Adevěrul, iulie 1936 (Anul 50, nr. 16083-16108)

1936-07-02 / nr. 16083

Pagina 2-a Congresul Agru­lui la Oraviţa Guvântărie.­Motîinirea votată ORAVIŢA, 29. — Azi la orele . 8 di­mineaţa episcopul Nicolesco­ a a­­sistat la liturghia pontificală cu predică arhierească,­oficiată la bise­rica greco-catolică.­­ La orele 11,30 a­­fost deschisă­­şe­dinţa festivă a congresului, ce­ s’a ţinut în sala­ teatrului în prezenţa episcopului dr. Carabaşiu primarul oraşului, Bârlovan,­ subprefectul ju­deţului, col. Constantinescu, coman­dantul garnizoanei, dr. V. Bârle preşedintele diecezei Agrului. dr. Bolboacă preşedintele local al Agru­­lui, dr. Ratz, secretar general diece­­san, d-na Olga Vicas,­­preşedinta Reuniunii femeilor­ greco-catolice din Arad, d-na Mengyuca, preşedin­ta Reuniunii femeilor ortodoxe din localitate, d-ra Z. Munteanu,,secre­tara generală, a­­Re­uniuin­ii femeilor greco-unite din Arad, dr. Fodor preşedintele Agrulţ­i Timişoara, dr. Vasile Marcus-Timişoara, dr. Gor­­nean, fost prefect, preşedintele foru­lui local, senator, protoereul Mustaj protoereul Eng.lţe,lbx.schi Rusnur, preşedintele local- soc. „Astra”, prof. Moga do la liceul Dragalina, Donciu Hatzeg, ing. Borda preşed­intele Agru­lui-Reşiţa, canonici dr. Brâm­­­zău ,Enea Zugravu­, Bléj­án, protopo­pii Stoyea şi Sas, clerul Caraşan greco-catolic şi un impozant număr de participanţi din toate straturile sociale. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI D. BÂRZŢIA deschide jrediniţa" al­intând prezenţa ■ eAdelepţei/said' şi relevă, că biserica, ortodoxă partici­pă la manifestaţia de* azi, ceeace a­­testă Agrudul nobilele.; intenţiuni, platforma comună în .lupta, pentru aceleaşi idealuri, într'o perfectă ar­monie sufletească. , ■ , 4'­ . ,, DR. BOLBOCA arată lupta dusă d­ealungul veacurilor de românii până la înfăptuirea năzuinţelor na­ţionale, câtuşi cea a timpurilor noa­stre de sub dontnia regelui Carrel TI­­(Sala ovaţionează'îndelung pe suve­ran). Reaminteşte apoi de preceptul Foerteri, mulţumeşte­ participanţi­lor. V ’ . .. : V V '■ ' - -Protoereul MUŞTE,­­ senator,­­ ..ex­plică .prezenţă Sa, şi­ spune că vede în efortul ambelor biserici ci lupta ce duce '.pentru biserică şi neam« Protoereul ENGELBItKITHT cere ca activitatea Agru­lui să cuprindă şi reuniunile catolice. I). dr. CORÎJEANU face., urări, ca acţiunea com­una. 'a «Pârului* şi*a Agriu­lui să întărească vitalitatea şi să cristalizeze rezistentă neamului. D. dr. CARABASIU aduce salutul oraşului, acestui prim congres al Agru­lui în acest oraş şi^ doreşte realizarea su­cc.eS.ului urmărit. spre binele neamului. , ■ . . I). BORLOVAN urează Agru­lui spor la muncă pentru îndeplinirea misiunei. . I ..... ’ Di ’ cor CONSTANTiNESCU citrea­­ză versetul evanghelic: „Gel, ce. sae-_ .mănă in lacrim­i biieHiji va' eglege”, I făcând aluzii la suferinţele neamu­lui . îndurate, pentru realizarea j­­§ddulUfMir ‘n'dtioTmlei' ' * 1 ‘ D-NA OLGA. VICAS, arată cum Jrreuniunea femeilor »• secondat A-' ,gi a-ul, această ramură a stejarului , catolic,, spre desăvârșirea telului u» '.mărit: îngrijirea, bisericilor, a copii­­, lei*, mâniai*, redresarea rhorălâ a fe­­meei și ,lupta, pe ..carp., această, reuni?, ' tine o duce cotitra divorţului, concu­­­­binajului -şi -a - d­esfrâului, pentru a­­■ sistenţa socială ca şi pentru comple­­.. xul . dezideratelor înscrise de Agru de care aparţine reuniunea şi pe al , cărui steag stă scrisă deviza: „Pa­pali­­satti pax .et.bobum”. D-NA MANGYUCA face urări­­ pentru ' reuşita efortuii­or 'biserîce­­lor surori spre bingle, nea­m­ului. D. PROF. RUSMIR aminteşte că , în 1861 ,.Şaguna formează trinitatea , si.ib egida căreia s’a­ desfăşurat lup­­­ţele pentru existenţa naţională: bi­­­­serica, şcoala şi societatea Astra. A­­ceastă societate culturală s’a bucuu­rat de protecţia­ tuturor ti­purilor bi­sericeşti ale“ambelor Biserici, iar as­tăzi de atenţiunea excelenţei sale e­­piscopul Nicbrescu.P­r. prof. MOGA insistă asupra curentelor materialiste din şcoală care­ sunt­­în dauna religiei şi în be­neficiul ştiinţelor pozitive. Cere re­întoarcerea la­ biserică pentru a i se­ curma starea de azi care­ desbinân­­du-ne ne duce la pieire. EPISCOPUL NICULESCU , face un sugestiv, expozeu asupra­ stării de­ pasivitate a românului, şi crede