Adevěrul, iunie 1936 (Anul 50, nr. 16058-16082)
1936-06-01 / nr. 16058
Pagina 2-a noua traducere a Bibliei înseamnă un eveniment religios şi cultural de primă importanţă. Se ştie, de pildă, că Bibliei şi marii ei răspândiri in massa poporului datoresc englezii tăria de caracter şi celelalte virtuţi, cari i-au aşezat în fruntea popoarelor de pe pământ. Se mai ştie, de asemenea, că în precepetele biblice îşi găseşte literatura engleză o sursă bogată şi sănătoasă de inspiraţie. Ba chiar, conducătorii poporului englez caută şi astăzi în Biblie norme pentru conducerea afacerilor de stat şi soluţie pentru rezolvarea problemelor dificile ce se pun. La noi, memoria lui Şerban Cantacuzino este legată şi asigurată de faptul că atunci a apărut în versiune românească Biblia „tălmăcită din limba elinească“ şi care îi poartă numele. Credem că tot din aceiaşi limbă este şi Biblia, care a fost tradusă de Heliade Rădulescu. Astăzi insă avem o Biblie complectă şi tradusă, în ce priveşte Vechiul Testament din limba ebraică, iar Noul Testament din limba elenă, o limbă care e departe de a fi limba elenă clasică. ......— E un eveniment ce trebue salutat cu toată mulţumirea şi subliniat cu toată importanţa ce i se cuvine. N. Batzaria lipsita crimă din Buhuşi Doi bătrâni bogătaşi emeriţi şi jefuiţi BUHUŞI, 29. — Azi dimineaţă au fost găsiţi asasinaţi bătrânii Haim Mehr, în vârstă de 85 de ani şi soţia lui Ronze, în vârstă de 75 de ani. Alarmaţi de ţipetele servitoarei, care fusese legata în podul casei, vecinii au intrat în casă pe la ora patru dimineaţa, unde li s’a înfăţişat un spectacol oribil. Bătrânul Haim Mehr era legat de mâini şi de picioare şi zăcea într’un lac de sânge. Alături de bătrânul Mehr se afla soţia lui, care fusese strangulată. Servitoarea a fost găsită in pod, legată cu o frânghie. Ea a declarat că trei necunoscuţi s-au introdus în casă după miezul nopţii, au legat-o şi au dus-o în pod. După aceasta, necunoscuţii, au coborât intrând în dormitorul stăpânilor. Comisarii Iordăchescu şi Grigoraş au întreprins imediat cercetările, ajungând la următoarele concluzii: Criminalii au intrat în casă printr-o uşă dosnică şi după săvârşirea dublului asasinat, ar fi fugit la Bacău cu trenul de noapte. Autorităţile cred că servitoarea Paraschiva e amestecată în această odioasă crimă şi că ar fi fost legată de criminali, pentru a deruta cercetările. Hahn Mehr era o persoană bine cunoscută în orașul nostru. El poseda o avere de câteva milioane. Criminalii au furat din casă suma de 126.090 lei. Transformarea şcoalelor comerciale Decizia ministerului instrucţiunii Cu Începerea viitorului an şcolar actualele şcoale comerciale de stat, se transformă după cum urmează: Şcoalele comerciale elementare pentru băeţi şi fete se transformă în gimnazii comerciale; Şcoalele comerciale superioare pentru băeţi şi fete se transformă în licee comerciale. Şcoalele comerciale pentru băeţi si fete cari conform prevederilor bugetului 19936-1937, au cursul elementar si superior, se transformă in licee comerciale. Cu începerea anului şcolar 1936-37, actualele şcoale comerciale elementare transformându-se in gimnazii comerciale, vor funcţiona şi cu cl. IV. Absolvenţii scoalelor comerciale elementare, cu trei clase, pentru a continua studiile in liceul comercial trebite în anul viitor şcolar să urmeze clasa IV-a a gimnaziului comercial. Absolvenţilor şcoalei comerciale elementare din anul şcolar 1935-36, cari nu doresc să urmeze studiile în liceul comercial li se va libera certificat de absolvire, conform dispoziţiilor în vigoare. Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi absolvenţilor şcoalei comerciale elementare, din anii şcolari trecuţi, cărora nu li s’a liberat până în prezent certficate de absolvire. Absolvenţii şcoalelor comerciale Superioare din anul şcolar 1935-36, ca şi absolvenţii din trecut ai acestor şcoale pentru a putea urma studiile în Învăţământul superior, vor trebui să depună în toamna acestui an examenul de bacalaureat comercial. Absolvenţilor acestor şcoale cari nu doresc să urmeze studii în învăţământul superior, li se va libera certificate de absolvire sau diplome, conform dispoziţiilor în vigoare. Examenul de diferenţă dela cursul seral la liceul comercial, admis prin art. 41 al. 4 din lege, se depune cu începere dela 1 Septembrie 1936, în condiţiunile şi la materiile ce se vor comunica la timp. întrunirea comitetului judeţean liberal din Vâlcea R. VÂLCEA. — In ziua de 23 Mai c. , a avut loc la R.Vâlcea o întrunire a delegaţiei permanente a organizaţiunii liberale. După o expunere amănunţită a situaţiei politice externe şi interne, d. N. Budurescu, care a prezidat adunarea a fixat împreună cu parlamentarii d-nii I. Nicolescu, Gogu Ştefănescu, Gr. Opran, Eugen Băcescu, prefectul judeţului şi d-nii C. Ştefănescu-Tică, primarul oraşului R.Vâlcea, M. Mihălescu, primarul oraşului Drăgăşani, G. Grigorescu, primar al oraşului Ocnele-Mari, N. Mărăcinescu, inspector şcolar, programul de lucrări pentru realizările de interes obştesc ce urmează a se împlini în acest an de activitate. S’au examinat problemele drumurilor, podurilor, clădirilor şcolare, localuri de primării şi judecătorii, dispensariii, etc. In urmă s’a ales delegaţii de 10 persoane cari urmează să reprezinte organizaţia de Vâlcea la congresul general al partidului şi care are următoarea componenţă: D. I. Nicolescu, senator, preşedinte de onoare al organizaţiei, M. Budurescu, preşedinte activ, deputat, fost subsecretar de stat, Gogu Ştefănescu, vice-preşedinte al organizaţiei, deputat, Gr. Opran, senator, M. Mihălescu, fost deputat, primar de Drăgăşani, N. Balotescu, fost deputat, Toma Rădulescu, fost deputat, Tică Ştefanescu, primar de R.-Vâlcea, Mitică Simion, fost primar de R.Vâlcea, preşedinte al Camerei de Comerţ şi George Davidescu, avocat. In după, amiaza aceleaşi zile d. N. Budurescu, a convocat la o consfătuire pe toţi medicii din localitate pe d. Tică Ştefănescu, primarul oraşului R.-Vâlcea şi Mitică Simion, preşedintele Camerei de Comerţ, în vederea unei acţiuni ce trebuie începută pentru înzestrarea spitalului judeţean I. G. Duca, complect refăcut. Camera Comunelor discută creditele pentru marină Viguroasa intervenţie a d-lui Winston Churchill LONDRA, 29. (Rador). — Camera Comunelor a continuat discuţia asupra creditelor suplimentare cerute de guvern pentru marină. Intr’o viguroasă intervenţie, a. Winston Churchill a protestat in contra faptului că pe baza tratatului naval încheiat în 1939 la Londra vor fi scufundate cinci cruciştorie. Oratorul a declarat că după opinia d-sale aceste vase pot să fie menţinute faţă de dispoziţiile clauzei de „salvgardare“ din tratatul naval de la 1930. . Lordul civil al Amiralitatei, d• Kenneth Lindsay, a vorbit ultimul arătând în numele guvernului britanic care sunt planurile întocmite pentru organizarea bazei navale de o perioadă agitată de criză, faptul se datoreşte şi influenţei nefericite a unor iniţiatori de „pedagogii” şi concepţii noui despre „educaţie”, a unor doritori să lanseze „formule”, să creeze „şcoală” să formeze „curente” mai curând decât să lucreze serios în slujba ştiinţei pedagogice”. D. Bărsănescu ia ca punct de plecare al studiului său pedagogia din jurul anului 1900, urmărind apoi desvoltarea ei până astăzi. Urmărim cu d-sa toate felurile de educaţie in cursul acestei lungi perioade, de la tipul pegogiei INDIVIDUALITĂŢII, adică a artei formării individualităţi umane (ecoul intelectualităţii franceze de după revoluţia din 1789) până la pedagogia de azi a educaţiei pe grupuri, colectivă, când individul e crescut mai mult numai pentru societate sau Stat (ca în Germania, Sovietele).... D. Bărsănescu ne dă nu numai caracteristicile tuturor pedagogiilor dar și biografiile interesante ale creatorilor lor. D-sa insistă mult asupra pe„Această bază navală, a spus d-sa, nu poate să constituie vre-o ameninţare oarecare faţă de vre-o putere străină, întrucât ea se înfiinţează numai pentru nevoile reale ale Marinei britanice“. Ocupându-se de chestiunea crucişetoarele, lordul civil al Amiralităţei a declarat că „Anglia prefera să respecte tratatele chiar dacă ar fi să fie socotită că are o politică învechită“. Camera Comunelor a respins cu 162 