Adevěrul, iunie 1936 (Anul 50, nr. 16058-16082)

1936-06-01 / nr. 16058

Pagina 2-a noua traducere a Bibliei înseamnă un eveniment religios şi cultural de­ primă importanţă. Se ştie, de pildă, că Bibliei şi ma­rii ei răspândiri in m­assa poporu­lui datoresc englezii tăria de carac­ter şi celelalte virtuţi, cari i-au aşe­zat în fruntea popoarelor de pe pă­mânt. Se mai ştie, de asemenea, că în precepetele biblice îşi găseşte li­teratura engleză o sursă bogată şi sănătoasă de inspiraţie. Ba chiar, conducătorii poporului englez caută şi astăzi în Biblie norme pentru conducerea afacerilor de stat şi so­luţie pentru rezolvarea problemelor dificile ce se pun. La noi, memoria lui Şerban Can­tacuzino este legată şi asigurată de faptul că atunci a apărut în ver­siune românească Biblia „tălmăcită din limba elinească“ şi care îi poar­tă numele. Credem că tot din ace­­iaşi limbă este şi Biblia, care a fost tradusă de Heliade Rădulescu. Astăzi insă avem o Biblie com­plectă şi tradusă, în ce priveşte Ve­chiul Testament din limba ebraică, iar Noul Testament din limba elenă, o limbă care e departe de a fi limba elenă clasică. ......— E un eveniment ce trebue salutat cu toată mulţumirea şi subliniat cu toată importanţa ce i se cuvine. N. Batzaria lipsita crimă din Bu­huşi Doi bătrâni bogătaşi emeriţi şi jefuiţi BUHUŞI, 29. — Azi dimineaţă au fost găsiţi asasinaţi bătrânii Haim Mehr, în vârstă de 85 de ani şi soţia lui Ronze, în vârstă de 75 de ani. Alarmaţi de ţipetele servitoarei, care fusese legata în podul casei, vecinii au intrat în casă pe la ora patru dimineaţa, unde li s’a înfăţi­şat un spectacol oribil. Bătrânul Haim Mehr era legat de mâini şi de picioare şi zăcea într’un lac de sânge. Alături­­ de bătrânul Mehr se afla soţia lui, care fusese strangulată. Servitoarea a fost găsită in pod, legată cu o frânghie. Ea a declarat că trei necunoscuţi s-au introdus în casă după miezul nopţii, au legat-o şi au dus-o în pod. După aceasta, necunoscuţii, au co­borât intrând în dormitorul stăpâ­nilor. Comisarii Iordăchescu şi Grigoraş au întreprins imediat cercetările, a­­jungând la următoarele concluzii: Criminalii au intrat în casă prin­­tr-o uşă dosnică şi după săvârşirea dublului asasinat, ar fi fugit la Ba­cău cu trenul de noapte. Autorităţile cred că servitoarea Paraschiva e amestecată în această odioasă crimă şi că ar fi fost le­gată de criminali, pentru a deruta cercetările. Hahn Mehr era o persoană bine cunoscută în orașul nostru. El po­seda o avere de câteva milioane. Criminalii au furat din casă suma de 126.090 lei. Transformarea şcoalelor comerciale Decizia ministerului instrucţiunii Cu Începerea viitorului an şcolar actualele şcoale comerciale de stat, se transformă după cum urmează: Şcoalele comerciale elementare pentru băeţi şi fete se transformă în gimnazii comerciale; Şcoalele co­merciale superioare pentru băeţi şi fete se transformă în licee comer­ciale. Şcoalele comerciale pentru băeţi si fete cari conform prevede­rilor bugetului 19936-1937, au cursul elementar si superior, se transformă in licee comerciale. Cu începerea anului şcolar 1936-37, actualele şcoa­­le comerciale elementare transfor­­mându-se in gimnazii comerciale, vor funcţiona şi cu cl. IV. Absolven­ţii scoalelor comerciale elementare, cu trei clase, pentru a continua stu­diile in liceul comercial trebite în anul viitor şcolar să urmeze clasa IV-a a gimnaziului comercial. Absolvenţilor şcoalei comerciale elementare din anul şcolar 1935-36, cari nu doresc să urmeze studiile în liceul comercial li se va libera certi­ficat de absolvire, conform dispozi­ţiilor în vigoare. Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi absolvenţilor şcoalei comerciale elementare, din anii şco­lari trecuţi, cărora nu li s’a liberat până în prezent certficate de absol­vire. Absolvenţii şcoalelor comerciale Superioare din anul şcolar 1935-36, ca şi absolvenţii din trecut ai aces­tor şcoale pentru a putea urma stu­diile în Învăţământul superior, vor trebui să depună în toamna acestui an­ examenul de bacalaureat comer­cial. Absolvenţilor acestor şcoale cari nu doresc­ să urmeze studii în învăţământul superior, li se va libe­ra certificate de absolvire sau diplo­me, conform dispoziţiilor în vigoare. Examenul de diferenţă dela cursul seral la liceul comercial, admis prin art. 41 al. 4 din lege, se depune cu începere dela 1 Septembrie 1936, în condiţiunile şi la materiile ce se vor comunica la timp. întrunirea comitetului judeţean liberal din Vâlcea R. VÂLCEA. — In ziua de 23 Mai c. , a avut loc la R.