Adevěrul, aprilie 1936 (Anul 50, nr. 16011-16032)
1936-04-02 / nr. 16011
Patyma 2-a forme- toate scopurile derivate şi relative, care conduc fiecare fenomen social în parte. Prin fixarea scopurilor directoare generale şi al scopurilor derivate, ale fiecărui fenomen social, noi vrem să formăm tipul economic militar, moral, religios, juridic al ţării noastre. Scopul dervat al fiecărui fenomen social in parte, trebue să ţină cont de scopurile directoare, întrucât de ele est legată chiar existenţa şi chiar progresul ţării. Scopurile derivate variază cu fiecare fenomen social în parte, după cum vom vedea în tabloul sinoptic al raţionalizării fiecăruia din ele. Tactica pe care trebue s’o aplicăm în realizările planului tehnic naţional, trebue scoasă din mentalitatea populaţiunii româneşti şi din concepţia timpului în care trăim. Prin tactica naţionala, noi căutăm să ne servim de calităţile noastre naţionale pentru realizarea scopurilor directoare şi derivate. Valorile tactice în realizările unui plan tehnic, variază cu timpul şi cu locul. Timpurile noastre au trecut la valori tactice noui, au adoptat miloace noui de realizare. De la empirism, am ajuns la ştiinţificism, de la funcţiunile sociale la raţionalizarea lor (Tylorism, Favolism şi dirijare); dela risipă la economie; dela liberalism şi concurenţă, la cooperaţie şi la etatizare; dela fericirea după moarte, la fericirea vieţii pământeşti; dela autarhie tindem către confederaţie; dela specialism la sinteză; dela dictatură la o neodemocraţie, care cere dictatura numai în realizări şi care tinde la coperarea opiniei publice cu autoritatea legala, pentru a evita abuzurile de putere, etc. Intr’un articol viitor, vom da la profil sinoptic redus al raţionalizaţii fiecărui fenomen social în parte care ar rămâne să fie desvoltat în detaliu în planul tehnic naţional. Dem. I. Dobrescu A la maniere de... Ei intre el. Cum scriu: Dragoş Protopopescu Toma Blăgescu N. Scremedia N. Proşu . Dr. Ilie Lăptariu Al. Bodoş vă arată, relevând caracteristica și a stilului și a concepției scribilor dreptei de la noi — Ochiul de Nichel—siit „Cuvântul Liber” de săptămâna aceasta. ■ Sinuciderea unui farmacist DEVA, 30. — Zilele trecute, c fost găsit la marginea coloniei Lo nea, pe malul râului, tânărul loan Csernowics, farmacist In etate de 30 ani, care și-a pus capăt silelor, trâgându-și un glonte de revolver în cap. Cauza sinuciderii nu se cunoaşte. ____ . . . ** $efiil“fostului de jandarmi cercetează cazul. 24 paginii, mari la helio ,ra ur 9 Lei pe rând, capitolele lucrării cuprind analiza acestora, atât sub aspectul propriei lor alcătuiri, cât şi sub ai aceia al înlătuirilor şi prospective-' lor pe care le trezesc, pe linia istorică a manifestărilor de cultură. Nu avem aici cadrul suficient — ci chiar dacă l-am avea, nu ştim dacă am putea, totuşi, să rezumăm faptele în nota convingătoare in care le reda originalul — pentru a vorbi de factorii fundamentali din a căror constelaţie se înfaptueste stilul. Dintre aceste elemente, unele sunt mai cunoscute, cum ar fi, de pildă, orizonturile spaţiale şi temporale Sunt altele, însă, care, cel puţin în Ce priveşte forma în care sunt prezentate şi denumirea pe care o primesc, alcătuesc verigi originale, accente ■ specifice, pe care numai o experienţă atentă a contextului ni le-ar putea familiariza. De aceea, ne îngăduim a nu le indica. .... . Putem însă să indicăm, aici, ideeade bază pe care se sprijină construcţia d-lui Bliga, în ce priveştefilosofia stilului. Ea duce la o valorificare nouă a subconştientului, pe alocuri chiar revoluţionară, faţă de unele teorii la moda în această privinţă. Acesta este închipuit ca o realitate sufletească de proporţii ample, cu încordări, cu dinamism, cu iniţiative proprii şi cu posibilităţi imanente, care fac din el un miez substanţial, cu o ordine lăuntrică şi cu atribute suverane, ca şi conştiinţa. Prin urmare, nu este nici haosul sau depozitul de zăcăminte cu origină conştientă, aşa cum sa Calificat o anumită psihologie învechită, şi nici leagănul sau condiţia exclusivă şi unilaterală a manifestărilor de viaţă, la care se referă teoria Hbido-ului psichanautic. In frământările creatoare şi pline de sevă ale subconştientului se plămădesc, între altele, şi condiţiunile stilului. Fie că aparţin unui individ, fie că reprezintă o colectivitate, creaţia culturală poartă în structura ei stilistică pecetea necesară, determinantă, a unui complex subconştient. Fireşte, misiunea acestuia nu este aceea de a se consuma nevăzut, într-ocetate închisă şi misterioasă.. La capătul texturii lor de fapt, prelungirile organice ale acestui complex ajung în zona conştiinţei, unde administrează, manifestărilor acesteia, fierul şi coloritul tainic al zăcămintelor reale de viaţă, din noi. Mai precis, ele alcătuesc o matcă stilistică, care se imprimă modelator, tuturor produselor şi atitudinilor spirituale: opere de artă, sisteme metafizice, doctrine şi viziuni ştiinţifice, concepţii etnice şi sociale, etc. Astfel, subconştientul devine pentru înţelegerea noastră o realitate categorială, făcându-ne să simţim că alături de dirijerile raţiunii conştiente, „lumea noastră" se sprijină, deopotrivă, pe intensităţi calde şi exponenţiale, răsărite din spontaneitatea noastră luliana. In măsura in care maica stilistică reprezintă o închegare de atitudini, accente si năzuinţi statornicite, ea împrumuta conştiinţei un suport de continuitate, prin care ne simţimn ancoraţi în raza colectivităţii şi, prin aceasta,, înfrăţiţi cu destinul cultural pe care îl are de împlinit. Ultimul capitol al lucrării înfăţişează, în linii scurte, o pledoarie energică pentru integrarea subconştientului în Logos, adică între formele care alcătuesc, în lumea înţelegerii şi gândirii noastre, elementele şi principiile ordinei, ale organizaţiei şi ale închegărilor eficiente. „Orizont şi Stil" expune, în linii principiale teoria stilului cultural Volumul Care vă urma, al cărui conţinut se poate întrezări chiar din capitolele celui de faţă, volum pe care d. Blaga îl intitulează sugestiv „Spaţiul mioritic", va fi o analiză a fenomenului românesc, în perspectiva teoriei înfăţişate. Acest fapt precizează locul volumului de care ne-am ocupat aici. Misiunea acestuia este de a da teoria şi metoda unei filosofii româneşti, mai bine zis, a unei filosofii care să încadreze metafizic realitatea etnică şi potenţialul de creaţie al vieţii româneşti. Scrisul d-lui Blaga se parcurge greu, dar cu bucurii spirituale ce dau încordarea şi emoţia Unei victorii. Frază bogată, presărată tulburător când cu construcţii şi noţiuni de primitivism patriarhal,urcând cu masivităţi ce aduc Cu to*mul implacabil al legilornăuurale, când ci irizări fine, spumate de li- nia eterică a poeziei, în fine, când cu nota solemna, cadențată, a cuvântului grav, sortit să cuprindă ceva din misterul de nepătruns al transcedentului. Gândirea de jale este o împletire fascinantă, pe alocuri aproape periculoasă, de poezie, de construcţii îndrăzneţe, de ştiinţifism prins în formule de pitoresc uluitor, de nerv metafizic, de loc paradoxal între culmi diametral opuse, de imaginaţie neastâmpărată, necontenit in căutarea unui Sens nou, sau a unui element ingenios, Care să întregească biruitor arhitectura începută. Pe d. Blaga, de mult şi în chip, necondiţionat, toţi tovarăşii d-sale, de idei şi năzuinţe, l-au proclamat şef spiritual al generaţiei lor. Este generaţia oamenilor ce se afla au în preajma vârstei de 40 de ani, aceea care a doua zi după razboiul de întregire era chemată să alcătuiască primele cadre de luptă şi de doctrină, pentru posturile de comandă şi de idei ale spiritualităţii româneşti. A fost o proclamare inspirată, care nu s’a desminţit. Consecvent pe linia începută, de Blaga reprezintă, aşa cum l-au gândit prietenii d-sale, o exponentă caldă a sufletului românesc, iar gândirea si literatura d-sale o lecţie, înaltă şi adevărată, de Rationalism, fecund si, constructiv. Ion Zimiferescu AflE'VtHU CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Ce să ascultăm la radio Wolţi 3 Martie BUCUREŞTI, ora 21.20: Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu-Cluj: Simfonia 6-a (Patetica) de Ceaikovsky; Mică suita de Claude Debussy: a) In barcă; b) Cortegiu; c) Menuet; d) Băiet. 