voturi, contra 95, amendamentul laburist prin care se cerea reducerea creditelor suplimentare. Prin respingerea amendamentului creditele suplimentare pentru marină au fost confirmate de Cameră. HB»a«asamimwh>HMii'iiii ■MiiiHHiam—uimwb dagogiei ştiinţifice de azi în opoziţie cu vechea pedagogie, aşa numită, filosofică. Sunt interesante definiţiile ce ne dă în treacăt despre omul de ştiinţă, despre filosof, şi despre înţelept, iar asupra oricărei chestiuni cu care vine în contact în studiul d-sale, se revarsă o lumină de clarificare (paginile 59, 60, 61). Pedagogia experimentală contemporană a lui Binet, Meulmann şi Lay îşi are rezervat in tratatul d-lui Bărsănescu, un capitol aparte. Contribuţia pedagogilor români (Rădulescu-Motru, Ghidionescu, Dumitrescu-Iaşi, Găvănescu) este iarăşi scoasă în relief. Tot astfel „Psyhotehnica” modernă şi pedologia sunt studiate în liniile lor generale. Dar recenzia noastră de azi ne-a luat prea mult din spaţiul de care dispunem, vom mai reveni asupra acestei admirabile cărţi într’un număr viitor, căci e prea interesant subiectul ei şi prea frumos tratatde autor. Doctorul Ygrec CÎTW MAGAZINUL Succesul unui artist român în Italia D. arhitect N. Lupu, diplomat al Academiei de arhitectură din Bucureşti şi fost membru al Şcoalei române din Roma, studiind ruinele unei clădiri romane din epoca lui August — clădire situată in apropiere de Roma şi cunoscută sub numele de „Villa Sette Bassi“, a prezentat intr-o expoziţie organizată la Şcoala română din Roma, toate releveurile acestor ruine romane precum şi un studiu de reconstituire al întregei construcţii. Studiul d-sale, bazat pe cercetări aprofundate , a atras atenţia specialiştilor din Roma. D. prof. Giglioli, directorul şi organizatorul „Mostrei Augustea” de la Roma, a cerut d-lui N. Lupu să execute pentru această importantă manifestaţie a romanităţii o machetă a intregei vile, aşa cum se prezintă reconstituită in desenurile sale. Macheta, executată de autor cu aceeaşi artă cu care prezentase şi releveurile în desen, a fost primită şi expusă la „Mostra Augustea“ şi s-a bucurat de elogioasele aprecieri ale specialiştilor şi ale presei. Notăm că unele ziare italiene — între care şi marele cotidian „Corriere della Sera“ — au reprodus această machetă, relevând lucrarea şi succesul arhitectului român. Apreciând această lucrare şi succesul obţinut în străinătate, Asociaţia academică „Vasile Pârvan“ a foştilor membri ai Şcoalei române din Roma, i-a deccernat premiul „Vasile Pârvan“ pe anul 1935-1936. Mirabeah, om al dragostei şi om de stat Editura „Cugetarea“ adaugă la răsunătoarele succese cu Marie Antoinette şi Maria Stuart încă o magistrală biografie romanţată- Mirabeau, om al dragostei şi om de stat. Titanul Revoluţiei Franceze, oratorul incomparabil, al cărui geniu a proiectat o strălucită lumină asupra Adunării Naţionale, a fost şi în dragoste un Hercule, al cărui vestite cuceriri au alimentat îndelung cronica galantă a Franţei din acea epocă. Copilăria, adolescenţa şi maturitatea, precum şi isprăvile amoroase ale lui Mirabeau, sunt povestite cu multă înţelegere şi cu farmec neîntrecut de d. Pierre Nezelot. Figura Titanului apare apoi, in toiul luptelor politice din anii 1789- 1790, cu relief şi intensitate, făcându-ne să retrăim acele vremuri de frământări sociale din care s-a născut o lume nouă. Uriaşa personalitate a lui Mirabeau se situiează pe primul plan şi urcă trepetele gloriei până la apoteoză. Repertoriul Teatrului Naţional VINERI 29: Generaţia de sacrificiu; SAMBATA 30 matineu: Un biet moşneag şi un doge; seara: Casa Hervey; DUMINICA 31: matineu: Conu Leonida faţă cu reacţiunea, şi O noapte furtunoasă, seara. Generaţia de sacrificiu. Sadismul adevărului Ultima care a d-lui Saşa Pană ■ se bucură de o elogioasă primire , din partea criticei literare. Publicul doritor să afle originile, evoluţia şi semnificaţia mişcărilor literare şi antiliterare din ultimele două decenii, precum și pe premergătorii lor, o cumpără cu tot acest interes ce-l comportă cartea. APEVERŐL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Ce să ascultăm la Radio! Sâmbătă 30 Mai BUCUREŞTI, ora 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Batalionului de Gardă a Palatului, dirijat de Egizzio Massini; Marş militar, de Schubert; Simfonia 4-a de Glazunow; Trei cântece populare englezeşti, de Percy Grainger; Divertisment rustic, de Savel Herceag. STRASBURG, ora 20.30. „Mireasa vândută.’’ operă de Smetana. (Transmisiune de la Teatrul Naţional din Praga). VIENA, ora 23.30. Recital de pian, executat de d-ra Stella Wang. Liszt, Liadow, Toch, Rochmaninov). PARIS, ora 0.15: Concert nocturn. Muzică simfonică. Mozart: „Don Juan” av.; Mendelsohn: Simfonie scoţiană; Albeniz: Malaguenna; Saint- Saens: Suită de orch.; Pieme: Balet: Brahms: Două dansuri ungare. Duminică 31 Mai BUCUREŞTI, ora 18: Meetingul internaţional de aviaţie. (Reportaj retransmis de pe Aeroportul Băneasa).21. TEATRE: „Marinarul Smirnnei”, un act radiofonic de M. Davidoglu. DISTRIBUŢIA: Agafi, Sorana Ţopa, Jean, Constantin Lungeanu, Tit, Vasile Lăzărescu, Barba Costa, Dem. Psatta. „Iluzii”, un act radiofonic de Eugen Petit. DISTRIBUŢIA: Lia, Lily Popovici; George, Emil Botta; Nicu, Anton Dumitrescu; fiul chelner, Al. Mitric; Al II-lea chelner, C. Antoniu; Regia tehnică, Haig Acterian; Regia artistică, Al. Lohan. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirijată de Alfred Alexandrescu şi C. C. Nottara. Solişti: Octav Arbore-Calmusky, d-na Lya Popp, Petre Ştefănescu- Goangă şi Em. Marinescu; Povestea Romei din „Tannhäuser” de Wagner (Octav Arbore-Calmusky); Actul II din „Samson şi Dalkila” de Saint-Saens d-na Lya Popp, Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Marinescu) ; Două arii din „Maeştrii cântăreţi” de Wagner (Octav Arbore- Calmusky). STUTTGART, ora 1: Muzică nocturnă. Coruri feminine. Mozart: Concert pentru cor şi orch. în mimajor;Cântec: Beethoven: Bagatelle; Weber: Concertino în mi bemol major pentru clarinet şi orch.; Schubert: Lied-uri; Coruri feminine; Schumann: Lied-uri; Haydn: Concert un do-major pentru oboi şi orch. VIENA, ora 20: Concert de lieduri. Rose Merker (sopr.) La pian: Fritz Kuba (Franz, Brahms, Grieg, Schillings, R. Strauss). Prima companie de „teatrul liric“ în România — companie de glorioasă amintire — a fost aceia a lui Aurel (Aron) Bobescu. Ea a luat fiinţă în anul 1892, la Craiova, şi avea ca protagonişti elemente de mare valoare, cum poate de atunci nu au mai fost laolaltă, la noi în ţară. Trupa lui Bobescu avea în frunte pe frumoasa primadonă Irina Vlădaia — care astăzi trăieşte retrasă la Piteşti, pe nu mai puţin frumoasa Adelina Odeseanu, această subretă astăzi proprietara unui hotel la New-York, pe Iosefina Găluşcă, dispărută nu de mult, pe Duena Fărcăşanu. Iar ca elemente bărbăteşti avea, ca tenori pe Băjenaru, pe Ghiţă Vasilescu, pe Raşianu şi pe Bobescu. Partea de comedie era susţinută de Nae Popescu, Tănăsescu, Anestin — celebrul trio, supranumit „trifoiul provocator de ilaritate“, plus nu mai puţin celebrul Ghiţă Alexandrescu. Orchestra— compusă în majoritate din executanţi cehi — era condusă când de Neuwirth, când de Krauss. Trupa aceasta şi-a început activiatea la Craiova, intreprinzând turnee în toată ţara şi chiar în ţinuturile robite, in Bucovina şi în Basarabia. Iată câteva cifre, poate nu lipsite de interes, în legătură cu veniturile şi cheltuelile unei trupe de teatru, acum patruzeci şi mai bine de ani. Reţeta cea mai mare pe care o realiza această trupă, cu un personal numeros, era de 400 lei. Sala se închiria cu zece lei pe seară; un executant din orchestră primea câte doi-doi cincizeci pe zi; luminatul (cu lumânări) costa cinci lei pe zi; încălzitul, trei lei, afişe mari, afişe mici şi biletele, adică tipăritul lor, opt lei pe zi. Trupa lui Aron Bobescu a fost prima formaţie de teatru românesc care a fost autorizată să dea spectacole în Basarabia şi chiar in Polonia rusească, jucând, cu mare succes la Moghilev, la Lodz şi in alte oraşe; de asemenea a trecut în Bulgaria, făcând scurte stagiuni la Rusciuk. Repertoriul era format din operetele: „Mascotta“, „Boccacio”, „Voevodul ţiganilor“, „Briganzii“, „Girofle - Girofla“, „Trebizonda“, „Mikado-ul“, „Perichella“, „Nitouche”, „Cloreta