Adevěrul, septembrie 1936 (Anul 50, nr. 16136-16160)
1936-09-01 / nr. 16136
Pagina 2-a stat 4—5 funcţiuni; dacă e ingi-1 ner, dacă e profesor, acelaş lucru.' Cei bătrâni, cei maturi mi sutit! ocrotitorii celor tineri, ci le stau ! In cale şii opresc, nu de a aspira la lucruri înalte, ci de a se hrăni cinsiițt din munca lor. In genere, profitorii sunt tocmai foştii pro- fesori ai celor în suferinţă. Doc- torul, inginerul, profesorul care au format pe cei tineri nu înţelege greutăţile acestora şi nu le fac loc. De aci grozava expresiune, re- a apărută de curând cu atâta răsunet, „lupta între generaţii”. E un semn de decadenţă, prevestitor de nenorociri! Să oprim tineretul dela carte — această soluţiune se recomandă cu stăruinţă, ca şi cum tine- retul fără carte ar avea ce mân-' ca! Dar am ajuns, oare, la o!1 stare de cultură atât de Înaintată încât să putem vorbi de piedici în , pasiunea tineretului pentru studii? , Am citit cu mâhnire calculul pe care-l făcea savantul medic Iacobovici în privinţa aceasta. Din acest calcul reiese că, în raport cu numărul populaţiunii, avem prea mulţi studenţi faţă de alte ţări — dar şi cât suntem de Înapoiaţi faţă de alte ţări! Atâtea manifestări cari întristează pe orice bun român, pe orice om cult, nu sunt rezultate în parte, şi ale lipsei de cultură din ţara noastră? Şi tocmai noi să oprim tineretul dela carte? A! că n’avem destui profesori, sau că aceştia numesc prea puţin, că n’avem săli de cursuri, său că sunt utilizate prea puţin, că nu dispunem de material de studiu — , aceasta e altceva; dar, în limita acestor posibilităţi, trebuie să privim cu căldură pe orice tânăr doritor de o situaţie mai bună. Argumentul că, după ce-i pregătim, nu le putem găsi intrebu- J inţare, nu trebuie să ne impresioneze, fiindcă noi ne gândim la situaţiile şi la condiţiunile In care au Început cei bătrâni şi maturi , munca. E o greşală! Să ne gândim la condiţiunile de astăzi, la care ti neretul se va adapta. Aţi văzut conductori de tren bacalaureaţi? Ce frumos le stă! Ei fac aceiaşi slujbă şi cu ace- « iaşi leafă — după valoarea, de azi , a banului — ca înaintaşii lor care , aveau doar 2-3 clase primare. Aţi auzit de notari şi secretari comu- nali licenţiaţi in drept sau in li- tere? Nu sunt mai folositori sate- i lor, decât cei cu clasele primare? . Protestează? Se simt umiliţi? Nu. Ei au cerut doar de lucru. Atunci, de ce să vorbim de o ■ prirea tineretului de la carte? Să sprijinim tineretul! Să facem sacrificii pentru el! Şi să în- cepem cu cumularzii! 1 Petre V. Haneş Dela Camera de comerţ , din Braşov, BRAŞOV, 29. — Ministerul de industrie şi comerţ a numit o nouă , comisie interimară a Camerei de comerţ din localitate. Membrii ace-stei instituţii s’au adunat ori pentru a alege comitetul de direcţie. In urma acestei adunări, a fost ales, în unanimitate, ca preşedinte d. A-dolf Fethebrăr, junior, iar ca vicepreşedinte în locul regretatului Vasile Bediţeanu, a fost ales inginerul . Ion Ionică, fost senator. 0 hotărire a chesturei Braşov BRAŞOV, 29. — Chestura poliţiei din localitate a dat o dispoziţie prin care toate adunările profesionale sau culturale care urmează să se ţină la Braşov vor trebui să obţină, cu o săptămână înainte, o autorizaţie specială. Hotărîrea aceasta a poliţiei este fiu comentată în orașul nostru. Recepţia emisiunilor transoceanice Orice amator poate recepţiona cu uşurinţă posturile pe unde scurte, situate chiar la antipozi, cu ajutorul aparatului Exclusiv 41+1 Montaj special, la sector, pentru recepţia undelor scurte la distanţe extreme. Descrierea amănunţită a acestui aparat se găseşte în excelenta re- 3010“ (Adevărul) Radiofonie _ Televiziune — Ştiinţă pentru toţi pace. Singura politică realistă este în prezent pacifismul, căci 11 este singura cale care nu duce la distrugere şi ruină. Dar pacifismul nu va izbândi decât dacă adepţii săi vor fi riguros logici, adică se vor elibera de metodele războiului în soluţionarea tuturor