22.45: Continuarea concertului Simfonic: Concert în la minor pentru pian şi orchestră de Schumann (solistă: d-na Titi Fotino-Negru). Uvertură la „Tanhäuser” de Wagner. ROMA, ora 21.35: ,,Parsifal”, operă de Wagner. (Transmisiune de la Scala). VIENA, ora 23.10: Recital de pian executat de Walter Gieseking. Bach: Partita Nr. 2 în mi-minor; Mozarti Sonată în li major; Debussy: a) Pagode, b. Reflecte în apă: Ragel: Ondine. . BEROMMINSTER. Ora 21. ..Prinţul" Igor”, operă de Borodin. Miercuri, 1 Aprilie BUCUREŞTI, ora 21.55: „China si Japonia” in muzică; Orchestra Radio di- scuri si d-nii Sandu Albu şi I. Filionescu, solisti; Muntele sfânt de Yoshito Imo (orchestra); Arie din „D-na Butter ' Oy" de Fiiceini (Margareta Sheridan) Cântec de leagăn japonez, de Armanidola (orchestră); Paravanul japonez de Ketelbey (orchestră); Arie din „Tu- trandot” de Puccini. (Rich. Tauber) | Țara lotusului de Cyril Scott (Sandu Albu-viară). 22.45: Continuarea concertului China veche de Niemann (orchestrâ) Schița chinezească de Leemans (orchestră). | Tamburină chinezească de Kreisler, (Sandu Arm-vioară); Kwang-Su, marș chinezesc de Lincke (orchestră); Peking Ta-Tao, dans chinezesc, de Tefont (orchestră) ; Arie din „Țara Surâsului” ,de Lehar (Tauber); Fantezie chinezească de Ailbont (orchestră); Amintre din Peking, de Yoshimoto orchestră); Uvertura „Fiul Mandarinului” de C. Cui orchestra). VIENA, ora 21.55: Concert simfonic, dirijat de Kabasta, solist Walter Giese- Icing (pian); Marx: „Castelli Românie” ; pentru pian şi orchestră; Mussorgsky- I Ravel: Tablouri de la o expoziţie. BUDAPESTA, ora 20.30: Concert simfonic; Erkel; Uvertura Báthory; Ceaikowski. Concert pentru pian şi orchestra; Mozart: Simfonie concertantă; Liszt; Preludii, VARŞOVIA, ora 22: Festival Chopin. DROITWUH, ora 22: Concert simfonic al orchestrei B. B. C. Berlioz, Ceaikowski, Williams, Strawinski. Trei existante obţine un foarte mare succes expoziţia de pictură şi sculptură a d-nelor Merica Râmniceanu, Miliţc Pătraşcu şi Elvira Geblescu, din sala „Arta Nouă” (str. ştirbey Vodă colţ cu str. Renaşterii). Sec. Autorilor dramatici Şezătoarea Societăţii autoriior dramatici români anunţată pentru Duminică 29 Martie la Teatrul Na Iţional, s’a amânat pentru Dumirttică 5 Apriie ora 10 dimineaţa. Programul începe cu conferinţa d-lui I. Valjan despre, Rolul observaţiei în comedie”. , Rxpertoriul Teatrului Nfiţiind Morţi 31 Martie. Un biet moşneag şi un doge. Miercuri 1 Aprilie, Patima Roşie joi 2 Aprilie, matineu, Patima roşie, seara generaţia de sacriciu; Vineri 3 Aprilie Veste bună; Sâmbătă 4 Aprilie, matineu, Harap Alb; seara, Un biet moşneag şi Un doge; Duminică 5 Aprilie, matineu, Veste bună, seara, Casa Hervey; Luni 6 Aprilie, Generaţia de sacrificiu; Marţi 7 Aprilie Casa Hervey; Miercuri, 8 Aprilie, Veste bună. „In preajma revoluţiei“, ca roman social, s’a dovedit unic, prin factură, prin descrierea străvezie a unei epoci şi a unor stări istorice, prin dimensiunile de genul romanului fluviu tip balzacian. In adevăr, romanul d-lui Stere a ajuns la al optulea volum, şi nu s’a încheiat. Cu acest volum „Uraganul“, am păşit pe pragul revoluţiei, rămasă in stare de răsmeriţă şi în Rusia (1905) şi in România (1907) . Evenimentele politice căpătase amplitudini epocale, încât romanu. are orizonturi, rezonanţe şi cadre de tragism cosmic ! Ne încumetăm să afirmăm, că unele episoade sânt nu numai veridice, dar absolut reale, transpunerea narativă a unor reportaje din timpurile cataclismului social, şi că deci „Uraganul" are Valoarea unui document. (Scenele de ferocitate bestială atât din viforniţa represivă a Rusiei ţariste, cât Şi a României neoiobage — sânt povestirea a ceea ce lstă întâmplat cu adevărat. Nu ne putem închipui ca ult spirit să inventeze ceva atât de apocaliptic, precum