Adevěrul, septembrie 1936 (Anul 50, nr. 16136-16160)

1936-09-01 / nr. 16136

Pagina 2-a stat 4—5 funcţiuni; dacă e ingi-1 ner, dacă e profesor, acelaş lucru.' Cei bătrâni, cei maturi mi sutit! ocrotitorii celor tineri, ci le stau ! In cale şii opresc, nu de a aspira la lucruri înalte, ci de a se hrăni­­ cinsiițt din munca lor. In genere,­ profitorii sunt tocmai foştii pro-­­ fesori ai celor în suferinţă. Doc-­­ torul, inginerul, profesorul care­ au format pe cei tineri nu înţeleg­e greutăţile acestora şi nu le fac loc. De aci grozava expresiune, re- a apărută de curând cu atâta ră­sunet, „lupta între generaţii”. E un semn de decadenţă, prevesti­tor de nenorociri! Să oprim tineretul dela carte — această soluţiune se recoman­dă cu stăruinţă, ca şi cum tine-­­ retul fără carte ar avea ce mân-' ca! Dar am ajuns, oare, la o!1 stare de cultură atât de Înaintată încât să putem vorbi de piedici în , pasiunea tineretului pentru stu­dii? , Am citit cu mâhnire calculul pe care-l făcea savantul medic Iacobovici în privinţa aceasta. Din acest calcul reiese că, în raport cu numărul populaţiunii, avem prea mulţi studenţi faţă de alte ţări — dar şi cât suntem de Înapoiaţi faţă de alte ţări!­­ Atâtea manifestări cari întris­tează pe ori­ce bun român, pe orice om cult, nu sunt rezultate în parte, şi ale lipsei de cultură din ţara noastră? Şi tocmai noi­­ să oprim tineretul dela carte? A! că n’avem destui profesori, sau că aceştia numesc prea puţin, că n’avem săli de cursuri, său că sunt utilizate prea puţin, că nu­­ dispunem de material de studiu — , aceasta e altceva; dar, în limita acestor posibilităţi, trebuie să pri­vim cu căldură pe orice tânăr do­ritor de o situaţie mai bună. Argumentul că, după ce-i pre­gătim, nu le putem găsi intrebu- J inţare, nu trebuie să ne impre­sioneze, fiindcă noi ne gândim la situaţiile şi la condiţiunile In care­­ au Început cei bătrâni şi maturi , munca.­­ E o greşală! Să ne gândim la condiţiunile de astăzi, la care ti­­­ neretul se va adapta. Aţi văzut conductori de tren bacalaureaţi? Ce frumos le stă!­­ Ei fac aceiaşi slujbă şi cu ace- « iaşi leafă — după valoarea, de azi , a banului — ca înaintaşii lor care , aveau doar 2-3 clase primare. Aţi­­ auzit de notari şi secretari comu-­­ nali licenţiaţi in drept sau in li-­­ tere? Nu sunt mai folositori sate- i lor, decât cei cu clasele primare? . Protestează? Se simt umiliţi? Nu. Ei au cerut doar de lucru. Atunci, de ce să vorbim de o­ ■ prirea tineretului de la carte? Să sprijinim tineretul! Să fa­cem sacrificii pentru el! Şi să în-­­ cepem cu cumularzii! 1 Petre V. Haneş Dela Camera de comerţ , din Braşov, BRAŞOV, 29. — Ministerul de in­dustrie şi comerţ a numit o nouă , comisie interimară a Camerei de­­ comerţ din localitate. Membrii ace-­­­stei instituţii s’au adunat ori pen­tru a alege comitetul de direcţie. In urma acestei adunări, a fost ales, în unanimitate, ca preşedinte d. A-­­­dolf Fetheb­r­ăr, junior, iar ca vice­preşedinte în locul regretatului Va­sile Bediţeanu, a fost ales inginerul . Ion Ionică, fost senator. 0 hotărire a chesturei Braşov BRAŞOV, 29. — Chestura poliţiei din localitate a dat o dispoziţie prin care toate adunările profesionale sau culturale care urmează să se ţină la Braşov vor trebui să obţină, cu o săptămână înainte, o autori­zaţie specială. Hotărîrea aceasta a poliţiei este fiu comentată în­ orașul nostru. Recepţia emisiunilor transoceanice Orice amator poate recepţiona cu uşurinţă posturile pe unde scurte, situate chiar la antipozi, cu ajuto­rul aparatului Exclusiv 41+1 Montaj special, la sector, pentru recepţia undelor scurte la distanţe extreme. Descrierea amănunţită a acestui aparat se găseşte în excelenta re- 3­010“ (Adevărul) Radiofonie _ Televiziune — Ştiinţă pentru toţi pace. Singura politică realistă este în prezent pacifismul, căci 11 este singura cale care nu duce la­­ distrugere şi ruină. Dar pacifismul nu va izbândi decât dacă adepţii săi vor fi ri­guros logici, adică se vor elibera de metodele războiului în soluţio­narea tuturor