Adevěrul, martie 1936 (Anul 50, nr. 15984-16010)

1936-03-01 / nr. 15984

DuninteR I Martie 1936 S D­E­VE Ü­Lt f*a#îna 3»a ! Citiţi continuarea In pag. 4­ a Reportaj Parlamentar D. Goga a Înregistrat un nou eşec. După Mehedinţi, după Hunedoara ■— înfrângerea parlamentară a d-lui Goga are o adâncă semnificaţie. D. Goga nu iubeşte parlamentaris­mul. D-sa se visează dictator suprem, hotărind singur de legile ţării şi de viaţa statului. Ca­ orice fascist, d. Goga, lucrează pentru subminarea ideii parlamen­tare. El vrea să înlocuiască discuţia li­beră, ciocnirea de idei cu actul de forţă. Vrea, adică, fascizarea parla­mentului. Am asistat eri la un putsch. Câte­va sute de lăncieri îngrămădiţi în galeri­e Camerii, gata să aclame, când d. Goga, strâns cu uşa implora ridicând mâinile în sus: „Onorat pu­blic!“ Fiindcă şeful gogo-cuziştilor s'a adresat în câteva rânduri galeriei — după ce constatase impresia de­plorabilă pe care a produs-o în in­cintă. In­ jurul palatului Adunării, poli­ţia a trebuit să dea o luptă, de corp la corp, cu echipele cămăşilor alba­stre, venite să ia cu asalt Camera. Violenţa a fost organizată şi inlă­­untru. Tovarăşii d-lui Goga au fost pregătiţi să-i susţină cuvântarea cu pumnul. In câteva rânduri, atacul a fost dezlănţuit asupra băncilor na­­ţional-ţărăniste. Incinta aceasta — care a fost in ultima vreme teatrul atâtor scanda­luri penibile — n’a cunoscut nicio­dată această, revărsare de brutali­­tate. Naţional-ţărăniştii au fost siliţi să opună o rezistenţă tenace. Au făcut-o în chip admirabil. D. Goga a eşit din această „desbatere“ lamentabil. D. Goga a adresat o interpelare guvernului. Dar n’a rostit nici un cu­vânt, nici o silabă despre rolul gu­vernului în aceste alegeri. N’a vorbit nici despre Mehedinţi. N'a încercat­­ mă­car să susţină doctrina dreptei.­­ I). Goga este incapabil să facă o dis­cuţie de idei. Aceleaşi vechi clişee. Aceleaşi ima­gini perimate. Aceleaşi formule reto­rice, vânturate în toate discursurile. II. Goga n’a avut niciodată idei. Azi însă nu-şi poate înnoi nici expresia, nu poate găsi în vocabularul d-sale poetic o imagină proaspătă, o îm­perechere fericită de cuvinte, un „trouvaille de style“. Cei câţiva oameni de gust literar au încercat o dureroasă impresie în faţa acestui caz de îmbătrânire poe­tică. Din nou, o filipică în contra „ro­tativelor din Sărindar“. Ştim, pe d. Goga îl dor atacurile noastre. Noi nu ducem insă campanii personale. Noi susţinem o poziţie politică şi morală. Noi apărăm o ideie. Apărăm demo­craţia, apărăm libertăţile, apărăm civilizaţia acestui popor, ameninţate de o mână de impostori politici care vor să cucerească puterea statului prin violenţă. „Adevărul“ stă în calea fascismu­lui, barează drumul aventurii. De aceia, ne atacă cu atâta înverşunare, d. Goga. „­­ Atacurile d-sale ne onorează. Noi n’avem de dat explicaţiuni penibile. Noi n’am trecut dela o atitudine la alta, după interese momentane. Noi am stat totdeauna pe aceiaşi pozi­ţie. Noi n’am făcut transacţiuni de conştiinţă. Noi nu facem criminale acţiuni­­de incitaţie publică, pentru a înebini o tinerime derutată. „Rotativele din Sărindar“ — pe care le detestă cu atâta fervoare d. Goga — răspândesc adevărul şi lu­mina într’o vreme de pustiire a su­fletelor. Rolul nostru este considerabil. Mai considerabil decât şi-l închipue chiar d. Goga! D. Goga a avut ghinion. A trebuit să suporte, toată vremea, cuvântul necruţător al d-lui dr. Lupu. Bra­vul debater parlamentar nu glu­meşte cu adversarii. Intrat, printr’un şir întreg de imprudence in tarbaca d-lui dr. Lupu, — şeful gogo-cuzişti­­lor a eşit puţintel şifonat. Venise­ pregătit pentru apărare. A voit să explice toate acele învinuiri, grave, zdrobitoare, care-i stau în sarcină. N’a izbutit s’o facă. Fiecare frază, fiecare gest al d-sale a fost subliniat de naţional-ţărănişti. Fără menaja­mente, fără cruţare. Exasperat, d. Goga a făcut un semn d-lui Robu. Acesta s-a repezit asupra d-lui dr. Virigil Solomon. D. Mihalache a re­levat, în stupoarea Camerii, acest nou procedeu de luptă parlamen­tară. Scandalul s’a dezlănțuit cu o _: «I«.« In nnnhScnmiia Pî’ima «11 Sini» ti -yjU:.CUf­ t iEWMi-aiiW*-»«» X. ! ""-jr------­d­are. D. Goga a căutat, apoi, să-și ex­plice atitudinea. Dece a apărat pe­ ciocoi? De ce a avut atitudinea pe care a avut-o în timpul războiului? De ce a plecat dela Olteniţa? — Te-am văzut eu fugind, izbuc­neşte d. dr. Aurel Dobrescu. Nici Hitler şi nici Mussolini n’au fugit depe front! D. Mihalache: Dela Olteniţa... la Paris, D. Goga explică, se lamentează, face apel la mărturii. In zadar. B. dr. Lupu: In timp ce d-ta erai la Paris un brav locotenent sângera pe front şi era decorat cu Mihai Vi­teazul! Azi, d-ta eşti patriotul, iar Mihalache este antipatriotul...” D. Goga vrea să facă efect citind un discurs al d-lui dr. Lupu despre d-sa. D. dr. Lupu: ce mai pot crede eu despre d-ta când ai ajuns şeful cio­măgarilor de la Mehedinţi?! D. Goga: Toate forţele au