se însărcinează realitatea să aducă). Reţinem, in aceste simple însemnări, rolul participării ţărănimii in revoluţia rusă şi starea ţârănimiii române la începutul lul 1907. Revoluţia n’a reuşit in 1905 în Rusia din cauza desconsiderării şi necoordonării elementului ţărănesc. Nici burghezimea şi nici proletariatul Rusiei n'au simţit necesitatea elementară a colaborării cu ţărănimea; n’au voit-o şi n’au pregătit-o ca aliat la răsturnare, şi declanşarea râsmeriţelort ffiăssele largi ale ţărânimei s’a produs după ce burghezimea se reculesese, iar proletariatul era înfrânt şi anihilat ca forţă revoluţionară. „Lipsa de coordonare In acţiunea oraşelor şi a satelor a dat ţararismului — scrie d. Stere — putinţa de rezistenţă. Dezacordul între munitorimea industrială şi cea agricolă a fost fatal pentru revoluţie. . Ţărănimea nu-şi dăduse încă a.«»tul, pe când oraşele erau in jpli■e răscoală. „Proletariatul industrial nu mai putea face vreo sforţare, când ţărănimea se puse în mişcare...”. Concluzia acestui hiatus, din punct de vedere al prefacerilor sociale, o acumulează astfel dintere: „Destinul omenirii întregi atârnă de soluţia problemei ţărăneşti, in Rusia şi pretutindeni". Fapt este că ţarismul nu s’a mai putut restaura in tradiţionalele conditiuni politice şi sociale de mai h ■ inte; că ciocnirea din 1605 intreale trecutului şi aspiraţiile v rului a fost preludiul neîndoeli .’ prăbuşirii şi ăl Schimbării ce să vie; că azi orice observator va de concluzia însemnătăţii de parpare a ţărănimii la revoluţie,a* cum s’a adeverit in Rusia şi cum va mai dovedi tot acolo după sciţi,ţionărea problemei ţărăneşti. Jumătatea a doua din „Uragami?” cuprinde răscoala noastră din 1907. Starea ţărănimii se ilustra astfel : peste un milion ţărani cu mai puţin de trei milioane hectare de pământ , faţă de o mie latifundiari cu peste patru milioane hectare; ţărănimea forma un coeficient de 96 la sută din totalul contribuabililor, iar latifundiarii aduceau 0,09 la sută din totalitatea contribuabililor, înfăţişarea de mai sus apare de necrezut, monstruoasă prin absurd şi inconştienţa Clasei conducătoare, lipsită chiar de instinctul conservării şi de orice simţ de previziune. Grozăvia represiunii încremeneşte închipuirea, te face să percepi «ța otrăvită din sufletele massei întunecate, oprimate decenii după decenii, fără o rază de mântuiri,' - ( NU vor fi mulți aceia dintre citi- tori, cari să nu resimtă comoția^ nedreptăților sociaie și cari să nu perceapă cu simpatie sufletul.ae mealbhl, ce animă marea compoziţie de gândiţe şi de extroitate, ă d-lui stere. VICTOR GODEANU STERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ URAGANUL Romanul d -lui C. Stere TANAR ZEU Uleiu de Elvira Geblescu D. C. STERE Concertul simfonic dat de orchestra liceului „Matei Basarab” ^^ Nil pentrucă am fost elev al. aces- I tei școale și pentruică. Turt apreciat, întotdeauna, însușirile de , muzician " serios n!e d-lui. profesor Emil Pie-tresen scriem aceste rânduri entuziaste. Dar am avut, eri, prilejul să asistăm la o admirabilă demonstraţie artistică, realizată cu elevii liceului „Matei Basarab” care, prin avântul şi prin atmosfera ei, depăşea cadrul ..unei producţiuni şcolare. Este vorbă de un Concert simfonic propriu zis, alcătuit cu un program substanţial, variat, accesibil ,marelui public. Face parte dintr’o serie de concerte pe care liceul „Matei Basarab”, de sub inimoasa conducere a profesorului Emil Stoenescu ledâ în cursul acestui an, pentru strângerea Urtui fond necesar cumpărării de mobilier destinat sălii de muzică a şcolii. Iată o iniţiativă mai mult decât , merituoasă, care trebue omagiată, atât din punctul de vedere al scopului urmărit, cât şi diin acela al rezultatelor. Pentru a dovedi substanţa concertului de ori dimineaţă, este destul să arătăm că Orhestră elevilor a executat,prin frumoase condiţii de stil, Andamele din Simfonia V-a de Beethoven (această fie-a amintit orele de muzica in care profesorul Petrescu ne cânta Itt clasă la „Harmonicum” diferite