că resursele energetice ale neamului no­stru vor fi acţionate de noua trini­­te a Forului, Agru­lui şi Astrei. Suc­cint trece in revista congresele Agr­ului ţinute in diverse oraşe,, din Ar­deal in u­ltimii­­şase ani şi­ care în­seamnă tot atâtea etape glorioase pentru cucerirea idealului, creştin, ■Mulţumeşte fiecărui reprezentant în parte‘pentru participarea la 'acest congres și te­rmină închinând Agr­ului urarea: „Vivat, crescat, flore'âi”. RĂSPUNSUL AGRU­LUI D. Dr. RATZ din partea secreta- ratului general al Agru­lui şi 'd-ra Munteanu din partea‘secretariatuului, reuniunii femeilor greco-catolice1 fac succesiv dările de, seama enume­rând activitatea pe toate tărâmurile statutare ale asociaţiilor respective, a ajutoarelor material Rii împărţite şi a operelor realizate. Diupă­­ care se dau cuvenitele descărcări de gestiunea­­comitetelor respective. D. Dr. STOIAN, vicepreşedintele Agr­­ ului local îşi desvoltă conferin­ţa anunţată în cad­rul acestui con­gress­­.Robul bisericii greco-unite în deşteptarea semimentului naţional”, desfăşurând înaintea auditoriului pas c­u pas tot, trecutul­­neamului no­stru. • Enumeră figurile reprezenta­tive româneşti ale acestei biserici şi con­châld­ asupra­­ aprecierii rolululu­i jucat de această biserică In lupta naţionalăî* dând citire unor pasagii din I. C. Bpătrariu,­­Mihail Emin­es­­cu, Obedenăru, Titu Maiorescu, A­­li­x. Lapedatu actual ministru al culpelor, Paulescu,­ Sextil Puşcariu, cât şi a adresei­­de învesire a­­ primu­lui mitropolit unit cetită de­­Suve­ran, pe atunci principe moştenitor. Din încheere cere adunării aduce­rea în ţară a rămăşiţelor lui Ino­­cenţiu. MicU Klein, marele episcop român unit, ce se odihneşte pe plan­iunie romane. " Se dă apoi cetire telegramelor prpi care ţşi scuză absenţa IL.dr­.Va­ler Pop, ministrul justiţiei şi­ preşe­dinte general al. Agru-unii." a d-lui Rabrioid Galstan şi Bard­os-Timi­­şoara. . . • Se trimit telegrame nunciaturii apostolice Bucureşti prin care se ce­re binecuvântarea sanctităţii sale. Papa, suveranului pe care îl asigură de calde sentimente şi o urează domnie glorioasă, d-lui Vaier Pop,­­ministrul­­justiţiei şi d-lui Lapedatu, ministrul cultelor."" Moţiunea votată insistă asupra in­feriorităţii în care se găsește in Stat această biserică, readucerea orelor de religie­ în cursul superior al li­­ceuluî, addcB^eâ'in ța­ră a;'r&m8#| Ae.U|r. epiâsppuldi Klein. ... Kongresul s’a • tneheiat la orgș 14,30, , T' Se intere nouă batalioane din Africa ROPdA, 20­­Radon. — Primele trupe ce se întorc din Africa Orien­tală vor sosi la Roma în ziua de 2 Iulie. • a •• •*. .­­. In această zi vor sosi doua bata­lioane, Curtatone si Montam­ara for­mate de studenţi voluntari. Cele două batalioane au luptat pe fron­tul Somaliei. Batalioanele vor fi primite cu o deosebită solemnitate. La intrarea în Roma a trupelor va asista și d. Mussolini care va primi defilarea. Ministerul de interne dat in judecată de Blocul democratic Se ştie că acum câteva luni se­diile Blocului democratic au fost, în chip abuziv sigilate de către auto­rităţi, această organizaţie democra­tică activa legal şi în baza­ unui pro­gram .­cunoscut de toată lumea. Irt legătură cu acest abuz, comi­tetul central al Blocului Democratc a aăîiânat în judecată ministerul de interne, termenul procesului ,fiind fixat la 2 Iulie a. c. . In chestia sigilării, g. av. Ath. Jo­ja,­­secretarul general al Blocului■ democratic, da următoarele lămu­riri: închiderea și­­sigilarea sediilor Blo­­cului democratic n’a constituit­­ o surpriză pentru militanţii noştri. Din urma participării active în unele a­­legeri din ultima vreme era­ limpede că guvernul Tătărescu-Inculeţ va încerca dizolvarea organizaţiei noa­­­­stre. Această intenţiune a guvernu­lui noi am denunţat­-o într-o rezo­luţie apărute în „Dimineaţa” acum, câteva luni şi am dedus-o din ati­tudinea constant fascizantă a gu­vernului.'­ Frontul Popular e instrumentul politic în stare să răstoarne planu­rile­ sinistre ale reacţiunii în vede­rea introducerii dictaturii fasciste în România; or Blocul democratic e agentul activ,­­motorul acţiunii de constituire a Frontului popular “"în România. Guvernul Tătărescu-Incu­­leţ, trebuia să lovească, în primul rând, în Bloc, pentru a preîntâmpi­na Frontul popular. ..