conflictelor. Războiul nu are numai o singură cauză, el este o rezultantă a unui complex de fenomene economice, politice, sociale. Iar metodele războiului sunt utilizate în sferele personale ca şi în cele internaţionale. Tocmai aici trebuie să se deosebească pacifismul, decomunism. Pe când comunistul crede că justiţia economico-socială se poate realiza numai prin violenţa unei revoluţii, adică printr-o formă a războiului, pacifistul condamnă această metodă. Aceasta nu numai pentru că socoate violenţa condamnabilă din punct de vedere etic, ci şi din punct de vedere al efectului practic. Violenţa nu poate produce decât violenţă, căci aci, nu scopul determină mijloacele, dar, dimpotrivă, mijloacele determină scopul. Dacă pacea şi dreptatea este scopul pacifistului, pacea şi dreptatea trebuie să fie şi calea pentru atingerea scopului. Cine e violent in familie, in bi- trou sau în fabrica sa, In atelierul, prăvălia sa, ca şi in orice legătură cu alţii, nu poate să fie pacifist. Războiul este termenul final al unei serii de violenţe. In viaţa unui om, ca,şi în acea a unei naţiuni, violenţe acumulate peste violenţe, trebue neapărat să ducă la o izbucnire finală, la un război, ca soluţie nelogică şi impulsivă, a unei forţe care devine covârşitoare şi este oarbă în această clipă finală. Când omul „vede roşu” înaintea ochilor, nu mai e vreme să se intervină pentru o soluţie paşnică. Pacifismul este o mişcare preventivă. El trebuie să fie o atitudine a omului în toate împrejurările vieţii dacă vrea să izbutească în realizarea scopului său. Un apel la raţiune, la omenie, la decenţă în atitudine, nu poate fi niciodată fără efect. Nu există în omenire numai porniri de ură, şi de distrugere, este şi spirit de cooperare. Toată lumea, în momentul de faţă, face apel la instinctele de ură cari despart pe oameni şi îi ridică unii contra altora. Nu este oare de datoria celor ce cred în dreptate şi pace să trimită o chemare către toţi cei ce văd primejdia şi doresc să o înlăture, să se unească în jurul acestei năzuinţe de colaborare, de cooperare, de solidarizare şi să creeze un sâmbure de lumină in jurul căruia să se adune toţi, cei ce vor din suflet, cu sinceritate pacea, toţi ce sunt în stare să sacrifice pentru realizarea ei ceva măcar din puterile lor? Pornirile primitive violenţa războinicilor, a celor ce îşi spun creştini şi totuşi seamănă ura printre oameni, practică omorul, propovăduesc fapta brutală, trebuie să aibă în faţa lor pe cei ce cred în unirea şi solidaritatea umană şi o afirmă cu tărie şi curaj. Toţi cei ce cred că pacifismul este moral şi drept, toţi cei ce cred că puterea binelui şi a luminei trebuie să biruiască puterea întunericului, să se scuture din indolenţa în care ne-a aruncat istovirea nervoasă de după răz- boiu şi să se ridice cu toţii, uniţi ,în elanul sufletului, uniţi în efortul unei încordări supreme, spre a limpezi orizontul întunecat şi a rechema printre noi binefăcătoarea, mântuitoarea pace şi buna Învoire printre oameni. Izabela Sadoverului ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE ... LITERE, ŞTIINŢA, ARTA Ce să ascultăm la Radio FOLKLOR ŞI FOLKLORIŞTI ... Duminică 30 August BUCUREŞTI, ora 14.30: Stroe şi Vasilache, cu întreg ansamblul Trupei Majestic. . . , VARŞOVIA, ora20.55: Recital de pian. FRAGA, ora 22: Muzică olandeză. PARIS, ora 21.30: „Surcouf“, operă comică in 3 acte de Planquette. Luni 31 August BUCUREȘTI, ora 21.30: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu-vioară l-a; I. Jeierev-vioara II-a; I. Mendelsohn-violă; J. Thaller-violoncel; Quartet in re minor, de Haydn. 