­Vâlcea o întru­nire a delegaţiei permanente a or­­ganizaţiunii liberale. După o expunere amănunţită a si­tuaţiei politice externe şi interne, d. N. Budurescu, care a prezidat a­­dunarea a fixat împreună cu parla­mentarii d-nii I. Nicolescu, Gogu Ştefănescu, Gr. Opran, Eugen Băce­­scu, prefectul judeţului şi d-nii C. Ştefănescu-Tică, primarul oraşului R.­Vâlcea, M. Mihălescu, primarul oraşului Drăgăşani, G. Grigorescu, primar al oraşului Ocnele-Mari, N. Mărăcinescu, inspector şcolar, pro­gramul de lucrări pentru realizările de interes obştesc ce urmează a se împlini în acest an de activitate. S’au examinat problemele drumu­rilor, podurilor, clădirilor şcolare, localuri de primării şi judecătorii, dispensariii, etc. In urmă s’a ales delegaţii de 10 persoane cari urmea­ză să reprezinte organizaţia de Vâl­cea la congresul gen­eral al partidu­lui şi care are următoarea compo­nenţă: D. I. Nicolescu, senator, preşedinte de onoare al organizaţiei, M. Budu­­rescu, preşedinte activ, deputat, fost subsecretar de stat, Gogu Ştefăne­­scu, vice-preşedinte al organizaţiei, deputat, Gr. Opran, senator, M. Mi­­hălescu, fost deputat, primar de Drăgăşani, N. Balotescu, fost depu­tat, Toma Rădulescu, fost deputat, Tică Ştefanescu, primar de R.-Vâl­cea, Mitică Simion, fost primar de R.­Vâlcea, preşedinte al Camerei de Comerţ şi George Davidescu, avocat. In după, amiaza aceleaşi zile d. N. Budurescu, a convocat la o consfă­tuire pe toţi medicii din localitate pe d. Tică Ştefănescu, primarul ora­şului R.-Vâlcea şi Mitică Simion, preşedintele Camerei de Comerţ, în vederea unei acţiuni ce trebuie înce­pută pentru înzestrarea spitalului ju­deţean I. G. Duca, complect refăcut. Camera Comunelor discută creditele pentru marină Viguroasa intervenţie a d-lui Winston Churchill LONDRA, 29. (Rador). — Camera Comunelor a continuat discuţia a­­supra creditelor suplimentare cerute de guvern pentru marină. Intr’o viguroasă intervenţie, a. Winston Churchill a protestat in contra faptului că pe baza tratatu­lui naval încheiat în 1939 la Lon­dra vor fi scufundate cinci cruci­­ş­torie. Oratorul a declarat că după opi­nia d-sale aceste vase pot­ să fie menţinute faţă de dispoziţiile clau­zei de „salvgardare“ din tratatul na­val de la 1930. . Lordul civil al Amiralitatei, d• Kenneth Lindsay, a vorbit ultimul arătând în numele guvernului bri­tanic care sunt planurile întocmite pentru organizarea bazei navale de o perioadă agitată de criză, fap­tul se datoreşte şi influenţei ne­fericite a unor iniţiatori de „pe­dagogii” şi concepţii noui despre „educaţie”, a unor doritori să lan­seze „formule”, să creeze „şcoală” să formeze „curente” mai curând decât să lucreze serios în slujba ştiinţei pedagogice”. D. Bărsănescu ia ca punct de plecare al studiului său pedago­gia din jurul anului 1900, urmă­rind apoi desvoltarea ei până as­tăzi. Urmărim cu d-sa toate feluri­le de educaţie in cursul aces­tei lungi perioade, de la tipul pe­­gogiei INDIVIDUALITĂŢII, adi­că a artei formării individualită­ţi umane (ecoul intelectualităţii franceze de după revoluţia din 1789) până la pedagogia de azi a educaţiei pe grupuri, colectivă, când individul e crescut mai mult numai pentru societate sau Stat (ca în Germania, Soviete­le).... D. Bărsănescu ne dă nu numai caracteristicile tuturor pedagogii­lor dar și biografiile interesante ale creatorilor lor. D-sa insistă mult asupra pe­„Această bază navală, a spus d-sa, nu poate să constituie vre-o ame­ninţare oarecare faţă de vre-o pu­tere străină, întrucât ea se înfiin­ţează numai pentru nevoile reale ale Marinei britanice“. Ocupându-se de chestiunea cru­­cişetoarele, lordul civil al Amiralită­­ţei a declarat că „Anglia prefera să respecte tratatele chiar dacă ar fi să fie socotită că are o politică în­vechită“. Camera Comunelor a respins cu 162 voturi, contra 95, amendamentul