*a • Evenimentele au confirmat pre­viziunile noastre­, însă lovitura dată .Blocului a rămas fără efect în vânt, fiindcă Blocul democratic a conti­nuat să trăiască şi să crească, în ciuda abuzului administrativ. Lovi­tura dată Blocului înseamnă însă prefaţă­ prigoanei împotriva celor­lalte organizaţii democratice şi pre­gătirea unui nou atac fascist, care s’a produs, zilele acestea, în chip de aventură, prin arderea gazetelor democratice, terorizarea străzii, a­­­tacul la­­Casa Poporului, schingiuiri­le dela „Casa Albastră” şi închide­­rea sediilor organizaţiilor democra­tice. Convinşi, de dreptatea cauzei noa­stre şi din punct de vedere juridic, ne-am adresat Contenciosului admi­nistrativ, cerându-i să desfiinţeze abuzul administrativ şi să restabi­­lească legalitatea. In Uráli se pregăteşte o explozie formidabilă Se încearcă desvelir­ea unui strat de ţiţeiu MOSCOVĂ, 29. (tfador), în reforimea Celiflbchisk din Urál­,, se­ pregăteşte o for­midabilă explozie: au fost adunate peste 2000 tone explozibile, menite să­ de­plaseze peste GOOO metri cubi de pământ, şi­ să adu­că la lumina zilei un strat bogat de ţiţei. Stratul de ţiţei va putea fi astfel exploatat direct şi va permite in acelaş timp la 22 de­ geologi ai Academiei de Ştiinţe din Moscova să studieze sub­­­­solul regiunii. 1 ,--------------■ » ----------- i­ Corabie estoniană lovită­­ de un vapor TALLINN. 29 (Rador). — O cora­l­bie estoniană a fost ciocnită, pe ceaţă deasă, de im vapor necunos­cut, care fără să se preocupe de si­tuaţia gravă a corăbiei, a dispărut in largul mării Baltice. Corabia ameninţând să se scu­funde a cerut­­ grabnice ajutoare, care i-au fost trimise din Tallinn. VD:E VÉRÜL Ziduri de cartonCe să ascultăm la Radio * A murit Costescu !­a Teatrul Naţional fâlfâie dra­pelul negru. A­ murit actorul Costică Costescu. Sunt convins că aproape toţi cei ca‘rim­işi,vor arunca ochii pe aceste rânduri, se vor întreba: „da cine a fost Costescu?“ Şi nici nu e de mi­rare. Nu numai pentru că omul care iese din activitate este imediat ui­tat, dar pentru că, în speţă, pleca­tul dintre cei vii, s’a ostenit şi a is­­butit pe deplin, să rămâie cât mai in­ umbră, chiar când juca roluri de mâna­ întâia pe scena Teatrului Na­ţional.­­ Costescu­­ a fost tipul inadaptabi­lului,­­ prin excelenţă. Făcând parte din generaţia lui Nottara, Iancu Petrescu şi Paul Gusty, a fost ceea de se numeşte, un actor de prestan­ţă, un actor „de haină neagră“. Frumos, distins, cu gesturi măsura­te, puţin cam pedant, Costescu stră­lucea de câte ori apărea un frac sau în jachetă, cum se­­spune „umplea scena“. Poate cam sforăitor in in­terpretările lui grandi­locvente—ur­me de la maestrul său Ştefan Vel­­iescu sau de la Mihail Pascaly — la rândul lor aceştia influenţaţi de şcoala italienească — Costescu a fost un pion important in teatrul românesc, în prima lui fază de des­­'■oltare. Cum am plus, a fost un inadap­tabil. Scos la pensie, nu s’a întris­tat ca mai toţi actorii puşi în a­­ceastă situaţie. Dimpotrivă, par’că atâta ar îi aşteptat. S’a retras, din mediul gălăgios al teatrului, la... Drăgăşani, unde ani de zile a fost profesor particular de limba fran­ceză, îmi închipui scena: un bărbat distins, arămiu, demodat dar corect îmbrăcat, străbătând străzile târ­gului, pentru a preda limba lui Vol­taire — pe care o stăpânea de mi­nune — copiilor oamenilor mai în­stăriţi. .­­ ■ Şi am credinţa că aci în târguşo­­rul retras, Costescu.—omul care îm­pingea simţul de demnitate atât de departe încât la Iaşi, pe timpul re­fugiului, a­­dormit o .iarnă, întreagă fără foc, numai pentru a nu... cerşi lemne­­r­.cum spun, Costescu tre­buie să se, fi .simţit fericit, purtân­­du-şi sărăcia cu... morgă, şi departe ije orice vâlfcoare. , ,, ", 1 . Const. Costescu lase, o fhreâ, pe d-na. Michaela Coptesotu.» măritată de un an cu un francez, secretar de legație la Moscova. )­­ • Cu el dispare ,,bânufec­e c%^ tre­buie să se fi apropiat de optzeci de ani — ultimul actor din vechea­ ge­nerație. . ■ p ,. „Acuma, teatrul- românesc- nu e slujit decât de tineri. • „Dumnezeu să-l odihnească..