22.10: Arii de operă. Emil Marinescu, canto: Două arii din „Hughenoţii” de Meyerbeer; Arie din „Maeştri cântăreţi din Nuerenberg“ de Wagner; Povestirea Graiului din „Lohengrin” de Wagner. VIENA, ora 20.05. ..Fidelio”, operă de Beethoven. (Transmisiune din Salzburg. Dărilor Arturo Tostanică). STUTTGART, ora 1: Muzică nocturnă. I. Muzică elveţiană pentru orgă. II. Haydn: Sonată in re-major pentru pian. III. Poizoid: Partita pentru viola d’amore şi clavecin. Ramean: concert în sol-maior pentru gamba şi clavecin. DROITWICH, ora 21.35. Concert simfonic, executatde orchestra B. B. C. Festival Wagner. Marţi 1 Septembrie BUCUREŞTI, ora 21.25: concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij de Alfred Alessandrescu; Simfonia No. 39 în mi bemol de Mozart; Simfonia spaniolă, pentru vioară şi orchestră, de Lalo (solistă: d-ra Lola Bobescu). 22..45: Continuarea concertului Simfonic: Hora primăverii de Claude Debussy; Eglogă, de Rabaud; Preludiu şi moartea Isoldei, din „Tristan şi Isolda” de R. Wagner; (solistă: d-na Aida Holta,) VIENA. ora 23.10: Muzică de cameră, moartea Isoldei din „Tristan şi Isolda" Reidinger. Trio pentru ’dan în sol-babemol-major op. 100. STUTTGART , ora 23.40: Concert de orch. (150 de ani de la moartea lui Friedrich cel Mare) Orch. radio şi solişti, Prinţesa Amalia de Prusia (sora lui Friedrich cel Mare) Sonată pentru flaut şi clavecin: Trio pentru două viori viori şi bas. Friedrich cel Mare: Al patrulea concert pentru flaut şi orch. de coarde cu clavecin. Simfonia IlI-a în re-mapor. 1: Muzică de cameră de Beethoven. Sonata pentru pian cu acomp. de pian. BUDAPESTA, ora 24: Muzică de cameră, pian, vioară, clarinet. Mozart: Trio in Mi bemol-majer; Schumann: Povestiri: Bruch; Trei bucăţi pentru concert. DROÎTRINCH, ora 20.30. „Paul Whiteman şi orchestra sa. (Transmisiune din America). , „ Cuvântul liber A apărut nr. 43, anul III, al revistei „Cuvântul Liber”,, cu următorul sumar: Ce vrea Polonia, de Hil Cristea; Concentrarea democraţiei româneşti, de Gheorghe Dinu; Crima elevului Polak, de Manuel Menkovici; Uriaşeleînarmări ale Germaniei, de C. Drăgulescu; La poalele Bucegilor deClaudia Milian; Lunta ,eroică a tineretului spaniol, de Octav Mărgărit; Paleative agrare, de R. Pârvu; Literatură: Catrina şi Veveriţ — feeria satului — de Galaz; Poeme de Alexandru Sahighian, Jean Pascal şi Geo Milev; Acţiunea tineretului pentru pace, de N. Lungescu; Congresul nu se amuză—e amuzat. Ce au făcut legionarii la Turnu-Severin de I. Bunar şi C. Dorea; Don Quichote va învinge de Ieronim Şerbu. Noul cod penal nazist. Un apel al unui savant german. Cronici. Petru cel Mare, văzut de Kurt Kerstein de L. Sereanu; Shallmn Alechem, douăzeci de ani de la moartea marelui scriitor evreu, de I. Ludo; Cinematograful, două filme sovietice, de Ştefan Roll; Omul gol, roman de Dem Petraşincu, de L. Boz; Săptămâna, de E. Del; Freudismul, discernăminte marxiste de Ute Costantinowsky; Mizeria mizerabilă, de Donna Rudich; Garda de fier, iar la lucru; Variaţiuni, note, polemici. Biblioteca lui Voltaire Imediat după moartea lui Voltaire, împărăteasa Ecaterina a II-a Rusiei, una din marele admiratoare ale filosofului francez, a pus să și adune numeroasele volume împrăștiate pe unde trecuse Voltaire. Biblioteca lui Voltaire cuprinde mai bine de 20.000 de volume. Acestea prezintă un deosebit interes prin micile însemnări găsite pe marginea lor, adnotaţii care cuprind idei şi probleme pe care Voltaire nu le-a abordat în volumele sale. Braşovul. Octav Suluţiu, autorul romanului .Ambigen”, a terminat zilei acestea, manuscrisul monografic „Braşovul”. Volumul va apărea in toamna aceasta, în editura „Fundaţiilor regale”. In numărul trecut al Adevărului literar şi artistic, d. Artur Gorovei publică un articol de o reală valoare, întitulat: „Intru apărarea folklorului nostru“. D. Artur Gorovei este unul dintre cei mai însemnaţi folklorişti ai noştri şi activitatea d-sale a dat lucrăricare au trezit nu numai interesul cercetătorilor comorilor populare din ţară, ci şi al celor străini. Tipărind cea mai marerevistă de folklor de la noi „Şezătoarea", care a apărut timp de 37 de ani la Fălticeni, d-sa a întreţinut în actualitate o literatură din cele mai originale, isvor de inspiraţie al atâtor poeţi şi Scriitori an roştri .Nu se va putea contesta niciodată munca depusă de folkloriştii