fost concentrate în contra mea. D. Mihalache: Te pomeneşti că şi­ guvernul a luptat contra d-tale! (ilar­tate). Replica d-lui Goga? E de o nou­tate senzaţională. D. Goga descoperă că d. Mihalache poartă cămaşă. Nu o cămaşă albastră, ci o cămaşă altă, nepătată. Socotim că d. Mi-­­­halache nu va putea vieţui sub po­vara acestei învinuiri. Mai ales, că d. Goga a făcut elo­giul cămăşii albastre. Semnificaţia acestei cămăşi este strigătul „Heil Hitler” — preci­zează d. dr. Lupu. D Goga ii face însă marţ şi pe d. dr. Lupu. Relevă că fruntaşul na­­ţional-ţărănist este roşu la faţă. D. Goga, în schimb, e palid, foarte palid. K­. Goga vrea să explice însă şi mijloacele băneşti de care dispune mişcarea d-sale. Cere o anchetă a partidelor. Foarte bine. Să se fac­ă această, anchetă­ Să fie cercetate însă şi toate gazetele, proaspăt apă­ ASPECTE iute în presa românească şi susţi­nute de misterioase fonduri. D. Goga se mai apără de o învi­nuire: aceia de a folosi violenţa în lupta politică. — Violenţa se găseşte în arsenalul nostru. N’am declanşat-o încă. Când vom face uz de dânsa — o vom spu­ne. Aşa a declarat textual d. Goga. D. Mihalache remarcă: —Aşa­dar, ceea ce a fost până acum n’a fost violenţă. Nici putsch-ul dela­ Suceava. Nici încercarea dela Mehe­dinţi. Nici organizarea de batalioane înarmate. Nici provoca­ţiunile con­tinue. Violenţa va începe, de aici în­colo. D. ministru de justiţie n’are nimic de spus, când un şef de partid face asemenea declaraţii? Nu, fireşte, d. ministru de justiţie n'are nimic de spus. D. ministru de justiţie surâde cu un aer de o încântătoare inocenţă. I­. Mihalache precizează: —­ In ce ne priveşte, noi vom şti să apărăm legalitatea cu mijloace proprii, să opunem o rezistenţă ce­tăţenească tuturor încercărilor de violenţă. Aşa­dar, dacă guvernul nu-şi va face datoria , oficiul de apărare cetăţenească îl va îndeplini cel mai popular partid. E un grav avertisment. „ In disperare, d. Goga încearcă o lovitură de efect. Aduce în faţa G­a­­merii cazul de la Briceva. O povestire fantastică. După d. Goga, nişte lăncieri au fost atacaţi de un sat de evrei, aşa din distrac­ţie. Un lăncier a fost omorât. Iar d. Goga care nu vrea insciraţiuni a fă­cut şase luni de zile! Extraordinar! Cunoaştem şi noi întâmplarea ne­norocită de la Briceva. Cenzura ne-a oprit până acum să denunţăm opi­niei publice această gravă încer­care de pogrom. Un grup de lăncieri, îndemnaţi de incitaţiile de la Cernăuţi, a pornit­­ asupra unui sat locuit de evrei. Vo­iau să-l devasteze. Cu ce păcătuise­­ră aceşti muncitori oneşti care se luptau cu sărăcia şi nevoile intr’un colţ pierdut de provincie? Nu ştim! Fapt este că lăncierii au făcut o incursiune armată, la­ ariceva. Au­to-Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate. Tribunele sunt arhipline. Incinta la fel. Pe banca ministerială iau loc d-nii dr. Costinescu, Vaier Pop, Titeanu şi Negură. P. preşedinte SAVEANU, înainte de a se da citire sumarului, atrage atenţiunea tuturor persoanelor strai­ne cari se găsesc în incintă, precum si publicului din tribune, că, in con­formitate cu regulamentul adunării, nu au voie să dea nici un semn de aprobare sau dezaprobare. Contra­riu, in virtutea puterilor discreţio­nare, va evacua tribunele D-sa spu­ne că la ordinea zilei fiind interpe­lări, anunţările de interpelări şi co­municări vor fi amânate pentru mâine. D. VIRGIL POTARCA declară, în numele partidului naţional-ţărănesc, că, întrucât acest partid nu fuge de discuţia angajată in legătură cu a­­legerile de la Mehedinţi, acceptă pro­punerile d-lui preşedinte. INTERPELAREA D-LUI OCTAVIAN GOGA D. OCTAVIAN GOGA spune că alegerile de la Mehedinţi au preocu­pat foarte mult opinia publică, dar d-sa nu va vorbi despre modul în care s-au desfăşurat alegerile, ci va arăta cadrul spiritual şi moral în care s’au făcut aceste alegeri. Spune D. V. BARCA, vice­preşedinte. Domnul deputat Mihalache are cu­vântul la regulament. D. I. MIHALACHE: Domnilor de­putaţi, ţin să relev un fapt ne­mai petrecut până acum în analele par­lamentare. In momentul când vor­bea domnul Goga, domnul doctor Solomon l-a întrerupt. Putea să fie admonesta­t de preşedintele Biroului ca unul care nu a avut autorizaţia vorbitorului. In loc ca domnul Goga, oratorul, să se adreseze preşedintelui Biurou­­lui pentru aplicarea regulamentului, d-sa a invitat — şi aci am văzut in acest partid, cu pretenţii de quasi­­militarizare, ce însemnează Invita­rea şefului. Însemnează să răspunzi; am înţeles, gata —a invitat pe dom­nul Robu să ia in primire pe dom­nul doctor Solomon. Țin să relev întâi originalitatea procedurii. Domnul Goga inovează. Rog pe domnul președinte să cons­tate, dacă această inovare este com­patibilă și cu regulamentul și cu prestigiul Camerei (Aplauze pe băn­cile partidului naţional-ţărănesc). In al doilea rând, ţin ca onorata Cameră, subliniind acest gest, să facă cunoştinţă cu spiritul de care este condus domnul Goga şi parti­dul d-sale. Dacă aci a cutezat aşa, vă închipuiţi până unde a mers cu­tezanţa d-sale in afară, unde nu era supus unui astfel de control. (Aplauze pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc) . Las la aprecierea dv. oprobriul­­mo­ral şi cer preşedintelui Biuroului să aplice oprobriul regulamentar. (A­­plauze pe băncile partidului naţio­­nal-ţărănesc). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­dinte: Domnul Barcă suspendase deja şedinţa in momentul in care domnul Cuza se îndrepta spre dom­nul deputat Solomon (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţără­nesc). D. I. MIHALACHE: Vom face ime­diat dovada cu stenograma. Dacă domnii stenografi au înregistrat in­cidentul puteţi avea imediat dova-­­­da. In tot cazul, domnule preşedinte, este niţel — ertaţimi cuvântul — ni­ţel temerar ca dv. să afirmaţi în faţa intregei Camere şi a lamei ca­re­ a văzut, că, in momentul când vorbea domnul Goga — căci domnul Goga nu vorbea atunci când şedin­ţa era întreruptă — a vrut să-l în­trerupă domnul deputat Solomon... D. TIBERIU MOŞOIU, vice-pre­­şedinte. Domnul vice-preşedinte Barcă a ridicat şedinţa şi domnul deputat Cuza în această clipă s’a îndreptat spre domnul deputat So­­­­lomon. D. I. MIHALACHE: Şedinţa toc­mai din cauza aceasta s’a suspen­dat.­­ In orice caz prese^tat.«I» care a rităţile n’au luat, din vreme, măsu­rile cuvenite. Populaţia a fost silită să organizeze o legit­imâ apărare. Au fost ciocniri. Au fost răniţi din am­bele părţi. A fost şi un mort. Răspunderea o poartă acei cari au ridicat pe cetăţeni contra cetăţeni­lor, îndemonându-i la crimă. Fruntaşii din Briceva au fost a­­restaţi. Tribunalul i-a pus însă in libertate. Fiindcă justiţia — şi mai există justiţie în România­ — a con­statat că ei se aflau în legitimă a­­părare. D. Goga, relevând tardiv cazul de la Briceva, încearcă o nouă aţăţare împotriva evreilor. Guvernul e însă dator să restabilească în chip ri­guros lucrurile. Şedinţa continuă într’o atmosferă de scandal şi violenţă. D. dr. Lupu este insultat cu trivialitate. D. Robu exileaza la­ tribună im revolver şi o puşcă mitralieră. Scandalul se reface în mijlocul u- I nei adunări terorizate. Tribunele se golesc. Publicul a pierdut interesul. Poate e dezgustat. Poate nu poate asista la acea scenă oribilă, in care d. Goga și-a bătut joc de doctorul Nemirower, victima unui atentat. Pentru d. Goga a fost o glumă. O glumă sinistră, care a aruncat o palmă asupra ţării. .. Dar iată d. Goga e la final. După patru ore de hărţuială, nu-şi mai a­­mi­nteşte perioadele patetice, prepa­rate pentru incheerea discursului. Concluzii politice? Nu. Câteva fraze, o ameninţare... D. Goga ameninţă, de la o vreme, cam des... E tot ce i-a rămas. Dar a­­cest îndemn la anarhie îl scoate de­finitiv din rândul oamenilor de gu­vernământ. Târziu, aproape noaptea, se urcă la tribună d. George Cuza. Ştiţi ce a spus d-sa? Că la Mehe­dinţi gogo-cuziştii au­ fost blânzi ca nişte mieluşei, iar agresorii s'au re-­­ crutat numai dintre naţional-ţără-­i­­­e­nişti! Interesant, nu? Desbaterea­ adevărată va avea însă­­ loc­aoia, viitoare. Atunci, d. dr. Lupu va înfăţişa opiniei publice aspectel real al ultimelor lupte electorale. Şi va trage toate încheierile poli­tice, că partidul naţional-creştin este­­ vechi ca doctrină,, dar nou ca orga­nizare. D-sa s’a dus să verifice mentalita­­■ tea masselor, să vadă cum reacţio­­f nează ele faţă de noua doctrină a d-lui Goga. CUZIŞTII PROVOACĂ SCANDAL D. U­LICA IOANID adresează, in­jurii la adresa d-lui dr. Lupu. Naţional-ţărăniştii se ridică din bănci şi cer d-lui preşedinte chema­rea la ordine. Grupul cuziştilor se opune acestei chemări la ordine, fă­când un scandal infernal. In cele din urmă d. preşedinte este nevoit să suspende şedinţa. I». GOGA CONTINUA La redeschidere, d. OCTAVIAN GOGA, îşi continuă interpelarea, a­­rătând că în alegerile de la Mehe­dinţi erau in luptă două partide şi două ideologii. D. Goga după suspendarea şedin­ţei, se urcă din nou la tribună. La o întrerupere a d-lui Solomon, d. Gh. Cuza începe să-l apostrofeze şi întreg grupul cuzist în frunte cu d. Robu urcăndu-se pe pupitre vocife­rează şi ameninţă pe naţional ţără­nişti. Se suspendă din nou şedinţa şi preşedintele ordonă evacuarea per­facă prezidat Adunarea trebuia să facă aceste constatări D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­­dinte. Mi-a comunicat-o mie dom­nul vice-preşedinte Barcă. , D. G. CUZA : Noi constatăm că de la începutul şedinței domniile lor în mod sistematic caută să sabo­teze cuvântarea domnului Goga. Noi constatăm că in această Ca­meră — să nu se supere domnii chestori — nu mai este autoritate. Eu am făcut operă de chestor cu domnul deputat Solomon. D. I. MIHALACHE: Domnule pre­şedinte, noi vrem să ştim dacă l-aţi trimis pe domnul deputat Cuza sau nu în judecata comisiei de discipli­nă. D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­­dinte: Nu am trimis în judecată pe nimeni fiindcă nu era­ în