Adevěrul, august 1936 (Anul 50, nr. 16109-16135)

1936-08-01 / nr. 16109

Pagina 2-a Afacerea Grosz „Cagera“ S’a văzut din reportajul de eri că procesul afacerii Grosz­,,Cagera” a fost amânat de tribunalul Ilfov sec. IV-a, pentru ziua de 28­ Septembrie, ,admițându-se de către tribunal ce­rerea lui Eugen Grosz de a se face o contra­expertiză ,în cauză. . Unul din , inculpați, anume S. Samuel, a cerut ori tribunalului să-i admită liberarea provizorie, spre a se judeca în stare de libertate, in­vocând prevenția de 7 luni pe care a efectuat-o până astăzi. Cererea s-a desbătut ori în fața tribunalului prezidat de d. M. Manolescu. Ea a fost susținută de d. av. Mehedinți din partea inculpatului arestat și combătută de d. prim procuror Al. Procop Dumitrescu. Tribunalul, fără a delibera­­ prea mult, a respins cererea inculpatului. Un alt inculpat arestat, anume Radu Anghel, a introdus deaseme­­nea o cerere de eliberare, la acelaș tribunal. Judecarea ei a fost soro­cită pentru ziua de 6 August. Concordatul Băncii Bercovitz Un alt grup de deponenți a che­mat în declarare Banca Bercovitz, Pe motivul nerespectării concorda­tului adică pentru neachitarea co­telor prevăzute în sentința de con­cordat. Acțiunea în declarare s-a judecat ori de către tribunalul sec. I-a comercială, formată din d-nii judecători Costin și Cristea. Banca a combătut acțiunea punându-se la adăpostul legii conversiunii și a­l u­nei sentințe anterioare rămase de­finitive, prin care tribunalul consta­tând pe baza unei expertize că banca îndeplinește condițiunile le­gii de a avea proporția de portofo­liu agricol asanabil, recunoscuse băncii un moratoriu de 5 ani, ■ timpul căruia ea nu poate fi urmă­în rită, și chemată in declarare de fa­liment. Deponenții reclamanți au obiec­tat că situația de astăzi nu mai co­respunde cereia din momentul pro­nunțării acelei sentințe și că o nouă expertiză ar putea duce la consta­­­­tarea acestui lucru. Ei au stăruit deci in admiterea acțiunii lor. Tribunalul a rămas în deliberare papă la 4 August. importul in suspra­cota din Austria Eri după amiază a avut loc la mi­nisterul de industrie și comerț o conferință între d-nii dr. I. Costi­­nescu, ministrul acestui departa­ment și M. Lozeanu, secretarul ge­neral al­ ministerului de finanțe, cu privire la utilizarea fondului de 2 milioane 783 de mii de­­ șilingi atri­buiți statului român ,țin lichidarea Băncii Austro-Ungare. După cum ai­ arătat la timp acea­stă sumă disponibilă la Vienia, va servi la piața anumitor importuri din­­ supra coltă din Austria. In cdafts'rin­­­g­de* rertssl a discutat mărfurile ce urm­ează să fie importate în supra­­fotă hotărîndu-se ca în curând să înceapă eliberarea autorizațiilor. Sinucidere CRAIOVA, 29. — In­­ comuna Buco­­văț s’a sinucis luând o­ doză de subli­mat corosiv agentul sanitar Ion Că­lin dela sanatoriul Leamna. El arată în două scrisori: că se sinucide din cauza jenei funciare. Isprava unui șofer CRAIOVA, 29. — Fata Bălș­ișa Flo­­rica din str. Bucium a fost ademe­nită de șoferul Anast­ase Dumitru din strada Petre Ispirescu. După ce a fost batjocorită ea a­ fost alungată. Parchetul a ordonat arestarea șo­ferului. . GREVA DE LA ARAD CONFERINȚA DE ASTĂZI DE LA MINISTERUL MUNCII ,C. ministru Nistor a convocat pen­tru astăzi în conferință, la ministe­rul muncii pe reprezentanții socie­tății „Astra Vagoane” din Arad și delegații muncitorilor, cari se gă­sesc în grevă. B. ministru Nistor va prezida această conferință insistând ca acest conflict să ia sfârșit, ajun­­gându-se la o înțelegere. CALEIDOSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE "■ [UNK] [UNK]wiilimm * • muu — LITERE, ȘTIINȚĂ, ARTĂ P. P. Carp $i locul său sg? istoria poli­tică a țării La toamnă va apare in librării studiul d-lui G. Gane, despre „P. Prmul volum al acestui studiu este gata încă de pe acum, însă au­torul ține să prezinte întreaga o­­peră. Până la toamnă va da gata și al doilea voum, astfel că atunci vom avea un studiu complect asu­pra omului care a însemnat atâta in istoria politică a acestei țări. Poate studial d-lui G. Gane va lămuri multe probleme în legătură cu poziția lui P. P. Carp în politica­ țării..' probleme încă nerezolvate și nu tocmai bine cunoscute. Femeia în legenda indi­ană Spune legenda indiană că Dum­nezeu,­ după ce a presat lumea toa­tă, cerul cu toate stelele sale, și pe om, a rămas multă vreme pe gân­duri. Pe urmă, a luat rotunzimea lunii, agilitatea­­ șarpelui, mlădierea tres­tiei, ondulația grâului din lanuri, delicatețea sălciilor, catifeaua flo­rilor, vioiciunea razei de soare, ti­miditatea iepurelui, tăria diaman­tului, răceala zăpezii, ușurința no­rilor, mândria păunului, le-a a­­mestecat pe toate, și... a creiat fe­meia pe g. In articolul „Traian Demetrescu“, publicat în numărul nostru de ieri, d. Const. Graur amintea bizaru­l și trista chestiune a bustului lui Traian Demetrescu din grădina Ateneului. Acest bust a fost ridicat din iniția­tiva lui Radu D. Rosetti și Const. Mille, cu intenția de a-l dărui Craio­­vei. Li s’a întâmplat însă un acci­dent nemai pomenit .■ Craiova a re­fuzat darul. Donatorii s’au întors la București, cu bustul in spinare. Din fericire, primăria București a fost mai ospitalieră : ea a primit monu­mentul și sa așezat în grădina Ate­neului. In articolul său însă d. Graur a spus și faptul că, după mulți ani, cercurile hotărîtoare din Craiova au revenit la sentimente mai bune, așa că azi bietul Traian Demetrescu are monument și la Craiova. In această privință ni se dau ur­mătoarele precizări: In anul 1925, din inițiativa unui comitet întitulat: „Comitetul pen­tru ridicarea monumentului poetu­lui Traian Demetrescu și retipărirea­­ operei sale“ s’a ridicat un bust la­­ Craiova pe strada Gh. Chițu in fata bisericii Sf-tii Arhangheli. Comitetul a fost compus din: scriitoarea Elena Farago, avocatul Pencioiu, Emil Tătărescu, lor. Don­­gorozi, F. Aderca, Ion B. Georgescu, avocatul Sandulian, pictorul Eusta­­țiu Stoenescu, avocatul Dem. Stoe­­nescu, prof. Costinescu și prof. M. Stăureanu. . Bustul e opera sculptorului Jalea. A costat 35.000 lei, sumă strânsă prin colectă publică. Comitetul a adus la îndeplinire și al doilea mandat al retipăririi ope­relor lui Traian Demetrescu intrim volum de ,imagini alese“ tipărit la „Scrisul Românesc“. Ceva mai târ­ziu, di­n inițiativa avocatului Pen­cioiu s'a pus pe zidul casei unde a locuit poetul o placă comemorativă cu următoarea inscripție: „Aici a trăit și a visat poetul Traian Deme­­trescu“. In Craiova există astăzi și o stra­dă cu numele poetului: Craiova și Trai­an Demetrescu P. P. CARP P. Carp și locul său în istoria poli­tică a țării“. copiii sătenilor prin profesia sa, autorul are noțiunea exactă și autentică a vieții rurale, iar spi­ritul său de observație și serioa­sa-i pregătire științifică i-au în­lesnit să ne ofere o serie de no­­tațiuni, observații și constatări din cele mai interesante și fe­cunde. Ce mândrie am simțit noi, cei câțiva români cari ne găsiam in sală în timpul examenului, când membrii Comisiei, prezidată de distinsul profesor d. A. Ottrcu­are, decanul Facultății, și compusă din­ d-nii Duprat, Bovet și Piaget, aduceau rând pe rând elogii­­ can­di­datului pentru seriozitatea și va­loarea științifică a lucrării sale! Cu o modestie remarcabilă, can­didatul a răspuns