fragmente din Simfonia Destinului, şi uvertura la „Nunta lui Figaro” de Mozart. Dar d. Emil Petrescu lui este filmat un dascăl inimos și un animator pentru cultivarea sentimentului muzical la elevii săi. El este și ult compozitor de talent, căruia activitatea didactică ii dă prea rar prilejul să se manifeste cum ar merita. In concertul de cri, am ascultat, cu un deosebit interes, poemul sim-•fonie „Ingirăte mărgătiie”» In .cjtre: jdv Petrescă desvolta. o . intere.santa ştiință contrapun'cfică și o. melodică ,plină de grație, . I . Orhestra a dial executat Fantezia diri „Faust” de Gournod, Silita ,kr*leziană de Bizetși uvertura la Wilhelm Tell de Rossini. S’au distins deasemenii elevul’ N. Siroescu (clasa Vll-a .B.) In două cântece de Schumann și d. Alperin, care a executat ,cu o technică remarcabilă, „Zigeunerweisen” de. Sarasate”. După succesul pe care l’a obţinut Concrrtul de eri, dat de elevii liceuuil „Matei Basarab”, credem că asemenea manifestări se vor repeta, ceea ce e de dorit. M. Copilăria unui netrebnic "„Copilăria unui netrebnic" de Ion Călugăru, este, o admirabilă freacă cu tonuri proaspete, şi deseori grave. Semnul sub care cresc şi se desvoltă cei trei mici eroi, este aceia ai unei crude şi covârşitoare puteri de viaţă. In pofida sărăciei şi a mizeriei, germinează trei caractere deosebite, fiecare căutând să-i rupă vieţii datele elementare. In volumul care va urma şi care se intitulează „Trustul", eei trei erei intraţi in maturitate îşi Vor justifica in faţa vieţii, caracteristiceie sufleteşti grefate cu amploare in Copilăria unui netrebnic. Citţi cartea IUI Ion Călulgăru, dacăaţi avut o copilărie după care tân-, jiţi, iar dacă aţi avut-o, Învăţaţi citind Copilăria unui netrebnic, cum se poate zugrăbi cu cuvinte o copilărie apropiată de viaţa care ne trece pe dinanintea ochilor. Copilăria unui netrebnic a apărut la editura „Naţionala Ciorbei". Jean Vignaud, preşedinte al Societăţii scriitorilor francezi PARIS, 30 (Rador). — Procedând la alegerea comitetului său anual, societatea scriitorilor francezi a ales ca preşedinte al său pe anul în curs pe d. Jean Vigtraud, critic şi romancier cunoscut, director literar al ziarului „Petit Parisien“. (Jrt film pe zi: »Pasiunea mea** (Tria non) Cu toate filmele uneori nefericit construite pentru temperamentul și feminismul Marlenei Detrich, ea rămâne actrița unică in felul ei, al cărei talent l-a exploatat atât de perfect Von Sternberg în „îngerul Albastru". De câte ori Marlena se va plasa pe planul acestor posibilităţi, ce-i aparţin, de atâtea ori — lucrul s-a verificat cu multe filme de atunci —, va izbuti să fie interesantă, să placă, să seducă spectatorii. E ceia ce pare-se că a înţeles după Von Sternberg şi Frank Borzage, autorul filmului „Pasiunea mea“. Deși și Borzage a știut surprinde specifisiie calități ale Marlenei, n‘a făcut Uft film calcat după cele ce-au nsacrat-o. A plasat aceste posibi, î, 1 pe un aspect altul și, mai ales - al. Geniul rău al femeii fatale în „Pastiunea mea", dimpotrivfcfiitd bun. Sentimentele de dracter Versienle pe care această -m'tăblia actriță a știut să și le 1ansforme in talent, — sunt ad ' vacate id beatitudine. Cu atât hiâi ei Uit cu Cât acelaș subeet a, mal fost tratat da nemți, cu Brigitte Helm și rață,de care Marlena Dietrich e het sUperioară. Avatarul femeii' fatale reese cu atât mai bine in „Pasiunea mea" cil cât noţiunea are şi , o parte poliţistă, CU o bandă de hoti de bijuterii între cari Marlena e bijuteria suavă, ce va scăpa spre a ajunge la puritatea de care are nevoie. Supraveghiat de ochiul rafinat şi inteligent al lui Ernst LUbrich, Frank Borzage a reuşit să facă un film foarte sugestiv şî Cu toate evidentele calităţi, pe care spune că le posedă Marlena Dietrich. Garry Cooper îi oferă, pentru rolul din partea „morală" a filmului, un admirabil partener. g__^ g*. a. Pictorul Andreescu Irt Colecţia artistică a „Fundaţiei pentru literatură şi artă Regele Carol al II-lea“ va apărea în cursul acestei lăptăruurii lucrarea despre pictorul Andreescu, datorită d-lui Al. Busuioceanu. Cartea conţine un documentat studiu despre opera lui Andreescu şi e ilustrată CU numeroase reproduceri. D. Al. Busuioceanu analizează şi scoate în evidenţă personalitatea puternică a lui ■ Andreescu, care era prea puţin cunoscut până acum şi care este una din marile figuri ale picturii române moderne. 