Adevěrul, august 1936 (Anul 50, nr. 16109-16135)
1936-08-01 / nr. 16109
Pagina 2-a Afacerea Grosz „Cagera“ S’a văzut din reportajul de eri că procesul afacerii Grosz,,Cagera” a fost amânat de tribunalul Ilfov sec. IV-a, pentru ziua de 28 Septembrie, ,admițându-se de către tribunal cererea lui Eugen Grosz de a se face o contraexpertiză ,în cauză. . Unul din , inculpați, anume S. Samuel, a cerut ori tribunalului să-i admită liberarea provizorie, spre a se judeca în stare de libertate, invocând prevenția de 7 luni pe care a efectuat-o până astăzi. Cererea s-a desbătut ori în fața tribunalului prezidat de d. M. Manolescu. Ea a fost susținută de d. av. Mehedinți din partea inculpatului arestat și combătută de d. prim procuror Al. Procop Dumitrescu. Tribunalul, fără a delibera prea mult, a respins cererea inculpatului. Un alt inculpat arestat, anume Radu Anghel, a introdus deasemenea o cerere de eliberare, la acelaș tribunal. Judecarea ei a fost sorocită pentru ziua de 6 August. Concordatul Băncii Bercovitz Un alt grup de deponenți a chemat în declarare Banca Bercovitz, Pe motivul nerespectării concordatului adică pentru neachitarea cotelor prevăzute în sentința de concordat. Acțiunea în declarare s-a judecat ori de către tribunalul sec. I-a comercială, formată din d-nii judecători Costin și Cristea. Banca a combătut acțiunea punându-se la adăpostul legii conversiunii și al unei sentințe anterioare rămase definitive, prin care tribunalul constatând pe baza unei expertize că banca îndeplinește condițiunile legii de a avea proporția de portofoliu agricol asanabil, recunoscuse băncii un moratoriu de 5 ani, ■ timpul căruia ea nu poate fi urmăîn rită, și chemată in declarare de faliment. Deponenții reclamanți au obiectat că situația de astăzi nu mai corespunde cereia din momentul pronunțării acelei sentințe și că o nouă expertiză ar putea duce la constatarea acestui lucru. Ei au stăruit deci in admiterea acțiunii lor. Tribunalul a rămas în deliberare papă la 4 August. importul in suspracota din Austria Eri după amiază a avut loc la ministerul de industrie și comerț o conferință între d-nii dr. I. Costinescu, ministrul acestui departament și M. Lozeanu, secretarul general al ministerului de finanțe, cu privire la utilizarea fondului de 2 milioane 783 de mii de șilingi atribuiți statului român ,țin lichidarea Băncii Austro-Ungare. După cum ai arătat la timp această sumă disponibilă la Vienia, va servi la piața anumitor importuri din supra coltă din Austria. In cdafts'ringde* rertssl a discutat mărfurile ce urmează să fie importate în suprafotă hotărîndu-se ca în curând să înceapă eliberarea autorizațiilor. Sinucidere CRAIOVA, 29. — In comuna Bucovăț s’a sinucis luând o doză de sublimat corosiv agentul sanitar Ion Călin dela sanatoriul Leamna. El arată în două scrisori: că se sinucide din cauza jenei funciare. Isprava unui șofer CRAIOVA, 29. — Fata Bălșișa Florica din str. Bucium a fost ademenită de șoferul Anastase Dumitru din strada Petre Ispirescu. După ce a fost batjocorită ea a fost alungată. Parchetul a ordonat arestarea șoferului. . GREVA DE LA ARAD CONFERINȚA DE ASTĂZI DE LA MINISTERUL MUNCII ,C. ministru Nistor a convocat pentru astăzi în conferință, la ministerul muncii pe reprezentanții societății „Astra Vagoane” din Arad și delegații muncitorilor, cari se găsesc în grevă. B. ministru Nistor va prezida această conferință insistând ca acest conflict să ia sfârșit, ajungându-se la o înțelegere. CALEIDOSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE "■ [UNK] [UNK]wiilimm * • muu — LITERE, ȘTIINȚĂ, ARTĂ P. P. Carp $i locul său sg? istoria politică a țării La toamnă va apare in librării studiul d-lui G. Gane, despre „P. Prmul volum al acestui studiu este gata încă de pe acum, însă autorul ține să prezinte întreaga operă. Până la toamnă va da gata și al doilea voum, astfel că atunci vom avea un studiu complect asupra omului care a însemnat atâta in istoria politică a acestei țări. Poate studial d-lui G. Gane va lămuri multe probleme în legătură cu poziția lui P. P. Carp în politica țării..' probleme încă nerezolvate și nu tocmai bine cunoscute. Femeia în legenda indiană Spune legenda indiană că Dumnezeu, după ce a presat lumea toată, cerul cu toate stelele sale, și pe om, a rămas multă vreme pe gânduri. Pe urmă, a luat rotunzimea lunii, agilitatea șarpelui, mlădierea trestiei, ondulația grâului din lanuri, delicatețea sălciilor, catifeaua florilor, vioiciunea razei de soare, timiditatea iepurelui, tăria diamantului, răceala zăpezii, ușurința norilor, mândria păunului, le-a amestecat pe toate, și... a creiat femeia pe g. In articolul „Traian Demetrescu“, publicat în numărul nostru de ieri, d. Const. Graur amintea bizarul și trista chestiune a bustului lui Traian Demetrescu din grădina Ateneului. Acest bust a fost ridicat din inițiativa lui Radu D. Rosetti și Const. Mille, cu intenția de a-l dărui Craiovei. Li s’a întâmplat însă un accident nemai pomenit .■ Craiova a refuzat darul. Donatorii s’au întors la București, cu bustul in spinare. Din fericire, primăria București a fost mai ospitalieră : ea a primit monumentul și sa așezat în grădina Ateneului. In articolul său însă d. Graur a spus și faptul că, după mulți ani, cercurile hotărîtoare din Craiova au revenit la sentimente mai bune, așa că azi bietul Traian Demetrescu are monument și la Craiova. In această privință ni se dau următoarele precizări: In anul 1925, din inițiativa unui comitet întitulat: „Comitetul pentru ridicarea monumentului poetului Traian Demetrescu și retipărirea operei sale“ s’a ridicat un bust la Craiova pe strada Gh. Chițu in fata bisericii Sf-tii Arhangheli. Comitetul a fost compus din: scriitoarea Elena Farago, avocatul Pencioiu, Emil Tătărescu, lor. Dongorozi, F. Aderca, Ion B. Georgescu, avocatul Sandulian, pictorul Eustațiu Stoenescu, avocatul Dem. Stoenescu, prof. Costinescu și prof. M. Stăureanu. . Bustul e opera sculptorului Jalea. A costat 35.000 lei, sumă strânsă prin colectă publică. Comitetul a adus la îndeplinire și al doilea mandat al retipăririi operelor lui Traian Demetrescu intrim volum de ,imagini alese“ tipărit la „Scrisul Românesc“. Ceva mai târziu, din inițiativa avocatului Pencioiu s'a pus pe zidul casei unde a locuit poetul o placă comemorativă cu următoarea inscripție: „Aici a trăit și a visat poetul Traian Demetrescu“. In Craiova există astăzi și o stradă cu numele poetului: Craiova și Traian Demetrescu P. P. CARP P. Carp și locul său în istoria politică a țării“. copiii sătenilor prin profesia sa, autorul are noțiunea exactă și autentică a vieții rurale, iar spiritul său de observație și serioasa-i pregătire științifică i-au înlesnit să ne ofere o serie de notațiuni, observații și constatări din cele mai interesante și fecunde. Ce mândrie am simțit noi, cei câțiva români cari ne găsiam in sală în timpul examenului, când membrii Comisiei, prezidată de distinsul profesor d. A. Ottrcuare, decanul Facultății, și compusă din d-nii Duprat, Bovet și Piaget, aduceau rând pe rând elogii candidatului pentru seriozitatea și valoarea științifică a lucrării sale! Cu o modestie remarcabilă, candidatul a răspuns satisfăcător