laburist prin care se cerea reduce­rea creditelor suplimentare. Prin respingerea amendamentului creditele suplimentare pentru ma­rină au fost confirmate de Cameră. HB»a«asamimwh>HMii'iiii ■MiiiHHiam—uimwb dagogiei ştiinţifice de azi în o­­poziţie cu vechea pedagogie, aşa numită, filosofică. Sunt intere­sante definiţiile ce ne dă în trea­căt despre omul de ştiinţă, despre filosof, şi despre înţelept, iar a­­supra oricărei chestiuni cu care vine în contact în studiul d-sale, se revarsă o lumină de clarifica­re (paginile 59, 60, 61). Pedago­gia experimentală contempora­nă a lui Binet, Meulmann şi Lay îşi are rezervat in tratatul d-lui Bărsănescu, un capitol aparte. Contribuţia pedagogilor ro­mâni (Rădulescu-Motru, Ghidio­­nescu, Dumitrescu-Iaşi, Găvăne­­scu) este iarăşi scoasă în relief. Tot astfel „Psyh­oteh­nica” mo­dernă şi pedologia sunt studiate în liniile lor generale. Dar recenzia noastră de­ azi ne-a luat prea mult din spaţiul de care dispunem, vom mai re­veni asupra acestei admirabile cărţi într’un număr viitor, căci e prea interesant subiectul ei şi prea frumos tratat­­de autor. Doctorul Ygrec CÎTW MAGAZINUL Succesul unui artist român în Italia D. arhitect N. Lupu, diplomat al Academiei de arhitectură din Bucu­reşti şi fost membru al Şcoalei ro­mâne din Roma, studiind ruinele unei clădiri romane din epoca lui August — clădire situată in apro­piere de Roma şi cunoscută sub nu­mele de „Villa Sette Bassi“, a pre­zentat intr-o expoziţie organizată la Şcoala română din Roma, toate re­­leveurile acestor ruine romane pre­cum şi un studiu de reconstituire al întregei construcţii. Studiul d-sale, bazat pe cercetări aprofundate , a atras atenţia spe­cialiştilor din Roma. D. prof. Gi­­glioli, directorul şi organizatorul „Mostrei Augustea” de la Roma, a cerut d-lui N. Lupu să execute pen­tru această importantă manifesta­ţie a romanităţii o machetă a intre­­gei vile, aşa cum se prezintă recon­stituită in desenurile sale. Macheta, executată de autor cu aceeaşi artă cu care prezentase şi releveurile în desen, a fost primită şi expusă la „Mostra Augustea“ şi s-a bucurat de elogioasele aprecieri ale specialiştilor şi ale presei. No­tăm că unele ziare italiene — între care şi marele cotidian „Corriere della Sera“ — au reprodus această machetă, relevând lucrarea şi suc­cesul arhitectului român. Apreciând această lucrare şi suc­cesul obţinut în străinătate, Asocia­ţia academică „Vasile Pârvan“ a foştilor membri ai Şcoalei române din Roma, i-a deccernat premiul „Vasile Pârvan“ pe anul 1935-1936. Mirabeah­, om al dra­gostei şi om de stat Editura „Cugetarea“ adaugă la răsunătoarele succese cu Marie An­toinette şi Maria Stuart încă o ma­gistrală biografie romanţată- Mira­beau, om al dragostei şi om de stat. Titanul Revoluţiei Franceze, ora­torul incomparabil, al cărui geniu a proiectat o strălucită lumină asu­pra Adunării Naţionale, a fost şi în dragoste un Hercule, al cărui vestite cuceriri au alimentat îndelung cro­nica galantă a Franţei din acea e­­pocă. Copilăria, adolescenţa şi ma­turitatea, precum şi isprăvile amo­roase ale lui Mirabeau, sunt poves­tite cu multă înţelegere şi cu far­mec neîntrecut de d. Pierre Nezelot. Figura Titanului apare apoi, in toiul luptelor politice din anii 1789- 1790, cu relief şi intensitate, făcân­­du-ne să retrăim acele vremuri de frământări sociale din care s-a năs­cut o lume nouă. Uriaşa personali­tate a lui Mirabeau se situiează pe primul plan şi urcă trepetele gloriei până la apoteoză. Repertoriul Teatru­lui Naţional VINERI 29: Generaţia de sacrifi­ciu; SAMBATA 30 matineu: Un biet moşneag şi un doge; seara: Casa Hervey; DUMINICA 31: matineu: Conu Leonid­a faţă cu reacţiunea, şi O noapte furtunoasă, seara. Genera­ţia de sacrificiu. Sadismul adevărului Ultima care a d-lui Saşa Pană ■ se bucură de o elogioasă primire , din partea criticei literare. Publi­cul doritor să afle originile, evolu­ţia şi semnificaţia mişcărilor litera­re şi antiliterare din ultimele două decenii, precum și pe premergătorii lor, o cumpără cu tot acest interes­­ ce-l comportă cartea. APEVERŐL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Ce să ascultăm­ la Radio! Sâmbătă 30 Mai BUCUREŞTI, ora 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Batalionului de Gardă a Palatului, dirijat de Egizzio Massini; Marş militar, de Schubert; Simfonia 4-a de Glazu­­now; Trei cântece populare engle­zeşti, de Percy Grainger; Divertis­ment rustic, de Savel Herceag. STRASBURG, ora 20.30. „Mireasa vândută.’’ operă de Smetana. (Trans­misiune de la Teatrul Naţional din Praga). VIENA, ora 23.30. Recital de pian, executat de d-ra Stella Wang. Liszt, Liadow, Toch, Rochmaninov). PARIS, ora 0.15: Concert nocturn. Muzică simfonică. Mozart: „Don Ju­an” av.; Mendelsohn: Simfonie sco­ţiană; Albeniz: Malaguenna; Saint- Saens: Suită de orch.; Pieme: Ba­let: Brahms: Două dansuri ungare. Duminică 31 Mai BUCUREŞTI, ora 18: Meetingul internaţional de aviaţie. (Reportaj retransmis de pe Aeroportul Bă­nea­sa).21. TEATRE: „Marinarul Smir­­nnei”, un act radiofonic de M. Da­vi­dogl­u. DISTRIBUŢIA: Agafi, Sorana Ţopa, Jean, Constantin Lungeanu, Tit, Vasile Lăzărescu, Barba Costa, Dem. Psatta. „Iluzii”, un act radiofonic de Eu­gen Petit. DISTRIBUŢIA: Lia, Lily Popovici; George, Emil Botta; Nicu, Anton Dumitrescu; f­iul chelner, Al. Mitric; Al II-lea chelner, C. Antoniu; Regia tehnică, Haig Acterian; Regia artis­tică, Al. Lohan. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirijată de Alfred Alexandrescu şi C. C. Notta­­ra. Solişti: Octav Arbore-Calmusky, d-na Lya Popp, Petre Ştefănescu- Goangă şi Em. Marinescu; Povestea Romei din „Tannhäuser” de Wag­ner (Octav Arbore-Calmusky); Ac­tul II din „Samson şi Dalkila” de Saint-Saens d-na Lya Popp, Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Marine­scu) ; Două arii din „Maeştrii cân­tăreţi” de Wagner (Octav Arbore- Calmusky). STUTTGART, ora 1: Muzică noc­turnă. Coruri feminine. Mozart: Concert pentru cor şi orch. în mi­­major;Cântec: Beethoven: Bagatel­le; Weber: Concertino în mi be­mol major pentru clarinet şi orch.; Schubert: Lied-uri; Coruri femini­ne; Schumann: Lied­-uri; Haydn: Concert un do-major pentru oboi şi orch. VIENA, ora 20: Concert de lieduri. Rose Merker (sopr.) La pian: Fritz Kuba (Franz, Brahms, Grieg, Schil­lings, R. Strauss). Prima companie de „teatrul liric“­­ în România — companie de glori­oasă amintire — a fost aceia a lui Aurel (Aron) Bob­escu. Ea a luat fiinţă în anul 1892, la Craiova, şi avea ca protagonişti elemente de mare valoare, cum poate de atunci nu au mai fost laolaltă, la noi în ţară. Trupa lui Bobescu avea în frun­te pe frumoasa primadonă Irina Vlădaia — care astăzi trăieşte re­trasă la Piteşti, pe nu mai puţin frumoasa Adelina Odeseanu, acea­stă subretă astăzi proprietara unui hotel la New-York, pe Iosefina Gă­­luşcă, dispărută nu de mult, pe Du­­ena Fărcăşanu. Iar ca elemente bărbăteşti avea, ca tenori pe Băjenaru, pe Ghiţă Vasilescu, pe Raşianu şi pe Bobe­scu. Partea de comedie era susţinută de Nae Popescu, Tănăsescu, Ane­­stin — celebrul trio, supranumit „trifoiul provocator de ilaritate“, plus nu mai puţin celebrul Ghiţă Alexandrescu. Orchestra— compusă în majori­tate din executanţi cehi — era con­dusă când de Neuwirth, când de Krauss. Trupa aceasta şi-a început acti­­viatea la Craiova, intreprinzând turnee în toată ţara şi chiar în ţinuturile robite, in Bucovina şi în Basarabia. Iată câteva cifre, poate nu lipsite de interes, în legătură cu venitu­rile şi cheltuelile unei trupe de teatru, acum patruzeci şi mai bine de ani. Reţeta cea mai mare pe care o realiza această trupă, cu un per­sonal numeros, era de 400 lei. Sala se închiria cu zece lei pe seară; un executant din orchestră primea câte doi-doi cincizeci pe zi; luminatul (cu lumânări) costa cinci lei pe zi; în­călzitul, trei lei, afişe mari, afişe mici şi biletele, adică tipăritul lor, opt lei pe zi. Trupa lui Aron Bobescu a fost prima formaţie de teatru româ­nesc care a fost autorizată să dea spectacole în Basarabia şi chiar in Polonia rusească, jucând, cu mare succes la Moghilev, la Lodz şi in alte oraşe; de asemenea a trecut în Bulgaria, făcând scurte stagiuni la Rusciuk. Repertoriul era format din ope­retele:­ „Mascotta“, „Boccacio”, „Voevodul ţiganilor“, „Briganzii“, „Girofle - Girofla“, „Trebizonda“, „Mikado-ul“, „Perichella“, „Nitou­­che”, „Cloreta în