­pe'.o­­mul distins,- Gare- toată viața- lui s’a făcut­ cuiva vreun râm ” • IGAN MASSOFF ' Concerte la Radio Tenorul Mircea Confort va' câ’nta la „Radio“ mâine Marți 30 Iunie' la orele 21 seara. Serenada, Vrrtbra] O singură data de Cornis, Pescărit­ din Pusilleco de­ Tagliafferi şi Asta-i sea­ra de pe urmă­ de Kîriac. Cărţi-Reviste „Vremea” de Duminică 28 Iunie, are un sumar: C' -■ . Stânga legalitară­­şi Dreapta revolu­ţionară, de N. Davidescu. Va isbuti Directoratul marilor puteri, de C Mi­­ciora; Eliberarea­, noastră naţională, de C. A. Donescu; inconsecvenţele de­mocraţiei de N. C. Angelescu; Armata in serviciul străzii, de G.­ Delatu­rtu­­caia; Leon Degrelle, de Petru Comar­­nescu; C. K. Chesterton, de Mircea Eliade; Familia „Filipaşcu”, nuvelă inedită de Alice Gabrielescu.­­ Pe copertă,. ..Compensaţii” un suge­stiv desen ,de Ion Anestin, . " ’ , V-' , R* ",R­, ’ ,C. .. A ap­ăru­t caetul nou al revistei „Meridian“, publicat de­­.. Tibariu Iliescu. ”. . / .. . " Marţi 30 Iunie BUCUREŞTI, ora 11:35, Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ion Nonna öt eseu: Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Procesiune noc­turnă-poem simfonic de Henri Rabaul; Concert­ în sim, bemol minor de Ceaikows­ky (pian: D-ra Uly Wechsler Oradea). 22.45. Continuarea concertului sim­fonic: Simfonia I-a în mi bemol ma­jor de­­George Enescu. PRAGA, ora ,acnula”, operă in trei acte de Janacek. STUTTGART, ora 23.40: Concert vioară, pian Dvorak: Sonatină pentru vioară și pian; Chopin: Scherzo în do diez minor. 1: Muzică nocturnă. Mo­zart: Quartet de coarde în mi-minor; Schubert: Quartet de coarde­re-major. DROITWICH, ora 22.30: „Flautul fern­ecat”, operă de Mozart.­­ MOSCOVA, ora 17.30: Concert de muzică populară rusească. Miercuri, 1 Iulie BUCUREȘTI, ora 21.25: Muzică de cameră. Quartetul Th­eodorescu ;Al. Theodorescu-vioara l-a; Ion Jelescu­­vioara II-a; L. Mendelsohn-violă şi J. Thaier-Violoncel); Quartet în sol minor de Grieg. 22.10: Concert vocal; D-ra Alice Nicolaescu; Aria Ma­riet­ei din „Ora­şul mort” de Korngold; Villanella de Dell ’Aqu­a; Aria Leonorei din ,,Pu­terea destinului” de Verdi; Ca­vatina din „Pescuitorii de Perle” de Bizet. : FRAGA, ora 22: Concert simfonic cu filarmonica cehă. Dirij. Jeremias, Haydn: Confecft in re pentru vio­loncel şi orch.: Kitti: Simfonia în mi­leniol-major. STUTTGART, ora 20.45: Elly Ney și Yuartetul Max Strub execută o­­pere de Beethoven. Trio în si­ma­­,jor op.­ S7. Sonata pentru pian op. 1 57 (Appassionata); Quartet de coar­­­­de în- nil-bémol-major op. 127.­­ VARŞOVIA, ora 22: Audiţie din ciclul Candidaţii la concursul inter­­naţional din operele lui Chopin. (Dou­ă étude, nocturnă, Baladă, trei mazurci); 22.30: flaut chinez sim­fonie şi muzica de cameră de E. Tocii pentru sopran, instrumente de Coarde.. Desbaterile conferinţei dela Montreux Dese intervenţii ale d-lui Centescu pentru salvgardarea intereselor Româ­nei in Mărea Neagră ^ MONTREUX. 29 (Rador) — Ina- ■ intea com­isiunii tehnice, au venit azi dispoziţiunile relative la securitatea Mării Negre, în care se cuprind toate mente! o? dtf raZbOL are­­turi!Gil!ifterii ver­ane,. sau riverane, in timp de pace. . Conform proectului Tare, fesferic­­țiuniie impuse vaselor neriveranilor cu privire la tonaj, la compunerea forței navale, la submarine, etc., ar urma să fie aproape aceleași cu a­­celea impuse riveranilor ,,­­. Această dispoziţiune, în forma­­ei actuală, provoacă obiecţiuni, din partea delegaţiei române. Momen­tul nu a venit însă pentru ca ea să fie discutată, deoarece în urma unui amendament al delegaţiei sovietice, Ia sugestia delegatului' Japoniei de a se interzice cu ''desăvârşire­­în strâmtori accesul vaselor de război beligerante şi în urma dorinţei de­legaţiei britanice, de a se amâna deocamdată discuţia asupra acestui capitol, întreaga chestiune a fost amânată. ’• :H Situaţia aceloraşi vase, în timp de război, Turcia fiind neutră, a rămas şi ea să fie examinată­ fie de com­i-­ sia tehnică, fie direct de conferinţă PROBLEMA AUTORIZAŢIEI PREALABILE In sfârşit, s’a examinat şi s’a ad­op-' lat in principiu cererea Turciei, ele a impune vasele de război, ea înseşi fiind beligerantă, unei autorizatiun’ prealabile. ■ ' ' ' ';■' O lungă desbatere a provocat art. 9, privitor la cazul In care Turcia, cons­ide­rân­duse am­eninţătă­­de raz­, boi, poate impune tuturor vaselor! (le război obligaţia unei autorizaţii, prealabile, odată cu informarea­ So­cietăţii Naţiunilor şi a semnatarilor convenţiei. . . ’ Delegatul turc, răspunzând ob­ser­­naţiunilor făcute de delegatu­l Japo­niei,­ c­u privire la notificarea adre­­­sată Societăţii Naţiunilor, în care Ja­ponia nu mai figurează, a declarat că Turcia este gata să accepte,orice for­mulă nouă, unitând înlătura■ preocu­pările Japoniei, cu rezerva, fireşte, a propriilor sale drepturi şi obliga­ţiuni de membru al Societăţii Naţiu­nilor.