la toate observațiile și întrebările juriului, care l-a proclamat doctor , cu distincțiune. Cineva din auditoriu, prof. Reverdin de la Facultatea de Litere, a ținut de asemenea să aducă elogii pregătirei candidatului. Atât lucrarea d-lui Niculescu , care merită desigur o analiză mai amănunțită, cât și examinarea orală de susținere a ei ne-au arătat că acest tânăr intelectual este serios pregătit și merită nu numai sincer și călduros felicitat pentru străduințele sale, dar trebuie totodată folosit cât mai neîntârziat și mai bine pentru binele învățământului românesc și progresul științei pedagogice. G. Vlădescu-Răcoasa Constantin Micu Dela apariția volumului „Sosirea lavelor“ d. Constantin Micu, tânărul poet care promitea atât de mult a încercat să mai apară prin paginile vreunei reviste. Din când in ,când, și aceea rară, semnează, bâte o cronică literară. Cândva’ vorb'ea de apariția unui volum de esseuri. Când va, transforma intenția în fap’t^.jj . țyp . Vsat» la ’ntâmplare Așa și-a intitulat prima carte de proză de Teodor Scarlat, autorul volumului de poeme „Claviaturi“. „Viața la întâmplare“ va apare în scurtă vreme, în editura „Pământul“ din Călărași, și va cuprinde în paginile ei toată drama intelectualului tânăr, nu luptă cu viața de astăzi. Cunoscând dexteritatea lirică a d-lui Teodor Scarlat, îndrăznim să credem că debutul epic al d-sale va fi tot atât de firicit ca și cel poetic. Ricchard Kipling In editura Parisiană Pion a apărut un studiu al lui Andre Chevrillon, intitulat : Kipling — copilul KIPLING Bombatului, pictorul Orientului, poetul celor „șapte mări“. Studiul este o grupare a celor scrise de Andre Chevrillon inca din 1399, 1907 și 1920, având numai prefața scrisă acum. Chevrillon este criticul care a pătruns opera lui Rudyard Kipling. Esseurile lui s-au făcut remarcate atunci când au apărut, iar acum, strânse la un joc și revăzute, constitue unul din cele mai complecte studii scrise asupra operei lui Kipling. Cârți-reviste De peste țări și ape ne-au sosit ultimele numere din ziarul „America“, ziar ce apare la Cleveland. Cuprinde articole ce interesează pe românii din America, precum și știri din țară. Din aceste ziare aflăm că a apărut in englezește o carte despre Transilvania, scrisă de d. Titus Podea și a cărei prefață este semnată de d. prof. N.Torga. * Tot din Statele-Unite ne-a sosit și ziarul „Viața nouă“, care apare la Detroit. Printre colaboratori găsim și pe d. L. Florin care scrie despre „Otto de Guerike — 250 de ani de la moartea experimentatorului emisferelor de Magdeburg“. A apărut „Gazeta cărților“, publicație de bibliografie, literatură și cultură generală, de sub conducerea d-lui prof. D. Munteanu- Râmnic. * BILEȚEL PENTRU COPII V’am văzut. Erați trei. Doi băieți o fată. Adunați, n’ați fi numărat mi mult de cincisprezece ani. Fata — nu mai mare, dar mai innaltă — mergea la mijloc. Mergea sultând, ca și voi băieții. Câte și trei vă țineați de mână. Și mâinile împreunate, le bălăbăneau a joacă. Și cântați:* Nu știu ce. Parcă înțelege cineva cuvintele voastre fanteziste? Niște copii! Tarahumbara și bunii asusuri! Sădeați singuri de prostiile voastre nevinovate. Cum era să vă iau eu în serios? V’am privit, în treacăt, cu dispreț și Cu milă. . Cred că privirea mea avea ceva inuman, dar era logică. Ce știți voi! Ce vă pasă vouă! Ca om vârstnic, cu socoteală, atent la câte se petrec în jurul meu, și îngrijorat, mi-am spus că joaca și nu, vinovăția voastră este o crimă.O crimă împotriva propriei voastre vieți. Tarahumbara și buruiususunui... Pe asta vă arde vuă? Credeați că mai