conflictelor. Războiul nu are numai o sin­gură cauză, el este o rezultantă a unui complex de fenomene e­­conomice, politice, sociale. Iar me­todele războiului sunt utilizate în sferele personale ca şi în cele in­ternaţionale. Tocmai aici trebuie să se deosebească pacifismul, de­­comunism. Pe când comunistul crede că justiţia economico-socia­­lă se poate realiza numai prin violenţa unei revoluţii, adică printr-o formă a războiului, paci­fistul condamnă această metodă. Aceasta nu numai pentru că so­­coate violenţa condamnabilă din punct de vedere etic, ci şi din punct de vedere al efectului prac­tic. Violenţa nu poate produce de­cât violenţă, căci aci, nu scopul determină mijloacele, dar, dim­potrivă, mijloacele determină sco­pul. Dacă pacea şi dreptatea este scopul pacifistului, pacea şi drep­tatea trebuie să fie şi calea pen­tru atingerea scopului. Cine e violent in familie, in bi- t­rou sau în fabrica sa, In atelierul,­­ prăvălia sa, ca şi in ori­ce legă­tură cu alţii, nu poate să fie pa­cifist. Războiul este termenul final al unei serii de violenţe. In viaţa u­­nui om, ca,şi în acea a unei na­ţiuni, violenţe acumulate peste violenţe, trebue neapărat să ducă la o izbucnire finală, la un răz­­boi, ca soluţie nelogică şi impul­sivă, a unei forţe care devine co­vârşitoare şi este oarbă în aceas­tă clipă finală. Când omul „vede roşu” înaintea ochilor, nu mai e vreme să se intervină pentru o so­luţie paşnică. Pacifismul este o mişcare pre­ventivă. El trebuie să fie o atitu­dine a omului în toate împrejură­rile vieţii dacă vrea să izbutească în realizarea scopului său. Un a­­pel la raţiune, la omenie, la de­cenţă în atitudine, nu poate fi nici­odată fără efect. Nu există în omenire numai porniri de ură, şi de distrugere, este şi spirit de cooperare. Toată lumea, în momentul de faţă, face apel la instinctele de ură cari despart pe oameni şi îi­­ ridică unii contra altora. Nu este oare de datoria celor ce cred în dreptate şi pace să tri­mită o chemare către toţi cei ce văd primejdia şi doresc să o în­lăture, să se unească în jurul a­­cestei năzuinţe de colaborare, de cooperare, de solidarizare şi să creeze un sâmbure de lumină in jurul căruia să se adune toţi, cei ce vor din suflet, cu sinceritate pacea, toţi ce sunt în stare să sa­crifice pentru realizarea ei ceva măcar din puterile lor? Pornirile primitive violenţa răz­boinicilor, a celor ce îşi spun creştini şi totuşi seamănă ura printre oameni, practică omorul, propovăduesc fapta brutală, tre­buie să aibă în faţa lor pe cei ce cred în unirea şi solidaritatea u­­mană şi o afirmă cu tărie şi cu­raj. Toţi cei ce cred că pacifismul este moral şi drept, toţi cei ce cred că puterea binelui şi a lumi­­nei trebuie să biruiască puterea întunericului, să se scuture din indolenţa în care ne-a aruncat­ istovirea nervoasă de după răz-­­ boiu şi să se ridice cu toţii, uniţi ,în elanul sufletului, uniţi în e­­fortul unei încordări supreme, spre a limpezi orizontul întunecat şi a rechema printre noi binefă­cătoarea, mântuitoarea pace şi buna Învoire printre oameni. Izabela Sadoverulu­i ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE ... LITERE, ŞTIINŢA, ARTA Ce să ascultăm la Radio FOLKLOR ŞI FOLKLORIŞTI ... Duminică 30 August BUCUREŞTI, ora 14.30: Stroe şi Vasilache, cu întreg ansamblul Tru­pei Majestic. . .­­ , VARŞOVIA, ora­­20.55: Recital de­­ pian.­­ FRAGA, ora 22: Muzică olandeză. PARIS, ora 21.30: „Surcouf“, operă comică in 3 acte de Planquette. Luni 31 August BUCUREȘTI, ora 21.30: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu-vioară l-a; I. Jeierev-vi­oara II-a; I. Mendelsohn-violă; J. Tha­ller-violoncel; Quartet in re minor, de Haydn. 