Adevěrul, iulie 1936 (Anul 50, nr. 16083-16108)
1936-07-02 / nr. 16083
Pagina 2-a Congresul Agrului la Oraviţa Guvântărie.Motîinirea votată ORAVIŢA, 29. — Azi la orele . 8 dimineaţa episcopul Nicolesco a asistat la liturghia pontificală cu predică arhierească,oficiată la biserica greco-catolică. La orele 11,30 afost deschisăşedinţa festivă a congresului, ce s’a ţinut în sala teatrului în prezenţa episcopului dr. Carabaşiu primarul oraşului, Bârlovan, subprefectul judeţului, col. Constantinescu, comandantul garnizoanei, dr. V. Bârle preşedintele diecezei Agrului. dr. Bolboacă preşedintele local al Agrului, dr. Ratz, secretar general diecesan, d-na Olga Vicas,preşedinta Reuniunii femeilor greco-catolice din Arad, d-na Mengyuca, preşedinta Reuniunii femeilor ortodoxe din localitate, d-ra Z. Munteanu,,secretara generală, aReuniuinii femeilor greco-unite din Arad, dr. Fodor preşedintele Agrulţi Timişoara, dr. Vasile Marcus-Timişoara, dr. Gornean, fost prefect, preşedintele forului local, senator, protoereul Mustaj protoereul Eng.lţe,lbx.schi Rusnur, preşedintele local- soc. „Astra”, prof. Moga do la liceul Dragalina, Donciu Hatzeg, ing. Borda preşedintele Agrului-Reşiţa, canonici dr. Brâmzău ,Enea Zugravu, Bléján, protopopii Stoyea şi Sas, clerul Caraşan greco-catolic şi un impozant număr de participanţi din toate straturile sociale. DESCHIDEREA ŞEDINŢEI D. BÂRZŢIA deschide jrediniţa" alintând prezenţa ■ eAdelepţei/said' şi relevă, că biserica, ortodoxă participă la manifestaţia de* azi, ceeace atestă Agrudul nobilele.; intenţiuni, platforma comună în .lupta, pentru aceleaşi idealuri, într'o perfectă armonie sufletească. , ■ , 4' . ,, DR. BOLBOCA arată lupta dusă dealungul veacurilor de românii până la înfăptuirea năzuinţelor naţionale, câtuşi cea a timpurilor noastre de sub dontnia regelui Carrel TI(Sala ovaţionează'îndelung pe suveran). Reaminteşte apoi de preceptul Foerteri, mulţumeşte participanţilor. V ’ . .. : V V '■ ' - -Protoereul MUŞTE, senator, ..explică .prezenţă Sa, şi spune că vede în efortul ambelor biserici ci lupta ce duce '.pentru biserică şi neam« Protoereul ENGELBItKITHT cere ca activitatea Agrului să cuprindă şi reuniunile catolice. I). dr. CORÎJEANU face., urări, ca acţiunea comuna. 'a «Pârului* şi*a Agriului să întărească vitalitatea şi să cristalizeze rezistentă neamului. D. dr. CARABASIU aduce salutul oraşului, acestui prim congres al Agrului în acest oraş şi^ doreşte realizarea succ.eS.ului urmărit. spre binele neamului. , ■ . . I). BORLOVAN urează Agrului spor la muncă pentru îndeplinirea misiunei. . I ..... ’ Di ’ cor CONSTANTiNESCU citrează versetul evanghelic: „Gel, ce. sae-_ .mănă in lacrimi biieHiji va' eglege”, I făcând aluzii la suferinţele neamului . îndurate, pentru realizarea j§ddulUfMir ‘n'dtioTmlei' ' * 1 ‘ D-NA OLGA. VICAS, arată cum Jrreuniunea femeilor »• secondat A-' ,gi a-ul, această ramură a stejarului , catolic,, spre desăvârșirea telului u» '.mărit: îngrijirea, bisericilor, a copii, lei*, mâniai*, redresarea rhorălâ a femeei și ,lupta, pe ..carp., această, reuni?, ' tine o duce cotitra divorţului, concubinajului -şi -a - desfrâului, pentru a■ sistenţa socială ca şi pentru comple.. xul . dezideratelor înscrise de Agru de care aparţine reuniunea şi pe al , cărui steag stă scrisă deviza: „Papalisatti pax .et.bobum”. D-NA MANGYUCA face urări pentru ' reuşita efortuiior 'biserîcelor surori spre bingle, neamului. D. PROF. RUSMIR aminteşte că , în 1861 ,.Şaguna formează trinitatea , si.ib egida căreia s’a desfăşurat lupţele pentru existenţa naţională: biserica, şcoala şi societatea Astra. Această societate culturală s’a bucuurat de protecţia tuturor tipurilor bisericeşti ale“ambelor Biserici, iar astăzi de atenţiunea excelenţei sale episcopul Nicbrescu.Pr. prof. MOGA insistă asupra curentelor materialiste din şcoală care suntîn dauna religiei şi în beneficiul ştiinţelor pozitive. Cere reîntoarcerea la biserică pentru a i se curma starea de azi care desbinându-ne ne duce la pieire. EPISCOPUL NICULESCU , face un sugestiv, expozeu asupra stării de pasivitate a românului, şi crede că resursele energetice ale neamului nostru vor fi acţionate de