aveți dreptul să zâmbiți razelor dimineții, să vă jucați cu nisipul, să cântați năzbâtii neînțelese? Inconștiența asta o să vă topească mădularele și o să vă oprească răsuflarea. Isprăviți cu basmele și jocurile copilăriei! Ați plictisit lumea serioasă. Nimeni nu vă mai ia, în seamă; nimeni nu se mai gândește la voi. Și vi se pregătesc lucruri cari — o să vedeți — vă vor surprinde mai mult decât atâtea metamorfoze uimitoare din basmele cari vă încântă. Ați auzit voi vorbindu-se despre anzig, Addis-Abbéba, Madrid, Sevilla, orașe fermecate, in cari oamenii mari se joacă mult mai frumos și cu o seriozitate mai învingătoare decât voastră? Veți fi auzit poate, cel mult, a de orașele țării noastre, in frunte cu frumoasa noastră Capitală. Și le iubiți fiindcă ați găsit în ele câte un squar, în pietrișul căruia vă jucați la bătaia soarelui și a adierii de vară. Dar chiar, aici, jocurile oamenilor mari sunt mult mai atrăgătoare, fiindcă în ele vibrează primejdia de mai târziu, diabolicul viitor întunecat. Jocul este și amenințâtor, de aceia este mai atractiv Ce-i aceia tarabumbara”? N’ați auzit ce-a spus domnul Buttler, un amican isteț și priceput, despre finanțele statelor europene? Nu știți câte tunuri, câte puști, câte aeroplane, are azi, frumoasa patrie a fraților Grimm, știți, aceia cari au scris cu tâlc pentru voi copiii? Nu vedeți câte catedrale mărețe, câte muzee pline de picturile unui Velasquez, cel ce a zugrăvit prințișori și pitici, se prefac azi în pulbere în eterna Spanie? Să nu vă mai prind că vă luați de mâini și, bălăbănindu-le a joacă, mergeți pe străzi săltând ,și cântând !ntr’aiurea. Să nu vă mai prind, că vă tai picioarele. Lascar Sebastian S3 ► • -4 Al, T. Stamaiiarie Ultimul număr al revistei .,Hotarul” din Arad înseamnă, sub pana d-lui Ed. I. Găvănescu, următoarele rânduri despre d. Al. T. Stamatiad : Poetul AL T. Stamatiad a fost premiat de Academia română" pentru ultimul său volum de versuri „Peisagii sentimentale”. Premierea aceasta înseamnă, o muncă de grâ■iéa decenii’ pe ogorul i poeziei. Al. T. Stamatiad a făcut parte din cenaclul lui Alexandru Macedonski, și a rămas credincios simbolismului pe care l-a exprimat nu numai in poezia lui de o perfectă formă, sau in răspândirea operei poetice a lui Baudelaire, pe care l-a tradus cu înțelegere și artă, dar până și în estetismul ținutei sale fizice de o obsedantă imagine. Dar Al. T. Stamadiad nu ne interesează aici, în cadrul acestei reviste de regionale cercetări și preocupări culturale pentru curentul poetic pe care l-a reprezentat, ci mai ales, pentru contribuția pe care acest poet a adus-o în acest oraș apusean al țării în trecerea lui de câțiva ani, ca profesor al liceului Moise Nicoară. Aradului i-a dăruit Al. T. Stamadiad prima revistă serioasă de după Unire — anume „Salonul literar”. Singur cu o credință habotnică, Stamatiad a publicat „Salonul literar”, făcând deopotrivă pe scriitorul, corectorul și expeditorul. I se reproșează și poate, în parte, cu dreptate că materialul și colaboratorii n’au reprezentat întotdeauna un element local și de preocupări locale, dar să nu se uite că in paginile acestui „Salon literar” și de o perfectă realizare tehhnicâ — atâtea elemente dene și-au înscris începuturile araș' atâtea pagini au fost inchinate și problemelor de aici. Faptul cultural in sine rămâne. Al. T. Stamatiad a dat, după 1918, cea dintâi revistă românească Aradului. Este un mare merit și premierea poeziei sale se bucură deopotrivă și pentru munca literară pe care a desfășurat-o aici, la Arad. Continuatori ai începutului publicistic inaugurat de Stamatiad, noi ducem mai departe, prin „Hotarul” gândul lui, infigând tot mai adânc în trecutul și glia românească a acestui ținut, preocupările noastre. Ce să ascultăm la Radio Joi 30 iulie 1936 BUCUREȘTI, ora 30.20: Concert de flaut — Vasile ,Tia»u: Sonata în fa major de Soeillet; Concerto în re major de Mozart. 