competin­­ţa mea să trimit pe nimeni în acel moment. Eu vă relatez cele comu­nicate mie de domnul vice-­preşe­­dinte Barcă. D. I. MIHALACHE: Nu se poate să nu luaţi sancţiuni. D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­dinte. Domnule deputat Mihalache, Regulamntul mă opreşte să vă dau acum cuvântul, când are cuvăn­tul domnul deputat Goga. Prin ex-­ cepțiune, întrucât domnul deputat­­ Goga nu era de faţă am lăsat acest­­ schimb de cuvinte şi aceste observa-­­­ţiuni pe care le-au făcut domnii, deputaţi Calinescu, Cuza şi dv. Vă­­ promit că dacă aveţi de făcut ob­­servaţiuni asupra comportării Biu­roului, în cazul domnului deputat Cuza veţi avea cuvântul cu toată amploarea, imediat după termina­rea cuvântării d-lui Goga. D. I. MIHALACHE: Dar eu am ri­dicat o chestiune, domnule preșe­dinte, gestul d-lui Goga. Nu am a­­vut nici un răspuns al Biroului. Cer Biroului să-mi răspundă cum califi­că și Încadrează în regulament ges­tul d-lui Goga. D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­dinte: Biuroul va răspunde. Voci de pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc: Acum, (Zgomot,­­ întreruperi).­­ D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte: Domnule Mihalache, eu n’am asistat aici decât la Întreba­rea dv. insă din Întrebarea dv„ am înţeles că d. Goga a impedicat­­ pe d. Solomon, printro injoncţiu-­ ne, să-l întrerupă. (întreruperi pe­­ băncile partiamul naţional-ţâră­­nesc). Dl. Goga, fără îndoială, tre­buia să se adreseze preşedintelui. Dar nici d-l. Solomon nu putea în­trerupe cuvântarea d-lui Goga. Prin­­ urmare, este un cumul de culpe ca­re se echilibrează. D. I. MIHALACHE: Este o fuga a dumitale dinaintea răspunderii. A­­ceasta este adevărul. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţără- . -nesc: întreruperi pe băncile majo-­­ rităţii şi ale partidului naţional­­creştin). D. ARMAND CALINESCUEste o încurajare a dezordinei. Nu puteţi să menţineţi ordinea şi recurgeţi la explicaţiuni inexacte. Fugiţi de răspundere. (întreru­peri, zgomot). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­­dinte. Nu este o fugă de răspunde­re, este o respectare a regulamentu­lui. (întreruperi, protestări pe băn­­cile partidului naţiona­l-ţărănesc). D. VIRGIL, MADGEARU: Este fugă de răspundere, domnule pre­şedinte. D. TIBERIU MOŞOIU, nce preşe­dinte, Domnule Madgearu, cred că în decursul acestor dezbateri veţi avea foarte des ocazia să vedeţi că D. dr. N. LUPU: Am cerut cuvân­tul in chestiune de regulament. D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte : Dv. sunteţi atât de vechi par­lamentar încât­­ trebue să ştiţi că în decursul unei cuvântări nu se poate cere cuvântul nici chiar în chestie personală. D. ARMAND CALINESCU: Dar în decursul unei cuvântări se poate citi un Mesaj? D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşe­dinte: S’a citit cu învoirea d-lui Goga. D. dr. N. LUPU: Cer cuvântul la regulament. D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşe­dinte: Vi-l voi da după ce va ter­mina d. Goga. (întreruperi, prote­stări pe băncile partidului naţional­­ţărănesc). D. I. MIHALACHE: Să te supui regulamentului, de aceea eşti pre­şedinte. (Aplauze pe băncile parti­dului naţional-ţărănesc; întreruperi pe băncile majorităţii şi ale parti­dului naţion­a­l-creştin). D. dr. N. LUPU: Domnule preşe­dinte, te rog să-mai dai cuvântul la regulament. Este regretabil, intr’o desbatere ca aceasta ca la preziden­ţia Adunării să, vă succedaţi la fie­care cinci minte câte un preşedinte. Şi atunci este lesne de înţeles că dv. nu ştiaţi ce s’a Întâmplat. Eu vă rog să suspendaţi şedinţa să consul­taţi stenograme, şi să întrebaţi pe d. preşedinte Barcă, ca să vă infor­maţi asupra celor ce s’a întâmplat. D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte: Vă asigur că până la sfârşi­tul şedinţei voi căuta să nu pără­sesc scaunul preşedinţial. D. dr. N. LUPU: Sunt două inci­dente distincte: incidentul Goga şi incidentul Cuza. (întreruperi, zgo­mot mare) D. TIBERIU MOŞOIU,, vice­preşe­dinte. Nu aveţi cuvântul. Dacă continuaţi, vă voi aplica articolul 93 din regulament privitor la ob­strucţie. (Aplauze pe băncile parti­dului naţional-creştin şi pe bâncile majorităţii, zgomot mare). D. I. MIHALACHE: Este ne­mai­pomenit, ca un orator, şef de partid să-şi asmuţă partizanii, împotriva colegilor din Parlament şi preşedin­tele Camerii să, nu ia nici o măsură. (Aplauze puternice pe băncile par­tidului naţional -ţă­rănesc). VOCI de pe băncile partidului na­­ţional-ţârănesc­, Complicitate! (Zgo­mot mare). D. VIRGIL MADGEARU: Să se aplice regulamentul. (Zgomot). D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte . Să se aplice regulamentul ? Domnule deputat Madgearu, sun­teţi chemat la ordine. (Exclamări pe băncile partidului naţional-ţărănesc, aplauze prelungite pe băncile majo­rităţii şi pe băncile partidului na­­ţional-creştin, * aplauze ironice pe băncile partidului naţional-ţără­nesc). D. dr. N. LUPU: Ai atins un re­cord parlamentar cu chestiunea a­­ceasta. Ii chemi la ordine pe d. Madgearu, în loc să-l chemi la or­dine pe autorul agresiunea. STENOGRAMA E CLARA D. .VIRGIL MADGEARU: Sunt chemat la ordine, deşi n’am făcut nici un fel de gest! (întreruperi, vociferări, zgomot mare). D. ARMAND CALINESCU: Dom­nule preşedinte, am aci stenograma. Iată ce spune: „Domnul dr. Virgil Solomon: Dom­­nule preşedinte, vă rog... (întreru­peri pe băncile partidului naţional­­creştin). „­Domnul deputat Gheorghe Cuza apropiindu-se de d. deputat Virgil Solomon, care se afla lângă tribună în picioare, încearcă să-l îndepăr­teze, cuprinzându-l în braţe. .Atunci se reped mai mulţi domni deputaţi, atât din partidul naţional-ţărănesc, cât şi din partidul naţional-creştin în ajutorul domnilor deputat doctor Solomon şi deputat G. Cuza, se naşte o învălmăşeală). „D. V. Barcă, vice-preşedinte. Suspendă şedinţa”. (Aplauze puternice pe băncile par­tidului naţional-ţărănesc). VOCI de pe băncile partidului na­­ţional-ţărănesc: Ruşine! (Zgomot mare). D. ARMAND CALINESCU: Faţă de cuprinsul stenogramei, dv., domnule preşedinte, aveţi datoria de reali­tate, sau să recunoaşteţi că aţi fost indus în eroare de înaintaşii dv. la preşidenţie şi să procedaţi imediat la aplicarea regulamentului, sau să vă daţi jos de pe scaunul presiden­ţial! (Vii aplauze pe băncile parti­dului naţional-ţărănesc, protestări vehemente pe băncile majorităţii). VOCI de pe băncile majorităţii: La ordine! (Zgomot mare). D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte. Domnule deputat Calinescu, această dilemă inexplicabilă in care mi s’a părut că m’aţi pus nu este o dilemă, fiindcă eu am avut grijă să vă declar Înainte, că în ce pri­veşte această chestiune veţi avea cuvântul atât in chestie personală cât şi in chestie de regulament şi veţi putea vorbi cât veţi voi după terminarea cuvântării d-lui Goga. D. dr. N. Lupu: Se poate! p. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte: Vă vei explica numai­decât pentru ce: din moment ce chema­rea la ordine a d-lui deputat Cuza şi trimiterea la comisia de disciplină nu s’a produs imediat, ca un act din partea biuroului, biuroul trebue să fie sesizat. Iau act de sesizarea făcută de dv. şi vă făgâduesc că după cuvântarea d-lui Goga dv. veţi avea cuvântul. D. I. MIHALACHE: Nu. Înainte.­­Aprobări pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc; zgomot. Întreru­peri pe băncile partidului naţional-­ creştin). D. TIBERIU MOȘOIU, vice­prese-­­ dinte: Eu nu pot trimete in judecata­ comisiei de disciplină pe un domn deputat, care a avut o atitudine ne­­parlamentarâ, fie acum trei sâptă-! nu fug de nici o răspundere. (Apla­uze pe băncile majorității). PROECTE DEPUSE Domnul ministru al lucrărilor pu­blice are cuvântul pentru a da ci­tire unor Mesagii Regale. D. RICHARD FRANASOVICI, mi­nistrul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor. Dă citire Mesagiilor Regale care însoţesc următoarele proiecte de legi: 1) Proiect de lege privitor la crearea şi administrarea fondului pentru modernizarea de drum­uri naţionale. 2) Proiect de lege pentru declara­rea de utilitate publică a variantei Eforie de pe liniile ferate Const­an­­ţa-Carmen Sylva şi Constanţa-Te­­hirghiol­­mâni, fie acum 30 de minute, îna­inte de a începe eu să prezidez. (în­treruperi pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc). Acum, fiind sesizat de dv. biroul îşi va face datoria şi va trimite in faţa comisiei de disciplină pe acel care s’a făcut vinovat. Insă în aceeaş vreme, cei din partea, dv., ca o chestiune de simplă loialitate, să nu mai întrerupeţi des­­baterile, fiindcă ele vor îi atât de ample încât fiecare din cele două teze opuse vor avea prilejul să fie desvoltate cu acelaş talent şi cu a­­ceeaşi risipă de argumente (Aplauze pe băncile majorităţii). D. I. MIHALACHE- Domnule pre- I şedinţe, ceasta­­ întâi, că ocoliţi să­­ daţi un răspuns la o chestiune, pe­­care am dus-o eu cu privire la d.­­ Goga şi vă învârtiţi în jurul efees­­­­ti­unei d-lui Cua­a. Aţi spus adineauri I că incidentul s’a produs in timpul când şedinţa era suspendat.­­ D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşe­­­­dinte: Aşa mi s’a relatat.­­ D. I. MIHALACHE: Am înţeles ar­­­­gumentarea dv. ] BIROUL RECUNOAŞTE, DAR... . D. TREFEIU MOŞOIU, vice preşe­dinte: A fost o eroare. Erorile materiale se pot acoperi şi nu mi-e ruşine s’o afirm. D. I. MIHALACHE: Aici să fiţi loiali. Dacă lucrurile erau aşa, ar­gumentare;' dv. rămâne in picioare şi, prin urmare, şi concluzia. Noi I '.'