români pentru adunarea acestui material şi mai ales pentru organizarea lui. Alături de numele d-lor Artur Gorovei, Simion Florea Marian, Tudor Pamfile şi altele multe, care au desţelenit ogorul folklorului nostru, se vor acăoga altele încă, dar meritul cel mare va fi tot al celor dintâi care au făcut începutul. De acest lucru n’a voit să ţie seamă de prof. Dumitru Imbrescu, care intr’un mic studiu intitulat însemnări pe marginea cercetărilor de folklor, neagă valoarea materialului adunat, afirmând: „n’are nici o valoare afară de cea istorică“. Nu este singura afirmaţie temerară şi lipsită de adevăr dar punctul dela care pleacă d. Artur Gorovei pentru a demonstra ca lipsit de conştiinciozitate, nedocumentat şi de rea credinţă acest „mic studiu“, care încearcă să anuleze valori de mult recunoscute şi intrate în istoria culturală a ţării noastre. Iată ce spune d. prof. Imbrescu: „Adunarea materialului de literatură Poporană, rămăne un fapt lipsit de semnificaţie, dacă cercetarea nu se face după o normă sigură în măsură să lămurească integral problema ce urmăreşte Strângerea diferitelor motive, fără ca ele să fie câtuşi de puţin necesare, pentru ca să elucideze un fapt de natură spirituală, nu-ţi vor folosi la nimic". Şi d. Artur Gorovei se întreabă pe drept cuvânt: „In ce stare ne-am afla noi dacă nu s’ar fi adunat, de către neprofesionişti, nămolul acesta de material, decretat fără nici o valoare de d. prof., material pe care astăzi n’ar mai putea nimeni să-l adune, pentru că nu mai circulă în popor?“, întrebare justă, care cuprinde şi elucidează problema. Era oare mai util să se aştepte o normă, să se aştepte profesioniştii, pentru ca producţia populară să fie adunată? întrebarea are un singur răspuns: nu. S’ar fi pierdut cele mai valoroase piese. Dacă materialul este cules, vorba românului mută în aură, de ce d. profesor nu procede la organizarea lui? Dar d. Artur Gorovei nu se oprește aici. D-sa aduce dovezi de forme de folklor dispărute sau numai schimbate, care, dacă n’ar fii fost culese la vreme, astăzi nu s’ar mai cunoaşte. Pierderile ar fi fost imense, între acestea aflându-se t urme vizibile de evoluţia pe care a parcurs-o limba românească. Mai departe, d. Artur Gorovei analizează ideia, lansată în acelaşi mic studiu a d-lui profesor Imbrescu, de a se crea o şcoală decercetare folklorică, arătând-o inaplicabilă şi fără sens, încheind: 1 ..ceeace mă face să bănuesc că d-sa (d. Imbrescu) nu a dat suficientă atenţie acestui material, ci nu prea este în curent cu ceea ce s’a adunat în alte ţări de acei care nu „au ignorat cu desăvârşire metodele străine“. Răspunsul d-lui Gorovei nu se opreşte aici. Mai departe autorul arată că aceleaşi metode de cercetare folklorică pe care le-a folosit un Marian sau Tudor Pamfile, I s-au folosit şi de folkloriştii streini, ulterior, poate fără să ştie unii de alţii, dar după indicaţiile unei conştiinţe profesionale care apropie ţeluri şi identifică activităţi disparate. Articolul d-lui Artur Gorovei constitue o pledoarie caldă pentru folklorul şi folkloriştii noştri, iar d. profesor Dumitru Imbrescu nu rămâne decât cu meritul de a fi prilejuit o atare profesiune de credinţă. MIHAIL ŞERBAN Un film din viaţa lui Puşkin Cu ocazia comemorării centenarului morţii lui Puşkin studiourile din Moscova pregătesc un film documentar asupra vieţii scriitorului rus. Se vor reproduce mai ales scene din copilărie şi de pe vremea cănd Puşkin era şcolar. Rolul lui Puşkin va fi interpretat de un elev de şcoală, în vârstă de 15 ani, care prezintă o deosebită asemănare cu scriitorul rus. ARTUR GOROVEI PUŞKIN Comemorarea unui jandarm-erou Festivitatea din comuna Târgşor-Nou* Bri dimineaţă a avut loc în comuna Târgşoru-Nou o frumoasă manifestaţie ostăşească pentru comemorarea jandarmului-erou din această comunăanume Voicu Ion, al cărui nume îl va purta postul de jandarmi din Târgşorul-Nou. Comemorarea s-a desfăşurat în prezenţa d-lui col. Milicescu Aurel, comandantul