22.10: Arii de operă. Emil Marinescu, canto: Două arii din „Hughenoţii” de­­ Meyerbeer; Arie din „Maeştri cântăreţi din Nuerenberg“ de Wagner; Povestirea Graiului din „Lohengrin” de Wagner. VIENA, ora 20.05. ..Fidelio”, operă de Beethoven. (Transmisiune din Salz­burg. Dărilor Arturo Tostanică). STUTTGART, ora 1: Muzică noctur­nă. I. Muzică elveţiană pentru orgă. II. Haydn: Sonată in re-major pentru pian. III. Poizoid: Partita pentru viola d’a­­more şi clavecin. Ramean: concert în sol-ma­ior pentru gamba şi clavecin. DROITWICH, ora 21.35. Concert sim­fonic, executat­­de orchestra B. B. C. Fe­stival Wagner. Marţi 1 Septembrie BUCUREŞTI, ora 21.25: concert Sim­fonic al Orchestrei Radio, dirij de Al­fred Alessandrescu; Simfonia No. 39 în mi bemol de Mozart; Simfonia spaniolă, pentru vioară şi orchestră, de Lalo (so­listă: d-ra Lola Bobescu). 22..45: Continuarea concertului Sim­­fonic: Hora primăverii de Claude De­bussy; Eglogă, de Rabaud; Preludiu şi moartea­ Isoldei, din „Tristan şi Isolda” de R. Wagner; (solistă: d-na Aida Hol­­ta,) VIENA. ora 23.10: Muzică de cameră, moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda" Reidinger. Trio pentru ’dan în sol-b­a­­bemol-major op. 100. STUTTGART , ora 23.40: Concert de orch. (150 de ani de la moartea lui Frie­drich cel Mare) Orch. radio şi solişti, Prinţesa Amalia de Prusia (sora lui Friedrich cel Mare) Sonată pentru flaut şi clavecin: Trio pentru două viori viori şi bas. Friedrich cel Mare: Al pa­­trulea concert pentru flaut şi orch. de coarde cu clavecin. Simfonia IlI-a în re-mapor. 1: Muzică de cameră de Be­ethoven. Sonata pentru pian cu acomp. de pian. BUDAPESTA, ora 24: Muzică de ca­meră, pian, vioară, clarinet. Mozart: Trio in Mi bemol-majer; Schumann: Povestiri: Bruch; Trei bucăţi pentru concert. DROÎTRINCH, ora 20.30. „Paul Whi­teman şi orchestra sa. (Transmisiune din America). , „ Cuvântul liber A apărut nr. 43, anul III, al re­vistei „Cuvântul Liber”,, cu următo­rul sumar: Ce vrea Polonia, de Hil Cristea; Concentrarea democraţiei româ­neşti, de Gheorghe Dinu; Crima ele­vului Polak, de Manuel Menk­ovici; Uriaşele­­înarmări ale Germaniei, de C. Drăgulescu; La poalele Bucegilor de­­Claudia­ Milian­; Lunta ,eroică a tineretului spaniol, de Octav Măr­gărit; Paleative agrare, de R. Pâr­­vu; Literatură: Catrina şi Veveriţ — feeria satului — de G­­alaz; Poeme de Alexandru Sahighian, Jean Pascal şi Geo Milev; Acţiunea ti­neretului pentru pace, de N. Lun­­gescu; Congresul nu se amuză—e amuzat. Ce au făcut legionarii la Turnu-Severin de I. Bunar şi C. Dorea; Don Quichote va învinge­ de Ieronim Şerbu. Noul cod penal nazist. Un apel al unui savant ger­man. Cronici. Petru cel Mare, vă­zut de Kurt Kerstein de L. Se­­reanu; Shallmn Alechem, douăzeci de ani de la moartea marelui scrii­tor evreu, de I. Ludo; Cinematogra­ful, două filme sovietice, de Ştefan Roll; Omul gol, roman de Dem Pe­­traşincu, de L. Boz; Săptămâna, de E. Del; Freudismul, discernăminte marxiste de Ute Costantinowsky; Mizeria mizerabilă, de Donna Ru­­dich; Garda de fier, iar la lucru; Variaţiuni, note, polemici. Biblioteca lui Vol­taire Imediat după moartea lui Voltai­re, împărăteasa Ecate­rina a II-a­­ Rusiei, una din marele admiratoare ale filosofului francez, a pus să și adune numeroasele volume împrăș­tiate pe unde trecuse Voltaire. Biblioteca lui Voltaire cuprinde mai bine de 20.000 de volume. A­­­­cestea prezintă un deosebit interes prin micile însemnări găsite pe marginea lor, adnotaţii care cuprind idei şi probleme pe care Voltaire nu le-a abordat în volumele sale. Braşovu­l. Octav Suluţiu, autorul roma­nului .Ambigen”, a terminat zilei acestea, manuscrisul monografic „Braşovul”. Volumul va apărea in toamna a­ceasta, în editura „Fundaţiilor re­gale”. In numărul trecut al Adevărului literar şi artistic, d. Artur Gorovei publică un articol de o reală va­loare, întitulat: „Intru apărarea folklorului nostru“. D. Artur Goro­vei este unul dintre cei mai în­semnaţi folklorişti ai noştri şi ac­tivitatea d-sale a dat lucrări­­care au trezit nu numai interesul cerce­tătorilor comorilor populare din ţară, ci şi al celor străini. Tipărind cea mai mare­­revistă de folklor de la noi „Şezătoarea"­, care a apărut timp de 37 de ani la Fălticeni, d-sa a întreţinut în ac­tualitate o literatură din cele mai originale, isvor de inspiraţie al atâ­tor poeţi şi Scriitori an r­oştri .Nu se va putea contesta nicioda­tă