noua trinite a Forului, Agrului şi Astrei. Succint trece in revista congresele Agrului ţinute in diverse oraşe,, din Ardeal in ultimiişase ani şi care înseamnă tot atâtea etape glorioase pentru cucerirea idealului, creştin, ■Mulţumeşte fiecărui reprezentant în parte‘pentru participarea la 'acest congres și termină închinând Agrului urarea: „Vivat, crescat, flore'âi”. RĂSPUNSUL AGRULUI D. Dr. RATZ din partea secreta- ratului general al Agrului şi 'd-ra Munteanu din partea‘secretariatuului, reuniunii femeilor greco-catolice1 fac succesiv dările de, seama enumerând activitatea pe toate tărâmurile statutare ale asociaţiilor respective, a ajutoarelor material Rii împărţite şi a operelor realizate. Diupă care se dau cuvenitele descărcări de gestiuneacomitetelor respective. D. Dr. STOIAN, vicepreşedintele Agr ului local îşi desvoltă conferinţa anunţată în cadrul acestui congress.Robul bisericii greco-unite în deşteptarea semimentului naţional”, desfăşurând înaintea auditoriului pas cu pas tot, trecutulneamului nostru. • Enumeră figurile reprezentative româneşti ale acestei biserici şi conchâld asupra aprecierii rolulului jucat de această biserică In lupta naţionalăî* dând citire unor pasagii din I. C. Bpătrariu,Mihail Eminescu, Obedenăru, Titu Maiorescu, Alix. Lapedatu actual ministru al culpelor, Paulescu, Sextil Puşcariu, cât şi a adreseide învesire a primului mitropolit unit cetită deSuveran, pe atunci principe moştenitor. Din încheere cere adunării aducerea în ţară a rămăşiţelor lui Inocenţiu. MicU Klein, marele episcop român unit, ce se odihneşte pe planiunie romane. " Se dă apoi cetire telegramelor prpi care ţşi scuză absenţa IL.dr.Valer Pop, ministrul justiţiei şi preşedinte general al. Agru-unii." a d-lui Rabrioid Galstan şi Bardos-Timişoara. . . • Se trimit telegrame nunciaturii apostolice Bucureşti prin care se cere binecuvântarea sanctităţii sale. Papa, suveranului pe care îl asigură de calde sentimente şi o urează domnie glorioasă, d-lui Vaier Pop,ministruljustiţiei şi d-lui Lapedatu, ministrul cultelor."" Moţiunea votată insistă asupra inferiorităţii în care se găsește in Stat această biserică, readucerea orelor de religie în cursul superior al liceuluî, addcB^eâ'in țară a;'r&m8#| Ae.U|r. epiâsppuldi Klein. ... Kongresul s’a • tneheiat la orgș 14,30, , T' Se intere nouă batalioane din Africa ROPdA, 20Radon. — Primele trupe ce se întorc din Africa Orientală vor sosi la Roma în ziua de 2 Iulie. • a •• •*. .. In această zi vor sosi doua batalioane, Curtatone si Montamara formate de studenţi voluntari. Cele două batalioane au luptat pe frontul Somaliei. Batalioanele vor fi primite cu o deosebită solemnitate. La intrarea în Roma a trupelor va asista și d. Mussolini care va primi defilarea. Ministerul de interne dat in judecată de Blocul democratic Se ştie că acum câteva luni sediile Blocului democratic au fost, în chip abuziv sigilate de către autorităţi, această organizaţie democratică activa legal şi în baza unui program .cunoscut de toată lumea. Irt legătură cu acest abuz, comitetul central al Blocului Democratc a aăîiânat în judecată ministerul de interne, termenul procesului ,fiind fixat la 2 Iulie a. c. . In chestia sigilării, g. av. Ath. Joja,secretarul general al Blocului■ democratic, da următoarele lămuriri: închiderea șisigilarea sediilor Blocului democratic n’a constituit o surpriză pentru militanţii noştri. Din urma participării active în unele alegeri din ultima vreme era limpede că guvernul Tătărescu-Inculeţ va încerca dizolvarea organizaţiei noastre. Această intenţiune a guvernului noi am denunţat-o într-o rezoluţie apărute în „Dimineaţa” acum, câteva luni şi am dedus-o din atitudinea constant fascizantă a guvernului.' Frontul Popular e instrumentul politic în stare să răstoarne planurile sinistre ale reacţiunii în vederea introducerii dictaturii fasciste în România; or Blocul democratic e agentul activ,motorul acţiunii de constituire a Frontului popular “"în România. Guvernul Tătărescu-Inculeţ, trebuia să lovească, în primul rând, în Bloc, pentru a preîntâmpina Frontul popular. ..