concentrare“, iar ca operete româneşti orchestrate chiar de Bobescu, „Păunaşul Codri­lor“ şi „Orfanul din Dorna“. Nimic despre Ja­ponia A apărut şi s’a pu­s in vânzare ediţia I-a din volum­ul lui Neagu Rădulescu „Nimic despre Japonia“ care s’a bucurat de­ o excelentă primire din partea publicului citi­tor şi a criticei. Ediţia II-a din această carte a apărut cu un număr sporit de pa­gini cu un surplus de caricaturi originale. Cum „Nimic despre Japonia“ nu-i decât o viaţă romanţată a scriito­rului român şi­ o cronică de humor a Bucureştiului, cartea este de-o a­­cută actualitate, în această lună de sărbătorire a Capitalei şi­ a scriito­rilor. Cititorii întâlnesc în pagini, ca eroi, pe cei mai de seamă scriitori ai noştri cu toate obiceiurile şi tabie­turile lor. „Nimic despre Japonia“ e o frescă de humor şi sarcasm, care se cere citită. Pe lângă îndrăzneala şi humo­rul textului cartea premiată şi 100 de caricaturi semnate tot de autor. Cărţi-reviste Au apărut: La Société des Nations devant lei conflits internationaux et spéciale­­ment devant le conflit talo-ethio­­pien, de prof. N. Basilesco; Repertoriu de jurisprudenţa ad­ministrativă, an. IV nr. 17; Luminiţa, revista liceului C. F. R Focşani, an. V, nr. 7-8; Revista veterinară militară, an VII nr. 2; Izvoraşul, revistă de muzică şi artă­ naţională, an. XV, nr. 5; Vrerea, an. V, nr. 5; Muzică şi poezie, revista Filarmo­nicei, an. I, nr. 7; Luceafărul, revistă culturală , artistică, an. II nr. 5; Revista de drept comercial şi stu­dii economice, an III, nr. 5; întrebuinţarea pân­zelor de păianjeni Gospodinele care duc un războ crâncen in contra păianjenilor, dis­trugându-le pânzele ţesute prin col­ţuri, cunosc oare multiplele între­buinţări ale acestor pânze? Astfel s’a încercat de mult intre­buinţarea lor la ţesătorie. Firele de păianjen pot fi comparate cu ace lea ale viermilor de mătase cu toate că sunt mult mai subţiri decât ace­stea. Istoria povesteşte că Alcidi d’Orbigny îşi confecţiona o perech de pantaloni din pânza păianjenilor ce trăesc în America şi pe care o purtă timp foarte îndelungat. To­tuşi este greu de imaginat o indu­strie a pânzei de păianjen, deoaree ar trebui găsit mijlocul de a creşi fiecare individ intr’o celulă sepa­rată, doi păianjeni neputându-şi întâlni fără a-şi declara o luptă p viaţă şi pe moarte, dealtfel hrana lor fiind compusă din pradă vie, a fi greu de procurat. Un păianjen produce anual 250 metri de fir,­­ când un vierme de mătase —■ con­siderând aceiaşi grosime de fir - produce 650 metri anual. Aceste ci­fre ne arată că pentru producere unui kgr. de mătase este necesa lucrul a 7200 viermi de mătase sa­u 44.000 păianjeni. Dar pânza de păianjen ar nu putea avea şi alte întrebuinţări. Din ea se făceau altă dată cataplasm aplicate contra isteriei, iar prin di­stilare se obţinea un lichid reco­mandat contra atacurilor de apo plexie; aceste remedii sunt astă­ părăsite pentru a le întrebuinţa­­ timpul din urmă cu oarecare succe­s în anumite cazuri de febră şi î­n special pentru oprirea hemoragiilo­re la 1894, trupa de operete a lui Aron Bobescu a plecat la Cernăuţi, oraş care trăia sub influenţa Vienei cu un public extrem de pretenţios, în ceea ce priveşte teatrul şi în spe­cial opereta. Publicul bucovinean, de toate „o­­riginile“ a fost entusiasmat de re­prezentaţiile actorilor români, iar un critic muzical cu „priză“ la pu­blic a scris la Viena celebrului Gi­rardi . ..Dragă Girardi, vino la Cernăuţi să vezi un lucru miraculos: să vezi cum ignoranţii de Valahi ştiu să joace­ opereta“­. Girardi a venit la Cernăuţi să vadă miracolul. A rămas încântat, a felicitat pe actori, pe unii i-a pu­pat şi a invitat trupa la Karlthea­­ter, el oferindu-se să facă pe impre­sarul. Dar, nu se ştie din ce motive, actorii români n’au răspuns invita­ţiei marelui actor, fost — după cum se ştie — potcovar la Graz dar care pe urmă şi-a câştigat o populari­tate poate neîntrecută de alt actori vienez. Multe s’au schimbat de atunci.