satisfăcător la toate observațiile și întrebările­­ juriului, care l-­a proclamat doctor , cu distin­cțiu­ne. Cineva din audi­­­toriu, prof. Reverdin de la Facul­­­­tatea de Litere, a ținut de ase­­­­menea să aducă elogii pregătirei­­ candidatului. Atât lucrarea d-lui Niculescu , care merită desigur o analiză mai amănunțită, cât și examinarea orală de susținere a ei ne-au arătat că acest tânăr intelectual este serios pregătit și merită nu nu­mai sincer și călduros felicitat pentru străduințele sale, dar tre­buie totodată folosit cât mai ne­întârziat și mai bine pentru bine­le învățământului românesc și progresul științei pedagogice. G. Vlădescu-Răcoasa Constantin M­icu Dela apariția volumului „Sosirea lavelor“ d. Constantin Micu, tână­rul poet care promitea atât de mult a încercat să mai apară prin pagi­nile vreunei reviste. Din când in ,când, și aceea rară, sem­nează, b­âte o­­­ cronică­­­ literară. Cândva’ vorb'ea de apariția unui volum de esseuri. Când va, transforma intenția în fap’t^.jj . țy­p . Vsat» la ’ntâmplare Așa și-a intitulat prima carte de proză de Teodor Scarlat, autorul vo­lumului de­ poeme „Claviaturi“. „Viața la­ întâmplare“ va apare în scurtă vreme,­ în editura „Pămân­tul“ din Călărași, și va cuprinde în paginile ei toată drama intelectua­lului tânăr, nu luptă cu viața de astăzi. Cunoscând dexteritatea lirică a d-lui Teodor Scarlat, îndrăznim să credem că debutul epic al d-sale va fi tot atât de firicit ca și cel poetic. Ricchard Kipling In editura Parisiană Pion a apă­rut un studiu al lui Andre Chevril­­lon, intitulat : Kipling — copilul KIPLING Bombatului, pictorul Orientului, poetul celor „șapte mări“. Studiul este o grupare a celor scrise de Andre Chevrillon inca din 1399, 1907 și 1920, având numai pre­fața scrisă acum. Chevrillon este criticul care a pă­truns opera lui Rudyard Kipling. Esseurile lui s-au­­ făcut remarcate atunci când au apărut, iar acum, strânse la un joc și revăzute, con­­stitue unul din cele mai complecte studii scrise asupra operei lui Ki­pling. Cârți-reviste De peste țări și ape ne-au sosit ultimele numere din ziarul „Ame­rica“, ziar ce apare la Cleveland. Cuprinde articole ce interesează pe românii din­ America, precum și știri din țară. Din aceste ziare aflăm că a apă­rut in englezește o carte despre Transilvania, scrisă de d. Titus Po­dea și a cărei prefață este semnată de d.­ prof. N.Torga. * Tot din Statele-U­nite ne-a sosit și ziarul „Viața nouă“, care apare la Detroit. Printre colaboratori găsim și pe d. L. Florin care scrie despre „Otto de Guerike — 250 de ani de la moar­tea experimentatorului emisferelor de Magdeburg“. A apărut „Gazeta cărților“, publi­cație de­ bibliografie, literatură și cultură generală, de sub condu­cerea d-lui prof. D. Munteanu- Râmnic. * BILEȚEL PENTRU COPII V’am văzut. Erați trei. Doi băieți o fată. Adunați, n’ați fi numărat mi mult de cincisprezece ani. Fata — nu mai mare, dar mai innaltă — mergea la mijloc. Mergea sultând, ca și voi băieții. Câte și trei vă țineați de mână. Și mâinile împreunate, le bălăbăneau­ a joacă. Și cântați:* Nu știu ce. Parcă în­țelege cineva cuvintele voastre fante­ziste? Niște copii! Tarahumbara și bu­nii asusuri! Sădeați singuri de prostiile voastre nevinovate. Cum­ era să vă iau eu în serios? V’am privit, în treacăt, cu dispreț și Cu milă. . Cred că privirea mea avea ceva inuman, dar era logică. Ce știți voi! Ce vă pasă vouă! Ca om vârstnic, cu socoteală, atent la câte se petrec în jurul meu­, și în­grijorat, mi-am spus că­ joaca și nu­, vinovăția­ voastră este o crimă.