*a • Evenimentele au confirmat previziunile noastre, însă lovitura dată .Blocului a rămas fără efect în vânt, fiindcă Blocul democratic a continuat să trăiască şi să crească, în ciuda abuzului administrativ. Lovitura dată Blocului înseamnă însă prefaţă prigoanei împotriva celorlalte organizaţii democratice şi pregătirea unui nou atac fascist, care s’a produs, zilele acestea, în chip de aventură, prin arderea gazetelor democratice, terorizarea străzii, atacul laCasa Poporului, schingiuirile dela „Casa Albastră” şi închiderea sediilor organizaţiilor democratice. Convinşi, de dreptatea cauzei noastre şi din punct de vedere juridic, ne-am adresat Contenciosului administrativ, cerându-i să desfiinţeze abuzul administrativ şi să restabilească legalitatea. In Uráli se pregăteşte o explozie formidabilă Se încearcă desvelirea unui strat de ţiţeiu MOSCOVĂ, 29. (tfador), în reforimea Celiflbchisk din Urál,, se pregăteşte o formidabilă explozie: au fost adunate peste 2000 tone explozibile, menite să deplaseze peste GOOO metri cubi de pământ, şi să aducă la lumina zilei un strat bogat de ţiţei. Stratul de ţiţei va putea fi astfel exploatat direct şi va permite in acelaş timp la 22 de geologi ai Academiei de Ştiinţe din Moscova să studieze subsolul regiunii. 1 ,--------------■ » ----------- i Corabie estoniană lovită de un vapor TALLINN. 29 (Rador). — O coralbie estoniană a fost ciocnită, pe ceaţă deasă, de im vapor necunoscut, care fără să se preocupe de situaţia gravă a corăbiei, a dispărut in largul mării Baltice. Corabia ameninţând să se scufunde a cerut grabnice ajutoare, care i-au fost trimise din Tallinn. VD:E VÉRÜL Ziduri de cartonCe să ascultăm la Radio * A murit Costescu !a Teatrul Naţional fâlfâie drapelul negru. A murit actorul Costică Costescu. Sunt convins că aproape toţi cei ca‘rimişi,vor arunca ochii pe aceste rânduri, se vor întreba: „da cine a fost Costescu?“ Şi nici nu e de mirare. Nu numai pentru că omul care iese din activitate este imediat uitat, dar pentru că, în speţă, plecatul dintre cei vii, s’a ostenit şi a isbutit pe deplin, să rămâie cât mai in umbră, chiar când juca roluri de mâna întâia pe scena Teatrului Naţional. Costescu a fost tipul inadaptabilului, prin excelenţă. Făcând parte din generaţia lui Nottara, Iancu Petrescu şi Paul Gusty, a fost ceea de se numeşte, un actor de prestanţă, un actor „de haină neagră“. Frumos, distins, cu gesturi măsurate, puţin cam pedant, Costescu strălucea de câte ori apărea un frac sau în jachetă, cum sespune „umplea scena“. Poate cam sforăitor in interpretările lui grandilocvente—urme de la maestrul său Ştefan Veliescu sau de la Mihail Pascaly — la rândul lor aceştia influenţaţi de şcoala italienească — Costescu a fost un pion important in teatrul românesc, în prima lui fază de des'■oltare. Cum am plus, a fost un inadaptabil. Scos la pensie, nu s’a întristat ca mai toţi actorii puşi în această situaţie. Dimpotrivă, par’că atâta ar îi aşteptat. S’a retras, din mediul gălăgios al teatrului, la... Drăgăşani, unde ani de zile a fost profesor particular de limba franceză, îmi închipui scena: un bărbat distins, arămiu, demodat dar corect îmbrăcat, străbătând străzile târgului, pentru a preda limba lui Voltaire — pe care o stăpânea de minune — copiilor oamenilor mai înstăriţi. . ■ Şi am credinţa că aci în târguşorul retras, Costescu.—omul care împingea simţul de demnitate atât de departe încât la Iaşi, pe timpul refugiului, adormit o .iarnă, întreagă fără foc, numai pentru a nu... cerşi lemner.cum spun, Costescu trebuie să se, fi .simţit fericit, purtându-şi sărăcia cu... morgă, şi departe ije orice vâlfcoare. , ,, ", 1 . Const. Costescu lase, o fhreâ, pe d-na. Michaela Coptesotu.» măritată de un an cu un francez, secretar de legație la Moscova. ) • Cu el dispare ,,bânufece c%^ trebuie să se fi apropiat de optzeci de ani — ultimul actor din vechea generație. . ■ p ,. „Acuma, teatrul- românesc- nu e slujit decât de tineri. • „Dumnezeu să-l odihnească..pe'.omul distins,- Gare- toată viața- lui s’a făcut cuiva vreun râm ” • IGAN MASSOFF ' Concerte la Radio Tenorul Mircea Confort va' câ’nta la „Radio“ mâine Marți 30 Iunie' la orele 21 seara. Serenada, Vrrtbra] O singură data de Cornis, Pescărit din Pusilleco de