22.45. D-ra Paul Rusescu-canto: Violeta de Mozart: Arie din „Armuresiul”, de Lortzing; Vai bădiță dragi ne-avem, de Brediceanu: Arie din „Liliacul" de Joh. Strauss: Ciribiribim, de Pbstalozza. VARȘOVIA, ora 21.55. Concert simfonic, dirijat de Fittellaus. Ifă Paderewsky. Simfonia in si minor. MOSCOVA, ora 20. Transmisiunea Olimpiadei corale. PKAGA, ora 22.10: Mazeppa, de Fr. Liszt. Vineri, 31 Iulie BUCUREȘTI, ora 20.55: Considerațiuni asupra epocii noastre,, conferința d-lui prof. Mihail Ralea. 21.10: „FAUST”, operă in 5 acte de Ch. Goiman (discuri): DISTRIBUȚIA Margareta Mirciilc Berthon, Faust Cesar Vezzaiii, Mefisto Mareei Jouraet. Siebeî Marthe Coifiier Valentina Louis Musy, Martha Jeanne Montfort. Corul Operei din Paris dirij de SIENA, ora 21: Comemorarea lui Liszt ATENA, ora 21: Comemorarea lui Liszt (cincizeci de ani de la moartea compozitorului) . 23.10: Concert de orgă. BUDAPESTA, ora 0.15: Concert religios, retransmis de la Biserica franciscanilor. STUTTGART, ora 1; Concert «oc» turn. Muzică simfonică. Au :£ y EBilL ^jü A Baf fi BÄ V Äc ^sawsan mBafl Marcel Proust „Nouvelles litteraires“ în ultimul său număr închină obișnuita sa pagină antologică lui Marcel Proust. Georges Cattani semnează rânduri despre om și operă. Găsim a MARCEL PROUST poi o „Concluzie proustiană“ și citate din operele inedite ale lui Proust. Interesante sunt părerile redate pe scurt ale lui André Gide, Anatole France, Anna de Noilles și Paul Valéry, despre opera proustiană. Baltagul, în franțuzește Sub titlul „Le coup de hache“ ziarul Parisian ,„Le Temps“ a început să publice în foileton „Baltagul“, romanul d-lui Mihail Sadoveanu. Traducerea este semnată de d. B. Nortines. Pentru literatura noastră atât de puțin cunoscută peste graniță, și mai ales în Apus, unde abia se cunosc, de oamenii competenți, operele de căpetenie ale marilor noștri autori, traducerea „Baltagului“ nu poate decât să bucure și să dea speranțe scriitorilor noștri. Virgil Huzum Printre volumele de versuri apărute în primăvară s-a făcut remarcat volumul d-lui Virgil Huzum, intitulat „Zenit“. Autorul acestei plachete de versuri face parte din acei poeți la care elegiacul este dublat de amatorul frumosului pur, poeți cari pun acelaș preț și pe formă și pe fond. Versurile d-lui Virgil Huzum relevă un suprarealism ponderent, construit pe criterii de pură emotivitate, urmărind o corespondență afectivă între poet și lector. Versuri caniculare STEFAN IOSIE Ziarele din București au anunțat că lipsa, ghieții din Capitală, va fi înlăturată prin faptul că fabrica „Ghiața“ din Iași, va furniza zilnic Bucureștiului câte 4—5 vagoane ghiață artificială, ceeace denotă că și Iașul poate fi util Capitalei măcar in aceste zile caniculare. Căldurile tropicale de acum ne amintesc următoarele Versuri caniculare“ scrise pe vremuri de Ștefan o. Iosif și D. Anghel, în preafrumosul lor „Caleidoscop“ pe care l-au semnat in comun: A. Mirea. Cităm unele din aceste stihuri: Când este o căldură de patruzeci și două de șprițuri mari la umbră Când vezi pe agronomul pe care nu-l mai plouă; Făcând o mină sumbră; Când ești silit ca mine să râzi ca Pagliacci De propria-ți ■ durere, Când nu ai ca Nababul în solul vechii Dacii Fântâni petrolifere; Când nu ai ca Sadoveanu o casă și-o livadă, O moară și-o albină, Când numai creditorii mai vin ca te vadă, N‘ar mai veni să vină!