­­O crimă împotriva propriei voastre­ vieți. Tarahumbara și buruiususunui... Pe asta vă arde vuă? Credeați că mai a­­veți dreptul să zâmbiți razelor dimi­neții, să vă jucați cu nisipul, să cân­tați năzbâtii neînțelese? Inconștiența asta o să vă topească mădularele și­ o să vă oprească răsuflarea. Isprăviți cu basmele și­­ jocurile co­pilăriei! Ați plictisit lumea serioasă. Nimeni nu vă mai ia, în­ seamă; nimeni nu se mai gândește la voi. Și vi se pre­gătesc lucruri cari — o să vedeți — vă vor surprinde mai mult decât atâtea metamorfoze uimitoare din basmele cari vă încântă. Ați auzit voi vorbindu-se despre anzig­, Addis-Abbéba, Madrid, Sevilla, orașe fermecate, in cari oamenii mari se joacă mult mai frumos și cu o se­riozitate mai învingătoare decât voastră? Veți fi auzit poate, cel mult, a de­­ orașele țării noastre, in frunte cu frumoasa noastră Capitală. Și le iubiți fiindcă ați găsit în ele câte un squar, în pietrișul căruia vă jucați la bătaia soarelui și a adierii de vară. Dar chiar, aici, jocurile oamenilor mari sunt mult mai atrăgătoare, fiind­că în ele vi­brează primejdia de mai târziu, diabo­licul viitor întunecat. Jocul­­ este­ și a­­­menințâtor, de­­ aceia este mai atractiv Ce-i aceia tarabumbara”? N’ați au­zit ce-a spus domnul Buttler, un a­­mican isteț și priceput, despre fi­nanțele statelor europene? Nu știți câte tunuri, câte puști, câte aeroplane, are azi, frumoasa patrie a fraților Grimm, știți, aceia cari au scris cu tâlc pentru voi copiii? Nu vedeți câte catedrale mărețe, câte muzee pline de picturile unui Velasquez, cel ce­ a zu­grăvit prințișori și pitici, se prefac azi în pulbere în eterna Spanie? Să nu vă mai prind că vă­ luați de mâini și, bălăbănindu-le a joacă, mer­geți pe străzi săltând ,și cântând !n­­tr’aiurea. Să nu vă mai prind, că vă tai picioarele. Lascar Sebastian S3 ► • -4 Al, T. Stamaiiarie Ultimul număr al revistei .,Ho­tarul” din Arad înseamnă, sub pa­na d-lui Ed. I. Găvănescu, urmă­toarele rânduri despre d. Al. T. Stamatiad : Poetul AL T. Stamatiad a fost­­ premiat de Academia română" pen­tru ultimul său volum de­ versuri „Peisagii sentimentale”. Premierea aceasta înseamnă, o muncă d­e grâ­­■iéa decenii’ pe ogorul i poeziei. Al. T. Stamatiad a făcut parte din cenaclul lui Alexandru Mace­don­ski, și a rămas credincios sim­bolismului pe care l-a exprimat nu numai in poezia lui de o perfectă formă, sau in răspândirea operei poetice a lui Baudelaire, pe care l-a tradus cu înțelegere și artă, dar până și în estetismul ținutei sale fizice de o obsedantă imagine. Dar Al. T. Stamadiad nu ne in­teresează aici, în cadrul acestei re­viste de regionale cercetări și preo­cupări culturale pentru curentul poetic pe care l-a reprezentat, ci mai ales, pentru contribuția pe care acest poet a adus-o în acest oraș apusean a­l țării în trecerea lui de câțiva ani, ca profesor al liceului Moise Nicoară. Aradului i-a dăruit Al. T. Stama­diad prima revistă serioasă de după­ Unire — anume „Salonul li­terar”. Singur cu o credință habotnică, Stamatiad a publicat „Salonul li­­terar”, făcând deopotrivă pe scriito­rul, corectorul și expeditorul. I se reproșează și poate, în parte, cu dreptate că materialul și cola­boratorii n’au reprezentat întot­deauna un element local și de preocupări locale, dar să nu se ui­te că in paginile acestui „Salon li­terar” și de o perfectă realizare tehhnicâ — atâtea elemente dene și-au înscris începuturile ara­­ș' atâtea pagini au fost inchinate și problemelor de aici. Faptul cultural in sine rămâne. Al. T. Stamatiad a dat, după 1918, cea dintâi revistă românească Ara­dului. Este un mare merit și pre­mierea poeziei sale se bucură deo­­potrivă și pentru munca literară pe care a desfășurat-o aici, la Arad. Continuatori ai începutului pu­blicistic inaugurat de Stamatiad, noi ducem mai departe, prin „Ho­tarul” gândul lui, infigând tot mai adânc în trecutul și glia româ­nească a acestui ținut, preocupă­rile noastre. Ce să ascultăm la Radio Joi 30 iulie 1936 BUCUREȘTI, ora 30.20: Concert de flaut — Vasile ,Tia»u: Sonata în fa ma­jor de Soeillet; Concerto în re major de Mozart. 