Tagliafferi şi Asta-i seara de pe urmă de Kîriac. Cărţi-Reviste „Vremea” de Duminică 28 Iunie, are un sumar: C' -■ . Stânga legalitarăşi Dreapta revoluţionară, de N. Davidescu. Va isbuti Directoratul marilor puteri, de C Miciora; Eliberarea, noastră naţională, de C. A. Donescu; inconsecvenţele democraţiei de N. C. Angelescu; Armata in serviciul străzii, de G. Delaturtucaia; Leon Degrelle, de Petru Comarnescu; C. K. Chesterton, de Mircea Eliade; Familia „Filipaşcu”, nuvelă inedită de Alice Gabrielescu. Pe copertă,. ..Compensaţii” un sugestiv desen ,de Ion Anestin, . " ’ , V-' , R* ",R, ’ ,C. .. A apărut caetul nou al revistei „Meridian“, publicat de.. Tibariu Iliescu. ”. . / .. . " Marţi 30 Iunie BUCUREŞTI, ora 11:35, Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ion Nonna öt eseu: Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Procesiune nocturnă-poem simfonic de Henri Rabaul; Concert în sim, bemol minor de Ceaikowsky (pian: D-ra Uly Wechsler Oradea). 22.45. Continuarea concertului simfonic: Simfonia I-a în mi bemol major deGeorge Enescu. PRAGA, ora ,acnula”, operă in trei acte de Janacek. STUTTGART, ora 23.40: Concert vioară, pian Dvorak: Sonatină pentru vioară și pian; Chopin: Scherzo în do diez minor. 1: Muzică nocturnă. Mozart: Quartet de coarde în mi-minor; Schubert: Quartet de coardere-major. DROITWICH, ora 22.30: „Flautul fernecat”, operă de Mozart. MOSCOVA, ora 17.30: Concert de muzică populară rusească. Miercuri, 1 Iulie BUCUREȘTI, ora 21.25: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu ;Al. Theodorescu-vioara l-a; Ion Jelescuvioara II-a; L. Mendelsohn-violă şi J. Thaier-Violoncel); Quartet în sol minor de Grieg. 22.10: Concert vocal; D-ra Alice Nicolaescu; Aria Marietei din „Oraşul mort” de Korngold; Villanella de Dell ’Aqua; Aria Leonorei din ,,Puterea destinului” de Verdi; Cavatina din „Pescuitorii de Perle” de Bizet. : FRAGA, ora 22: Concert simfonic cu filarmonica cehă. Dirij. Jeremias, Haydn: Confecft in re pentru violoncel şi orch.: Kitti: Simfonia în mileniol-major. STUTTGART, ora 20.45: Elly Ney și Yuartetul Max Strub execută opere de Beethoven. Trio în sima,jor op. S7. Sonata pentru pian op. 1 57 (Appassionata); Quartet de coarde în- nil-bémol-major op. 127. VARŞOVIA, ora 22: Audiţie din ciclul Candidaţii la concursul internaţional din operele lui Chopin. (Două étude, nocturnă, Baladă, trei mazurci); 22.30: flaut chinez simfonie şi muzica de cameră de E. Tocii pentru sopran, instrumente de Coarde.. Desbaterile conferinţei dela Montreux Dese intervenţii ale d-lui Centescu pentru salvgardarea intereselor Românei in Mărea Neagră ^ MONTREUX. 29 (Rador) — Ina- ■ intea comisiunii tehnice, au venit azi dispoziţiunile relative la securitatea Mării Negre, în care se cuprind toate mente! o? dtf raZbOL areturi!Gil!ifterii verane,. sau riverane, in timp de pace. . Conform proectului Tare, fesfericțiuniie impuse vaselor neriveranilor cu privire la tonaj, la compunerea forței navale, la submarine, etc., ar urma să fie aproape aceleași cu acelea impuse riveranilor ,,. Această dispoziţiune, în formaei actuală, provoacă obiecţiuni, din partea delegaţiei române. Momentul nu a venit însă pentru ca ea să fie discutată, deoarece în urma unui amendament al delegaţiei sovietice, Ia sugestia delegatului' Japoniei de a se interzice cu ''desăvârşireîn strâmtori accesul vaselor de război beligerante şi în urma dorinţei delegaţiei britanice, de a se amâna deocamdată discuţia asupra acestui capitol, întreaga chestiune a fost amânată. ’• :H Situaţia aceloraşi vase, în timp de război, Turcia fiind neutră, a rămas şi ea să fie examinată fie de comi- sia tehnică, fie direct de conferinţă PROBLEMA AUTORIZAŢIEI PREALABILE In sfârşit, s’a examinat şi s’a adop-' lat in principiu cererea Turciei, ele a impune vasele de război, ea înseşi fiind beligerantă, unei autorizatiun’ prealabile. ■ ' ' ' ';■' O lungă desbatere a provocat art. 9, privitor la cazul In care Turcia, considerânduse ameninţătăde raz, boi, poate impune tuturor vaselor! (le război obligaţia unei autorizaţii, prealabile, odată cu informarea Societăţii Naţiunilor şi a semnatarilor convenţiei. . . ’ Delegatul