munca depusă de folkloriştii ro­mâni pentru adunarea acestui ma­terial şi mai ales pentru organiza­rea lui. Alături de numele d-lor Artur Gorovei, Simion Florea Marian, Tu­dor Pamfile şi altele multe, care au desţelenit ogorul folklorului no­stru, se vor ac­ăoga altele încă, dar meritul cel mare va fi tot al celor dintâi care au făcut începutul. De acest lucru n’a voit să ţie seamă de prof. Dumitru Imbrescu, care intr’un mic studiu intitulat însemnări pe marginea cercetărilor de folklor, neagă valoarea mate­rialului adunat, afirmând: „n’are nici o valoare afară de cea istori­că“. Nu este singura afirmaţie teme­rară şi lipsită de adevăr dar punc­tul dela care pleacă d. Artur Go­rovei pentru a demonstra ca lipsit de conştiinciozitate, nedocumentat şi de rea credinţă acest „mic stu­diu“, care încearcă să anuleze valori de mult recunoscute şi in­trate în istoria culturală a ţării noastre. Iată ce spune d. prof. Imbrescu: „Adunarea materialului de litera­tură Poporană, rămăne un fapt lipsit de semnificaţie, dacă cerce­tarea nu­ se face după o normă si­gură în măsură să lămurească in­tegral problema ce urmăreşte Strân­gerea diferitelor motive, fără ca ele să fie câtuşi de puţin necesare, pentru ca să elucideze un fapt de natură spirituală, nu-ţi vor folosi la nimic". Şi d. Artur Gorovei se întreabă pe drept cuvânt: „In ce stare ne-am afla noi dacă nu s’ar fi adunat, de către nepro­­fesionişti, nămolul acesta de ma­terial, decretat fără nici o valoare de d. prof., material pe care astăzi n’ar mai putea nimeni să-l adune, pentru că nu mai circulă în po­por?“, întrebare justă, care cuprinde şi elucidează problema. Era oare mai util să se aştepte o normă, să se aştepte profesioniştii, pentru ca producţia populară să fie adunată? întrebarea are un singur răspuns: nu. S’ar fi pierdut cele mai valo­roase piese.­­ Dacă materialul este cules, vorba românului mută în aură, de ce d. profesor nu procede la organizarea lui? Dar d. Artur Gorovei nu se oprește aici. D-sa aduce dovezi de forme de folklor dispărute sau nu­­­mai schimbate, care, dacă n’ar fi­i fost culese la vreme, astăzi nu s’ar mai cunoaşte. Pierderile ar fi fost­­ imense, între acestea aflându­-se t urm­e vizibile de evoluţia pe care a­­ parcurs-o limba românească.­­ Mai departe, d. Artur Gorovei a­­nalizează ideia, lansată în acelaş­i mic studiu a d-lui profesor Im­­­­brescu, de a se crea o şcoală de­­cercetare folklorică, arătând-o ina­plicabilă şi fără sens, încheind: 1 ..ceeace mă face să bănuesc că d-sa (d. Imbrescu) nu a dat su­ficientă atenţie acestui material, ci nu prea este în curent cu ceea ce s’a adunat în alte ţări de acei care nu „au ignorat cu desăvârşire me­todele străine“. Răspunsul d-lui Gorovei nu se opreşte aici. Mai departe autorul arată că aceleaşi metode de cer­cetare folklorică pe care le-a folo­­­­sit un Marian sau Tudor Pamfile, I s-au folosit şi de folkloriştii stre­ini, ulterior, poate fără să ştie unii­­ de alţii, dar după indicaţiile unei conştiinţe profesionale care apro­pie ţeluri şi identifică activităţi disparate. Articolul d-lui Artur Gorovei constitue o pledoarie caldă pentru folklorul şi folkloriştii noştri, iar d. profesor Dumitru Imbrescu nu ră­mâne decât cu meritul de a fi pri­lejuit o atare profesiune de cre­dinţă. MIHAIL ŞERBAN Un film d­in viaţa lui Puşkin Cu ocazia comemorării centena­rului morţii lui Puşkin studiourile din Moscova pregătesc un film do­cumentar asupra vieţii scriitorului rus. Se vor reproduce mai ales scene din copilărie şi de pe vremea cănd Puşkin era şcolar. Rolul lui Puşkin va fi interpretat de un elev de şcoală, în vârstă de 15 ani, care prezintă o deosebită asemănare cu scriitorul rus.