22.45. D-ra Paul Rusescu-canto: Vio­leta de Mozart: Arie din „Armuresiul”, de Lortzing; Vai bădiță dragi ne-avem, de Brediceanu: Arie din „Liliacul" de Joh. Strauss: Ciribiribim, de Pbstalozza. VARȘOVIA, ora 21.55. Concert sim­fonic, dirijat de Fittellaus. Ifă Pade­­rewsky. Simfonia in si minor. MOSCOVA, ora 20. Transmisiunea O­­lim­piadei corale. PKAGA, ora 22.10: Mazeppa, de Fr. Liszt. Vineri, 31 Iulie BUCUREȘTI, ora 20.55: Considera­­țiuni asupra epocii noastre,, conferința d-lui prof. Mihail Ralea. 21.10: „FAUST”, operă in 5 acte de Ch. Goiman (discuri): DISTRIBUȚIA Margareta Mirciilc Berthon, Faust Cesar Vezzaiii, Mefisto Mareei Jouraet. Siebeî Marthe Coifiier Valentina Louis Musy, Martha Jeanne Montfort. Corul Operei din Paris dirij­ de SIENA, or­a 21: Comemorarea lui Liszt ATENA, ora 21: Comemorarea lui Liszt (cincizeci de ani de la moartea compo­zitorului) . 23.10: Concert de orgă. BUDAPESTA, ora 0.15: Concert re­ligios, retransmis de la Biserica francis­canilor. STUTTGART, ora 1; Concert «oc» turn. Muzică simfonică. A­u :£ y EBilL ^jü A Baf fi BÄ V Äc­ ^sawsan mBafl Marcel Proust „Nouvelles litteraires“ în ultimul său număr închină obișnuita sa pa­gină antologică lui Marcel Proust. Georges Cattani semnează rân­duri despre om și operă. Găsim a­ MARCEL PROUST poi o „Concluzie proustiană“ și ci­tate din operele inedite ale lui Proust. Interesante sunt părerile redate pe scurt­­ ale lui André Gide, Ana­­tole France, Anna de Noilles și Paul Valéry, despre opera proustiană. Baltagul, în fran­țuzește Sub titlul „Le coup de hache“ ziarul Parisian ,„Le Temps“ a înce­put să publice în foileton „Balta­gul“, romanul d-lui Mihail Sado­­veanu. Traducerea este semnată de d. B. Nortines. Pentru literatura noastră atât de puțin cunoscută peste gra­niță, și mai ales în Apus, unde abia se cunosc, de oamenii competenți, operele de căpetenie ale marilor noștri­ autori, traducerea „Baltagu­lui“ nu poate decât să bucure și să dea speranțe scriitorilor noștri. Virgil Huzum Printre volumele de versuri apă­rute în primăvară s-a făcut remar­cat volumul d-lui Virgil Huzum, in­titulat „Zenit“. Autorul acestei plachete de ver­suri face parte din acei poeți la care elegiacul este dublat de ama­torul frumosului pur, poeți cari pun acelaș preț și pe formă și pe fond. Versurile d-lui Virgil Huzum re­levă un­­ suprarealism ponderent,­­ construit pe criterii de pură emoti­­­­vi­tate, urmărind o corespondență afectivă între poet și lector. Versuri caniculare STEFAN IOSIE Ziarele din București au anunțat că lipsa, ghieții din­ Capitală, va fi înlăturată prin faptul că fabrica „Ghiața“ din Iași, va furniza zilnic Bucureștiului câte 4—5 vagoane ghiață artificială, ceeace denotă că și Iașul poate fi util Capitalei mă­car in aceste zile caniculare. Căldurile tropicale de acum ne amintesc următoarele Versuri ca­niculare“ scrise pe vremuri de Ște­fan o. Iosif și D. Anghel, în prea­frumosul lor „Caleidoscop“ pe care l-au semnat in comun: A. Mirea. Cităm un­ele din aceste stihuri: Când este o căldură de patruzeci și două de șprițuri mari la umbră Când vezi pe agronomul pe care nu-l mai plouă; Făcând o mină sumbră; Când ești silit ca mine să râzi ca Pagliacci De propria-ți ■ durere, Când nu ai ca Nababul în solul vechii Dacii Fântâni petrolifere; Când nu ai ca Sadoveanu o casă și-o livadă, O moară și-o albină, Când numai creditorii mai vin ca te vadă, N‘ar m­ai veni să vină!