Adevěrul, octombrie 1936 (Anul 50, nr. 16161-16186)

1936-10-01 / nr. 16161

? Pagina 2-a gentă instanţele criminale de frag­­i­xant delict. In acest mod se învederează ne­voia imediată a măsurii şi folosinţa iei evidentă pentru liniştea obştei. Atunci, lămurit, fondurile ordinei publice nu vor mai fi, ades, devia­te de la destinaţia lor naturală, ci vor merge, cu adevărat, la verita­bila lor destinaţie, adică numai la asigurarea ordinei publice. Şi mai curios. Astăzi toate fondurile ordi­nei publice sunt mânuite exclusiv de ministerul de interne, autoritatea preventivă, iar ministerul justiţiei, care efectuează represiunea, nu dis­pune de nici o contină fonduri se­crete pentru toate cele 12 Parchete generale ale Curţilor de Apel şi pentru serviciul Parchetelor de tri­bunal. Din această cauză, cercetări, anchete discrete şi secrete, tot me­canismul ce trebue să rămână de ce­le mai mult ori tainic,al contactului şi îmbinării efective dintre repre­siuni şi prevenţiuni, nu se poate e­­xercita, iar procurorilor şi judecă­torilor de instrucţie le lipsesc cele mai stricte mijloace pentru măsuri­le delicate ce sunt obligaţi a lua, după cazuri, ca deplasări lungi şi depărtate, secrete, etc. Iată, deci, cum puterea materială a marilor infractori se vede a fi dis­proporţionat de mare în mascarea şi dispariţia probelor de delicte şi crime, faţă de micimea absurdă a mijloacelor autorităţilor represive. Dar, numai, unificarea serviciilor penale nu este îndestulătoare pen­tru a reuşi să făurim o luminată şi izbutită putere executivă în acţiu­nea ei cea mai folositoare. Mai întâi, trebue organizate, ra­dical, serviciile existente. JANDARMERIA RURALA ŞI URBANA Să fie recrutată exclusiv dintre gradaţii liberaţi de la corpurile de trupă cu note excepţionale, rean­gajaţi pe termen lung în jandarme­rie, unde după o şcoală de cel puţin un an, învăţând cele necesare pen­tru constatări de crime şi delicte, preveniri şi reprimări, să intre în corp, fiind admirabil echipaţi, sala­riaţi şi înarmaţi. Echipamentul să fie totdeauna demn şi chiar elegant, salariul considerabil, cu largi mijloa­ce pentru hrană, locuinţă şi stator­nicirea copiilor, astfel ca jandarmul să se bucure de tot prestigiul înaltei sale însemnătăţi sociale. Numărul jandarmilor să fie cât mai mare. Dintr’ânşii se va putea recruta, ga­ta instruiţi, gradaţi numeroşi şi ex­celenţi în caz de mobilizare genera­lă a oştirii. Armătura jandarmilor să fie ultima perfecţiune a armelor u­­şoare automate, carabine şi pistoale mitraliere uşoare, montate pe cai şi side-caruri pentru marile artere de circulaţie rurală şi comunele ur­bane mai însemnate, de asemeni ba­stoane de cauciuc şi grenade. Ofi­ţerii de jandarmi să fie numiţi prin concurs şi înaintaţi pe bază de exa­mene din elita scalelor de infante­rie, trecând şi prin şcoala specială superioară a ofiţerilor de jandarme­rie, ce urmează a se înfiinţa. Astfe vom avea o jandarmerie cu totul occidentală, admirabil instrument preventiv şi represiv în mânile­ mi­nistrului de justiţie. POLIŢIA Sa aibă mai multe ramuri, după importanţa oraşului, şi în genere să fie recrutată, exclusiv, dintre licen­ţiaţii în drept şi litere. Şi aci, echi­parea, salarizarea şi armătura să fie cu totul superioare. Numirile prin concurs şi înaintările prin examen şi note speciale ale servicului de in­spectorat. SIGURANŢA Un serviciu cu toul aparte, orga­nizat după modelul faimosului Intel­ligence­ Secret-Service, din Londra având organe speciale ataşate ma­relui stat major al armatei, minis­terului de afaceri străine pentru serviciul de contra-informaţii în străinătate, ramuri speciale de pri­veghere a prevenirii, prevestind represiunea, precum şi alte destina­­ii pe care interesul ţării mă obligă a nu le destăinui în amănunţime. O să mă întrebaţi, poate, da de unde parale? Răspund că atunci când fondurile ordinei publice nu vor mai îndura desele deviaţiuni actuale posibile şi vor merge la satisfacerea exclu­sivă a ordinei publice, cu state se­crete în regulă, examinate personal de prezidentul