­­ ■ ' “ V". ' Preşedintele comisiunei, d. Con­­ţescu, in calitate de­ diilegat­ al Ro­mâniei, a susţinut întâi că fortifica­ţiile pe care Turcia le va­­construi in curând nu justifică in realitate intro­ducerea autorizaţiei prealabile a tre­cerii; al doilea, că o asen­entea mă­sură nu se justifică in nici­­un caz faţă de vasele de război, aparţinând altor state decât acelea de care Tur­cia se consideră ameninţată; al­ trei­lea, că notificarea de făcut Societăţii. Naţiunilor urmează a preceda lu­cirea unei asemenea măsuri, iar nu a urm­­­a, după executarea ei. Explicaţiile date de delegatul turc, motivate de urgenţa cazului, într’o e­­pocă în care începerea efectivă a os­tilităţilor nu mai are loc­ conform ve­chilor principii de drept internaţio­nal, ci în mod bruscat, adesea fără declaraţie de război, impun Turciei să se pună cât mai grabnic­ la adă­post.­­ ■ D. Confescu­ a obiectat acestor ar­gument­e că ele nu lămuresc nevoia ■ generalizării măsurii şi­ că nu expli­că suficient o ho­tări­re atât de­ su­biectivă, bazată pe o concepţie nead­­misă de dreptul internaţional. In a­­devăr, acesta nu recunoaşte stării de tensiune politică un caracter sinonim cu starea de război, pentru a justifi­ca măsuri similare. ■■ 1 » In urma acestui schimb de vederi, întregul articol a fost amânaţi ■ . DISPOZIŢIILE INADMISIBILE ALE­­ ART. 12/ “ '// • . O dispoziţiune deasemeni inadmi­­t­sibilă sub forma ei actuală o prezintă art. 12 dn proect, care spune că dis­­­­p­oziţiunile acestei convenţii nu pot­­, fi nici întinse, nici interpretate, în aşa fel încât să aducă vreo ad­agm —-— ———— - - - suveranității Turciei, în zonele indi­cate de convenție«. ( D. Contestju, președintele comisiei, a reamintit. o­bâbrvațiile prezentate de;ă de primul. '^t^'af/Mtb'nîc^Jăr-« poate da naștere, adăugând: mif nu­­ mele guvert­ului refdttfr HSH^TSte imposibil a accepta articolul­ în a­­ceasta formă, care lasă să se înţe­leagă că nimeni, nu va putea­­formu­la vreodată o­ judecată, defavorabilă Turciei, oricare­­ar fi natura litigiul­­ui născut din­ aplicarea­­ clauzelor convenţiei, clauze referitoare la­ si­tuaţii de fapt sau la situaţiil­e de drept, în faţa răspunsului eventual al Turciei că, prin interpretarea da­­tă, s’ar atinge suveranitatea Turciei. O. asemenea, o obligație din partea sta­bilitate fie judecata sau de arbitraj. Delegam .turc ... a. răspuns­­, d-lui Conțescu că preocuparea Turciei e­­ste'ih'Tdăn­tate de a-și rezerva drep­turile de competenţă judiciară şi de poliţie la apele sale, teritoriale, a­­dăugând că, este totuşi dispus să re­nunţe „ la termenul „suveranitate“ şi să­ accepte orice altă redacţiune a stipulaţiunei în discuţie, capabilă să dea satisfacţie obiecţiunilor ridicate contra,ei. . . .... S’a cerut prelungirea serviciului BRUXELLES, 29 (Rador). — Ge­neralul Maglinse,­foist al statului' major general, e preconizat 'gzi, di­mineață in fața com­isiunii pentru chestiunile militare a Camerii ex­­­tinderea serviciului .milităr la 18 luni. .- - - } ,] Generalul Maglinse a recomandat intre altele şi­ constituirea îîl apro­piere de frontieră te unor batalio­ane de acoperire, cu efective întărite. Generalul Maglinse s’a declar­at par­tizan al apărării frontiera belgiene prin conversaţii in timp perpace in­tre­, statele majore ale Franţei,­­An­gliei şi­­Belgiei. După^tgărerea Scj Bel­gia nu poate să realizeze apărarea frontierii sale­­ decât r :dacă ■' cfceSte condiţii sunt realizate, ri •"=*:• : Fostul şef al statului major ge-. neral este autorul „Planului de a­­judrare"naţional Maglinse’’, care a­­ fost aprobat de Consiliul superior al apărării naționale. •­­ I­I ■■ Institutul de istorie PARIS, 29 (Rador)..— Suhl pre­­­­şidenţia rectorului Universităţii, d. ' Charlengs’a întemeiat azi după a­­miază' hntitutul international de Is­­'■ torie Constituţiilor. I -p.'