inspectoratului general al jandarmeriei Bucureşti şi a d-lor: maior Hariton, comandantul legiunii de jandarmi Prahova, căp. Mihail Ion, ajutor de comandant al legiunii Prahova, locot. Diaconu, comandantul secţiei Câmpina, maior Ananie, ■comandant ajutor al închisorii militare din Târgşor, căn. Peneş, dela aceiaşi închisoare, după cum şi primarul comunei, notarul, preotul, peste de jandarmi ai postului, locuitorii din comună şi din împrejurimi. Comemorarea s’a făcut din iniţiativa plutonierului major Manea Niculae, şeful secţiei Moreni. Serviciul religios a fost oficiat de preotul Cursaru Ion, iar muzica regimentului Mircea Nr. 32, a intonat rugăciunea şi a dat onorat. CUVÂNTAREA D-LUI MAIOR HARÎTON D. maior Hariton, comandantul legumi din comuna Prahova, a făcut elogiul jandarmului plutonier erou Voicu Ion. Voicu Ion și-a început cariera în campania din 1913 impunându-se prin acte de vitejie pentru care a fost avansat caporal, apoi sergent. In campania din 1916 a fost făcut prizonier de bulgari la postul său, pe care n’a vrut să-l părăsească fără ordin. Internat într’un lagăr din Bulgaria, a fugit întorcându-se pe front In Moldova. In 1918 a fost numit şef de post In jud. Bălţi, unde cu ocazia urmăririi unor terorişti a fost ucis mişeleşte. Pentru eternizarea memoriei lui, inspectoratul generel al jandarmeriei a hotărît ca postul de jandarmi din Târgşorul Nou, să-i poarte numele. In întreaga ţară, până acum şase secţii de jandarmi şi 69 de posturi poartă numele acestor eroi. Iniţiativa aparţine dl-lui general Barbu Pârâianu. După comemorare a avut loc o masă comună a ofițerilor care au luat parte la comemorare. Constructori aeronautici francezi despre progresele aviaţiei sovietice % ------- MOSCOVA, 29 (Rador). — Agenţia Tass transmite: Membrii delegaţiei franceze deaviaţie, care vizitează Rusia Sovietică, au făcut declaraţii ziarelor, arătănd cu ce impresie pleacă din aceasta ţară. D. Henri Potez, preşedintele delegaţiei, a făcut elogiul atăt al materialului de aviaţie, cât şi al piloţilor sovietici ,adăugând că delegaţia franceză a scos importante învăţăminte din această vizită. Generalul Martineau-Legarde a declarat că nicăeri nu a văzut uzine cu un randament de serie atât de important ca în Rusia. ^ INFORMAŢII Din cauza epidemiilor, ministerul instrucţiunii a hotărit ca deschidera cursurilor să fie amânată cu 15 zile. Unele ziare au anunţat că d. Al G. Donescu, primarul general al Capitalei, pleacă in străinătate. Ştirea nu corespunde realităţii. Primarul general al Capitalei va rămâne in Bucureşti spre a supraveghea lucrările edilitare ce se execută de primărie. Industriaşii francezi care află intr’o călătorie cu avionul in Rusia sovietică, vor decola azi dimineaţă la ora 7,39 de pe aeroportul din Odesa indreptându-se spre Bucureşti. Pe aeroportul Băneasa 11 se va face o frumoasă primire. Cu începere de la 1 Septembrie crt. se pune in circulaţii un vagon de dormit pe parcursul Bucureşti-Galaţi şi retur la nr. 8001-8002 cu plecarea din Bucureşti ora 23,25 şi sosirea la Galaţi ora 6,32 şi la înapoiere, plecarea din Galaţi ora 23,00 şi sosirea Bucurşti ora 5,30. Anchetă intr’o dramă familiară petrecută acum 16 ani IAŞI. 29 . In localitate a sosit un comisar bucureştean în vederea unei anchete de care se ocupă direcţia generală a poliţiei. Este vorba de un denunţ făcut de o doamnă actualmente domiciliată la Viena, prin consulatul român din capitala Austriei. Denunţătoarea a arătat că a avut un frate la Cernăuţi, despre care a aflat, abia acum, că a fost ucis de alt frate. Victima se numea Iohan Bauer şi faptul s-ar fi petrecut încă acum 16 ani. Comisarul a audiat o soră a denunţătoarei, anume Eva Buhart, din str. Sf. Constantin. Aceasta a arătat că știe despre cazul lui Jahon Bauer, care a fost ales de însuși fratele său dintr-o cauză sentimentală. Potemia germano-rusa MOSCOVA, 29. (Rador). — Agenţia Tass transmite: „Pravda” continuă să atace cu o rară violenţă campania de presă