de consiliu, tot ce scriu despre o reorganizare a jan­darmeriei, poliţiei şi siguranţei, va fi din abundenţă satisfăcut. PARCHETELE Pe cale de concurs se vor recruta procurori cu îndemânări speciale, unii pentru susţinerea acuzării la instanţe cu elocinţă savantă, având şi autoritate, iar alţii specializaţi în anchete şi cercetări extra-delicate, unde se cere spirit de pătrundere, sârguinţă specială, toată tehnica u­­nei practici ce se poate căpăta cu timpul, dobândind ceea ce spun francezii cu expresiunile clasice : flair, fin doigté şi savoir-faire- îna­intări pe loc, larg salarizate, pe cale de examene şi note de inspec­ţie. Când toate acestea vor fi îndepli­nite, încheind, în cel mult un an, purificarea şi reînoirea personalu­lui, atunci starea de asediu va de­veni inutilă în timp de pace, mai a­­les dacă se va modifica mai adânc procedura penală, luând bunăoară, crimele de la juraţi şi dându-le în judecata Curţilor de Apel în com­plect de cinci consilieri, precum şi hotărîndu-se arestarea preventivă obligatorie, inevitabilă, în caz de crime şi pentru cele mai multe din delictele grave, cu largi dezbateri publice şi pledoarii în această ma­terie la instanţa supremă a libertă­ţii. Camera de punere sub acuzare. N. N. Lenguceanu fost secretar general la mini­sterul de justiţiei Procesul asasinări artei Cristescu Erl a continuat in faţa Curţii cu juri, ascultarea martorilor în pro­cesul Ciuley. Au fost ascultaţi: d-na Micescu, d-nii J. Văleanu, A­­ristide Jojea, dr. Romanescu, I. Rosenberg, ing. Marcel şi alţii. Ter­­minându-se audierea martorilor, s-a dat cuvântul părţii civile. D. Gh. Cristescu, tatăl Titei Cristescu, cerut un verdict afirmativ juraţilor. ÎNTĂRIREA AMICIŢIEI ANGLO-TURCE LONDRA, 28 (Rador). D­­uarul „Yorkshire Post”, considerat ca re­prezentând în largă măsură vede­rile d-lui Eden, anunţă că în urma invitaţiei făcută de regele Eduard al VIII-lea preşedintelui republice turce cu prilejul recentei călătorii a suveranului Angliei în Mediterana o misiune turcă va sosi in curăm la Londra. Această misiune va avea însăr­cinarea de a întări amiciția anglo­­turcii. După accidentul soţilor Mincu Agravarea stării sănătăţii tânărului arhitect Se pare că în accidentul de lângă Găeşti cortina va cădea peste o du­­blă tragedie. După cum se ştie nefe­ricita Margareta Ştefănescu Mincu a murit la câteva minute după ciocni­rea de automobile de pe şosea. în timp ce soţul ei arh. Mincu, transpor­tat In grabă la Bucureşti, a fost in­ternat la spital. Buletinele medicale care la un moment dat arătau orecare opti­mism şi-au schimbat deodată tonul: speranţele ca arhitectul Mincu va scăpa cu viaţă sunt din ce în ce mai puţine, iar la sanatoriul dr. Gerota membrii familiei așteaptă tremurând surpriza pe care le-ar putea-o aduce fiecare clipă. Rănile arhitectului Mincu agravân­­du-se a fost adus de la Viena un spe­cialist care după o examinare atentă a victimei, i-a făcut o transfuzie de sânge. Scenele din camera bolnavului sunt Înduioşătoare căci acesta cere ne­­­­contenit să i se dea posibilitatea să-şi vadă soţia, al cărui sfârşit tragic nu ii este cunoscut. INTR’UN ATELIER MECANIC Intre timp maşina în care şi-a gă­sit moartea Margareta Ştefănescu Mincu a fost adusă in Capitală şi tri­misă la un atelier mecanic unde ur­mează să i se facă reparaţii radicale. -Automobilul, o limuzină elegantă de cel mai nou tip are întreaga par­te dreaptă a caroseriei distrusă. Gea­mul este sfărmat complect şi ciobu­rile lui au fost acelea cari au produs rănile mortale nefericitei călătoare. CE DECLARA ŞOFERUL întrebat asupra cauzelor şi împre­jurărilor în care s’a produs acci­dentul, şoferul d-lui Mincu a decla­rat următoarele: adevăraţi oameni necăjiţi şi cuminţi ar privi cu nedumerire şi cu milă defilarea grandilocventă a mulţimi­lor de statui-oameni­ Şi cine ştie, poate de la o vreme, imitând din nou statuile, de astă dată omeneşti şi simple, oamenii vor redeveni din nou oameni. Atunci poetul nu se va mai mira că statuile rămân locului când se aud împuşcături pentru