turc, răspunzând obsernaţiunilor făcute de delegatul Japoniei, cu privire la notificarea adresată Societăţii Naţiunilor, în care Japonia nu mai figurează, a declarat că Turcia este gata să accepte,orice formulă nouă, unitând înlătura■ preocupările Japoniei, cu rezerva, fireşte, a propriilor sale drepturi şi obligaţiuni de membru al Societăţii Naţiunilor. ■ ' “ V". ' Preşedintele comisiunei, d. Conţescu, in calitate de diilegat al României, a susţinut întâi că fortificaţiile pe care Turcia le vaconstrui in curând nu justifică in realitate introducerea autorizaţiei prealabile a trecerii; al doilea, că o asenentea măsură nu se justifică in niciun caz faţă de vasele de război, aparţinând altor state decât acelea de care Turcia se consideră ameninţată; al treilea, că notificarea de făcut Societăţii. Naţiunilor urmează a preceda lucirea unei asemenea măsuri, iar nu a urma, după executarea ei. Explicaţiile date de delegatul turc, motivate de urgenţa cazului, într’o epocă în care începerea efectivă a ostilităţilor nu mai are loc conform vechilor principii de drept internaţional, ci în mod bruscat, adesea fără declaraţie de război, impun Turciei să se pună cât mai grabnic la adăpost. ■ D. Confescu a obiectat acestor argumente că ele nu lămuresc nevoia ■ generalizării măsurii şi că nu explică suficient o hotărire atât de subiectivă, bazată pe o concepţie neadmisă de dreptul internaţional. In adevăr, acesta nu recunoaşte stării de tensiune politică un caracter sinonim cu starea de război, pentru a justifica măsuri similare. ■■ 1 » In urma acestui schimb de vederi, întregul articol a fost amânaţi ■ . DISPOZIŢIILE INADMISIBILE ALE ART. 12/ “ '// • . O dispoziţiune deasemeni inadmitsibilă sub forma ei actuală o prezintă art. 12 dn proect, care spune că dispoziţiunile acestei convenţii nu pot, fi nici întinse, nici interpretate, în aşa fel încât să aducă vreo adagm —-— ———— - - - suveranității Turciei, în zonele indicate de convenție«. ( D. Contestju, președintele comisiei, a reamintit. obâbrvațiile prezentate de;ă de primul. '^t^'af/Mtb'nîc^Jăr-« poate da naștere, adăugând: mif nu mele guvertului refdttfr HSH^TSte imposibil a accepta articolul în aceasta formă, care lasă să se înţeleagă că nimeni, nu va puteaformula vreodată o judecată, defavorabilă Turciei, oricarear fi natura litigiului născut din aplicarea clauzelor convenţiei, clauze referitoare la situaţii de fapt sau la situaţiile de drept, în faţa răspunsului eventual al Turciei că, prin interpretarea dată, s’ar atinge suveranitatea Turciei. O. asemenea, o obligație din partea stabilitate fie judecata sau de arbitraj. Delegam .turc ... a. răspuns, d-lui Conțescu că preocuparea Turciei este'ih'Tdăntate de a-și rezerva drepturile de competenţă judiciară şi de poliţie la apele sale, teritoriale, adăugând că, este totuşi dispus să renunţe „ la termenul „suveranitate“ şi să accepte orice altă redacţiune a stipulaţiunei în discuţie, capabilă să dea satisfacţie obiecţiunilor ridicate contra,ei. . . .... S’a cerut prelungirea serviciului BRUXELLES, 29 (Rador). — Generalul Maglinse,foist al statului' major general, e preconizat 'gzi, dimineață in fața comisiunii pentru chestiunile militare a Camerii extinderea serviciului .milităr la 18 luni. .- - - } ,] Generalul Maglinse a recomandat intre altele şi constituirea îîl apropiere de frontieră te unor batalioane de acoperire, cu efective întărite. Generalul Maglinse s’a declarat partizan al apărării frontiera belgiene prin conversaţii in timp perpace intre, statele majore ale Franţei,Angliei şiBelgiei. După^tgărerea Scj Belgia nu poate să realizeze apărarea frontierii sale decât r :dacă ■' cfceSte condiţii sunt realizate, ri •"=*:• : Fostul şef al statului major ge-. neral este autorul „Planului de ajudrare"naţional Maglinse’’, care a fost aprobat de Consiliul superior al apărării naționale. • II ■■ Institutul de istorie PARIS, 29 (Rador)..— Suhl preşidenţia rectorului Universităţii, d. ' Charlengs’a întemeiat azi după amiază' hntitutul international de Is'■ torie Constituţiilor. I -p.'