­­ Despre Irina Vlădaia şi Odesean­­ca nu se mai aude astăzi nimic deşi când ele jucau — la „Dacia” — pe strada Carol — sau la „Mitică Georgescu” — pe Câmpineanu lân­gă Teatrul Naţional — şirul de tră­suri şi cupeuri era nesfârşit. In loc de In ceea ce priveşte lu­crările... sau în ceea ce priveşte stu­diile..., unii zic astăzi în ceea ce pri-­ vesc, din cauză că lucrările, studiile­­ sunt la plural. Dar subiectul lui pri­veşte nu e lucrările, nici studiile, ci ceea ce, care e totdeauna la singu­lar. O greşală asemănătoare fac aceia care zic Ce-s cu lucrurile astea? Subiecul lui sunt este ce, care e la singular, deci trebue ce e cu lucrurile astea? GH. REYIGA Expoziţii Costel loanid: Expoziţie de cari­caturi chromo-sculpturi,­­sala Bule­vard vis-a-vis de Cercul Militar, 17— 31 Mai, orele 9—24. * . Expoziţia pictorului G. Lazăr din str. Brezoianu 23 se închide la 31 cor. Persoanele care au reţinut ta­blouri sunt rugate a şi le ridica. „Schiţe“ de N. M. Condiescu In „Biblioteca pentru toţi“, a a­­părut volumul de „Schiţe" al d-lui N. M. Condiescu, ca un graţios adaos şi valoroasă complectară la opera acestui puternic prozator care a dat la iveală „însemnările lui Sa­­firim” şi „Peste mări şi ţări” — a­­cestea două în editură „Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“. Cartea aduce un mănunchiu de schiţe şi nuvele unitare in varieta­tea lor şi foarte expresive in bogă­ţia omenescului pe care-l închid. O paletă surprinzător de vie, un stil de cea mai nobilă factură cla­sică, sunt insuşirile cele mai eviden­te ale autorului acestor „Schiţe“ care îmbogăţesc literatura noastră cu câteva bucăţi de antologie. Lectură de susţinut interes, de la cea dintâi până la cea din urmă pagină, „Schiţe“ de N. M. Condiescu vor cunoaşte desigur un larg şi ră­sunător succes în marea massă a cetitorilor, cucerind totdeodată su­fragiile cele mai categorice ale cri­ticei noastre literare. începuturi edilitare: 1830—1832 A apărut zilele acestea o intere­santă contribuţie la cunoaşterea trecutului Bucureştilor. E vorba de „începuturi edilitare”, volum semnat de d-nii Emil şi Ion Vârtosu şi Horia Oprescu. Cartea cuprinde reproducerea documente­lor referitoare la măsurile edilitare luate pentru Bucureşti in anii 1830- 1832. Conţinând, un material de o co­vârşitoare bogăţie şi importanţă „începuturi edilitare” proectează o lumină puternică asupra vieţii ora­şului nostru. Apărută in condiţii grafice ex­cepţionale, cartea aceasta este cea mai bună călăuză in drumurile tre­cutului Bucureştilor. „Societatea artişti­lor plastici“ Artiştii pictori şi sculptori români­­ s’au constituit intr’o asociaţie pro­fesională, sub denumirea de „Socie-­­­tatea artiştilor plastici”.­­ Având loc prima­ adunare gene-­­ rala extraordinară, s’a ales, prin­­ majoritate de voturi următorul co­­­mitet: A Verona, G. Petraşcu, K . Loghi, Şt. Popescu, O. Spaethe, C . Themelli, C. Ressu, M. Bunescu, Fr . Sirato, E. Sto­enescu, I. Steriade , Iser,­ I. Jalea, I. T. Sion, C. Medrea,­­ O. Han, V. Popescu, Gh. Nichita, T . Soroceanu şi P. Anastasescu. Conferinţa d-lui prof. Iorga D. prof. N. Iorga va vorbi Vineri 5 Iunie 1936, ora 9 seara, in localul teatrului „Ligii Culturale” din b-dul Schitul Măgureanu No. 1, în ciclul de conferinţe organizate de „Liga Cultuală” despre: „Mama lui Mi­­hai Viteazul“. Preţul locurilor: Fotoliu lei 20, Stal lei 10 şi Balcan lei 5. Ca urmare a conferinţei, Dumi­nică 7 Iunie 1936 se va face o ex­cursie la Mănăstirea Cozia, jud. Vâl­cea sub conducerea d-lui profesor N. Iorga, înscrierile la „Liga Cultu­rală“ b-dul Schitul Măgureanu 1. Expoziţiile de la­­ „Ih­asefer*“ Librăria de artă „Hasefer” anunţă ultimele zile ale interesantei expo­ziţii de aquarele a d-nei Lucia Re­chenberg, rugând persoanele care au reţinut lucrări să treacă spre a şi le ridica. Expoziţia mai poate fi vizitată în zilele de Joi, Vineri şi Sâmbătă. Duminică 31 Mai, orele 11 dimi­neaţa va avea loc în sala din str. Eugen Carada vernisajul expoziţiei d-nei Magdalena Rădulescu, a că­rei expoziţie din Paris a avut ră­sunet. Conferinţe în „Săp­tămâna copilului“ Societatea „Principele Mircea“ organizează următoarele conferinţe în cadrul „Săptămânei Copilului,: Vineri 29 Mai a. c. ora 6 d. a. la Fundaţia Carol I.