­­ ARTUR GOROVEI PUŞKIN Comemorarea unui jandarm-erou Festivitatea din comuna Târgşor-Nou* Bri dimineaţă a avut loc în­ comuna Târgşoru-Nou o frumoasă manifesta­ţie ostăşească pentru comemorarea jandarmului-erou din această comu­nă­­anume Voicu Ion, a­l cărui nume îl va purta postul de jandarmi din Târgşorul-Nou. Comemorarea s-a desfăşurat în pre­zenţa d-lui col. Milicescu Aurel, co­mandantul inspectoratului general al jandarmeriei Bucureşti şi a d-lor: maior Hariton, comandantul legiunii de jandarmi Prahova, căp. Mihail Ion, ajutor de comandant al legiunii Prahova, locot. Diaconu, comandan­tul secţiei Câmpina, maior Ananie, ■comandant ajutor al închisorii mili­tare din Târgşor, căn. Peneş, dela a­­ceiaşi închisoare, după cum şi pri­marul comunei, notarul, preotul, p­es­­te­ de jandarmi ai postului, locuito­rii din comună şi din împrejurimi. Comemorarea s’a făcut din iniţia­tiva plutonierului major Manea Nicu­­lae, şeful secţiei Moreni. Serviciul religios a fost oficiat de preotul Cursaru Ion, iar muzica regi­mentului Mircea Nr. 32, a intonat ru­găciunea şi a dat onorat. CUVÂNTAREA D-LUI MAIOR HARÎTON D. maior Hariton, comandantul le­gumi din comuna Prahova, a făcut elogiul jandarmului plutonier erou Voi­cu Ion. Voicu Ion și-a început cariera în campania din 1913 impunându-se prin­ acte de vitejie pentru care a fost avansat caporal, apoi sergent. In campania din 1916 a fost făcut pri­zonier de bulgari la postul său, pe care n’a vrut să-l părăsească fără ordin. Internat într’un lagăr din Bulgaria, a fugit întorcându-se pe front In Moldova. In 1918 a fost numit şef de post In jud. Bălţi, unde cu ocazia urmăririi unor terorişti a fost ucis mişeleşte. Pentru eternizarea memoriei lui, inspectoratul generel­ al jandarme­riei a hotărît ca postul de jandarmi din Târgşorul Nou, să-i poarte nu­mele. In întreaga ţară, până acum şase secţii de jandarmi şi 69 de posturi poartă numele acestor eroi. Iniţiativa aparţine dl-lui general Barbu Pâ­­râianu. După comemorare a avut loc o masă comună a ofițerilor care au luat parte la comemorare. Constructori­­ aeronautici fran­cezi despre progresele­­ aviaţiei sovietice % -------­ MOSCOVA, 29 (Rador). — Agen­ţia Tass transmite: Membrii delegaţiei franceze de­­a­viaţie, care vizitează Rusia Sovie­tică, au făcut declaraţii ziarelor, a­­rătănd cu ce impresie pleacă din a­­ceasta ţară. D. Henri Potez, preşe­dintele delegaţiei, a făcut elogiul a­­tăt al materialului de aviaţie, cât şi al piloţilor sovietici ,adăugând că delegaţia franceză a scos impor­tante învăţăminte din această vi­zită. Generalul Martineau-Legarde a declarat că nicăeri nu a văzut u­­zine cu un randament de­ serie atât de important ca în Rusia. ^ INFORMAŢII Din cauza epidemiilor, ministerul instrucţiunii a hot­ărit ca deschidera cursurilor să fie amânată cu 15 zile. Unele ziare au anunţat că d. Al G. Donescu, primarul general al Capitalei, pleacă in străinătate. Ştirea nu corespunde realităţii. Primarul general al Capitalei va rămâne in Bucureşti spre a su­praveghea lucrările edilitare ce se execută de primărie. Industriaşii francezi care­­ află intr’o călătorie cu avionul in Rusia sovietică, vor decola azi dimineaţă la ora 7,39 de pe aeroportul din O­­desa indreptându-se spre Bucureşti. Pe aeroportul Băneasa 11 se va face o frumoasă primire. Cu începere de la 1 Septembrie crt. se pune in circulaţii un vagon de dormit pe parcursul Bucureşti-Ga­­laţi şi retur la nr. 8001-8002 cu ple­carea din Bucureşti ora 23,25 şi so­sirea la Galaţi ora 6,32 şi la înapoie­re, plecarea din Galaţi ora 23,00 şi sosirea Bucurşti ora 5,30. Anchetă intr’o dramă familiară petrecută acum 16 ani IAŞI. 29 . In localitate a sosit un comisar bucureştean în vederea unei anchete de care se ocupă direcţia generală a poliţiei. Este vorba de un denunţ făcut de o doamnă actual­mente domiciliată la Viena, prin consulatul român din capitala Au­striei. Denunţătoarea a arătat că a avut un frate la Cernăuţi, despre care a aflat, abia acum, că a fost ucis de alt frate. Victima se numea Iohan Bauer şi faptul s-ar fi petre­cut încă acum 16 ani. Comisarul a audiat o soră a de­nunţătoarei, anume Eva Buhart, din str. Sf. Constantin. Aceasta a arătat că știe despre cazul lui Jahon Bauer, care a fost ales de însuși fratele său dintr-o cauză sentimentală. Potemi­a germano-rusa MOSCOVA, 29. (Rador). — A­­genţia Tass transmite: „Pravda” continuă să atace