C. Scheueb-fagot; Nictor corn și W. Krigel-contrabas. VIENA, ora 21: Concert simfonie. Clasicii vienezi. Dirijat de dr. Felix von Weingartner. Orchestra operei Haydn: Simfonie în re-major. Nr. 2: Mert: Simfonie in do major. VARȘOVIA, ora 21: „Manrou” operă de Ion. Paderewsky. BUDAPESTA, ora 22.05: Festival Hi-’ndel. MOSCOVA, ora 20: „Camargo“ operetă de Leoca. STUTTGART, ora 1: Muz’ă nocturnă (vioară, bariton, pian) Schumann- 18 mmaM de caracter pentru nian. pp 6: Schubert: Lied-uri cu arom'2mament de pian, Shumann: 9 bu-ât» nentru pian. on. 82: Bach: Son-bă în THo-mater, pentru solo virară; Wolffiied-uri cu aeomnani’ment de P’aMr pu-ăti scurte nentru vioară cu pian de: Spohr. Pa^anină Brahms. ROMA. pa 2» J 5: Concert de vioară si mandardiui: Sonată în mi minor* S*rerss- Sonată în mi bemet; B’h-Kreisler: Grave; Sinigaglia; Rapsodie. 29 F^fcpwapie BUCUREŞTI, ora 20 30: „De-ași fi rege“, operă comică în trei acte (5 tablouri) de Adolf Adam. (Transmisiune de la Opera Română), ■ ■ DISTRIBUŢIA: rr. D .Mossul, rege din Qua Şerban Tassian Prințul Rodocr; Gh. Niculescu-Bassu; ZaphorL: Dinu Bădescu; Pifoar Lucian Nanu; Zizel, perceptor I. Manoles-cu; Atar, ministru: D. Zavodnicu; Ne- mea, vara regelui Zilda, sora lui Zaphor Evantia Costinescu; O baiaderă: Fiorica Popovici. Conducerea muzicală: Ion Nona Ottes .cu. 24.2. Concert nocturn de muzică franceză (discuri): Uvertură la „Regele Ysuini“, de Lato (orchestra simfonică din Paris, dirijată de Cloez-O.); Arii din „Damnaţiunea lui Faust“ de Berflloz şi „Werther” de Massenet, (voce- Georges ''.Thill; Variaţiuni simfonice de Cesar Franck (pian Giesching şi Orchestra Filarmonică din Londra, dirij. de Wood; Scenă câmpenească din Simfonia fantastică de Berruez (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Weingartner) ; Espana de Chabrier (orch. Operii Scala din Milano, dirijată de Sabario); Cab; Walk de Debussy (orch. Simfonică diriată de Ruhlmann; Improptura prieiu de Gabriel Pierne (harpă, Lily Laskin); Scena dela fânâmia din parc din ,,Pereas şi Melisanda” de Debussy (Marthe Nespoulous şi Alfred Maguenat; Ucenicul vrăjitor, de Paul Dukas (orch. Conservatorului din Paris, diri’. de Gaubert); Ma meere l’oye, de avei, orchestra Colonne, dirijată de Pierne; Suită bergamască, de Debussy (pian: Giesching). MILANO, ora 21.35: Concert de org’â.VIENA, ora 20.30: Coacert simfonic. Un film pe vis «Fetiţa noastră“ (Femina) Există în filmele cu cel mai dotat copil în cinematograf — Shirley Temple — o calitate care le face totdeauna bune: acela a însuşi talentului precocelui artist. Un plebiscit în publicul mare de spectatori, ar da răspunsulmasiv: „mi-ajunge ca e Shirley , s’o văd, — e delicioasă, joacă,admirabil!... Restul nu mă interesează“. Așa s-a ajuns, — cineaștii expoatând această sentimentala slăbiciune a publicului — să se facă seria mare de filme cu mica stea. Filme de succes. Subiectele sunt numai pretexte, cât mai pregnante, în care Shirley cu geniala ei candoare să triumfe, să fiu îngerul care subliniază totul in armonie, în bună înţelegere. De aceia, întotdeauna, situaţia se prezintă cu câteva complicaţiuni care să fie rezolvate de abilităţile ingenue ale fetiţei. Shirley împacă doi părinţi,„ pe ai ei — în filmul de la „Femina“, cu acelaş procedeu infailibil şi sentimental, cu care izbuteşte să facă minuni. Pentru care lucru o ajută admirabila ei calitate, e singura care atrage publicul şi îi face succesul. Dar poate constitui acest lucru, pentru talentul lui Shirley, o situaţie prelungită la infinit, să se exploateze aceiaşi temă, fără să i-l uzeze? Un joc, devenit tipic, automatic circumscris la o rechizită de mişcări, la o serie