­­ D. dr. S. Odăgescu despre „Ocroti­rea mamei şi a copilului”. D. Ion Pillat va citi versuri. Pr. prof. Fl. Gâldău „Copilul in familia modernă”. Prof. N. N. Creţu „Problema cea mare: Orientarea tineretului”. Sâmbătă 30 Mai a. c. ora 6 d. a. la Ateneul Român. D. prof. dr. Rainer „Ereditatea şi­­ educaţia”. D. Popescu Tudor „Drepturile co­pilului”. D. prof. S. Mehedinţi „Concluziuni asupra problemei creşterii tineretu­lui”. Intrarea liberă. Ceva despre măgar Ştiţi oare că măgarul, acest ani­mal umil şi dispreţuit, şi căruia poetul Francis Jammes i-a închinat un mişcător omagiu în poemele sale, este unul din animalele cele mai folositoare omului? Din pielea lui suplă şi rezistentă se fabrică ghete, hamuri, şi tot fe­lul de tobe mari şi mici. Dar cali- t tăţile sale muzicale nu se­­ opresc numai aci. Tibia se furnizează un excelent material pentru fabricarea clarinetului.­­ Laptele de măgăriţă, prin com­poziţia sa chimică, se apropie de acel de femee; fiind foarte dulce poate fi întrebuinţat ca fortifiant , mai ales în bolile căilor respiratorii Carnea de măgar formează un ali­ment de prim ordin, pe nedrept ig­norată. Gustul acestei, cărnî este­­ intermediar între aceea de vacă ş de căprioară sălbatecă. Mâncăruri!­ preparate din această, carne au fost din totdeauna foarte apreciate şi printre oamenii iluştri, Mecen, şi regele Franţei Francisc I le acor­dau predilecţia, lor. Discreditul actual al cărnei di măgar vine din faptul că animalel­­r destinate tăerei" erau în­deobşte bă­trâne şi slabe, pe când carnea pro­venind dela măgarii tineri şi graş ■ le de o savoare excelentă. Conferinţa I D-nii D. I. Suchianu, Petru Ma­­­noliu şi Ştefan Ron­ conferenţiaz Sâmbătă 30 Mai, ora 7 seara la sat . Dalles despre: filmul american, fil­mul european şi Charlie Chaplin Problemele cinematografului vor f­i desbătute de cei trei conferenţia­ cu amploare şi documentat, consti­tuind, prin aceasta, prima manife ■­stare a genului la noi.­­ V­I ** * Sâmbătă 30 Mai 1936, orele­­ seara, în localul teatrului „Lig­i­i Culturale” din b-dul Schitul Magr­reanu No. 1, în ciclul de şezători or­­­ganizate de „Liga culturală” v „­­ vorbi: d. N. N. Lenguceanu, avoca­­ , fost secretar general al ministerulu­i de justiţie, despre: „Politica gem raid Europeană“. Lam 1 Pe înaltele­ platouri ale Peruli ‘ se poate întâlni adesea un anim,­­ aparţinând speciei cămilei fără co­coaşe şi a cărui denumire — lama­a evocă pe aceea a preoţilor budis la Mongoli şi la Tibetani.­­ Cu toate că e de statură scund­ă — un metru înălţime — acest an a mai posedă o forţă şi o supleţă di­n cele mai remarcabile. a Domesticit, este întrebuinţat ,­­ special la transportul barelor de ar­­­gint. Lama poartă cu uşurinţ greutăţi de 40—70 kgr, şi umblet­­ său este atât de echilibrat încât pe­­­vara pe care o duce în spinare fără a fi legată — nu cade nicii­o­dată. a Din când in când i se pare c‘­ auzi chemarea fraţilor­ săi din l ’­­bertate, atunci fuge printre stări . Pentru a nu fi pierdută preţioas­a încărcătură locuitorii sunt obliga - să împuşte lama de departe.­­ Numai masculii sunt întrebuinţa '­ ca animale de transport. Lâna lor constitue o sursă de v­e­nituri foarte importantă. Lama pri a duce la fiecare tunsoare 6—8 kg 0 de lângă. Carnea lor este comestibilă şi i . un bust excelent.­ ­ O expoziţie suprn 1­realistă I O expoziţie de obiecte,­e deschi . I până la finele lunii, la Paris, în g­a­leriile Charles Raton. Numeroşii e­pozanţi prezintă obiecte din toa­te regnurile animale, vegetale şi f­­e­­nerale, obiecte perturbate (găsi după erupţia unui vulcan), obiec găsite, obiecte interpretate funes­tii oceanice, obiecte portative). N­u­meroase măşti eschimose, caps­e, mumlîiate. Picasso expune un tu­l­­­burător „pahar de absint”, pe iân alte „naturi moarte şi figuri”. Cat­­r­­iogul expoziţiei este prefaţat e, André Breton, promotorul acest­a,­ expoziţii care stârneşte senzaţie !, discuţii intre oamenii de artă. INFORMATION! Mareşalul Curţii Regale face cu­­noscut următoarele: în ziua de 29 Mai 1836, Majestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, D. N. Titulescu, ministrul Aface­­rilor Străine. La dejun M. Sa Regele a avut in­vitaţi pe: d. Gh. Tătărescu, preşe­dintele Consiliului de miniştri. După amiază M. S. Regele a pri­mit in audienţă pe: D. V. Vâlcovici, fost ministru. D. Radu N. Mandrea, preşedintele