care se duce in Germania contra Sovietelor. Ziarul sovietic desminte ştirile relative la foametea din Ucraina şi acuză presa germană că lansează asemenea știri pentru a ascunde dificultățile interne ale Retchului. Negusul se întoarce in Abisinia LONDRA, 29. (Rador). — „Daily Herald” a anunţat azi dimineaţă că Negusul ar fi gata să se inapoieze in Abisinia. Ziarul laburist afirmă că Negusul va pleca singur în noua capitală a imperiului şi va cere personal Societăţii Naţiunilor să pună Abisinia occidentală, care are două milioane de locuitori, sub mandatul administrativ fie al Marei Britanii, fie al Suediei, fie al Elveției. Târgul de mostre de la Liliana Legaţiunea noastră din Belgrad informează că intre 1 şi 13 Septembrie a. c. va avea loc Târgul de mostra de toamnă din Liubliana. Acest târg va cuprinde, in afară de expoziţiile de industrie şi meserii şi o expoziţie de stat, relativă la utilizarea lemnului ale cărei secţiuni principale vor fi de: meserii de mobilier şi de articole domestice, de distribuţia lemnului, chimia lemnului, comerţul lemnului şi diverse, produse industriale şi de meserii, statistice, producţie. Se va anexa expoziţiei şi o grădină zoologică cu animalele care se vânează in Iugoslavia. O a doua mare expoziţie va fi relativă la horticultura, sculptură şi arhitectura grădinilor. Alte expoziţ 1ii speciale vor cuprinde creşterea animalelor mici, lucrările artizanilor şi alimentelor. Se vor acorda expozanţilor reduceri pentru călătorie şi transport pe cale ferată, aeriană şi apă, pe cale ferată, aeriană, şi pe apă, precum şi reducerile pentru vize. Şedinţa Asociaţiei presei din ţara Bârsei D. I. DRAGU, ALES MEMBRU DE ONOARE BRAŞOV, 29. Asociaţia presei din ţara Bârsei, In ultima şedinţă ţinută acum câteva zile, a proclamat ca membru de onoare pe d. Ion Dragu, directorul general al presei pe lângă ministerul de externe, ale cărui merite au fost relevate la timp. In ziua de 3 Septembrie a. c. la ora 7 seara, asociaţia presei din ţara Bârsei va ţine o nouă şedinţă cu acest prilej, se va discuta importante chestiuni care urmează să fie dezbătute la congresul federaţiei de la Craiova, în zilele de 6 şi 7 Septembrie a. c. 0 descindere la un local din Braşov BRAŞOV, 29. Procurorul general d. Aronescu, primind unele denunţuri că într’un local din centrul oraşului nostru ar funcţiona un tripou clandestin, a ordonat să se facă o descindere inopinată. In acest scop, agenţii poliţiei, sub conducerea d-lui dr. Sissu, au cercetat astă seară, localul din str. Voovodul Mihei, negăsind nimic compromițător. —. ———1~i, I CITITI „RADIO“ Marţi 1 Septembrie 1936 Congresul Federaţiei generale a presei din provincie la Craiova Programul festivităţilor.Participarea ziariştilor iugoslavi şi cehoslovaci la congres --------- In zilele de Duminică 6 şi Luni 7 Septembrie, va avea loc la Craiova, congresul Federaţiei Generale a Presei din provincie. Duminică la ora 8 şi jumătate dimineaţa, ziariştii congresişti, in frunte cu autorităţile civile şi militare vor primii in gara Craiova pe reprezentantul guvernului, pe delegaţii ziariştilor din Iugoslavia şi Cehoslovacia, reprezentanţii sindicatului, asociaţiei şi uniunei ziariştilor din Capitală, precum şi pe reprezentanţii uniunilor culturale din ţară. La orele 9 şi jumătate se va oficia un tedeum de către 25 de preoţi, in frunte cu P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Noului Severin. ŞEDINŢA FESTIVA La orele 11, va avea loc in sala de festivităţi a palatului administrativ, şedinţa de deschidere a congresului. După şedinţă, congresiştii vor vizita oraşul, muzeul, pinacoteca Aman, muzeul regional al Olteniei, Bănia Olteniei, Ramuri, Scrisul Românesc şi Parcul Bibescu. La ora 1 după amează, banchet dat de primăria oraşului Craiova, la terasa „Vraja-Jiului”. La ora 3 şedinţă de lucru a congresului in sala de festivităţi a Societăţii „Renaşterea“. ORDINEA DE ZI La ora 4 d. m. cuvântarea de deschidere a d-lui St. Vlădescu preşedintele