1Litvinov a plecat le Moscova PARIS, 39. (Rador) D. Litvinov a părăsit incongnito Parisul placând la Moscova. D. Rustu Aras, ministrul de afaceri străine al Turciei, nu va pleca la Ankara decât mâine seară. Un Met in onoarea d-lui Dem. Dobrescu . Eri la prânz a avut loc in sala Gib Urt mare banchet in onoarea d-lui Dem. I. Dobrescu, fost primar general. La banchet au luat parte 1500 fie cetățeni. Președinte al banchetului a fost ales d. general Pavelescu, care a făcut un meritat elogiu d-lui Dem. I. Dobrescu cel mai bun primar pe care l-a avut Capitala. Au mai vorbit d-nii dr. Odăgescu, Al. R. Protopopescu, Manole Constantinescu, maior Angelescu, Aurel Bolintineanu, L. Lungu, C. Stoenescu, Gh. Tânare, George Siviu, d-rta Volenti, Em.socor și D. Bigu. Tuturor le-a răspuns d.i-ieni.. I. Dobrescu care a arătat că toată viaţa i-a fost închinată democraţiei. D-să a arătat apoi că atât d-sale cât şi prietenilor săi li s-a făcut o matre nedreptate prin aceea că au voit să-i escludă dirt partid. „Noi nu luptăm numai pentru ţărani ci şi pentru orăşeni. Credem în ideologia stomacului tuturor, nu numai al câtorva conducători închişi in cluburi, a spus d. Dem. Dobrescu. Noi facem parte din partidul naţionalţărănesc şi nimeni nu va reuşi să ne despartă de acest partid. De ne vor da reparaţii, bine. Dacă nu ne vor da şi mai bine, dar să nu dea, Dumnezeu că fac uz de to'riă r'tri’vitatea mea, a terminat d. Dem. I. Dobrescu, in anlau-e'e mesenilor. Un proect îl omoară trei copii ALBA IULIA, 30. — Copiii Nicolae Sehean de 12 ani, Ioan Sehean de 14 ani și Nicolae Bratu de 15 ani, au găsit la marginea comunei Dacia Română un prosctil neexplodat. Ioart Sehean a luat proectlul pe umăr, voind să-l ducă acasă. Pe drum, a scăpat proectilul care a explodat, mutilând îngrozitor cei trei copii cari au încetat din viaţă. Nenorocirea a produs o puternică impresie în localitate şi împrejurimi. întreruperea tratativelor economice cu Polonia Deoarece delegaţia polonă nu a Înţeles să renunţe la Societatea de compensaţii prin intermediul căreea se fac schimburile de mărfuri intre România şi Polonia, tratativele pentru incheerea unei noui convenţii economice cu această ţară au fost Întrerupte, delegaţia părăsind eri Capitala. După ce delegaţia polonă va supune guvennului său rezultatul tratativelor de până acum, rămâne ca acestea să fie contificate pe cale diplomatică prin miniştrii pferiipoteriţiari^-‘al f&hoF respCctlier Joi 2 April 1836 Comedia umană Despre reţetă Orice consultaţie medicală se termină cu o reţetă. Reţeta e bilet de intrare in lumea iluziilor şi a suverstiţiilor. E un fel de loz de loterie, numai că e ceva mai scump şi cu câştiguri mai puţine. La dreptul vorbind, câştigătoare nu-i nici o reţetă. Dacă prin ea izbuteşti să menţii , status quo“ e de la un măre noroc. Revenirea la normal, adică lozul cel mare, nu-i posibilă decât la tragerea ultimă, adică la a patra său a cincea reţetă. Fiţuica de hârtie pe care bolnavul o primeşte, e singurul act pozitiv săvârşit de medic. Altfel bolnavul ar putea să creadă că nu i s’a făcut nimic, şi să se considere sănătos, adică ridicol. Cine-şi pune în cap să fie bolnav şî se crede ca atare, e un tip foarte ambiţios. El se consideră ofensat dacă i se spune că-i teafăr. Parcă i s’ar confirma ştiinţificeşte că nu-i bun de nimicnici măcar să fie bolnav. Pentru asemenea candidaţi, ideia sănătăţii este imposibilă. Orice i s-ar spune el nu se lăsă şi o ţine pe-a lui. De aceia atunci când primeşte o reţetă este în acela timp şi mulţumit şi mândru. Amorul lui proriu de bolnav este satisfăcut. Din acest punct de vedere reţetele ţine loc de un fel de diplomă de licenţă, de