. Joseph ’Barthelemey este preşe- I dintele efectiv al noului institut, care îşi propune să reunească specialişti ai istoriei constituţionale şi parla- mentare din lumea întreagă. Ce va cuprinde nota italiană la Geneva GENEVA, 29 (Rador). — In cercurile Societății Națiunilor se afirmă că nota pe care guvernul italian o va remite secretariatului general al Societățîî Naitimnilor va expune motivele pentmi'cari Italia ' nu ' va participa la adunarea Societății, protestând îţi acelaşi timp., contra participării NggasMui,. . . .. In cercurile italiene se declară că tonul documentului va fii conciliant. D. Mussolini -nu arăta, că prin ocuparea Abisiniei Italia a ţinut să răspundă agresiunii abisiniene, îndelung pregătită. D-sa va sublinia apoi, că cucerirea Abisiniei a fost făcută, cu foarte puţine victime. Şeful guvernului va adăuga că este dispus să dea informaţii asupra reformei administrative pe care intenţionează să o introducă în teritoriul ocupat.. Cucerirea ţării a fost făcută in interesul civilizaţiei. D. Mussolini va da apoi două asigurări: întâi, că nu va alcătui o armată indigenă in teritoriul anexat, si, al doilea, că pe terenul, economic, va face toate concesiile necesare menţinerii principiului porţilor deschise, favorizând învestirea de capitaluri străine. PREVENIREA UNEI LOVITURI * DREPTEI W SPANIA MADRID. 29. (Rador). — Conciliu! de miniștri care s’a bilit azi după amiază s’a ocupat^ îndeosebi de chestiunea loviturii pe care urma să' o dea partidele de dreapta^ lovitură de care ziarele de stânga vorbesc cu insistentă de câteva zile.Consiliul a luat act de declaraţia ministru-ului de Interne că forţele poliţieneşti, şi armata sunt gata oricândsă facă faţă situaţiei 1 • In urma consiliului de miniştri de azi, in cercurile politice se arată ca Spania va ridica sancţiunile contra facerilor Străine, va anunţa această hotărîre a guvernului cu prilejul discursului pe care-l va pronunța mâine la Geneva. —---------' m i m ’— -------— Fermă aprinsă de trăznet TALLINN, 29, (Rador). — in timpul unui uragan, trăsnetul a căzut pe o mare fermă de la Saknownick, provocând un violent incendiu. Mai multe mii de vite au ars de vii în tgrajduri. Deasemeni focul a distrus mari cantități de cereale. ^ Pagubele sunt foarte mari. CATEGORIILE DE CĂRĂUȘI DUPĂ DISTANȚA #5 PARCURSĂ IN KILOMETRI ___ ~0~ __ _____ __ _ _ __ * ,—- , ■—““ ' *T “ " VH «a-0—*503 500—1000 1000-1500 .1500-2000 2000-2500 2500-3000 g I. 0 -6 330 610 890 1170 1450 1730 6 3 0® ■ )CC CG ^ II. 6—lă 605 1120 1635 2150 2660 3175 li W’H"' • O «st TII. 12—18 880 1633 2375 3125 3870 4620 16CS Z, v «6® .. .g g ~ IV. 18-24 1155 2140 3120 4100 5080 6063 21 o o. : I ' •Hac) V. 24-30 1430 2650 3360 5074 6290 7510 26 00 I .. .--. Indice de propor- * ționalitate, , , 500 925 1350 1775 2200 2625 Joi 2 Iulie 1936 INFORMAŢIUNI Din cauza timpului nefavorabil escadrila „Regele Carol II-lea” compusă din şapte avioane franceze destinate Ligii aviatorilor români, şi-a amânat sosirea pe aeroportul Băneasa pentru azi la ora 12. CRESCĂTORIE DE VULPI ARGINTII. Ferma elveţiană de vulpi argintii ,In Riggi lângă Weggis” (Elveţia), s’a mutat în Carpaţi cu tot depozitul ei de vulpi argintii. De vânzare animale de prăsilă de prima calitate. Fondatorul şi conducătorul Ing. X. B. Gmili, sfătueşte pe cei interesaţi, la fondări noi de ferme de vulpi argintii. Oferte la KARPATHEN SILBERFUCHS FARM, Ujhuta, Borsod-m. Ungaria. Pesta porcină face ravagii în judeţul Satu Mare. Eleva ,Mya Maria Nicolae de la şcoala profesională de fete din Petroşani a dispărut fără urme. Se crede că ea a fost asasinată. Individul Niţu Ştefan din satul Gătejeşti R. Vâlcea, care a fost condamnat la trei ani închisoare, a încercat să fugă de sub escortă. Gardianul C. Gobeanu a tras asupra lui un foc de revolver, rănindu-1 in partea stângă a pieptului. La Craiova a avut loc comemorarea poetului Tr. Demetrescu de la a cărui moarte s-au împlinit 40 de ani. După o slujbă religioasă s‘a făcut un pelerinaj la mormântul poetului. Seara a avut loc un festival la Teatrul Naţional. In toată ţara au avut loc eri ser-* bări şcolare de fine de an. S’au împărţit premii şcolarilor merituoşi, cari au promovat clasa cu medii între 8—10. Tânărul Mihali Francisc din comuna Sân Crai, judeţul Mureş, şi-a tăiat