Federaţiei generale a presei din provincie. Comemorarea celor dispăruţi. Sărbătorirea confraţilor cu vechime în presă. Aclamarea noullor membri de onoare. Raportul d-lui secretar general asupra activităţii comitetului de direcţie pe anul 1935. Depunerea mandatului expirat. Raportul d-lui casier şi bilanţul pe 1935—1936. Raportul cenzurilor către adunarea generală. Descărcarea comitetului de direcţie. Alegerea noului comitet de direcţiune şi de cenzori. Alegerea consiliului de disciplină. Proect de buget. Eventuale propuneri. CONGRESUL 1. Viitoarea „lege a presei“. Codul presei. (Raportori d-na Lia Bradu-Cuţana, dr. Aurel Cosma-Junior, deputat Timişoara, M. Vasilescu- Craiova şi Virgil Morin-Craiova). 2. Modificarea legii casei de pensiuni şi retrageri a ziariştilor. (Raportori Em. D. Lega-T.Severin, St. Nicolăescu-Târgovişte şi C. Nedelescu-Zloteşti). 3. Casa de ajutor mutual a F. G. P. P.: (Raportori C. N. Dragomirescu-Ploeşti, Radu Volbură-Galaţi şi D-tru Trancu-Braşoov). 4. Problema presei româneşti în Banat: (Raportori: dr. Aurel Peteanu-Lugoj şi Fompiliu Şerbescu- Timişoara). 5. Chestiunea permiselor şi a călătoriilor cu reducere pe C. F. R.: (Raportor: I. Bănciulescu-Timişoara). 8. Presa din provincie şi cenzura: (Raportori Basiliony-Braila, D. Iov-Basarabia şi Cohen Racoviţă). 7. Casa de odihnă a ziariştilor din provincie: (Raportori Virgil Molin- Craiova, N. I. Duplogen-Constanţa şi Ovid Săndulescu-Cetatea Albă). 8. Ziariştii din provincie şi Camerele de muncă. (Raportori M. Orester-Rusu Chişinău şi St. Georgescu-Gorj). 9. Neajunsurile presei din provincie. Problema hârtiei, expediţiei prin poştă, biurourile de presă, etc. (Raportori Gh. Mihailescu-Galaţi, Ellen Cialîc-Călăraşi, Jean Bărbulescu- Tg. Jiu, I. Martin-Arad, Gh. Gologan-Braşov, Gh. Pâslaru-Buzău şi N. Ghiţulescu). 10. Eventuale propuneri şi comunicări. Seara, masă colegială, dată de „Sindicatul presei din Olteniţa“ la terasa „Vraja Jiului“, apoi „Ker- TM~f și„Presei" la ”Parcul şi Plaja Luni, 7 Septembrie, ora 8,30 dim., ceaiul şi cafeaua la aceleaşi cofetării. Ora 9 dim., continuarea desbaterilor in sala de conferinţe a Soc. „Renaşterea“, ora 13, banchet dat de prefectura judeţului Dolj la „Terasa Florilor“ din Parcul Bibescu, ora 15, continuarea desbaterilor (comunicările raportorilor). Moţiunea şi terminarea desbeterilor. După terminarea congresului (a 2-a zi fiind sărbătoare) se oferă participanţilor următoarele trei posibilităţi de excursiune: Cu autobuze rezervate pentru F. G. P. P. la mănăstirea Tismana, munţii Gorjului, cu primire oficială la Tg. Jiu. Idem, prin defileul Oltului, vizitând Râmnicul-Vâlcea, Călimăneşti, Căciulata şi mănăstirea Cozia, Înapoi la Piatra-Olt Pelerinaj la Maglavit, apoi primire la Calafat, oraşul Independenţii, Îmbarcarea pe vaporul N. F. R. „Gr. Manu“. Excursia începe la Calafat şi se termină facultativ la Giurgiu, Cernavoda, Brăila sau Galaţi. Pentru participanţii la excursia pe Dunăre se vor rezerva locuri complect gratuite, cl. I. Confraţii cari doresc să participe, sunt rugaţi să avizeze direct la Craiova, d-lui Virgil Molin, secretarul general al F. G. P. P., precizând câte locuri vor rezerva şi la care excursie anume. Pentru excursiile la Mănăstirea Tismana şi Valea Oltului, minimum de participanţi, 15 persoane. Toţi congresiştii vor beneficia de o reducere de 50 la sută pe C. F. R. şi 75 la sută pe C.F.R.. ’—- ' ' lin muncitor a fost stropit cu benzin, apoi i s’a dat foc LUGOJ, 29. — Birjarii Francises Piatoc şi Francisc Schlier, cu staţia în faţa restaurantului „Dacia”, discutau despre necazurile vieţii cu muncitorul Wlliam Schmidt. Acesta din urmă se explică că nu are nici cu ce să-şi îngrijească corpul. La început, cei doi birjari impresionaţi de soarta lui Wiliam, i-au propus să-i vină în ajutor, îndată însă le-a venit în gând să-i joace o farsă, care să distreze pe tovarășii lor. Ei au sfătuit pe muncitor să-şi scoată cămaşa după o trăsură, pentru ca ungându-i