. Joseph ’Barthelemey este preşe- I dintele efectiv al noului institut, care îşi propune să reunească specialişti ai istoriei constituţionale şi parla-­­ mentare din lumea­ întreagă. Ce va cuprinde nota italiană la Geneva GENEVA, 29 (Rador). — In cer­curile Societății Națiunilor se afir­mă că nota pe care guvernul italian o va remite secretariatului general al Societățîî Naitimnilor va­ expune motivele pentmi'cari Italia ' nu ' va participa la adunarea Societății, protestând îţi acelaşi­ timp., contra participării NggasMui,. . . .. In cercurile­ italiene­ se­ declară­ că tonul­ documentului va fii conciliant. D. Mussolini -nu arăta, că prin ocu­parea Abisiniei Italia a ţinut să răs­pundă agresiunii abisiniene, înde­lung pregătită. D-sa va sublinia a­­poi, că cucerirea­ Abisiniei a fost fă­cută, cu foarte puţine victime. Şe­ful guvernului va adăuga că este dispus să dea informaţii asupra re­formei administrative pe care in­tenţionează să o introducă în teri­toriul ocupat.. Cu­cerirea ţării a fost făcută in interesul civilizaţiei. D. Mussolini va da apoi două asigu­rări: întâi, că nu va alcătui o arma­tă indigenă in teritoriul anexat, si, al doilea, că pe terenul, economic, va face toate concesiile necesare menţinerii principiului porţilor des­chise, favorizând învestirea de ca­pitaluri străine. PREVENIREA UNEI LOVITURI * DREPTEI W SPANIA MADRID. 29. (Rador). — Conci­liu! de miniștri care s’a b­ilit azi după amiază s’a ocupat^ îndeosebi de chestiunea loviturii pe care urma să' o dea partidele de dreapta^ lovitură de care ziarele de stânga vorbesc cu insistentă de câteva zile.­Consi­liul a luat act de declaraţia ministru-u­lui de Interne că forţele poliţieneşti, şi armata sunt gata oricând­­să facă faţă situaţiei­ 1­­ • In urma consiliului de miniştri de azi, in cercurile politice se arată ca Spania va ridica sancţiunile contra facerilor Străine, va anunţa acea­stă hotărîre a guvernului cu prilejul discursului­ pe care-l va pronunța mâine la Geneva. —­---------' m i m ’— -------— Fermă aprinsă de trăznet TALLINN, 29, (Rador). — in timpul unui uragan, trăsnetul a căzut pe o mare fermă de la­ Saknownick, pro­vocând un violent incendiu. Mai multe mii­ de vite au ars de vii în tgrajduri. Deasemeni focul a distrus mari cantități de cereale. ^ Pagubele sunt foarte mari. CATEGORIILE DE CĂRĂUȘI DUPĂ DISTANȚA #5 PARCURSĂ IN KILOMETRI ___ ~0~ __ _____ __ _ _ __ * ,—- , ■—““ ' *T “ " VH «a-0—*503 500—1000 1000-1500 .1500-2000 2000-2500 2500-3000 g I. 0 -6 330 610 890 1170 1450 1730 6 3 0® ■ )CC CG ^ II. 6—lă 605 1120 1635 2150 2660 3175 li W’H"' • O «st TII. 12—18 880 163­3 2375 3125 3870 4620 16­­CS Z, v «6® .. .g g ~ IV. 18-24 1155 2140­­ 3120 4100 5080 6063 21 o o. : I ' •Hac) V. 24-30 1430 2650­­ 3360 5074 6290 7510 26 0­0 I .. .--.­ Indice de propor- * ționalitate, , , 500 925 1350 1775 2200 2625 Joi 2 Iulie 1936 INFORMAŢIUNI Din cauza timpului nefavorabil escadrila „Regele Carol II-lea” com­pusă din şapte avioane franceze de­stinate Ligii aviatorilor români, şi-a amânat sosirea pe aeroportul Bă­­neasa pentru azi la ora 12. CRESCĂTORIE DE VULPI AR­GINTII. Ferma elveţiană de vulpi ar­gintii ,In R­iggi lângă Weggis” (Elve­ţia), s’a mutat în Carpaţi cu tot depo­zitul ei de vulpi argintii. De vânzare a­­nimale de­ prăsilă de prima calitate. Fondatorul şi conducătorul Ing. X. B. Gmili, sfătueşte pe cei interesaţi, la fondări noi de ferme de vulpi argintii. Oferte la KARPATHEN SILBERFUCHS FARM, Ujhuta, Borsod-m. Ungaria. Pesta porcină face ravagii în ju­deţul Satu Mare. Eleva ,Mya Maria Nicolae de la şcoala profesională de fete din Pe­troşani a dispărut fără urme. Se crede că ea a fost asasinată. Individul Niţu Ştefan din satul Gătejeşti R. Vâlcea, care a fost condamnat la trei ani închisoare, a încercat să fugă de sub escortă. Gardianul C. Gobeanu a tras asu­pra lui un foc de revolver, rănin­­du-1 in partea stângă a pieptului. La Craiova a avut loc comemora­rea poetului Tr. Demetrescu de la a cărui moarte s-au împlinit 40 de ani. După o slujbă religioasă s‘a făcut un pelerinaj la mormântul poetului. Seara a avut loc un festi­val la Teatrul Naţional. In toată ţara au avut loc eri ser-* bări şcolare de fine de an. S’au împărţit premii şcolarilor merituoşi, cari au