cu o rară violenţă campania de pre­să care se duce in Germania con­tra Sovietelor. Ziarul sovietic desminte ştirile relative la foametea din Ucraina şi acuză presa germană că lan­sează asemenea știri pentru a as­cunde dificultățile interne ale Ret­chului. Negusul se întoarce in Abisinia LONDRA, 29. (Rador). — „Daily Herald” a anunţat azi dimineaţă că Negusul ar fi gata să se inapoieze in Abisinia. Ziarul laburist afirmă că Negusul va pleca singur în noua capitală a imperiului şi va cere personal So­­cietăţii Naţiunilor să pună Abisinia occidentală, care are două milioane de locuitori, sub mandatul admini­strativ fie al Marei Britanii, fie al Suediei, fie al Elveției. Târgul de mostre de la Liliana Legaţiunea noastră din Belgrad informează că intre 1 şi 13 Septem­brie a­. c. va avea loc Târgul de mo­stra de toamnă din Liubliana. Acest târg va cuprinde, in afară de expoziţiile de industrie şi meserii şi o expoziţie de stat, relativă la uti­lizarea lemnului ale cărei secţiuni principale vor fi de: meserii de mo­bilier şi de articole domestice, de distribuţia lemnului, chimia lem­nului, comerţul lemnului şi diverse, produse industriale şi de meserii, statistice, producţie. Se va anexa expoziţiei şi o gră­dină zoologică cu animalele care se vânează in Iugoslavia. O a doua mare expoziţie va fi re­lativă la horticultura, sculptură şi arhitectura grădinilor. Alte expoziţ 1­ii speciale vor cuprinde creşterea animalelor mici, lucrările artizani­lor şi alimentelor. Se vor acorda expozanţilor redu­ceri pentru călătorie şi transport pe cale ferată, aeriană şi­­ apă, pe cale ferată, aeriană, şi pe apă, precum şi reducerile pentru vize. Şedinţa Asociaţiei presei din ţara Bârsei D. I. DRAGU, ALES MEMBRU DE ONOARE BRAŞOV, 29.­­ Asociaţia presei din ţara Bârsei, In ultima şedinţă ţinută acum câteva zile, a procla­mat ca membru de onoare pe d. Ion Dragu, directorul general al presei pe lângă ministerul de ex­terne, ale cărui merite au fost rele­vate la timp. In ziua de 3 Septembrie a. c. la ora 7 seara, asociaţia presei din ţara Bârsei va ţine o nouă şedinţă cu acest prilej, se va discuta impor­tante chestiuni care urmează să fie dezbătute la congresul federaţiei de la Craiova, în zilele de 6 şi 7 Sep­tembrie a. c. 0 descindere la un local din Braşov BRAŞOV, 29.­­ Procurorul gene­ral d. Aronescu, primind unele de­nunţuri că într’un local din centrul oraşului nostru ar funcţiona un tri­­pou clandestin, a ordonat să se facă o descindere inopinată. In a­­cest scop, agenţii poliţiei, sub con­ducerea d-lui dr. Sissu, au cercetat astă seară, localul din str. Voovodul Mihei, negăsind nimic compromi­țător. —. ———1~i, I CITITI „RADIO“ Marţi 1 Septembrie 1936 Congresul Federaţiei generale a presei din provincie la Craiova Programul festivităţilor.­Participarea ziariştilor iugoslavi şi cehoslovaci la congres ---------­­ In zilele de Duminică 6 şi Luni 7 Septembrie, va avea loc la Craiova, congresul Federaţiei Generale a Presei din provincie. Duminică la ora 8 şi jumătate di­mineaţa, ziariştii congresişti, in frunte cu autorităţile civile şi mili­tare vor primii in gara Craiova pe reprezentantul guvernului, pe dele­gaţii ziariştilor din Iugoslavia şi Ce­hoslovacia, reprezentanţii sindicatu­lui, asociaţiei şi uniunei ziariştilor din Capitală, precum şi pe repre­zentanţii uniunilor culturale din ţară. La orele 9 şi jumătate se va ofi­cia un tedeum de către 25 de preoţi, in frunte cu P. S. S. Episcopul Var­­tolomeu al Noului Severin. ŞEDINŢA FESTIVA La­ orele 11, va avea loc in sala de festivităţi a palatului administrativ, şedinţa de deschidere a congresului. După şedinţă, congresiştii vor vi­zita oraşul, muzeul, pinacoteca A­­man, muzeul regional al Olteniei, Bănia Olteniei, Ramuri, Scrisul Ro­mânesc şi Parcul Bibescu. La ora 1 după amează, banchet dat de primăria oraşului Craiova, la terasa „Vraja-Jiului”. La ora 3 şedinţă de lucru a con­gresului in sala de festivităţi a So­cietăţii „Renaşterea“. ORDINEA DE ZI La ora 4 d. m. cuvântarea de des­chidere a d-lui St. Vlădescu