corpul cu benzină să-l scape de paraziţi. In acel moment, unul dintre birjari, a aprins un chibrit si la aruncat spre muncitor, care într-o clipă a fost cuprins de flăcări. La strigătele sale disperate, au sărit în ajutor mai mulți trecători, cari după ce i-au dat ajutor, l-au dus cu salvarea la spital. Starea lui Wiliam e gravă. S-a deschis o anchetă. Un pungaş a sărit din tren şi-a murit SIGHIŞOARA, 29. — Luni dimineaţa, a fost găsit, în stare gravă, in apropiere de staţia C.F.R. Archita un necunoscut. Adus la spitalul din Sighişoara a încetat din viaţă înainte de a se putea de vreun ajutor. In urma cercetărilor făcute, s’a stabilit că defunctul era pungaşul de buzunare Ghinescu Const, de fel din Ploeşti, care după toate probabilităţile comiţând vreun furt, spre a nu fi prins a sărit din tren şi şi-a găsit astfel sfârşitul Piaţa cerealelor la Vaslui VASLUI. — In oborul de pe lângă Camera de comerţ, din localitate, cerealele au cotat: grâu 400-42 lei suta de kg. Orz 185—200, ovăz 205-220, porumb 260-280 fasole de rând 400-415 fasole ouşoare 450-470 floarea soarelui 370-380 şi secara 360—390. Două accidente de muncă în Dorohoi DOROHOI, 30. _ Locuitorul Mihai Mihalache, din comuna Brescăuţi, judeţul Dorohoi, pe când lucra la o maşină de treerat, a alunecat din nebăgare de seamă cu un picior in valul maşinii. El s’a ales cu piciorul tăiat dela genunchiu. —Un accident la fel s’a produs in comuna Vorniceni. Săteanul Vasile Havâmneanu, care trecea la o maşină a consăteanului său Toader Epure, a făcut o mişcare greşită şi a alunecat in val. El s’a ales cu un picior zdrobit. Suspendarea nedreaptă a unui perceptor In atenţia ministerului de finanţe SIBIU. 30. — Zilele trecute, ni s’a adus la cunoştinţă de către o delegaţie de contribuabili din comuna Dobârc, judeţul Sibiu, următorul fapt: Dela înfiinţarea agenţiilor de încasare a impozitelor către stat, la sate, în comuna Dobârea a fost numit ca agent d. Moise Popa din comuna Apaldul de Jos — după aprecierile delegaţiei de contribuabili — un funcţionar care a servit în acest post cu o conştiinciozitate dintre cele mai pilduitoare. Asupra lui n’a căzut nici o bănuială că ar fi frustat bunul pe care l-a administrat. Anumite persoane — cu interese politice — au început de câtva timp să-l persecute pe acest funcţionar. Fiind acuzat de neglijenţă şi incorectitudine , autorităţile administraţiei financiare au dispus să se facă anchetă. Ancheta a fost făcută de d. controlor Vasiliu. D-sa a ajuns la concluzia că agentul Moise Popa şi-a făcut datoria, cum nu se putea mai bine. Cu toate acestea, d. Popa a fost suspendat din post, in condiţiuni care după cât ni se afirmă, sunt în contradicţie cu legea. Delegaţia, care s’a prezentat la redacţia noastră de aci, roagă insistent pe d. ministru de finanțe să dispue facerea unei anchete. Spargeri şi furtun la Cernăuţi Două arestări CERNĂUŢI, 30. — Noaptea trelescu din comuna Boian, se afla in cută, hoţi necunoscuţi au intrat piaţa Daniil Verenca din localitate, prin spargere in locuinţa d-lui Mi- a fost victima unui îndrăzneţ hoţ hai Sănduleac, din suburbia Clo de buzunare, care i-a furat suma cu cica nr. 365, şi au furat diferite de 500 lei lucruri casnice, în valoare de 2900 lei. * • Poliţia a arestat pe tânărul AD. Michail Spongel, din str. Maralexandru Lujecki, in vârstă de 24 mureşului nr. 8, a reclamat poliţiei de ani, de fel din comuna Rraveca noaptea trecută, hoţi necunosniţi, jud. Hotin învinuit de a fi cocuri au pătruns prin spargere in mis un furt in dauna comerciantalocuinţa sa şi au furat diferite hai lui Josef Hirschmueller, din strada ne, în valoare de 3900 lei, precum şi Cuciurul Mare nr. 708. 1200 lei bani numerar. — De asemenea, poliţia a arestat Poliţia a întreprins cercetări pe prostituata Vera Tcaci, invinuipentru identificarea şi arestarea tă de a-Şi fi jefuit clienţii, hoţilor. După terminarea cercetărilor, ... * Arestaţii vor fi predaţi parchetului In timp ce d-na Caterina Huțu- local.