titlu academic. Parca pacientul ar avea tot meritul ştiinţific şi nu doctorul. Bolnavul are pasiunea, boalei lui. De aceia întotdeauna o supraevaluează. Şi întrucât ierarhia onorabilă în această materie se stabileşte după gravitatea cazului, bolnavul profesionist e totdeauna dispus să considere cazul său drept unic şi teribil de serios. Tuberculosul închipuit care află că are numai un guturai, este foarte jignit şi se consideră în stare de inferioritate. Insubconştient, se amesteca şi o mică decepţie la un loc cu bucuria de a fi scăpat de o idee obsedantă. Mania de a fl as, îl urmăreşte pe om în toate nenorocirile. Pentru a fi „cel dintâi“ e în stare să sufere orice. De fapt tot pentru aşa ceva, oameni sănătoşi, excepţional de normali, îşi rup gâtul hazardând viaţa, chiar atunci când ea nu le era de loc ameninţată. Eroismul este forma onorabilă a exagerării erlui. Şi există şi o speţă de eroism a bolnavului. Reţeta constitue diploma sau premiul. Omul cu reţetă se consideră puţintel, şi într’o anumită privinţă superior şi mai interesant decât semenul fără reţetă. E logic deci că ea să se plătească şi ca doctorii să speculeze acest soi de foae de hârtie. De cele mai multe ori ea este indescifrabilă. In acest mister al literelor stă pentru medic teama de responsabilitate, dubiul subconştient şi uneori nurmai lipsa sinceră de caligrafie. _” iar pentru pacient, dovada că e grav şi încurcat ds tot csia ce are el. Indescifrabilul este caracteristica esenţială a reţetei. Este ceva foarte practic în asta. Altfel dacă pacientul ar şti ce scria şi ar înţelege, ar fi victima unei noui decepţii. Ar constata că, ds cele mai multe ori ia cu gravitate un mic şi inofensiv calmant, agrementat culinar cu o serie de siropuri şi anexe. O reţetă care se poate citi este nouăzeci la sută compromiţătoare pentru doctor şi sută la sută decepţionantă pentru bolnav. Tot prestiflul reţetei stă în misterul pe care-l ascunde şarada ei grafică. Pacientul este totdeauna un mistic. El nu mai crede decât în elemente pe care nu le cunoaşte. Tot ce ştie, i se pare simplu şi cu neputinţă de a-i aduce vre o ameliorare. Cu cât reţeta-i mai ermetică, cu cât caracterul de cuneiforme este mai accentuat, cu atât bolnavul are mai multă încredere. Blestemat este farmacistul care denunţă clientului conţinutul chimic al reţetei. Acela strică tot. Acela nărite o credinţă şi interezice o salvare. De aceia şi măsura legală pe care o preconizează Ministerul sănătăţii în Anglia nuse referă decât la semnătura medicului. Se introduce obligativitatea scrierei caligrafice a numelui celui care emite o reţetă. Ca să se fixeze responsabilităţile iluzorii Legea engleză însă nu obligă deloc ca şi textul reţetei să fie citet. Foarte bine. l-ar strica toată eficacitatea. Medicina veritabilă trebue sa rămăe tradiţionalistă şi respectoasă faţă de originile ei cabalistice. Semnele neînţelese ca şi medicina însăşi ţin de magie. însănătoşirea omului este prin esenţă o magie, un mister. Trebue să i se păstreze caracterul prin acest brevet căre-i reţeta. In altfel nici sugestia n’ar mai fi posibilă. Marea tărie şi marea ştiinţă a doctorilor stă in lipsa de caligrafie a reţetei. A şti ce scrie în ele, ar fi ca şi cum am deţine ceva din formula Universului. Iar cea mai bună şi mai salvatoare reţetă este aceia în care nimeni pe lume, niici însuşi doctorul care a eliberat să nu ştie ce a prescris. Demosiehe Botez INFORMAŢIUNI Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 30 Martie 1936 M. J. Regele a primit în audienţă de lucra pe: d. Richard Franasovici, Ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor: d. General de Corp de Armată ■ Adjutant Paul Angelescu, Ministrul Apărării Naţionale, şi ’ pe d-ntî. General Filimon Ioanichie, Prim Adjutant letal şi Lt. Colonel Filitti N. Diin, Adjutant Regal cari s’au prezentat îi serviciu şi au fost reţinuţi la dejun. După amiază M. S. Regele a vizitat lucrările edilitare ce se execută pe Piaţa 8 Iunie şi la Parcul Naţional, şi a primit în audienţă ne: d. N. N. Săveniu, Preşedintele Adunării Deputaţilor d. G. G. Mironescu fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri. Întrucât disponibilul de transfer pentru importul din Germania la trimestrul al II-lea este inferior celui din trimestrul I, conrsiunea superioară a contingentării a hotărît ca pe trimestrul al II-lea autorizaţiile să nu se mai acorde integral ci reduse în raport cu disponibilul. In ziua, de 1 Aprilie vor fi date exploatării cele trei noui dane din fearnul de petrol al portului Constanţa. Citiţi Cine va succede lui Mussa’ini? Funcţionarii şi muncitorii de M. Rivnsa Razzii şcolare da S. Miron in „Cuvântul Libar”. Cetiţi în „Adevărul literar”. REVOLTA POETULUI — In jus’ul unei scrisori inedite a lui Francis Jammes — de EMIL COLIU Un taur din comuna Vlădeni, Judeţul Braşov, s’a năpustit asupra bătrânului István loan şi i-a spintecat abdomenul cu coarnele, pricinuindu-i moartea. Preţul abenamesileXof . ir 750 pe un an - H 380 pe 6 luni. Lei 200 pe 3 luni ’'CiScV-2; 0 jA1“-“-' ;v-o ".' ■ 1 '*r. . Xa, !, Aprilie -va sosi la Comstanţa raportul sovietic ,lej la Luxemburg" încărcat cu carburii din Gerihania pentru „Uzinele comunale Bucureşti“ şi pentru „Serviciul Maritim Român“. Acesta, e primul vas rusesc care va intra în portul Constanţa după 20 de ani. Judecătoria din Brăila a condamnat la un an închisoare corecţionala pe spărgătorul Gheorghe Lázár, care fiind arestat pentru isprăvile sale, a declarat greva foamei de A. Decu de M. R. P. Intre democraţie şi dictatură ---------—m» » I«— —~ — — UQui modificări la legea minelor Comîsia de mine și vămi a discutat ori în continuare procetul de lege a minelor. La art. 154 s’a hotărit să se găsească o formulă prin care concesiunile miniere obținute între anii 1920 și 1922 să poată fi rezolvate. Petttru găsirea acestei formile s’a plănuit o comisie formată dirt d-nii Berincescu, Cezar Spineanu, dr. Aurel Dobrescu, Barbu Dumitrescu si avneat Negruți. Articolul 251 a fost suprimat. Art. 290 a fost Întregit cu o dispoziție prin care se prevede că cererile de revizuire in curs de judecars să fie judecate după normele nouei legi. S’a admis un articol prin care se precizează că taxele asupra exhloatării, valorificării, transporturilor, fondurilor miniere, vor fi puse de acord cu ministerul de industrie. La art. 02 devenit 284 s’a admis un amendament, prin care se acordă proprietarilor de suprafeţe fără drepturi bine precizate o cotă-parte ,,in-Preţul de suprafaţă in proporţie de 20, 15 şi 5 la sută după numărul drepturilor câştigate. Citiţi /felit! Lter Puternic uicentfiu în sctela petroliferă Comişani-ifflterfa O sondă mistuită de flăcări TÂRGOVIȘTE, 30. — Un puternic incendiu s’a declarat astăzi după amiază în regiunea petroliferă Comisani. Societatea „Refoil“ a instalat în această regiune o sondă care a răzbit acum două zile, făcând erupţie. I s’a montat capul de erupţie pentru captarea ţiţeiului. Astăzi după masă se făceau pregătiri pentru punerea îr producţie. Din cauza unui scurt circuit, turla sondei care era, plină de ţiţei, a luat foc, fiind complect mistuită de flăcări nu mai puţin de o oră. De- asemenea a ars şi o cantitate di şase vagoane ţiţei ca te afla lângă sondă, provenit din erupţie. Datorită faptului că gura sonde a fost acoperită cu copiii de erupii s’a înlăturat un catastrofal incendiu. La faţa locului a fost d. origine Popessu de la inspectoratul minier local, care a făcut cercetări. Pagubele ating suma de un miilor lei. In curând sonda va fi repusă in producție. Insulele malteze „Adevărul literar” publică, după Sir Harry Lake, o interesantă şi pitorească evocare a vieţii şi istoriei arhipelagului maltez, una dintre punţile ce uresc Europa cu Africa. Răscrucea Mediteranei, locul unde a debarcat Apostolul Pavel, limba Didottetui a lui Haftibal, ,JHriifrac tramvai” preistorice, serbările cu caracter istoric, bisericile, via’a de muncă şi de sihăstrie a insa'arilor — sunt înfăţişate aci in sugestive tablouri.Ilustraţii numeroase însoţesc tex-A2*..' .'O’.Ci N*.