în concentrare“, iar ca operete româneşti orchestrate chiar de Bobescu, „Păunaşul Codrilor“ şi „Orfanul din Dorna“. Nimic despre Japonia A apărut şi s’a pus in vânzare ediţia I-a din volumul lui Neagu Rădulescu „Nimic despre Japonia“ care s’a bucurat de o excelentă primire din partea publicului cititor şi a criticei. Ediţia II-a din această carte a apărut cu un număr sporit de pagini cu un surplus de caricaturi originale. Cum „Nimic despre Japonia“ nu-i decât o viaţă romanţată a scriitorului român şi o cronică de humor a Bucureştiului, cartea este de-o acută actualitate, în această lună de sărbătorire a Capitalei şi a scriitorilor. Cititorii întâlnesc în pagini, ca eroi, pe cei mai de seamă scriitori ai noştri cu toate obiceiurile şi tabieturile lor. „Nimic despre Japonia“ e o frescă de humor şi sarcasm, care se cere citită. Pe lângă îndrăzneala şi humorul textului cartea premiată şi 100 de caricaturi semnate tot de autor. Cărţi-reviste Au apărut: La Société des Nations devant lei conflits internationaux et spécialement devant le conflit talo-ethiopien, de prof. N. Basilesco; Repertoriu de jurisprudenţa administrativă, an. IV nr. 17; Luminiţa, revista liceului C. F. R Focşani, an. V, nr. 7-8; Revista veterinară militară, an VII nr. 2; Izvoraşul, revistă de muzică şi artă naţională, an. XV, nr. 5; Vrerea, an. V, nr. 5; Muzică şi poezie, revista Filarmonicei, an. I, nr. 7; Luceafărul, revistă culturală , artistică, an. II nr. 5; Revista de drept comercial şi studii economice, an III, nr. 5; întrebuinţarea pânzelor de păianjeni Gospodinele care duc un războ crâncen in contra păianjenilor, distrugându-le pânzele ţesute prin colţuri, cunosc oare multiplele întrebuinţări ale acestor pânze? Astfel s’a încercat de mult intrebuinţarea lor la ţesătorie. Firele de păianjen pot fi comparate cu ace lea ale viermilor de mătase cu toate că sunt mult mai subţiri decât acestea. Istoria povesteşte că Alcidi d’Orbigny îşi confecţiona o perech de pantaloni din pânza păianjenilor ce trăesc în America şi pe care o purtă timp foarte îndelungat. Totuşi este greu de imaginat o industrie a pânzei de păianjen, deoaree ar trebui găsit mijlocul de a creşi fiecare individ intr’o celulă separată, doi păianjeni neputându-şi întâlni fără a-şi declara o luptă p viaţă şi pe moarte, dealtfel hrana lor fiind compusă din pradă vie, a fi greu de procurat. Un păianjen produce anual 250 metri de fir, când un vierme de mătase —■ considerând aceiaşi grosime de fir - produce 650 metri anual. Aceste cifre ne arată că pentru producere unui kgr. de mătase este necesa lucrul a 7200 viermi de mătase sau 44.000 păianjeni. Dar pânza de păianjen ar nu putea avea şi alte întrebuinţări. Din ea se făceau altă dată cataplasm aplicate contra isteriei, iar prin distilare se obţinea un lichid recomandat contra atacurilor de apo plexie; aceste remedii sunt astă părăsite pentru a le întrebuinţa timpul din urmă cu oarecare succes în anumite cazuri de febră şi în special pentru oprirea hemoragiilore la 1894, trupa de operete a lui Aron Bobescu a plecat la Cernăuţi, oraş care trăia sub influenţa Vienei cu un public extrem de pretenţios, în ceea ce priveşte teatrul şi în special opereta. Publicul bucovinean, de toate „originile“ a fost entusiasmat de reprezentaţiile actorilor români, iar un critic muzical cu „priză“ la public a scris la Viena celebrului Girardi . ..Dragă Girardi, vino la Cernăuţi să vezi un lucru miraculos: să vezi cum ignoranţii de Valahi ştiu să joace opereta“. Girardi a venit la Cernăuţi să vadă miracolul. A rămas încântat, a felicitat pe actori, pe unii i-a pupat şi a invitat trupa la Karltheater, el oferindu-se să facă pe impresarul. Dar, nu se ştie din ce motive, actorii români n’au răspuns invitaţiei marelui actor, fost — după cum se ştie — potcovar la Graz dar care pe urmă şi-a câştigat o popularitate poate neîntrecută de alt actori vienez. Multe s’au schimbat de atunci. Despre Irina Vlădaia şi Odeseanca nu se mai aude astăzi nimic deşi când ele jucau — la „Dacia” — pe strada Carol — sau la „Mitică Georgescu” — pe Câmpineanu