preşe­dintele Federaţiei generale a presei din provincie. Comemorarea celor dispăruţi. Săr­bătorirea confraţilor cu vechime în presă. Aclamarea noullor membri de o­­noare. Raportul d-lui secretar general asupra activităţii comitetului de di­recţie pe anul 1935. Depunerea man­datului expirat. Raportul d-lui casier şi bilanţul pe 1935—1936. Raportul cenzurilor către adunarea generală. Descărca­rea comitetului de direcţie. Alege­rea noului comitet de direcţiune şi de cenzori. Alegerea consiliului de disciplină. Proect de buget. Even­tuale propuneri. CONGRESUL 1. Viitoarea „lege a presei“. Co­dul presei. (Raportori d-na Lia Bra­­du-Cuţana, dr. Aurel Cosma-Junior, deputat Timişoara, M. Vasilescu- Craiova şi Virgil Morin-Craiova). 2. Modificarea legii casei de pen­siuni şi retrageri a ziariştilor. (Ra­portori Em. D. Lega-T.­Severin, St. Nicolăescu-Târgovişte şi C. Nede­­lescu-Zloteşti). 3. Casa de ajutor mutual a F. G. P. P.: (Ra­portori C. N. Dragomires­­cu-Ploeşti, Radu Volbură-Galaţi şi D-tru Trancu-Braşoov). 4. Problema presei româneşti în Banat: (Raportori: dr. Aurel­ Pe­­teanu-Lugoj şi Fompiliu Şerbescu- Timişoara). 5. Chestiunea permiselor şi a că­lătoriilor cu reducere pe C. F. R.: (Raportor: I. Bănciulescu-Timi­şoara). 8. Presa din provincie şi cenzura: (Raportori Basil­­iony-Braila, D. Iov-Basarabia şi Cohen Racoviţă). 7. Casa de odihnă a ziariştilor din provincie: (Raportori Virgil Molin- Craiova, N. I. Duplogen-Constanţa şi Ovid Săndulescu-Cetatea Albă). 8. Ziariştii din provincie şi Came­rele de muncă. (Raportori M. Ore­­ster-Rusu Chişinău şi St. Georges­­cu-Gorj). 9. Neajunsurile presei din provin­cie. Problema hârtiei, expediţiei prin poştă, biurourile de presă, etc. (Ra­portori Gh. Mihailescu-Galaţi, Ell­­en Cialîc-Călăraşi, Jean Bărbulescu- Tg. Jiu, I. Martin-Arad, Gh. Golo­­gan-Braşov, Gh. Pâslaru-Buzău şi N. Ghiţulescu). 10. Eventuale propuneri şi comu­nicări. Seara, masă colegială, dată de „Sindicatul presei din Olteniţa“ la terasa „Vraja Jiului“, apoi „Ker- TM~f și„Presei" la ”Parcul şi Plaja Luni, 7 Septembrie, ora 8,30 dim., ceaiul şi cafeaua la aceleaşi cofe­tării. Ora 9 dim., continuarea des­­baterilor in sala de conferinţe a Soc. „Renaşterea“, ora 13, banchet dat de prefectura judeţului Dolj la „Terasa Florilor“ din Parcul­­ Bi­bescu, ora 15, continuarea desbate­­rilor (comunicările raportorilor). Moţiunea şi terminarea desbeterilor. După terminarea congresului (a­ 2-a zi fiind sărbătoare) se oferă parti­­cipanţilor următoarele trei posibili­tăţi de excursiune: Cu autobuze re­zervate pentru F. G. P. P. la mănă­stirea Tismana, munţii Gorjului, cu primire oficială la Tg. Jiu. Idem, prin defileul Oltului, vizitând Râm­­nicul-Vâlcea, Călimăneşti, Căciulata şi mănăstirea Cozia, Înapoi la Piatra-Olt Pelerinaj la Maglavit, apoi primire la Calafat, oraşul In­dependenţii, Îmbarcarea pe vaporul N. F. R. „Gr. Manu“. Excursia în­cepe la Calafat şi se termină facul­tativ la Giurgiu, Cernavoda, Brăila sau Galaţi. Pentru participanţii la excursia pe Dunăre se vor rezerva locuri complect gratuite, cl. I. Confraţii cari doresc să participe, sunt rugaţi să avizeze direct la Craiova, d-lui Virgil Molin, secreta­rul general al F. G. P. P., precizând câte locuri vor rezerva şi la care excursie anume. Pentru excursiile la Mănăstirea Tismana şi Valea Ol­tului, minimum de participanţi, 15 persoane. Toţi congresiştii vor beneficia de o reducere de 50 la sută pe C. F. R. şi 75 la sută pe C.F.R.. ’—- ' ' lin muncitor a fost stropit cu benzin, apoi i s’a dat foc LUGOJ, 29. — Birjarii Francises Piatoc şi Francisc Schlier, cu sta­ţia în faţa restaurantului „Dacia”, discutau despre necazurile vieţii cu muncitorul Wlliam Schmidt. Acesta din urmă se explică că nu are nici cu ce să-şi îngrijească corpul. La început, cei doi birjari impre­sionaţi de soarta lui Wiliam, i-au propus să-i vină în ajutor, îndată însă le-a venit în gând să-i joace o farsă, care să distreze pe tova­rășii lor. Ei au sfătuit pe muncitor să-şi scoată cămaşa după o trăsură, pentru ca ungându-i