gâtul cu o seceră. Cauza sinuciderii nu se cunoaşte. PĂŢANIA UNUI BEŢIV Muncitorul Mihail Revu, în etate de 34 ani, din str. Comorii 20, venind aseară beat acasă şi-a luat soţia la bătaie, iar mai apoi punând mâna pe un cuţit, a voit s-o înjunghie. Femeea prinzând mişcarea, a reuşit să-i smulgă cuţitul cu care l-a înjunghiat ea apoi în piciorul stâng. Rănitul a fost internat la spitalul Colentina, iar femeea arestată de către circumscripţia poliţienească respectivă, unde se face ancheta. Cetiţi: ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC, care publică articole semnate de: G. Călinescu, Ottia Carimir, Isabela Sadoveanu, M. Sevastos, D. I. Suchianu, Profira Sadoveanu, etc., etc. Neregulile de la direcţia Cadastrului înalta Curte de Conturi constată că s’au săvârşit deturnări de fonduri şi continuă cercetarea altor delicte Sesizat prin diferite denunţuri, in legătură cu neregulile ce se anchetează la Direcţia Cadastrului, d. consilier controlor al ministerului de agricultură a descoperit că direcţia Cadastrului făcea operaţiuni ilegale cu o serie de fonduri pe care şi le preia făcând, reţineri de la antreprenorii instituţiei. Refuzând să dea viza la ultimele ordonanţe, prin care se opreau aceste fonduri ilegale, pe care Curtea de Conturi le-a calificat de „fonduri oculte” obţinute „prin intermediul antreprenorului”, întreaga chestiune a mers la această înaltă instituţie, care in completul d-lui preşedinte M. Seteanu, consilieri g-ral V. Cuzen şi N. Ioanovici şi procuror C. Cristescu, a menţinut prin jurnalul din 32 iunie 1936 refuzul de viză al d-lui consilier controlor de la Domenii. Odată cu acest refuz, Curtea a constatat însă în sarcina Direcţiei Cadastrului, condusă de d. Ernest Grinţescu, delicte extrem de grave pe care le califică drept „deturnare de fonduri” hotărând în acelaşi timp că deoarece ca „operaţiuni de acest fel se practică obişnuit la Direcţia Cadastrului, pentru care funcţionarii respectivi sunt răspunzători conform L. C. P., iar această Curte trebuie să stabilească vinovăţiile şi să se pronunţe asupra lor”, să citeze pe d. Ernest Grinţescu înaintea înaltei Curţi pentru a răspunde de aceste delicte precum şi de acuzaţiunile cuprinse în memoriul înregistrat la No. 2919-936 S. A. Prin memoriul cu acest număr, luat în cercetare de înalta Curte de Conturi, d. Grinţescu este acuzat pe lângă săvârşirea delictelor stabilite prin jurnalul citat mai sus,şi de „abuz de putere”, înalta Curte a fixat termen pentru judecarea acestor acuzaţii la 3 iulie 1936. Noul regim al serviciilor de cărăuşie publică "Consiliul de miniştri a luat in deliberare referatul d-lui ministru al comunicaţiilor, relativ la exploatarea serviciilor de cărăuşie publică, pe drumuri prin vechicule cu tracţiune mecanică, şi a stabilit următorul regim, precum şi taxele lunare ce vor plăti proprietarii de autovehicule. Redăm mai jos dispoziţiile luate de consiliul de miniştri şi taxele de plătit .Ministerul lucrărilor publice şi alcomunicaţiilor, prin direcţiunea tehnică poate să acorde autorizaţiuni provizorii speciale pentru transporturi mixte de materiale, sau mărfuri, combinate cu persoane, ca: Însoţitori, lucrători, funcţionari etc., tuturor proprietarilor de autocamioane care posedă, potrivit art. 19, lit. g din legea pentru drumuri, convenţiuni eliberate de acelaş departament, pentru transporturi de materiale sau de mărfuri proprii cu vehiculele lor proprii. Art. II. — Proprietarii de autocamioane autorizaţi special, potrivit dispoziţiunilor art. 1 din prezentul jurnal, sunt obligaţi, ca în afară de taxa prevăzută de art. 19 lit. g. din legea pentru drumuri, să mai plătească in folosul ministerului lucrărilor publice şi comunicaţii incă o taxă fixă lunară pentru transporturile de persoane, in conformitate cu una din categoriile specificate in tabloul anexat la acest jurnal. Numărul de persoane transportate, i indicat în tablou la fiecare categorie in parte, este socotit fără personalul de conducere al vehiculului, adică fără şofeur şi eventual fără ajutorul de şofeur. Art. III. Proprietarii de autocamioane ce sunt îndreptăţiţi să facă transporturi mixte de persoane şi , de materiale