lângă Teatrul Naţional — şirul de trăsuri şi cupeuri era nesfârşit. In loc de In ceea ce priveşte lucrările... sau în ceea ce priveşte studiile..., unii zic astăzi în ceea ce pri- vesc, din cauză că lucrările, studiile sunt la plural. Dar subiectul lui priveşte nu e lucrările, nici studiile, ci ceea ce, care e totdeauna la singular. O greşală asemănătoare fac aceia care zic Ce-s cu lucrurile astea? Subiecul lui sunt este ce, care e la singular, deci trebue ce e cu lucrurile astea? GH. REYIGA Expoziţii Costel loanid: Expoziţie de caricaturi chromo-sculpturi,sala Bulevard vis-a-vis de Cercul Militar, 17— 31 Mai, orele 9—24. * . Expoziţia pictorului G. Lazăr din str. Brezoianu 23 se închide la 31 cor. Persoanele care au reţinut tablouri sunt rugate a şi le ridica. „Schiţe“ de N. M. Condiescu In „Biblioteca pentru toţi“, a apărut volumul de „Schiţe" al d-lui N. M. Condiescu, ca un graţios adaos şi valoroasă complectară la opera acestui puternic prozator care a dat la iveală „însemnările lui Safirim” şi „Peste mări şi ţări” — acestea două în editură „Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“. Cartea aduce un mănunchiu de schiţe şi nuvele unitare in varietatea lor şi foarte expresive in bogăţia omenescului pe care-l închid. O paletă surprinzător de vie, un stil de cea mai nobilă factură clasică, sunt insuşirile cele mai evidente ale autorului acestor „Schiţe“ care îmbogăţesc literatura noastră cu câteva bucăţi de antologie. Lectură de susţinut interes, de la cea dintâi până la cea din urmă pagină, „Schiţe“ de N. M. Condiescu vor cunoaşte desigur un larg şi răsunător succes în marea massă a cetitorilor, cucerind totdeodată sufragiile cele mai categorice ale criticei noastre literare. începuturi edilitare: 1830—1832 A apărut zilele acestea o interesantă contribuţie la cunoaşterea trecutului Bucureştilor. E vorba de „începuturi edilitare”, volum semnat de d-nii Emil şi Ion Vârtosu şi Horia Oprescu. Cartea cuprinde reproducerea documentelor referitoare la măsurile edilitare luate pentru Bucureşti in anii 1830- 1832. Conţinând, un material de o covârşitoare bogăţie şi importanţă „începuturi edilitare” proectează o lumină puternică asupra vieţii oraşului nostru. Apărută in condiţii grafice excepţionale, cartea aceasta este cea mai bună călăuză in drumurile trecutului Bucureştilor. „Societatea artiştilor plastici“ Artiştii pictori şi sculptori români s’au constituit intr’o asociaţie profesională, sub denumirea de „Socie-tatea artiştilor plastici”. Având loc prima adunare gene- rala extraordinară, s’a ales, prin majoritate de voturi următorul comitet: A Verona, G. Petraşcu, K . Loghi, Şt. Popescu, O. Spaethe, C . Themelli, C. Ressu, M. Bunescu, Fr . Sirato, E. Stoenescu, I. Steriade , Iser, I. Jalea, I. T. Sion, C. Medrea, O. Han, V. Popescu, Gh. Nichita, T . Soroceanu şi P. Anastasescu. Conferinţa d-lui prof. Iorga D. prof. N. Iorga va vorbi Vineri 5 Iunie 1936, ora 9 seara, in localul teatrului „Ligii Culturale” din b-dul Schitul Măgureanu No. 1, în ciclul de conferinţe organizate de „Liga Cultuală” despre: „Mama lui Mihai Viteazul“. Preţul locurilor: Fotoliu lei 20, Stal lei 10 şi Balcan lei 5. Ca urmare a conferinţei, Duminică 7 Iunie 1936 se va face o excursie la Mănăstirea Cozia, jud. Vâlcea sub conducerea d-lui profesor N. Iorga, înscrierile la „Liga Culturală“ b-dul Schitul Măgureanu 1. Expoziţiile de la „Ihasefer*“ Librăria de artă „Hasefer” anunţă ultimele zile ale interesantei expoziţii de aquarele a d-nei Lucia Rechenberg, rugând persoanele care au reţinut lucrări să treacă spre a şi le ridica. Expoziţia mai poate fi vizitată în zilele de Joi, Vineri şi Sâmbătă. Duminică 31 Mai, orele 11 dimineaţa va avea loc în sala din str. Eugen Carada vernisajul expoziţiei d-nei Magdalena Rădulescu, a cărei expoziţie din Paris a avut răsunet. Conferinţe în „Săptămâna copilului“ Societatea „Principele Mircea“ organizează următoarele conferinţe în cadrul „Săptămânei Copilului,: Vineri 29 Mai a. c. ora 6 d. a. la Fundaţia Carol I. D. dr. S. Odăgescu despre „Ocrotirea mamei şi a copilului”. D. Ion Pillat va citi versuri. Pr. prof. Fl. Gâldău „Copilul in familia modernă”. Prof. N. N. Creţu „Problema cea mare: Orientarea tineretului”. Sâmbătă 30 Mai a. c. ora 6 d. a. la Ateneul Român. D. prof. dr. Rainer „Ereditatea şi educaţia”. D. Popescu Tudor „Drepturile copilului”. D. prof. S. Mehedinţi „Concluziuni asupra problemei creşterii tineretului”. Intrarea liberă. Ceva despre măgar Ştiţi oare că măgarul, acest animal umil şi dispreţuit, şi căruia poetul Francis Jammes i-a închinat un mişcător omagiu în poemele sale, este unul din animalele cele mai folositoare omului? Din pielea lui suplă şi rezistentă se fabrică ghete, hamuri, şi tot felul de tobe mari şi mici. Dar cali- t tăţile sale muzicale nu se opresc numai aci. Tibia se furnizează un excelent material pentru fabricarea clarinetului. Laptele de măgăriţă, prin compoziţia sa chimică, se apropie de acel de femee; fiind foarte dulce poate fi întrebuinţat ca fortifiant , mai ales în bolile căilor respiratorii Carnea de măgar formează un aliment de prim ordin, pe nedrept ignorată. Gustul acestei, cărnî este intermediar între aceea de vacă ş de căprioară sălbatecă. Mâncăruri! preparate din această, carne au fost din totdeauna foarte apreciate şi printre oamenii iluştri, Mecen, şi regele Franţei Francisc I le acordau predilecţia, lor. Discreditul actual al cărnei di măgar vine din faptul că animalelr destinate tăerei" erau îndeobşte bătrâne şi slabe, pe când carnea provenind dela măgarii tineri şi graş ■ le de o savoare excelentă. Conferinţa I D-nii D. I. Suchianu, Petru Manoliu şi Ştefan Ron conferenţiaz Sâmbătă 30 Mai, ora 7 seara la sat . Dalles despre: filmul american, filmul european şi Charlie Chaplin Problemele cinematografului vor fi desbătute de cei trei conferenţia cu amploare şi documentat, constituind, prin aceasta, prima manife ■stare a genului la noi. VI ** * Sâmbătă 30 Mai 1936, orele seara, în localul teatrului „Ligii Culturale” din b-dul Schitul Magrreanu No. 1, în ciclul de şezători organizate de „Liga culturală” v „ vorbi: d. N. N. Lenguceanu, avoca , fost secretar general al ministerului de justiţie, despre: „Politica gem raid Europeană“. Lam 1 Pe înaltele platouri ale Peruli ‘ se poate întâlni adesea un anim, aparţinând speciei cămilei fără cocoaşe şi a cărui denumire — lamaa evocă pe aceea a preoţilor budis la Mongoli şi la Tibetani. Cu toate că e de statură scundă — un metru înălţime — acest an a mai posedă o forţă şi o supleţă din cele mai remarcabile. a Domesticit, este întrebuinţat , special la transportul barelor de argint. Lama poartă cu uşurinţ greutăţi de 40—70 kgr, şi umblet său este atât de echilibrat încât pevara pe care o duce în spinare fără a fi legată — nu cade niciiodată. a Din când in când i se pare c‘ auzi chemarea fraţilor săi din l ’bertate, atunci fuge printre stări . Pentru a nu fi pierdută preţioasa încărcătură locuitorii sunt obliga - să împuşte lama de departe. Numai masculii sunt întrebuinţa ' ca animale de transport. Lâna lor constitue o sursă de venituri foarte importantă. Lama pri a duce la fiecare tunsoare 6—8 kg 0 de lângă. Carnea lor este comestibilă şi i . un bust excelent. O expoziţie suprn 1realistă I O expoziţie de obiecte,e deschi . I până la finele lunii, la Paris, în galeriile Charles Raton. Numeroşii epozanţi prezintă obiecte din toate regnurile animale, vegetale şi fenerale, obiecte perturbate (găsi după erupţia unui vulcan), obiec găsite, obiecte interpretate funestii oceanice, obiecte portative). Numeroase măşti eschimose, capse, mumlîiate. Picasso expune un tulburător „pahar de absint”, pe iân alte „naturi moarte şi figuri”. Catriogul expoziţiei este prefaţat e, André Breton, promotorul acesta, expoziţii care stârneşte senzaţie !, discuţii intre oamenii de artă. INFORMATION! Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: în ziua de 29 Mai 1836, Majestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri, D. N. Titulescu, ministrul Afacerilor Străine. La dejun M. Sa Regele a avut invitaţi pe: d. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de miniştri. După amiază M. S. Regele a primit in audienţă pe: D. V. Vâlcovici, fost ministru. D. Radu N. Mandrea, preşedintele Casei Naţionale de Economii. D. Antoine de St. Exupary. D. inginer N. Garanţii, subsecretar de Stat al Aerului. Astăzi la prânz, încetează cursurile tuturor gimnaziilor şi liceelor din ţară. Autorizările de plăţi prin compensaţii au avut ieri următoarele prime: Pentru compensaţiile cu mărfuri din listele A şi B, s’au plătit prime variind între 89—82 la sută. La importurile de mărfuri în extra cotă s’a plătit o primă de 115— 117 la sută. Pentru plata de arierate, în orice ţară, prima a fost de 105—103 la sută. Arierate financiare 115—117 la sută. Pentru plăţi de arierate, financiare şi comerciale ce trebuesc efectuate în Anglia, cursul lirei sterline a fost de 915—930 lei. Intrunindu-se ori secţiunile Unite ale înaltei Curţi de Conturi, s’au făcut propunerile pentru înaintările ce urmează să se facă în Corpul Referendarilor acestei Curţi, astfel: Dela gradul de referendar cl. III la clasa II-a, d-nii D. Stăncescu, Al. Popescu, G. Donoiu şi Laurenţiu Grigorescu, şi de la gradul de referendar stagiar la referendar cl. IlI-a d-nii: P. Coca, I. Negoescu, C. Theodorini, G. M. Ghiţă, I. A. Popovici, Iosif Cocea, G. Şovăilă, P. Hristodorescu, G. M. Ionescu şi Virgil Pasere. Epava cargobotului „Dobrogea,” a fost vândută ca fier vechi întreprinderii „Reşiţa” pentru suma de 1.300.000 lei. O mare cantitate de portocale aduse din Grevit la Constanţa, alterându-se din pricina înârzierii formalităţilor vamale, a fost aruncată în mare. Săteanul Alexandra Ieremia din comuna Giuleşti, judeţul Vâlcea, fiind în ceartă cu consăteanul său Ion Mustaţă s-a răzbunat asupra acestuia, omorându-i soţia. Asociaţia, foştilor deputaţi ai „Sfatului Ţării” organizează sărbătorirea d-lui I. Pelivan preşedintele asociaţiei, care împlineşte 60 de ani şi peste 35 de ani de activitate pe tărâm naţional. Serbarea va avea loc in ziua de 1 Iunie în palatul „Sfatului Ţării”. La cariera de var din Tiucova, judeţul Severin, s’a produs un accident mortal. Muncitorul Mânduţ Trandafir a fost omorât de o piatră de 15 kilograme care s’a prăvălit peste el. -—.— in‹ ■ ia‡»------— Pentru automobiliştii cari trec prin Elveţia BERNA, 29 (Rador)—Cu începere de la 30 Mai 1936 şi până la sfârşitul anului, permisele naţionale de ercuţie şi conducere vor fi suficiente pentru automobilele destinate transportului persoanelor (motociclete, automobile de turism, taxiuri, automobile închiriate şi altocare) precum şi pentru cei cari le conduc, provenind din statele cari participă la convenţia internaţională din 24 Aprilie 1926, referitoare la circulaţia automobilelor, cum şi cele provenind din Statele Unite şi Canada. Astfel, cu începere de la 30 Mai, automobiliştii străini cari intră în Elveţia cu un automobil imatriculat în orice stat european, în orice stat semnatar al convenţiei internaţiona■ le şi în Statele Unite sau Canada, nu vor mai avea nevoe de permise in■ ternaţionale pentru automobil şi conducătorului. Vehiculul va trebui să aibă însă plăcile de control naţionale şi semnul distinctiv al na- ţionalităţii. (Pentru Statele Unite U. S. iar pentru Canada C. A.). i e şi II LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTA Ziduri de carton Prima companie de operetă TOAN MASSOFF Puţină gramatică D-na IRINA VLADOAIE Luni ! Iunie 1936 -------------------------------------------Sentinţa într’un important proces la Varşovia 1 VARŞOVIA, 29 (Rador). — Agenţia Pat transmite: ). Tribunalul a dat dreptate primă- sentinţa în procesul intentat de priimăria oraşului împotriva Societăţii de electricitate din Varşovia, în ca■re capitalul francez este în majoritate şi care exploatează reţeaua electrică din capitală. Se ştie că la cererea primăriei, Societatea de electricitate a fost pusă sub sechestru, Tribunalul a dat dreptate primă- t1riei, hotărind rezilierea contractului din vina Societății și recunoscând comunei proprietatea tuturor bunurilor mobile si imobile ale Societății. —■—» »iw»." --— ILEIBU ARONOVICI I foileton de : VICTOR EFTIMIIî " în uiltimul număr al superbei publiccatii liniare mini 169 pagini în trei culori la heliogravură 25 Lei.