de zâmbete, priviri galeşe şi duioase — nu va face până la urmă din Shirley Temple un tipar care să nu se mai potrivească gustului public, foarte capricios, foarte ciudat, foarte schimbăcios şi care se plictiseşte? . . E păcat pentru talentul şi aragalăşenia celui mai reuşit copil al ecranului— gh. d. — Cărfi-reviste Cu prilejul comemorării a 20 ani ,de la hoartea reginei Elisabeta a României, a apărut un volum de circa 500 pagini întitulat „Carmen Sylva“ cuprinzând opera literară şi socială a inimei noastre Regine. . Volumul îngrijit tipărit este datorit d-nei profesoare Lucreţia Carandino-Platomana. Sunt cazuri destul de dese, când o piesă originală nu obţine succesul meritat sau aşteptat, din cauza ambiţiei autorilor, cari nu consimt să li se taie nici o scenă, nici o replică, din opera lor,— după cum sunt şi autori înţelegători cari şi-au salvat lucrări pentru că au ascultat sfaturile unor oameni, cari, liberaţi de orice scrupul părintesc, pot judeca mult mai obiectiv lucrarea în întregul ei. (Mă abţin să înşir o mulţime de cazuri,pentru a nu provoca supărări şi discuţii; totuşi, acesta este adevărul). Un autor care nu avea asemenea susceptibilităţi de tată, care e convins că odrasla-i a ieşit o capodoperă şi că a te atinge de ea constituie un sacrilegiu, — a fost Haşdeu, numit în lumea teatrelor, de acum patruzeci de ani, „Conu Tadeu“. (De altfel Tadeu este pronumele lui Haşdeu, Bogdan fiind adoptat pentru ca autorul lui „Sic Cogito“ să-şi piardă urma, fiind căutat de autorităţile militare ruseşti). Când s’a jucat pentru prima oară „Răzvan şi Vidra“ şi, mai târziu când piesa a fost reluată, „conu Tadeu“ nu prea era de aflat la repetiţii. Ba când cineva s’a dus să-i ceară oarecari amănunte, în ceia ce priveşte montarea, Haşdeu i-a spus că „S--a împlinit datoria scriind piesa şi că restul nu-l mai priveşte“.. Când Davila a reluat „Răzvan“, şi s’a gândit să taie unele scene paraizitare (aşa le credea el), profitând de prezenţa în Capitală a lui Haşdeu, s’a dus să-i ceară voie. Corin Tadeu i-a spus că „poate să taie în carne vie, că nu are nimic împotrivă“. Din acest punct de vedere, Haşdeu a fost un autor dramatic rar. Nu tot aşa se întâmpla cu Delavrancea, cu Caragiale sau chiar cu Vasile Alecsandri. Caragiale venea ln repetiţii, interpreta fiecare rol şi apoi făcea haz de interpetarea actorilor, cărora le pretindea să nu-i schimbe măcar un cuvânt din text. (Un autor care se prăpădeşte de râs la repetiţiile pieselor sale, este şi d. I. Valjan). Nelipsit de la repetiţii, era Delavrancea, având întotdeauna lângă el în stal, pe Bratu, scăpărător, dar de multe ori cu picioarele goale in ghete. Delavrancea lua parte intens la acţiune, aprobă, îşi manifesta nemulţumirea, înjura, pentru ca până la sfârşit să spuie: „ ei aşadar“ (La o reptiţie a „Viforului“, actorul Malcoci, care juca un rol secundar, in scena când este omorât Zimbrul, a scos de la el un profund „extraordinar“. Vă închipuiţi capul lui Delavrancea, care nu putea admite acest barbar „extraordinar“ pe vremea lui Ştefăniţă Vodă!). Şi de aceia până astăzi, când un autor se arată docil, el este asemuit cu „conu Tadeu“. Pentru a fi drepţi, trebuie să recunoaştem că nici această docilitate fără margini, nu este întotdeauna aducătoare de succes. Cunosc cazuri, când dacă autorii ar fi fost niţeluş mai intransigenţi, nu s’ar fi ales harceaparcea din lucrările lor, îmi povestea Davila, că Haşdeu asistând odată la o repetiţie, a remarcat, autorului lui „Vlaicu“. ..aşadar, dumneata francez, Caragilale grec, eu polonez şi toţi... get beget români“... Acum la încheierea acestor rânduri îmi vine în minte o întâmplare, care arată intransigenţa lui Delavrancea. La repetiţiile lui „Hagii Tudose“, Davila îi atrăgea atenţia, la anumite scene: „Barbule, e peltea!