— Și strofele finale care sună tot atât de muzical: Când via ta odaie din ușă la ferestre Abia te poți întinde, A§acă-i imposibil, ca alt Xavier de Maistre Voiajuri a ‘ttreprinde, — Atunci renunți la toate și așteptând să plouă. Cu mina cea mai sumbră Faci versuri ca aceste, sub patruzeci și două De șprițuri mari la umbră... „Caleidoscopul lui A. Mirea“ a apărut acum două decenii și mai bine, în „Viața Românească“ de la Iași, drept simple „Cronici rimate“, in care totuși se oglindesc fidel și astăzi, aspecte sociale, politice și culturale. Aceste versuri lirico-satirice, au făcut o adevărată școală: G. Topliceanu, in „Parodii originale“. Al. Sevastos în „Rime sprintene“ și alții au continuat cu succes genul care astăzi pare dispărut din publicistica noastră deși a fost atât de gustat de tote cercurile intelectuale. „Caleidoscopul lui A. Mirea“ este de multă vreme epuizat și reeditarea acestor două volume de pură inspirație și esență poetică, ar fi necesară pentru înviorarea poeziei satirice și umoristice. C. SATEANU Matei I. L. Caragiale Editura Fundațiilor regale pregătește pentru ]a toamnă apariția ediției definitive a operei lui Matei I. L. Caragiale. Ediția — se spune — că ar cuprinde versurile autorului „Crailor de la Curtea veche“. Nici o restricție pentru vizitatorii Văii Prahovei Conform unui ordin telegrafic al Regiei căilor ferate, adresatori tuturor inspecțiunilor din țară, vizitatorii stațiunilor climaterice Sinaia, Predeal, Bușteni, Poiana Țapului, Azuga și Comarnic vor beneficia de bilete C.F.R. cu 50 la suta reducere fără a fi obligați să stea cel puțin opt zile in aceste localități, așa cum se prevedea pentru alte asemenea localități din țară. Sâmbătă 1 August 1936 Diverse reduceri pe C. F. R. PENTRU CONGRESUL BRUTARILOR DE LA ORADIA Participanții la congresul brutarilor din Oradia Mare, vor beneficia de 50 la sută reducere pe C. F. R. dacă vor pleca din stația de pornire în zilele de 12—16 August inclusiv și se vor înapoia în zilele de 15—19 August. La ducere se va călători cu legitimații cu preț întreg, iar înapoierea se va face gratuit pe baza vizei făcută de stație și a unui certificat de călătorie eliberat și semnat de comitetul organizator. CĂLĂTORIA LA TÂRGUL DIN IZMIR (TURCIA) S’a aprobat de asemenea o reducere de 50 la sută la înapoire, din prețul biletelor de cl. I, a II-a și a II-a, pentru cei ce vor vizita ’ al VI-lea târg internațional din Izmir (Turcia) care va avea loc dela 1— 22 Septembrie 1936. Această reducere se acordă și celor din alte țări cari vor tranzita la ducere prin România. Pentru a beneficia de reducere, călătorii trebue să posede o legitimație de călătorie pe C. F. R. și o parte de legitimație eliberată și semnată de comitetul organizator al târgului. TÂRGUL DE MOSTRE DIN LUBLIANA (IUGOSLAVIA) Târgul de mostre dela Lublianal care trebuia să se țină dela 29 August—9 Septembrie a fost amânat pentru 1—13 Septembrie 1936. Reducerea acordată de C. F. R„ pentru acest târg, la înapoere, va fi valabilă cu începere dela 1—18 Septembrie 1936. VAFIAȚIUNI Scrisoarea unui susținător al Cuvântului Liber. Revista asasinării lui Stelescu. Prăpădul bacalaureatului. Charles Maurras a rămas definitiv condamnat. Mercenarii lui Ilie. Săracii asasini, sunt nevinovați. Zăbrelele țarului. Aritmetică Nazistă. Iisus încazarmat. Frontul păcii. ■—în„Cuvântul Liber“, săptămâna acesta. Agresiuni CRAIOVA 29.