corpul cu ben­zină să-l scape de paraziţi. In acel moment, unul dintre birjari, a a­­prins un chibrit si la aruncat spre muncitor, care într-o clipă a fost cuprins de flăcări. La strigătele sale disperate, au sărit în ajutor mai mulți trecători, cari după ce i-au dat ajutor, l-au dus cu salvarea la spital. Starea lui Wiliam e gravă. S-a deschis o anchetă. Un pungaş a sărit din tren şi-a murit SIGHIŞOARA, 29. — Luni dimi­neaţa, a fost găsit, în stare gravă, in apropiere de staţia C.F.R. Ar­­chita un necunoscut. Adus la spitalul din Sighişoara a încetat din viaţă înainte de a­­ se putea de vreun ajutor. In urma cercetărilor făcute, s’a stabilit că defunctul era pungaşul de buzunare Ghinescu Const, de fel din Ploeşti, care după toate proba­bilităţile comiţând vre­un furt, spre a nu fi prins a sărit din tren şi şi-a găsit astfel sfârşitul Piaţa cerealelor la Vaslui VASLUI. — In oborul de pe lân­gă Camera de comerţ, din localita­te, cerealele au cotat: grâu 400-42 lei suta de kg. Orz 185—200, ovăz 205-220, porumb 260-280 fasole de rând 400-415 fasole ouşoare 450-470 floarea soarelui 370-380 şi secara 360—390. Două accidente de muncă în Dorohoi DOROHOI, 30. _ Locuitorul Mihai Mihalache, din comuna Brescăuţi, judeţul Dorohoi, pe când lucra la o maşină de treerat, a alunecat din nebăgare de seamă cu un picior in valul maşinii. El s’a ales cu piciorul tăiat dela genunchiu. —Un accident la fel s’a produs in comuna Vorniceni. Săteanul Vasile Havâmneanu, care trecea la o maşină a consăteanului său Toader Epure, a făcut o mişca­re greşită şi a alunecat in val. El s’a ales cu un picior zdrobit. Suspendarea nedreaptă a unui perceptor In atenţia ministerului de finanţe SIBIU. 30. — Zilele trecute, ni s’a adus la cunoştinţă de către o dele­gaţie de contribuabili din comuna Dobârc, judeţul Sibiu, următorul fapt: Dela înfiinţarea agenţiilor de în­casare a impozitelor către stat, la sate, în comuna Dobârea a fost nu­mit ca agent d. Moise Popa din co­muna Apaldul de Jos — după apre­cierile delegaţiei de contribuabili — un funcţionar care a servit în acest post cu o conştiinciozitate dintre cele mai pilduitoare. Asupra lui n’a căzut nici o bănuială că ar fi frus­­tat bunul pe care l-a administrat. Anumite persoane — cu interese politice — au început de câtva timp să-l persecute pe acest funcţionar. Fiind acuzat de neglijenţă şi in­corectitudine , autorităţile admi­nistraţiei financiare au dispus să se facă anchetă. Ancheta a fost făcută de d. controlor Vasiliu. D-sa a a­­juns la concluzia că agentul Moise Popa şi-a făcut datoria, cum nu se putea mai bine. Cu toate acestea, d. Popa a fost suspendat din post, in condiţiuni care după cât ni se a­­firmă, sunt în contradicţie cu legea. Delegaţia, care s’a prezentat la re­­dacţia noastră de aci, roagă insis­tent pe d. ministru de finanțe să­­ dispue facerea unei anchete. Spargeri şi furtun la Cernăuţi Două arestări CERNĂUŢI, 30. — Noaptea tre­­lescu din comuna Boian, se afla in cută, hoţi necunoscuţi au intrat piaţa Daniil Verenca din localitate, prin spargere in locuinţa d-lui Mi- a fost victima unui îndrăzneţ hoţ hai Sănduleac, din suburbia Clo­ de buzunare, care i-a furat suma cu cica nr. 365, şi au furat diferite de 500 lei lucruri casnice, în valoare de 2900 lei. * • Poliţia a arestat pe tânărul A­D. Michail Spongel, din str. Mara­­lexandru Lujecki, in vârstă de 24 mureşului nr. 8, a reclamat poliţiei de ani, de fel din comuna Rrave­­ca noaptea trecută, hoţi necunos­­niţi, jud. Hotin învinuit de a fi co­curi au pătruns prin spargere in mis un furt in­ dauna comercianta­­locuinţa sa şi au furat diferite hai­ lui Josef Hirschmueller, din strada ne, în valoare de 3900 lei, precum şi Cuciurul Mare nr. 708. 1200 lei bani numerar.­­ — De asemenea, poliţia a arestat Poliţia a întreprins cercetări­­ pe prostituata Vera Tcaci, invinui­­pentru identificarea şi arestarea tă de a-Şi fi jefuit clienţii, hoţilor.­­ După terminarea cercetărilor, .­.. * A­restaţii vor fi predaţi parchetului In timp ce d-na Caterina Huțu- local.

Next