“ — „Ce ştii tu! — îi răspundea Barbu. ■ „Hagi Tudose“ a fost fluerat la premieră. Cred, totuşi, că această lucrare, are un act prim minunat, pentru redarea atmosferei unui Bucureşti, , care se duce. ga. Autori ascultători şi neascultători BARBU DELAVRANCEA :,Gruparea universitară pentru Societatea Naţiunilor“, a ţinut ieri apatra şedinţă. A conferenţiat d. Petre Comarnescu vorbind despre..Abisinia şi Societatea Naţiunilor“. ■ Conferenţiarul precizează, de la în- Iceput, că va examina problema din punct de vedere Sociologic, geogra,fie şi apoi politic. Descrie situațiunea geografică a Abisiniei. Arată apoi că înainte de intrarea Italiei înrăzboiul mondial, Anglia şi Franţal-au promis printr-un tratat secret să-i rezerve o bună parte din coloniile germane. După încheierea tratatului de la Versailles. Italia s-a considerat atunci frustată. D. Comarnescu se ocupă de situaţia Etiopiei in Societatea Naţiunilor. Abisinia face parte din Liaă din 1923, când admiterea ei la Geneva a fost susţinută de Franţa şi Italia. Ocupându-se de incidentul de la 5 Decembrie 1934, conferenţiarul arată că toate împrejurările şi faptele dovedesc rolul de agresor al Italiei din războiul deslănţuit, în mod formal, la 3 octombrie 1935. In partea doua a conferinţei d. Comarnescu înfăţişează modul în care Societatea Naţiunilor a aşteptat rezolvarea pacifică a conflictului italo-etiopian. Din cauza timpului nefavorabil, când Italia a anunţat ostilităţile, cercurile de la Geneva nădăjduiau că Intemperiile vor împiedica ostilităţile; împrejurările au dovedit însă contrariul. Războiul a isbucnit Înainte ca Liga Naţiunilor să fi putut lua măsuri concrete pentru evitarea conflictului. Conferenţiarul, fără a face vreo apreciere în favoareauneia din cele două ţări in luptă, adresează o serie de critici statelor cari se folosesc de Societatea Naţiunilor numai în mod ocazional şi când au anumite interese. In concluzie spune însă că nu trebue să pierdem încrederea în Ligă, aceasta fiind singurul organ in stere să dea o soluţiune juridică războiului care se duce acum in Aris'nia. Societatea Naţiunilor nu va întârzia să devină o instituţie eficace, reuşind să ornească, pe calea sancţiunilor, întinderea unei conflagraţii care ar putea fi fatală. IOAN MASSOFF AEISIA ŞI SOCIETATEA RAŢIUNILOR Conferinţa d-lui Petre Comarnescu „Teze şi antiteze“ In editura „Cultura Naţională” va apărea la începutul lunei viitoare un volum de studii şi esseuri, semnat de Camil Petrescu. Volumul I este intitulaat „Teze şi Antiteze”. Această carte ar mai putea avea următorul subtitlu: „Viaţa romanţată a unui deceniu literar”. Intr’adevăr, în paginile acestui volum îşi vor da întâlnire figuri pitoreşti din lumea teatrală şi literară, alternând cu studii interesante despre scriitori reprezentativi europeni, pe care autorul „Patului lui Procust” il disecă cu un rar spirit de pătrundere. O carte îndrăzneață și paradoxală, care va fi gustată de publicul cititor. Citiţi revista Cinema Bandă de falsificatori de mandate internaţionale PARIS, 37. (Rador). — Siguranţa naţională, în colaborare cu poliţiile Belgiei şi Olandei, a reuşit să descopere o bandă de falsificatori de mandate poştale internaţionale. Mandatele poştale falsificate de aceasta bandă erau perfect imitate, atât în privinţa formularelor cât şi a timbrelor şi sigiliilor. Banda de falsificatori a contrafăcut mandate poştale ale Poştelor franceză, belgiană şi olandeză. Membrii bandei de falsificatori sunt olandezul Devries şi soţia sa, ambii domiciliaţi la Paris şi