sau mărfuri proprii prin vehicule proprii cu tracţiune mecanică in sensul art. 1 din prezentul jurnal, sunt îndatoraţi să facă la Direcţiunea Thehnică din ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor o declaraţie, în care vor indica, pe de o parte, categoria cuprinzând numărul maxim al persoanelor- însoţitori, lucrători, funcţionari etc. iar pe de altă parte categoria cuprinzând kilomentrajul maxim ce va fi efectuat într-o lună, spre a se putea face încadrarea transportului în una din liniile orizontale cât şi în una din coloanele verticale ale tabloului anexat la prezentul jurnal. Art. IV. — Pe baza declaraţiuni prevăzută de art. 3 din prezentul jurnal, ministerul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor prin direcţiunea tehnică, va preciza felul persoanelor transportate şi taxa lunară. In actul special de autorizaţii se va înscrie atât felul persoanelor transportate, cât şi taxa lunară de plată. Aceste taxe se vor plăti lunar anticipat pe seama ministerului de lucrări publice şi comunicaţii, la Banca Naţională care le va trece la fondul denumit „Cărăuşia Publică“ într-un cont special. Aceste taxe vor fi plătite separat de taxele ce privesc convenția, eliberată pentru transportul de materiale sau mărfurii proprii, iar departamentul prin organele sale va aplica o viză lunară pe actul special de autorizație, pentru plata taxei pe luna calendaristică respectivă.Ar. V. — Taxele lunare încasate și cumulate la fondul menţionat de art. 4 din prezentul jurnal se vor repartiza, de către ministerul lucrărilor publice şi comunicaţii, prin direcţiunea tehnică, in conformitate cu dispoziţiunile art. 32, lit. g, alin. 1 şi cu dispoziţiunile art. 32, alin. 2 din legea pentru drumuri, ţinând seamă de reţinerea prevăzută de art. 12, alin. 3 din legea pentru exploatarea serviciilor de cărăuşie publică pe drumuri prin vehicule cu tracţiunea mecanică. Art. VI. — Proprietarii de autocamioane, autorizaţi special, in conformitate cu art.. 1 din prezentul jurnal, sunt opriţi a transporta persoane străine, fie de familia lor, fie de personalul de conducere al vechiului, fie de felul persoanelor indicate în cadtul special de autorizare. Art. VII. — Proprietarii de autocamioane, autorizaţi special, in conformitate cu art. 1 din prezentul jurnal, sunt obligaţi să plătească taxa lunară, specificată in actul de autorizaţie, tot timpul cât autorizaţia specială este asupra lor, indiferent dacă circulă sau nu. In cazul când cei autorizaţi doresc să suspende serviciul transporturilor de însoţitori, lucrători sau funcţionari, sunt datori să restitue ministerului de lucrări publice şi comunicaţii actul de autorizaţie specială, spre anulare, fiind obligaţi în orice caz să plătească taxa pentru luna in curs. Data restituirii actului va fi aceea a înregistrării la serviciul judeţean de drumuri a cererii de anulare şi prin care s’a depus actul. Art. VIII. — Proprietarii de autocamioane care, potrivit art. II din prezentul jurnal, vor fi declarat fals un număr maxim de persoane mai mic decât cel real, constatat prin vreun procesverbal, încheiat, după acordarea actului special de autorizaţie, sau vorfi declarat fals un kilometraj maxim lunar, mai mic decât cel efectuat realmente, şi constatat după acordarea suszisului act, precum şi cei ce vor fi transportat persoane străine, fie de familia lor, fie de personalul de conducere al vehiculului, fie de felul persoanelor indicate în actul special de autorizaţie vor fi sancţionaţi în conformitate cu dispoziţiunile art. 193 din legea cărăuşiei, sau vor fi pasibili de suspendarea şi ridicarea actului de autorizare, eliberat şi de neacordarea unui nou act. " Acei ce nu vor plăti taxa lunară în primele 5 zile ale fiecari luni calendaristice, sau nu vor plăti taxa aşa cum se indică de art. 4 şi 6 din prezentul jurnal, vor putea fi sancţionaţi prin suspendare şi ridicarea actului de autorizare". Taxele lunare Tabloul cu taxele lunare ce vor fi plătite de cei cari posedând autovehiculele lor proprii, mai fac pe lângă transporturi de căluşie pentru materiale şi mărfurile lor proprii şi trans- porturi de persoane, însoţitori, lucratori sau funcţionari etc.