-am spus, domnule preşedinte, că sunteţi indus în eroare, deoarece­­ incidentul s’a petrecut in timpul cât ! şedinţe, dv ra, şi noi p­e-am însăr-­­ cinat să vă facem dovada. Bunacredinţă a dv. vă obliga, de îndată ce motivarea dv. nu mai exista şi nu mai avea temei, să re­veniţi asupra concluziei. Dar, spre surprinderea noastră, chiar atunci când motivarea dv. a fost spulberată pe loc cu dovezi complecte, steno­grama, dv. nu renunţaţi la conclu­zia dv., iar pe de altă parte ocoliţi 3ă daţi un răspuns la întrebarea mea.: ce spune biroul despre gestul unui şef de partid, care îşi asmute partizanii împotriva colegilor Iei din Cameră. (Aplauze prelungite pe băncile partidului naţional-ţără­nesc; întreruperi pe băncile parti­dului naţional-creştin). D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte. Domnilor deputaţi, la prima parte a întrebării d-lui deputat Mi­halache am răspuns, afirmând că biroul îşi va fa­ce întreaga datorie, imediat ce se va putea pune­­in dis­cuţie cazul d-lui Cuza. (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţără­nesc). D. I. MIHALACHE: Ce tot te scalzi, domnule preşedinte? (între­ruperi, protestări pe băncile majo­rităţii şi pe băncile partidului na­ţional-creştin). D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşe­dinte. Tonul dv., domnule Mihaa­­che, mă dispensează să vă mai răs­pund. D. I. MIHALACHE: Atitudinea dv., domnule preşedinte, ne dispen­sează pe noi să mai facem apel la dv. (întreruperi pe băncile majori­tăţii; întreruperi, protestări pe băn­cile partidului naţional-creştin). La sşa şedinţă, aşa preşedinte. (Zgo­mot mare, întreruperi,­ protestări pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţional-creştin). O voce de pe băncile majorităţii: La aşa partid, aşa şef. (întreruperi pe băncile­ partidului naţional-ţără­nesc). D. OCTAVIAN GOGA A DEZERTAT D. OCTAVIAN GOGA arată in ce condiţiuni au combătut naţional­­ţărâniştii candidatura d-sale la Me­hedinţi. Intre altele, citează acuzaţia ce i s’a adus, că ar fi dezertat de pe front. D. dr. AUREL DOBRESCU:­­ Eu te-am văzut fugind la Olteniţa, con­tra aceasta nu este nevoie de un­ certificat dela nu ştiu ce colonel. D. OCTAVIAN GOGA spune că d-sa era voluntar. D. AUREL DOBRESCU: Mi-ai spus că războiul este pentru proşti, nu pentru d-ta. Or, nici Mussolini, nici Hitler nu au fost dezertori de pe front. D. OCTAVIAN GOGA aminteşte că, pe vremuri, d. dr. Lupu însuşi ar fi spus: ..Intre scrisoarea gene­ralului Vlădescu şi afirmaţiile d-lui Aurel Dobrescu dau întâietate scri­sorii generalului Vlădescu”. D. dr. N. LUPU: M’ai pus în cauză şi prin urmare trebue să-ţi răspund. D-ta eşti Ingrat cu mine. 15 ani in şir m’ai rugat să te apăr de Între­ruperi şi eu te-am apărat şi astăzi nu mă laşi să-ţi răspund, când te adresezi mie? Eu personal, în campania pe care am dus-o împotriva d-lui Goga nu m’am­ referit la acest caz dela Tur­­tucaia, ci m’am referit mult mai sus, la chestiuni mult mai grave, pe care aștept să le expun înaintea dv. când voi lua cuvântul. In ce privește pe I. Dobrescu, eu de abea acum aflu că dumnealui chiar te-a văzut fugind. (Aplauze pe băncile partidu­lui naţional-ţărănesc). Atunci se schimbă socoteala. Intre un om care zice că te-a văzut şi un general care ţi-a dat un certificat de comple­zenţă, dă-mi voie sa cred pe acela care te-a văzut. D. I. MIHALACHE: Tot ca un do­cument istoric, d-ie Goga, aşi­­vrea să se ştie ce s’a ales cu uniforma dvs., care era expusă la vitrină pe Calea Victoriei cu trei săptămâni înainte de a pleca la Olteniţa. Pe u­­niformă era scris: uniforma volun­tarului Octavian Goga, înscris de bună voe în război... (Aplauze­le ; băncile partidului naţional-ţără­nesc). D. OCT. GOGA susţine că n'a dat­­ nici un interview in care să insulte pe d. dr. Lupu. D. pr. N. LUPU: Este adevărat că­­ interview nu ai dat, dar am să-ţi arăt o caricatură. D. OCTAVIAN GOGA: Viu şi a­­colo. D. dr. N. LUPU: N’are sâ-ţi coli­vie să vii, căci nu este pe şemineul lui Blank portretul meu cu dedica­ţie, ci al d-tale. (Aplaude pe băncile partidului naţiona­l-ţărănesc). D. OCT­AVI­AN GOGA declară că d. dr. L­upu a îndreptat, in campa­nia din Mehedinţi, tot felul de a­­tacuri personale, împotriva d-sale. D. dr. N. LUPU: Te-am descris pitoresc, cu cureaua pe burtă şi cu cămaşa, albastră. (Ilaritate). Aţi fost singura notă, ilariantă în această campania tragică, dumneata şi cu domnul acesta Tibirică. (Ilaritate). D. OCTAVIAN GOGA: In postura de risipitor de altruism al unei vieţi, d. dr. Lupu spune despre d-sa cu a­­ceste foarte serioase: „In viaţa mea am scris eu fapta atâtea capitole de alinare a suferin­ţelor celor mulţi...” D. dr. M. LUPU: Da, eu nu am u­­cis ţărani la Ruşi ca dumneata. (Protestări pe băncile partidului na­ţional-creştin, aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Eu­ nu am mâinile pătate cu sânge. Nu. (Aplauze pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc; proferi­ari pe băn­cile partidului naţional-creştin). D. OCTAVIAN GOG­A: Nu ştiu dacă, vorbind de alinarea suferinţe­­i lor celor mulţi, d-sa s’a gândit la profesiunea d-sale de medic, fiindcă nu profesează medicina. Deci, ali­narea suferinţelor în calitatea de medic nu a făcut-o. D. dr. N. LUPU: Ai trăit tot timpul pe socoteala altora: întâi pe a lui Averescu, apoi pe a acestora... (Pro­testări vehemente pe băncile parti­dului naţional-creştin). Se