conaţionalul lor Peereboom, domiciliat în Olanda. La domiciliul soţilor Levries s-a găsit un bogat material necesar falsificărei mandatelor, mandate falsificate, etc., prin care se stabileşte complecta lor vinovăţie. Devries este lin vechiu client al poliţiei, fiind condamnat de mai multe ori tot pentru falsuri. Acum el era urmărit de poliţia din Olanda pentru a executa o pedeapsă de trei ani închisoare, pentru escrocherie. Banda a fost arestată şi a făcut mărturisiri complecte. Devries a declarat că voia să-şî întindă operaţiile şi în Elveţia, dacă nu era arestat de poliție. Descoperiri senzaţionale in afacerea Hauptmann NEW YORK, (Rador). — Din Trenton se anunţă că cercetările în legătură cu răpirea şi uciderea copilului lui Lindbergh au dus la descoperiri senzaţionale. Astfel, d. Hoffman, guvernatorul statului New York a luat personal un interogator lui Hauptman și martorului Whited, pe care abuzarea la folosit în cursul procesului. Guvernatorul afirmă că este dovedit că acest martor nău poate fi crezut. Acest martor ar fi fost influenţat prin promisiunea care i s’a dat că va primi o parte din recompensa promisă pentru descoperirea criminalior. Deasemenea, înainte de. confruntarea cu Hauptman, s’ar fi arătat martorului câteva fotografii ale acestuia. Ziarul ,*,New York Daily News” aduce deasemenea știrea că s'ar fi făcut dovada că scara, produsă la proces și jde.spre. care sg .afirma: că ar fi servit gangsterilor la escaladarea casei tolonezului Lindbergh şi care a jucat un rol însemnat în desbateri, ar fi fost substituită de poliție. duminică I Marce IKFI Comedia umană »I I I Antagonism geografic D. Ralea a vorbit dăunăzi la Radio despre provincial şi omul care locueşte în Capitală. A pune alături aceste două categorii de locuitori este a le irita pe amândouă. Intre provincial şi cel din Capitală este o surdă şi permanentă ostilitate. In intimitate se antipatizează cu o egală ferocitate. Fiecare dispreţueşte pe celălalt. Acel care tratează despre amândoi, se pune rău cu amândoi. Chiar dacă lauzi şi pe unul şi pe celălalt, tot îi indispui pe amândoi, fiindcă oricare din ei, nu suferă comparaţie cu „adversarul“. Provincialul priveşte pe cel din Capitală cu rancona nemărturisită şi dispreţul superior cu care pietonul priveşte pe cel din automobil. Afişează faţă de el o superioritate superficială, ca pentru un arivist sigur. Dacă ar putea, ar desfiinţa automobilul ca vehicul, el nefiind considerat decât ca un instrument de enervare şi pretenţie. Nu s’ar mulţumi numai să-l dea jos din automobil, după cum provincialul nu s’ar mulţumi să-l vadă pe corespondentul lui mutat din Capitală, ci vrea, pur şi simplu să dea foc Capitalei. Ceiace rămâne pietonului, rămas pe jos, şi eventual stropit cu noroi, este o superioritate intelectuală şi morală pe care şi-o atribue automat, numai fiindcă el se deplasează cu picioarele, faţă de cel din automobil. Provincialul afişează şi el un romantism cultural irezistibil şi resemnat faţă de cei din Capitală. In provincie, omul având timp să se analizeze şi să se cuprindă în toată complexitatea lui, se vede deodată crescut faţă de conştiinţa celui din Capitală, al cărui egotism este scăzut. Pentru provinciali, cel din Capitală este fatalmente, superficial şi neserios. Seriozitatea şi adâncimea ar sta în contemplarea de sine, pentru care cel din Capitală n’are timp nici condiţii prielnice, că-l calcă tramvaiul dacă încearcă să devie meditativ. Cel din Capitală, pentru simplul fapt că află orice crimă, prin Radio, cu şase ore înaintea celui din provincie, îl dispreţueşte, îl consideră retrograd, învechit, necivilizat antiszluvian. El nu se gândeşte că, din