— Femeea lui Ghiță Drăgan din comuna Albești, fiind prinsă ,pe când rupea porumb de pe proprietatea lui Nicolae Popa, a fost bătută grav de acesta. In stare disperată ea a fost transportată la spital. Dumitru Stoica vânzător de cornuri a fost lovit la cap cu o piatră de către Ion Dumitrescu din str. Târgului 5. Maria Madin din str. Dean Vodă a fost lovită cu un ciomag peste gură de către femeia Maria Constantinescu cu care se certase. Rănita se afla spital. IIMFORMAȚIUNI La ministrul instrucțiunii și cultelor s-a întocmit un regulament, pentru organizarea și funcționarea Fondului bisericesc ortodox român al Bucovinei. Organizarea este făcută pe principiul că Fondul rămâne o fundație specială și de sine stătătoare, ca persoană juridică, condusă și administrată de mitropolitul Bucovinei. Textul regulamentului s-a publicat în „Monitorul Oficial“ din 29 iulie. D. ministru al muncii și sănătății a ratificat delegația dată d-lui N. Ionnițiu ca membru în comisia de higiena industrială și salubritate edilitară din partea Uniunii camerelor de comerț. Localitățile Zărnești, Codlea și Turcheș din județul Brașov au fost clasate ca localități de interes turistic, țune și să îndeplinească formele pentru punerea ei în aplicare. Ministerul Agriculturii a cerut tribunalelor cari sunt în întârziere cu lucrările pentru alegerea Camerelor de agricultură, să termine cât mai curând aceste lucrări spre a se putea convoca colegiile agricole din județele respective. Sub titlul CEI CARE AU PLECAT... d-na kela Sadoveanu, publică unele amintiri despre C. Stere, în ultimul umăr din „Adevărul Literar și Artistic“. D. general Prodan, comandantul corpului 2 armată, a plecat în concediu. In lipsa d-sale, corpul de armată va fi condus de d. general Popescu. In „Monitorul OfipaV din 29 Iulie c. c'a publicat jurnalul consiliului de miniștri No. 1490, prin care s-a aprobat proiectul de convențiune propus de a se încheia cu guvernul republicii turcești, prin care se reglementează emigrarea in Turcia a populațiunii musulmane din jud. Durostor, Caliacra, Constanța și Tulcea, precum și transferarea proprietății acestora în proprietatea Statului român. Consiliul a autorizat pe d-nii subsecretari de stat Savel Rădulescu și M. Cancicov, să semneze în numele guvernului român această conven-PARIS, 29 (Rador). — D. Valentin G. Bibescu președintele Federației Internaționale Aeronautice, a plecat azi cu avionul spee Viena și București. Lichidarea debitelor din semințele distribuite in primăvara 1936 Ministerul Agrculturii ne trimite: 1. Odată cu realizarea recoltelor anului 1936, se vor lua măsuri pentru strângerea și valorificarea produselor ce urmează a fi predate, de către cei ce au primit semințe în primăvara 1936. La această operațiune vor colabora autoritățile administrative, Camera de agricultură, serviciul agricol al statului și organizația Cooperativă. Camera de agricultură, ca organ de reprezentare al agricultorilor, este obligată să avizeze la toate măsurile și să ceară concursul tuturor organelor respective. STRÂNGEREA PRODUSELOR 2. Strângerea produselor datorite, se va face prin îngrijirea aceloraș organe cari au făcut distribuția. Dacă produsele au fost date prin cooperative, cu contract de împrumut în regulă, atunci untățile cooperative vor executa aceste contracte. Dacă semințele au fost distribuite prin autoritățile administrative sau laricole, atunci acestea vor lua măsuri pentru strângerea produselor datorite. Produsele strânse vor fi depozitate în magaziile statului, județului, Camerei de agricultură sau ale Cooperativelor, după împrejurări. 