ur.ee dialoguri intre d. Goga şi naţional-ţără­n­işti. D. dr. N. LUPU: Domnule Goga, pe chestiunea Skoda, te întreb: ai primit d-ta pe Zeletzki cu un me­moriu­ cu care te-ai dus la Maiesta­tea Sa Regele să-l aperi? (Aplauze prelungite pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc; întreruperi pe ’cin­cile partidului naţional-creştin). D. COT. GOGA: Domnilor, eu vă spun aşa: punând la cântar resor­turile psihologice ale unui om, mă întreb şi eu de ce dintr’o elemen­tară prudenţă, dintr’un sentiment de circumspect­iune, d. Mihaische nu se fereşt­e de cuvântul „cămaşă”. D. I. MIHALACHE: Vă rog faceţi linişte­sc,ci­­vreau să aud figura re­torică a poetului Gog­a, rostind­u-se despre o cămaşa, pe ca­re o port din moşi strămoşi, pe care am ştiut să o port totdeauna. (întreruperi, sgo­mot). D. dr. N. LUPU: Da aş vrea să ştiu ce spune Robu. D. I. MIHALACHE: Domnule Gog­a, este o ruşine !a repeta­ţi mereu ceea­ce s'a banei.­..nu, de toţi cei cari nu au ce spune despre mine, decât că port cămaşa pe din afară? O port cu mândrie. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCT­. GOGA: Domnilor, când suntem aci la luptă dreaptă şi fie­care vine cu-armătura lui-de--inteli­genţă, eu vă rog şi vă invit­­ dv. să vă mobilizaţi toate tancurile in­telectuale şi să-mi răspundeţi. Iată de ce ziceam eu:­­prudenţă şi circum­soseţiune. D. P. C. ANDREI: Din înălţimea celor opt­ clase secundare ne vorbeşti nouă? (Aplauze pe băncile partidu­lui naţional-ţărănesc). D. GOGA: D. Mihalache să nu protesteze împotriva cămăşii, când alţii poartă altă cămaşe decât a d-sale. Şi atunci, de ce tocmai d. Mihala­che să protesteze împotriva cămă­şii albastre? Ce este cămaşa albas­tră? Cămeşa albastră este un act de conştiinţă individuală, este imbră­­­rea unei doctrine, pe care puteţi s’o combateţi, tor este un crez. VOCI de pe băncile partidului na­ţional-ţărănesc: Heil Hitler. (Sgo­mot) . D. OCT. GOGA: Aceasta este că­maşa­ albastră. Această, câmaşe al­bastră a ordinei, a credinţei, nu este unica noastră justificare de existen­ţă ca dincolo... D. I­­HUDIŢĂ: Aici vă bateţi, joc de ţărani... (întreruperi pe băncile prirtidului naţional-creştin, sgomot). D. OCTAVIAN GOGA: In lupta de le Mehedinţi trebue să recunosc că am avut ajutorul preoţimii, pe care d. dr. Lupu o declară, pentru acest simplu fapt nemernică. D. DR. N. LUPU: Nu are dreptul un episcop ca Vartolomeu să, facă circulari; nu are voie să opună cru­cea încârligată, crucii creştineşti. Dacă vrei s-o ştii, ai pierdut şi prin faptul că la Mehedinţi popii sunt urâţi de ţărani. D. GOGA: Dar întrucât vorbeşti de oficialitate te, spun că sunteţi greşit. Am de exemplu aci circulara care a fost trimeasa tuturor preoţi­lor din partea oficialităţii în care spune că fiecare preot este tras la răspundere pentru că­­se amestecă in politică şi îmi dă mână de ajutor. Dar s’a vorbit de ghioage, de cio­mege. D. DR. LUPU: Dacă nu veneai cu astfel de ghioage, ci veneai inaintea ţăranilor cu un discurs tot aşa de frumos, ca acela pe care îl ţii a­­cum, poate că reuşeai (ilaritate pe băncile partidului naţional-ţără­nesc). D. OCT­ATTAR GOGA: Acum, domnilor, un lucru mai serios. D. DR. N. LUPU: Bine că recu­noşti singur că tot ce ai spus până acum nu a fost serios. D. OCTAVIAN GOG­A: Este vorba că­­suntem intrebaţi în toate colţu­rile de unde banii? Eu propun, domnilor deputaţi, şi vă rog pe dv. din majoritate să pri­miţi propunerea mea, să se consti­tuie o comisiune parlamentară, în care să intre reprezentanţi din toa­te partidele, care să examineze chel­­tuen­ţe şi de o parte şi de alta. (Se naşte un violent schimb de cu­vinte între domnii doctor N. Lupu şi Tilică Ioanid). D. Dr. N. LUPU: Domnule preşe­dinte, este permis să-mi spue mie nemernicul acesta că eu m’am dat, cu Skoda? Este o canalie! (Protes­tări­ vehemente pe băncile partidului naţional creştin, vociferări). D. TILICA IOANID: Escrocule! (Protestări vehemente pe băncile partidului naţional-ţărănesc, zgo­mot mare). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşe­dinte. D-le Dr. Lupu, vă rog să re­­trageţi cuvântul de nemernic, iar Dv. d-le Ioanid pe acela de escroc. D. Dr. N. LUPU: Rolul meu vi a­ D. OCT. GOGA: Domnilor,­­ mn toate lucrurile trebue ,să tragem o concluzie și eu­­vreau să termin a­­ceastă parte a cuvântării mele, tră­gând o concluzie. Alegerea de la Me­hedinţi a fost pentru mine şi­ o pa­gubă şi un câştig, o pagubă pen­­tru că n’am fost ales deputat şi un câştig, cu un rezultat final defini­tiv: nu voi mai avea ocazia să stau de vorbă cu d. dr. Lupu. (Aplauze pe băncile partidului naţional-creş­tin). D. Mihalache, de la început a luat o postură, cunoscută in­­­ot trecutul d-sale. D. I. MIHALACHE: Aţi­­uitat unde ascundea­ţi bandele dv.? D. OCT. GOGA: D. Mihalache spune: atelierele statului lucrează ghioage şi ciomege pentru gogo-cu­­sişti!. Adică­ ciomegle le-am făcut la Reşiţa. Dar, d-sa vorbeşte pe urmă de răsturnarea tehnic­ei militare