— Și strofele finale care sună tot atât de muzical: Când vi­a ta odaie din ușă la ferestre Abia te poți întinde, A§a­că-i imposibil, ca alt Xavier de Maistre Voiajuri a ‘t­treprinde, — Atunci renunți la toate și aștep­tând să plouă. Cu mina cea mai sumbră Faci versuri ca aceste, sub patru­zeci și două De șprițuri mari la umbră... „Caleidoscopul lui A. Mir­ea“ a apărut acum două decenii și mai bine, în „Viața Românească“ de la Iași, drept simple „Cronici rimate“, in care totuși se oglindesc fidel și astăzi, aspecte sociale, politice și culturale. Aceste versuri lirico-sa­­tirice, au făcut o adevărată școală: G. Topliceanu, in „Parodii origina­le“. Al. Sevastos în „Rime sprinte­ne“ și alții au continuat cu succes genul care astăzi pare dispărut din publicistica noastră deși a fost atât de gustat de tote cercurile intelec­tuale. „Caleidoscopul lui A. Mirea“ este de multă vreme epuizat și reedita­rea acestor două volume de pură inspirație și esență poetică, ar fi necesară pentru înviorarea poeziei satirice și umoristice. C. SATEANU Matei I. L. Caragiale Editura Fundațiilor regale pregă­tește pentru ]a toamnă apariția e­­diției definitive a operei lui Matei I. L. Caragiale. Ediția — se spune — că ar cu­prinde versurile autorului „Crailor de la Curtea­ veche“. Nici o restricție pentru vizitatorii Văii Prahovei Conform unui ordin telegrafic al Regiei căilor ferate, adresat­ori tu­turor inspecțiunilor din țară, vizita­torii stațiunilor climaterice Sinaia, Predeal, Bușteni, Poiana Țapului, Azuga și Comarnic vor beneficia de bilete C.F.R. cu 50 la suta reducere fără a fi obligați să stea cel puțin opt zile in aceste localități, așa cum se prevedea pentru alte asemenea localități din țară. Sâmbătă 1 August 1936 Diverse reduceri pe C. F. R. PENTRU CONGRESUL BRUTARI­LOR DE LA ORADIA Participanții la congresul bruta­rilor din Oradia Mare, vor beneficia de 50 la sută reducere pe C. F. R. d­acă vor pleca din stația de pornire în zilele de 12—16 August inclusiv și se vor înapoia în zilele de 15—19 August. La­ ducere se va călători cu legiti­mații cu preț întreg, iar înapoierea se va face gratuit pe baza vizei fă­cută de stație și a unui certificat de călătorie eliberat și semnat de co­mitetul organizator. CĂLĂTORIA LA TÂRGUL DIN IZMIR (TURCIA) S’a aprobat de asemenea o redu­cere de 50 la sută la înapoire, din prețul biletelor de cl. I, a II-a și a II-­a, pentru cei ce vor vizita ’ al VI-lea târg internațional din Izmir (Turcia) care va avea loc dela 1— 22 Septembrie 1936. Această redu­cere se acordă și celor din alte țări cari vor tranzita la ducere prin Ro­mânia. Pentru a beneficia de reducere, călătorii trebue să posede o legiti­mație de­ călătorie pe C. F. R. și o parte de legitimație eliberată și semnată de comitetul organizator al târgului. TÂRGUL DE MOSTRE DIN LUBLIANA (IUGOSLAVIA) Târgul de mostre dela Lublianal care trebuia să se țină dela 29 Au­gust—9 Septembrie a fost amânat pentru 1—13 Septembrie 1936. Reducerea acordată de C. F. R„ pentru acest târg, la înapoere, va fi valabilă cu începere dela 1—18 Sep­tembrie 1936. VAFI­AȚIUNI Scrisoarea unui susțină­tor al Cuvântului Liber. Revista asasinării lui Stelescu. Prăpădul bacalaureatu­lui. Charles Maurras a ră­mas definitiv condamnat. Mercenarii lui Ilie. Săracii asasini, sunt ne­vinovați. Zăbrelele țarului. Aritmetică Nazistă. Iisus încazarmat. Frontul păcii. ■—în­­„Cuvântul Liber“, săptămâna acesta. Agresiuni CRAIOVA 29.