3. Producătorii sunt obligați să predea produse din calitatea sa și anume calitatea obișnuită, rezultată în regiune. Toate produsele vor fi date la vânturătoare. VALORIFICAREA 4. Mărfurile strânse vor fi valoricate prin organizațiunile cooperative, însărcinate cu valorificarea semințelor de către Centrala Cooperativă de valorificare. In anumite împrejurări produsele pot fi valorificate și de către Camera de agricultură. Dacă aceasta ar avea posibilitate să le manipuleze, eventual s’ar putea ca o parte din produse să fie valorificate de către cooperativă, iar altele de către Camera de agricultură. Vânzarea produselor, atât de către Cooperative cât și de către Camera de agricultură, se va face la prețul zilei, cu aprobarea unei comisiuni locale compusă din prefectul județului, președintele Camerei de agricultură, directorul serviciului agricol și delegatul cooperativelor. Comisiunea va aproba vânzările numai la prețul zilei, bine controlate și către case serioase, cu plata imediată a mărfii predate. In principiu organizația cooperativă însărcinată cu valorificarea grâului, este obligată să se ocupe și de valorificarea produselor recuperate în contul semințelor. Camera de agricultură are numai facultatea de a lua asupra ei, dacă este în măsură, o asemenea sarcină. LICHIDAREA 5. Din sumele rezultate de la vânzarea produselor, se vor deduce mai întâi cheltuelile ocazionate cu manipularea și un comision de 500 lei a vag.. în beneficiul instituției vânzătoare, ar restul se va depune imediat la Banca Națională pentru contul ministerului agriculturii și domeniilor . „Contul valorificarea grâului”. 6. Producătorii sunt liberi să dea bani în loc de produse în natură pentru valoarea echivalentă. Această valoare se va stabili pe kg„ de către comisiunea arătată mai sus, la punctul 4. Prețul este valabil numai pentru predările făcute imediat. El se va revizui de către comisiunea arătată mai sus, îndată ce pe piață se va observa, scăderi sau urcări de prețuri. Pentru a se stimula plata in bani, scutind astfel cheltuelile cu manipularea si valorificarea, prețul stabilit va fi cu 30—40 bani la kgr., mai jos, decât prețul Bursei. 7. Agricultorii cari nu vor preda produsele păioase, îndată după treerat, precum și aceia cari vor aduce produse ce mi pot fi primite, vor fi dați în debit. Serviciul agricol va întocmi tablouri de acești debitori cu cantitățile ce datoresc și le vor trimite ministerului spre a fi urmăriți. Se va arăta agricultorilor că este avantajos să-și lichideze aceste datorii prin restiturirea produselor in natură de calitate bună, sau prin plată în bani în felul arătat mai sus fiindcă, în caz de urmărire vor plăti mai mult. 8. Pentru porumb operația restituirii va începe la 1 Aprilie 1937, predându-se porumb bătut. Agricultorii cari doresc, pot să predea imediat orz în loc de porumb, cantitate egală și aceasta va fi valorificată împreună cu cealaltă cantitate de orz. 9. Pentru semințele de nutreț, date cu clauză de a se restitui în anul viitor (lucerna), se vor da dispozițiuni la timp. 10. Organele active și agricole din județele, cari au primit semințe în primăvara 1936 sunt obligate să ia toate măsurile pentru lichidarea acestor datorii, fiindcă numai așa, statul va fi în măsură, ca eventual, în alte ocazii să mai dea ajutoare. ÎNECAT in Jiu CRAIOVA. 29----Copilul Stan Ghenoiu în ,etate de 8 ani din comuna Odari s-a înecat în râul Jiu Cadavrul , ?, fost pescuit. INCENDIU CRAIOVA, 29. — Un incendiu a izbucnit la o arie din comuna Cioroiu. Focul a luat naștere de la o mașină de treerat și a distrus grâul a 20 de săteni. Pagubele se cifrează la 100.000 lei. Citiți „Cuvântul Liber“