hitle­­riste, căreia, se datoreşte mobîliză­­rea gărzilor ţărăneşti. T­. I. MIHALACHE: Adineaori parcă dădeai ordine militare parti­zanilor! D. GOGA: Gărzile ţărăneşti,­­ bieţii ţigani... D. I. MIHALACHE: D-le Goga, eu înţeleg ranchiuna d-tale: după ce te-au bă­tut, singurul mijloc de a­ te­­ răzbuna este ca să-i înjuri dela a­­ceastă tribună. D. dr. N. LUPU: D-le Goga, aceia nu erau ţigani, ci ţărani şi români cinstiţi, ier nu rusna ei din Buco­vina ?i tot felul de gângănii... (în­treruperi, sgomot). D. OCT. GOGA: Vă­ rog­, domnii mei, ca să­ vedeţi d-voastra cum se frizează ridicolul în umbra activită­ţii unui om politic, daţi-mi voe să vâ spun ce face d. doctor Lupu la urmă, spune: „Naţional-creştin­ii n’au fost des­­brăcaţi de uniforme. Ori cine trece prin oraşul Turnu-Severin s­au prin judeţ, poate întâlni la tot pasul că­măşi’ albastre”. D. I. HUDIŢĂ: Aşa era, până la sosirea gărzilor noastre. D. V­­KERDICI: Să, mulţumiţi d-lui Inculeţ. D. OCTAVIAN GOGA: Ziceam că mă găsesc într’un moment rezu­mativ al vieţei mele. De­­sece ani de­­ zile am fost calomniat si am plecat­­ de la ministerul de interne cu buzu­­­­narele doldora de bani, cu 13 mili­­­­oane. . ! Iată, mai fac o propunere: com­isi­­unii acesteia ii voi pune la dispoziţie şi chitanţa celor 10 .500.000 lei, pe ca­re in momentul plecării noastre de la guvern, a­ trebuit sa, le plătim. Le voi pune la dispoziţie, daca din această, chestiune se degajează fun sentiment de responsabilitate şi pen­tru alte pair­tide şi pentru­­alţi- -foşti­­ miniştri de interne, cari se cred da­­t­­ori să justifice fondurile ordinei I publice cu chitanţe, ii priveşte. In­­orice caz, chitanţele mele sunt la­­ dispoziţie. (Aplauze pe băncile par­tidului naţional-creştin). D. I. MIHALACHE: i^Batl^voe... D. OCTAVIAN GOGA: S’a zis că noi am Introdus violenţa. vă a­­due­eţi aminte,că am făcut o decla­raţie atunci când m’am dus la Se­verin, tocmai pentru a pune lumea în gardă că nu vreau violenţă. Am spus: Violenţa se găseşte in arsenalul nostru, dar nu am declan­şat-o. Când o vom declanşa, o vom spune, să ştie ţara. D. I. MIHALACHE: Nu ştiu dacă banca ministerială ascultă sau nu aceste cuvinte. Nu am observat nici măcar pe domnul ministru al Justi­ţiei să fi reţinut cuvintele domnu­lui Goga, trebue să le reproduc. Este partizanul violenţei. Ce a fă­cut d-sa până acum, nu este violen­­ţă. De aci încolo avem să facem cu­noştinţă, cu Violenţa d-sa’o. Atrag atenţia guvernului să con­state dacă declaraţiile unui seif de partid sunt compatibile , cu­­ legea specială, dacă faptele de până­ aci, sunt compatibile cu legea specială, care interzice astfel de formaţii şi astfel de acte şi să ia cunoştinţă că domnul Goga nu se declară satis­făcut, nu spune că aceasta este vio­lenţă. . .. Dumnealui crede că aceasta, este o acţiune civilizată şi că de aci în­­­­colo are să desfâşure arsenalul de violenţe. Să ia cunoştinţă de încă un lucru: îi vom învăţa noi cu violenţele, (a­­plauze pe băncile partidului naţio­­nal-ţărânesc, protestări pe băncile partidului naţional -creştin). D. AUREL DOBRESCU: Nu face pe Mussolini, domnule Goga. De ce nu ai venit să candidezi în­ Ardeal. Acolo te cunoaşte lumea. (Protestări vehemente pe băncile partidului na­­ţional-creştin). D. OCTAVIAN GOGA: Se spune că noi am introdus violenţa. Nu am in­trodus nici o violenţă. Se exagerează. Cazul tipic l-aţi văzut in cazul re­gretabil al rabinului Niemerower: un nebun a­tras asupra lui, i-a gău­rit pardesiul şi pe urmă am avut bu­­letinele pardesiului rănit. Era vorba numai de un pardesiu găurit şi cu toate acestea in toate ţările se striga: violenţă, violenţă. D. Goga vorbeşte apoi de cazul de­la Briceva, din Basarabia, unde pre­tinde că un partizan al d-sale ar fi fost omorit. D. Goga se ocupă apoi de minciu­na că ar fi fost ’sprjinit de guvern. Nu se face, spune d-sa, comparaţie , cu situaţia de acum 6 luni, când candidatul partidului naţional-ţără­nesc n’a arat contracandidat din partea guvernului, deci guvernul era într'o continuitate de atitudine im­­­­parţială, lăsând mână liberă forţe­lor politice din opoziţie să se măsoa­re între ele. D. Dr. N. LUPI­: Şi învelegerile din 1935 am avut 19.003 de voturi. P. TILICA IOANID: Atunci nu te dăduseşi încă cu skodişti*. (Intvsr.u­­‘ peri zgomot). I facerea Skoda ii cunoaşte toată ţara. J Dar pentru că bârfelile şi calomniile I nu încetează, vei avea onoarea îna­intea Camerii să,expun această ches­tiune in întregime. Dar vă atrag a­­tenţiunea că nu s’a găsit până acum nici un adversar al meu, indiferent din ce tabără politică ar fi făcut parte, un roman cinstit, să-mi­ spună că eu. am fost plătit, pentrucă nu a­­i facerea Skoda, să-mi schimb opinia.­­ Aceasta, n’o poate spune decât un­­ grec împământenit. I « & * * Şedinţa dela 27 Februarie H. Soreanu soanelor particulare din incinta Ca­merei. intervenţia d-lui I. Mihalache D. dr. Lupu cere respectarea regulamentului Portul naţional o ruşine Violent incident

Next