Casei Naţionale de Economii. D. Antoine de St. Exupary. D. inginer N. Garanţii, subsecretar de Stat al Aerului. Astăzi la prânz, încetează cursu­rile tuturor gimnaziilor şi liceelor din ţară. Autorizările de plăţi prin com­pensaţii au avut ieri următoarele prime: Pentru compensaţiile cu mărfuri din listele A şi B, s’au plătit prime variind între 89—82 la sută. La importurile de mărfuri în ex­tra cotă s’a plătit o primă de 115— 117 la sută. Pentru plata de arierate, în orice ţară, prima a fost de 105—103 la sută. Arierate financiare 115—117 la sută. Pentru plăţi de arierate, financia­re şi comerciale ce trebuesc efec­tuate în Anglia, cursul lirei sterline a fost de 915—930 lei. Intrunindu-se ori secţiunile­ Unite ale înaltei Curţi de Conturi, s’au făcut propunerile pentru înaintările ce urmează să se facă în Corpul Re­­ferendarilor acestei Curţi, astfel: Dela gradul de referendar cl. III la clasa II-a, d-nii D. Stăncescu, Al. Popescu, G. Donoiu şi Laurenţiu Gri­­gorescu, şi de la gradul de referen­­dar stagiar la referendar cl. IlI-a d-nii: P. Coca, I. Negoescu, C. Theo­­dorini, G. M. Ghiţă, I. A. Popovici, Iosif Cocea, G. Şovăilă, P. Hristo­­dorescu, G. M. Ionescu şi Virgil Pa­sere. Epava cargobotului „Dobrogea,” a fost vândută ca fier vechi între­prinderii „Reşiţa” p­entru suma de 1.300.000 lei. O mare cantitate de portocale a­­duse din Grevit la Constanţa, alte­­rându-se din pricina în­ârzierii for­malităţilor vamale, a fost aruncată în mare. Săteanul Alexandra Ieremia din comuna Giuleşti, judeţul Vâlcea, fi­ind în ceartă cu consăteanul său Ion Mustaţă s-a răzbunat asupra a­­cestuia, omorându-i soţia. Asociaţia, foştilor deputaţi ai „Sfatului Ţării” organizează sărbă­torirea d-lui I. Pelivan preşedintele asociaţiei, care împlineşte 60 de ani şi peste 35 de ani de activitate pe tărâm naţional. Serbarea va avea loc in ziua de 1 Iunie în palatul „Sfa­tului Ţării”. La cariera de var din Tiucova, ju­deţul Severin, s’a produs un acci­dent mortal. Muncitorul Mânduţ Trandafir a fost omorât de o piatră de 15 kilograme care s’a prăvălit pe­ste el. -—.— in‹ ■ ia‡»------— Pentru autom­obiliştii cari trec prin Elveţia BERNA, 29 (Rador)—Cu începere de la 30 Mai 1936 şi până la sfârşitul anului, permisele naţionale de ercu­­ţie şi conducere vor fi suficiente pentru automobilele destinate tran­sportului persoanelor (motociclete, automobile de turism, taxiuri, auto­mobile închiriate şi altocare) pre­cum şi pentru cei cari le conduc, provenind din statele cari participă la convenţia internaţională din 24 Aprilie 1926, referitoare la circula­ţia automobilelor, cum şi cele pro­venind din Statele­ Unite şi Canada. Astfel, cu începere de la 30 Mai,­­ automobiliştii străini cari intră în Elveţia cu un automobil imatriculat în orice stat european, în orice stat semnatar al convenţiei internaţiona­■ le şi în Statele Unite sau Canada, nu­­ vor mai avea nevoe de permise in­■ ternaţionale pentru automobil şi­­ conducătorul­­ui. Vehiculul va tre­bui să aibă însă plăcile de control naţionale şi semnul distinctiv al na-­ ţionalităţii. (Pentru Statele Unite U. S. iar pentru Canada C. A.). i e şi II LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTA Ziduri de carton Prima companie de operetă TOAN MAS­SOFF Puţină gramatică D-na IRINA VLADOAIE Luni ! Iunie 1936 -------------------------------------------­Sentinţa într’un important proces la Varşovia 1 VARŞOVIA, 29 (Rador). — Agen­ţia Pat transmite: ). Tribunalul a dat dreptate primă­- sentinţa în procesul intentat de­ pri­­i­­măria oraşului împotriva Societăţii­­ de electricitate din Varşovia, în ca­■­re capitalul francez este­ în majori­­­tate şi care exploatează reţeaua elec­­­trică din capitală. Se ştie că la cererea primăriei,­­ Societatea de electricitate a fost pu­­­să sub sechestru, Tribunalul a dat dreptate primă- t1­riei, hotărind rezilierea contractului­­ din­ vina Societății și recunoscând­­ comunei proprietatea tuturor bunu­­­­rilor mobile si imobile ale Socie­tății. —■—» »iw»." --— ILEIBU ARONOVICI I foileton de : VICTOR EFTIMIIî " în uiltimul număr al superbei publi­­c­catii liniare mini 169 pagini în trei culori la heliogra­­vură 25 Lei.

Next