— Femeea lui Ghiță­ Drăgan din comuna Albești, fiind prinsă ,pe când rupea porumb de pe proprietatea lui Nicolae Popa, a fost bătută grav­­ de acesta. In stare disperată ea a fost trans­portată la spital.­­ Dumitru Stoica vânzător de cor­­nuri a fost lovit la cap cu o piatră de către Ion Dumitrescu din str. Târgului 5. Maria Madin din str. Dean Vodă a fost lovită cu un ciomag peste gură de către femeia Maria Constanti­­nescu cu care se certase. Rănita se afl­a spital. IIMFORMAȚIUNI La ministrul instrucțiunii și cul­telor s-a întocmit un regulament, pentru organizarea și funcționarea Fondului bisericesc ortodox român al Bucovinei. Organizarea este fă­cută pe principiul că Fondul rămâ­ne o fundație specială și de sine stătătoare, ca persoană juridică, condusă și administrată de mitro­politul­ Bucovinei. Textul regulamentului s-a publi­cat în „Monitorul Oficial“ din 29 iulie. D. ministru al muncii și sănătății a ratificat delegația dată d-lui N. Ionnițiu ca membru în comisia de higiena industrială și salubritate e­­dilitară din partea Uniunii came­relor de comerț. Localitățile Zărnești, Codlea și Turcheș din județul Brașov au fost clasate ca localități de interes tu­ristic, ț­une și să îndeplinească formele pentru punerea ei în aplicare. Ministerul Agriculturii a cerut tri­bunalelor cari sunt în întârziere cu lucrările pentru alegerea Camerelor de agricultură, să termine cât mai curând aceste lucrări spre a se pu­tea convoca colegiile agricole din județele respective. Sub titlul CEI CARE AU PLECAT... d-na k­ela Sadoveanu, publică unele amintiri despre C. Stere, în ulti­mul umăr din „Adevă­rul Literar și Artistic“. D. general Prodan, comandan­tul corpului 2 armată, a plecat în concediu. In lipsa d-sale, cor­pul de armată va fi condus de d. general Popescu. In „Monitorul OfipaV din 29 Iu­lie c. c'a publicat jurnalul consi­liului de miniștri No. 1490, prin care s-a aprobat proiectul de convențiu­­ne propus de a se încheia cu gu­vernul republicii turcești, prin care se reglementează emigrarea in Tur­cia a populațiunii musulmane din jud.­ Durostor, Caliacra, Constan­ța și Tulcea, precum și transferarea proprietății acestora în proprieta­tea Statului român. Consiliul a autorizat pe d-nii sub­secretari de stat Savel Rădulescu și M. Cancicov, să semneze în numele guvernului român această conven-PARIS, 29 (Rador). — D. Valen­tin G. Bibescu președintele Federa­ției Internaționale Aeronautice, a plecat azi cu avionul spee Viena și București. Lichidarea debitelor din semințele distribuite in primăvara 1936 Ministerul Agrculturii ne trimite: 1. Odată cu realizarea recoltelor anului 1936, se vor lua măsuri pen­tru strângerea și valorificarea pro­duselor ce urmează a fi predate, de către cei ce au primit semințe în primăvara 1936. La această opera­țiune vor colabora autoritățile ad­ministrative, Camera de agricul­tură, serviciul agricol al statului și organizația Cooperativă. Camera de agricultură, ca organ de reprezen­tare al agricultorilor, este obligată să avizeze la toate măsurile și să ceară concursul tuturor organelor respective. STRÂNGEREA PRODUSELOR 2. Strângerea produselor datorite, se va face prin îngrijirea aceloraș organe cari au făcut distribuția. Dacă produsele au fost date prin cooperative, cu contract de împru­mut în regulă, atunci untățile coo­perative vor executa aceste con­tracte. Dacă semințele au fost distribuite prin autoritățile administrative sau laricole, atunci acestea vor lua mă­suri pentru strângerea produselor datorite. Produsele strânse vor fi depozi­tate în magaziile statului, județului, Camerei de agricultură sau ale Coo­perativelor, după împrejurări. 