promovat clasa cu medii între 8—10. Tânărul Mihali Francisc din co­muna Sân Crai, judeţul Mureş, şi-a tăiat gâtul cu o seceră. Cauza si­nuciderii nu se cunoaşte. PĂŢANIA UNUI BEŢIV Muncitorul Mihail Revu, în etate de 34 ani, din str. Comorii 20, ve­nind aseară beat acasă şi-a luat soţia la bătaie, iar mai apoi punând mâna pe un cuţit, a voit s-o înjun­ghie. Femeea prinzând mişcarea, a reu­şit să-i smulgă cuţitul cu care l-a înjunghiat ea apoi în piciorul stâng. Rănitul a fost internat la spitalul Colentina, iar femeea arestată de către circumscripţia poliţienească respectivă, unde se face ancheta. Cetiţi: ADEVĂRUL LITERAR ŞI AR­­TISTIC, care publică articole sem­nate de: G. Călinescu, Ottia Cari­­mir, Isabela Sadoveanu, M. Sevas­­tos, D. I. Suchianu, Profira Sado­veanu, etc., etc. Neregulile de la direcţia Cadastrului înalta Curte de Conturi constată că s’au săvârşit deturnări de fonduri şi continuă cercetarea altor delicte Sesizat prin diferite denunţuri, in legătură cu neregulile ce se anche­tează la Direcţia Cadastrului, d. con­silier controlor al ministerului de a­­gricultură a descoperit că direcţia Cadastrului făcea operaţiuni ilegale cu o serie de fonduri pe care şi le preia făcând, reţineri de la antrepre­norii instituţiei. Refuzând să dea viza la ultimele ordonanţe, prin care se opreau ace­ste fonduri ilegale, pe care Curtea de Conturi le-a calificat de „fonduri oculte” obţinute „prin intermediul antreprenorului”, întreaga chestiune a mers la această înaltă instituţie, care in completul d-lui preşedinte M. Seteanu, consilieri g-ral V. Cuzen şi N. Ioanovici şi procuror C. Cristescu, a menţinut prin jurnalul din 32 iu­nie 1936 refuzul de viză al d-lui con­silier controlor de la Domenii. Odată cu acest refuz, Curtea a con­statat însă în sarcina Direcţiei Ca­dastrului, condusă de d. Ernest Grin­ţescu, delicte extrem de grave pe care le califică drept „deturnare de fonduri” hotărând în acelaşi timp că deoarece ca „operaţiuni de acest fel se practică obişnuit la Direcţia Ca­dastrului, pentru care funcţionarii respectivi sunt răspunzători conform L. C. P., iar această Curte trebuie să stabilească vinovăţiile şi să se pro­nunţe asupra lor”, să citeze pe d. Ernest Grinţescu înaintea înaltei Curţi pentru a răspunde de aceste delicte precum şi de acuzaţiunile cu­prinse în memoriul înregistrat la No. 2919-936 S. A. Prin memoriul cu acest număr, luat în cercetare de înalta Curte de Conturi, d. Grinţescu este acuzat pe lângă săvârşirea delictelor stabilite prin jurnalul citat mai sus,şi de „a­­buz de putere”, înalta Curte a fixat termen pen­tru judecarea acestor acuzaţii la 3 iulie 1936. Noul regim al serviciilor de cărăuşie p­ublică "Consiliul de miniştri a luat in deli­berare referatul d-lui ministru al co­municaţiilor, relativ la exploatarea ser­viciilor de cărăuşie publică, pe drumuri prin vechicule cu tracţiune mecanică, şi a stabilit următorul regim, precum şi taxele lunare ce vor plăti proprietarii de auto­vehicule. Redăm mai jos dispoziţiile luate de consiliul de miniştri şi taxele de plătit­ .Ministerul lucrărilor publice şi al­­comunicaţiilor, prin direcţiunea tehnică poate să acorde autorizaţiuni provizorii speciale pentru transporturi mixte de materiale, sau mărfuri, combinate cu persoane, ca: Însoţitori, lucrători, func­ţionari etc., tuturor proprietarilor de autocamioane care posedă, potrivit art. 19, lit. g din legea pentru drumuri, con­venţiuni eliberate de acelaş departa­ment, pentru transporturi de materiale sau de mărfuri proprii cu vehiculele lor proprii. Art. II. — Proprietarii de autoca­mioane autorizaţi special, potrivit dis­­poziţiunilor art. 1 din prezentul jurnal, sunt obligaţi, ca în afară de taxa pre­văzută de art. 19 l­it. g. din legea pen­tru drumuri, să mai plătească in folo­sul ministerului lucrărilor publice şi comunicaţii incă o taxă fixă lunară pentru transporturile de persoane, in conformitate cu una din categoriile specificate in tabloul anexat la acest jurnal. Numărul de persoane transportate, i indicat în tablou la fiecare categorie in parte, este socotit fără personalul de conducere al vehiculului, adică fără şo­­feur şi eventual fără ajutorul de şo­­feur. Art. III. Proprietarii de autoca­mioane ce sunt îndreptăţiţi să facă transporturi