acest punct de vedere, provincialul este un „capitalist“ cu întârziere. Cel din Capitală nu-i avid să aibă ştiri, decât pentru ca să afle imediat alta, viaţa fiind ca o maşinărie în mers. Provincialul savurează ştirea. El ţine să o plaseze un univers în raport cu el, şi să o comenteze. El măsoară timpul cu săptămâna, nu cu ziua. Nici nu i-ar trebui un ziar cotidian, fiindcă asta aglomerează informaţiile şi problemele, şi-l încurcă, şi-l surmenează, şi-l sileşte să fie şi el „superficial“. Provincialul este neutru faţă de ceia ce se întâmplă în Capitală, iar Capitala faţă de provincie, la fel, Şi unii şi alţii sunt preocupaţi în primul loc de ei şi după aceia, trec direct la... Europa. Cei din Capitală vor ziare la fiecare două ore. Altfel au impresia că timpul şi lumea stau pe loc. Pentru provincial, cele şapte zile ale săptămânii sunt însemnate de două-trei evenimente, de preferinţă locale, şi cu precădere, chestii de divorţ. Pentru cel din Capitală, aceleaşi şapte zile sunt însemnate de o sută de evenimente, fără ierarhie, pe care le-a uitat, pe toate, în Lunia următoare. Pentru provincial, viaţa are un caracter literar, contemplativ; — e un roman; — pentru cel din Capitală viaţa are un caracter dinamic, efemer, vizual; e un film. O crimă pasională, în provincie, e o dramă, o tragedie. Se cunosc toate detaliile, ca scenele dintr’o piesă. Ea are un caracter dramatic, pregnant, sentimental. Aceeaşi crimă pasională, în Capitală, e un fapt divers şi de scandal momentan. In Capitală, a doua zi se aşteaptă a doua crimă „mai tare“ şi „mai senzaţională“ sau o sinucidere, care eclipsează imediat crima anterioară. Dacă nu, lumea se plictiseşte, viaţa a devenit monotonă,şi, în orice caz, ceia ce a fost, se uită. In provincie, din contra, interesul se naşte şi creşte de-abia după ce victima a fost înmormântată, căci de-abia atunci ies la iveală detaliile cari fac deliciul provincialului. Chiar dacă victima nu mai estedesgropată pentru autopsie, ceia ce în provincie se întâmplă foarte rar, operaţiunea aceasta făcându-se fieşi numai de curiozitate, ea îşi supravieţueşte în cancanul local câteva luni de zile şi, chiar după aceia, mai revine în conversaţii şi se amestecă foarte des. , Concurenţa merge atât de departe încât atunci când se întâmplă un cutremur, cei din provincie susţin totdeauna că la ei a fost epicentrul şi la ei s’a simţit mai lung şi mai puternic, iar cei din Capitală susţin exact contrarul, nesuferind o descentralizare nici măcar din acest punct de vedere. Demostene Botez INFORMAŢIUNI Pe ziua de erl in Capitală erau 162 cazuri de scarlatină, 3 de durerie, 4 de febră tifoidă, 1 de tifos exantematic, 61 de rugeolă şi 1 de tetanos. Quintetul „Dana“ care va concerta pentru prima oară in București, în sala Ateneului. Sâmbătă 29 Februarie, ocupă un loc deosebit, alături de „Revellers“, „Comedian Harmonists“ și „Mills-Brothers“. Ei cântă in limbile maioneză, franceză, rusă, engleză, germană și chiar română, acompaniindu - se din când in când la piano, cu acordeonul, cu chitara sau cu armonica de gură. Biletele la „Feder“. Locuitorul Memet Alis din satul Deri Mahle de lângă Silistra, certându-se cu socrul său Hali Agi Mehmed, i-a înfipt un cuţit în abdomen. Nefericitul bătrân a încetat din viaţă. Citiţi in „Cuvântul Liber“ PLASTICA Expoziţiile Gh. Nanu, Şerban Zainea, Alexandru Basarab, Henri Catarg! — de C. M. Şerban. CĂRŢI ROMANEŞTI „Rabbi Haies Reful”, romanul d-lui Petru Manoliu, de George Adrian. Statul ţărănesc, doctrină de Ion Scutaru — de I. E. cărţi străine „Rosa Blanca” romanul petrolului american scris de Traven ,— de L. Sereanu. SĂPTĂMÂNA de Edel. GĂRZILE DEMOCRAŢIEI STUDENŢEŞTI de G. R. şi I. K. CRONICA MUNCITOREASCA Congresul profesiunilor de F. Rujinsky. Mitul solidarităţii sociale de V. Malinsky. Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale sesizându-se de solicitările ce se fac pentru înmulţirea numărului de circumscripţii pentru farmacii a hotărît să convoace în cel mai scurt timp o conferinţă la care să participe toate cercurile interesate pentru a se rezolvi această chestiune. D. H. Sanielevici publică în ultimul număr al „Adeverului Literar’’ un judicios articol despre „Mozaism şi creştinism”, în legătură cu o polemică dintre Wilhelm al II-lea şi Rabinul din New-York. Comisiunea mixtă româno-polonă şi-a încheiat lucrările. Una din cele mai importante hotărîri luate a fost aceea a reconstruirii podului mecanic de peste Nistru, lucrare care va costa 14 milioane lei. Organele vamale din Galaţi făcând o descindere pe bordul vasului „Vertemilia“, sub pavilion englez şi descoperind lucruri de mare ■ valoare care nu fuseseră declarate, a aplicat comandantului vasului, o amendă de 500.090 lei. Amenda a fostconfirmată de minister, astfel că s-a pus in vedere, armatorului să achite suma de 500.000 lei căci in caz contrar se vor lua măsurile de rigoare. Preţul abonamentelor Lei 200 pe 3 luni » 380 pe 6 luni » 750 pe un an D. dr. Apostolescu, inspector general sanitar, delegat cu facerea unei anchete la leprozeria Tîchileşti, a vizitat locuinţele leproşilor şi s-a interesat de pricina agitaţiilor lor. Leproşii au înmânat delegatului ministerului sănătăţii un memoriu cuprinzând doleanţele lor. In ziua de 5 Martie vor începe în faţa consiliului de război din Chişinău dezbaterile procesului intentat antifasciştilor din acea localitate în frunte cu d. prof. Constantinescu- Iaşi. In acest proces figurează aproape 600 de martori, dintre care foarte mulţi din străinătate. Profesorul DR. C. I. PARHON, dă consultaţiuni gratuite (pentru oameni săraci) în fiecare Vineri între orele 24 după masă la spitalul Colţea. Joi 27 Februarie a. c. orele 21, va avea loc la sediul asociaţiei titraţilor „Unirea“, calea Victorie 103, o reuniune colegială, pentru care maestrul Schwertzman a organizat „o seară de muzică evreiască“. Cuvântul Introductiv, va fi rostit de către d. dr. M. Halevy. Serata artistică va fi urmată de dans. MOSCOVA, 27. (Rador). — Se desminte formal starea răspândită în străinătate cu privire la un atentat care s’ar fi produs împotriva d-lui Stalin. Un martor străin D. colonel Brocard, celebrul as de război francez şi membru al parlamentului francez a asistat la şedinţa de ori a Camerei. D. colonel Brocard a fost martor la acele scene penibile de violenţă desfăşurate de gogo-cuzişti în incinta pertimentului. Ne pare rău. Şi aceasta pentru prestigiul ţării! Tren surprins fie o avalanşă TREI MORŢI NEW-YORK, 27 (Rador). — Din Wallace (statul Idaho) se anunţă că un tren de persoane a fost surprins în regiunea munţilor de o avalanşă de zăpadă. Sub presiunea masselor de zăpadă un vagon s’a desprins din tren şi s’a prăbuşit într’o prăpastie. Trei călători au murit, iar numeroşi alţii au fost răniţi. Incăerare in localul unei bănci CONSTANŢA, 27. — Legiunea de jandarmi a fost înştiinţată că in localul primăriei dela Constanţa s‘a petrecut azi după amiază la orele 2 o gravă agresiune. D. Gheorghe Belciu si învăţătorul Niculae Ion, primul preşedint,e şi al doilea vicepreşedintele Băncii populare ..Zorile“, întâ’nindu-se în bralul primăriei, s‘au luat la ceartă ngptru im împrumut pe care presedîntele l-a acordat unui sătean. Cearta a, rtp,T'a n',~at în bătee. in timeul că^ejo ambh b"1!'"”'md s‘au a.’es cu r*ni grave. Ambii au fost internați la snital.