3. Producătorii sunt obligați să predea produse din calitatea s­a și anume calitatea obișnuită, rezul­tată în regiune. Toate produsele vor fi date la vânturătoare. VALORIFICAREA 4. Mărfurile strânse vor fi valori­­cate prin organizațiunile cooperati­ve, însărcinate cu valorificarea se­mințelor de către Centrala Coope­rativă de valorificare. In anumite împrejurări produsele pot fi valorificate și de către Ca­mera de agricultură. Dacă aceasta ar avea posibilitate să le manipu­leze, eventual s’ar putea ca o parte din produse să fie valorificate de către cooperativă, iar altele de că­tre Camera de agricultură. Vânzarea produselor, atât de că­tre Cooperative cât și de către Ca­mera de agricultură,­ se va face la prețul zilei, cu aprobarea unei co­­misiuni locale compusă din prefec­tul județului, președintele Camerei de agricultură, directorul serviciului agricol și delegatul cooperativelor. Comisiunea va aproba vânzările numai la prețul zilei, bine contro­late și către case serioase, cu plata imediată a mărfii predate. In principiu organizația coopera­tivă însărcinată cu valorificarea grâului, este obligată să se ocupe și de valorificarea produselor recupe­rate în­ contul semințelor. Camera de agricultură are num­ai facultatea de a lua asupra ei, dacă este în mă­sură, o asemenea sarcină. LICHIDAREA 5. Din sumele rezultate de la vân­zarea produselor, se vor deduce mai întâi cheltuelile ocazionate cu ma­nipularea și un comision de 500 lei a vag.. în beneficiul instituției vân­zătoare, ar restul se va depune ime­diat la Banca Națională pentru contul ministerului agriculturii și domeniilor . „Contul valorificarea grâului”. 6. Producătorii sunt liberi să dea bani în loc de produse în natură pentru valoarea echivalentă. Acea­stă valoare se va stabili pe kg„ de către comisiunea arătată mai sus, la punctul 4. Prețul este valabil nu­mai pentru predările făcute ime­diat. El se va­ revizui de către co­misiunea arătată mai sus, îndată ce pe piață se va observa, scăderi sau urcări de prețuri. Pentru a se stim­ula plata in bani, scutind astfel cheltuelile cu mani­pularea si valorificarea, prețul sta­bilit­ va fi cu 30—40 bani la kgr., mai jos, decât prețul Bursei.­ 7. Agricultorii cari nu vor preda produsele păioase, îndată după tre­­erat, precum și aceia cari vor aduce produse ce mi pot fi primite, vor fi dați în debit. Serviciul agricol va întocmi tablouri de acești debitori cu cantitățile ce datoresc și le vor trimite ministerului spre a­ fi urmă­riți. Se va arăta agricultorilor că este avantajos să-și lichideze aceste datorii prin restiturirea produselor in natură de calitate bună, sau prin plată în bani în felul arătat mai sus fiindcă, în caz de urmărire vor plăti mai mult. 8. Pentru porumb operația resti­tuirii va începe la­ 1 Aprilie 1937, predându-se porumb bătut. Agricul­torii cari doresc, pot să predea ime­diat orz în loc de porumb, canti­tate egală și aceasta va fi valorifi­cată împreună cu cealaltă cantitate de orz. 9. Pentru semințele de nutreț, date cu clauză de a se restitui în anul viitor (lucerna), se vor da dispozi­­țiuni la timp. 10. Organele ac­tive și agricole din județele, cari au primit semințe în primăvara 1936 sunt obligate să ia­ toate măsurile pentru lichidarea acestor datorii, fiindcă numai așa, statul va fi în măsură, ca eventual, în alte ocazii să mai dea ajutoare. ÎNECAT in Jiu CRAIOVA. 29----Copilul Stan Ghe­noiu în ,eta­te de 8 ani din comuna Odari s-a înecat în râul Jiu Cada­vrul , ?, fost pescuit. INCENDIU CRAIOVA, 29. — Un incendiu a izbucnit la o arie din comuna Cio­­roiu. Focul a luat naștere de la o ma­șină de treerat și a distrus grâul a 20 de săteni. Pagubele se cifrează la 100.000 lei. Citiți „Cuvântul Liber“

Next