mixte de persoane şi , de materiale sau mărfuri proprii prin ve­hicule proprii cu tracţiune mecanică in sensul art. 1 din prezentul jurnal, sunt îndatoraţi să facă la Direcţiunea Theh­­nică din ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor o declaraţie, în care vor indica, pe de o parte, categoria cu­prinzând numărul maxim al persoane­lor- însoţitori, lucrători, funcţionari etc. iar pe de altă parte categoria cuprin­zând kilomentrajul maxim ce va fi efec­tuat într-o lună, spre a se putea face încadrarea transportului în una din liniile orizontale cât şi în una din co­loanele verticale ale tabloului anexat la prezentul jurnal. Art. IV. — Pe baza declaraţiuni pre­văzută de art. 3 din prezentul jurnal, ministerul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor prin direcţiunea tehnică, va preciza felul persoanelor transpor­tate şi taxa lunară. In actul special de autorizaţii se va înscrie atât felul persoanelor transpor­tate, cât şi taxa lunară de plată. Aceste taxe se vor plăti lunar anti­cipat pe seama ministerului de lucrări publice şi comunicaţii, la Banca Naţio­nală care le va trece la fondul denu­mit „Cărăuşia Publică“ într-un cont special. Aceste taxe vor fi plătite separat de taxele ce privesc convenția, eliberată pentru transportul de materiale sau măr­furii proprii, iar departamentul prin or­ganele sale va aplica o viză lunară pe actul special de autorizație, pentru pla­ta taxei pe luna calendaristică respec­tivă.Ar. V. — Taxele lunare încasate și cumulate la fondul menţionat de art. 4 din prezentul jurnal se vor repartiza, de către ministerul lucrărilor publice şi comunicaţii, prin direcţiunea tehnică, in­ conformitate cu dispoziţiunile art. 32, lit. g, alin. 1 şi cu dispoziţiunile art. 32, alin. 2 din legea pentru drumuri, ţi­nând seamă de reţinerea prevăzută de art. 12, alin. 3 din legea pentru exploa­tarea serviciilor de cărăuşie publică pe drumuri prin vehicule cu tracţiunea mecanică. Art. VI. — Proprietarii de autoca­­mioane, autorizaţi special, in conformi­tate cu art.. 1 din prezentul jurnal, sunt opriţi a transporta persoane străine, fie de familia lor, fie de personalul de conducere al vechi­ului, fie de felul per­soanelor indicate în cadtul special de autorizare. Art. VII. — Proprietarii de autoca­mioane, autorizaţi special, in conformi­tate cu art. 1 din prezentul jurnal, sunt obligaţi să plătească taxa lunară, specificată in actul de autorizaţie, tot timpul cât autorizaţia specială este asu­pra lor, indiferent dacă circulă sau nu. In cazul când cei autorizaţi doresc să suspende serviciul transporturilor de însoţitori, lucrători sau funcţionari, sunt datori să restitue ministerului de lucrări publice şi comunicaţii actul de autorizaţie specială, spre anulare, fiind obligaţi în orice caz să plătească taxa pentru luna in curs. Data restituirii actului va fi aceea a înregistrării la serviciul judeţean de drumuri a cererii de anulare şi prin care s’a depus actul. Art. VIII. — Proprietarii de autoca­mioane care, potrivit art. II din prezen­tul jurnal, vor fi declarat fals un nu­măr maxim de persoane mai mic decât cel real, constatat prin vreun proces­­verbal, încheiat, după acordarea actului special de autorizaţie, sau vor­­fi decla­rat fals un kilometraj maxim­ lunar, mai mic decât cel efectuat realmente, şi constatat după acordarea suszisului act, precum şi cei ce vor fi transportat persoane străine, fie de familia lor, fie de personalul de conducere al vehicu­lului, fie de felul persoanelor indicate în actul special de autorizaţie vor fi sancţionaţi în conformitate cu dispo­ziţiunile art. 193 din legea cărăuşiei­, sau vor fi pasibili de suspendarea şi ridicarea actului de autorizare, eliberat şi de neacordarea unui nou act. " Acei ce nu vor plăti taxa lunară în primele 5 zile ale fiecari luni calenda­ristice, sau nu vor plăti taxa aşa cum se indică de art. 4 şi 6 din prezentul jur­nal, vor putea fi sancţionaţi prin sus­pendare şi ridicarea actului de autori­zare". Taxele lunare Tabloul cu taxele lunare ce vor fi­­ plătite de cei cari posedând autovehi­culele lor proprii, mai fac pe l­ângă­­ transporturi de căluşie pentru mate­riale şi mărfurile lor proprii şi trans-­­ porturi de persoane, însoţitori, lucra­tori sau funcţionari­ etc.

Next