că împuşcăturile acestea vor fi ale fo­curilor de artificii şi ale salvelor pentru sărbătoarea şi bucuria gene­rală. Ilar­ie Voronca .,Mergeam spre moşia Purcarem împreună cu d. arhitect şi sofia d-lui. Drumul l-am parcurs cu o viteză mo­derată până la un moment când mi s'a cerut să accelerez. Maşina, care răspundea perfect tuturor comenzi­lor, şi-a ridicat ușor viteza până a­­proape de SO kim, pe oră. La un mo­ment dat mi s’a ivit in cale o căru­­ă pe care am fost nevoit să o oco­lesc. In clipa când am bracat vola­­nti, mașina soc. Concordia, care ve­nea dimpotrivă cu viteză mare, m’a tamponat in partea dreaptă sfărâ­mând caroseria. „Pentru moment nu mi-am dat seama ce s’a întâmplat. Ulterior am văzut toată grozăvia. Dacă geamul portierei ar fi fost lăsat cu siguranţă că cei doi răniţi ar fi scăpat cu le­ziuni uşoare. Cioburile proeclate In­să cu putere au tăiat gâtul sărmanei d-ne Mincu, rănind-o mortal”. In interiorul maşinei, pe tapiserie se văd urme de sânge închegat. Pes­te puţin, după reparaţie vor dispare probabil ca şi celelalte avarii şter­­gându-se cu totul urm­ele nenoroci­rii care a costat viaţa frumoasei Mar­gareta Ştefănescu Mincu şi care pe­riclitează în momentul acesta grav existența nefericitului ei soț. Procesul Curcioglu - Plavski In ziua de 1 Octombrie va veni spre judecare în faţa Curţii de Ca­saţie, in secţiuni unite, recursul fostului arhimilionar persan Simi­­on Curcioglu, împotriva cererii de intrare in conversiune a fostului său prieten Plavski. După cum se ştie d. Curcioglu susţine că Plavski, căruia i-a încre­dinţat Întreaga sa avere, i-a instrăi­­nat-o, trecând apoi in România, unde s-a întâlnit cu victima sa. După ce a pierdut procesul, Plav­ski a cerut instanţei să-i acorde conversiunea. D. Curcioglu a atacat această ce­rere, cu recurs, arătând că nu poate să fie vorba de conversiune, pe deo­­parte, pentru că e un joc o atacare penală, iar pe de alta pentrucă d. Plavski e străin. Nefericitul fost arhimilionar spe­ră că de astă dată se va pune capăt unui proces care dor­neşte de ani Îndelungaţi. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Puţină gramatică Numele spaniole care sunt astăzi la ordinea zilei sânt pronunţate in general corect de speakerii postului nostru de radio. O singură mică cri­tică, in Sevilla, se pronunţă in ade­văr al doilea­­ ca­­, dar acest sunet nu formează o silabă a­parte, deci nu se-vi-li­ a, ci se-vi-lia. Exprimmd acest lucru sub o formă mai ştiin­ţifică, vom spune că nu este un l urmat de un i, ci un singur sunet, l mulat. gh. reviga în Turneu teatral în jurul lumii In Anglia a fost întemeiată^ o so­cietate care se va ocupa cu răspân­direa teatrului britanic în­­ colonii. Compania teatrală va călători pe vapor propriu, pe bordul căruia se vor da și spectacolele. Principalele porturi ale imperiului vor fi abordate, după un plan de turneu stabilit dinainte. Primul oraş pe listă este Capetown, capitala A­­fricei de Sud. Societatea se numeşte „British Empire Theatre Company". Un studiu asupra lui Odobescu D. Alexandru Iordan, doctor în litere, a publicat de curând o broşu­ră intitulată: I) Contribuţii la cu­noaşterea operei lui Alexandru O­­dobescu. II) Bibliografia complectă a scrierilor lui Alexandru Odobescu. După cum arată titlul, broşura ALEX. ODOBESCU cuprinde însemnarea tuturor publi­caţiilor marelui nostru prozator, cum şi a tuturor studiilor privitoare la opera lui. In introducere, d. Iordan face bio­grafia lui Odobescu, însoţită de scurte caracterizări asupra operei, urmează un mic studiu in care se a­­rată că, în conferinţa sa cu titlul Moţii, Odobescu s’a inspirat din materialul istoric care-i rămăsese de la Bălcescu. Conferinţe filosofice Societatea română de filosof­ie or­ganizează în toamna aceasta două cicluri de conferinţe: unul va trată despre Problema Destinului şi altul întitulat Conferinţe libere. In primul ciclu vor vorbi: D. C. Rădulescu-Motru: Problema destinului; d. Mircea Florian: Des­tin şi creaţie; d. Tudor Vianu: Stil şi destin; d. C. Narly: Destinul omu­lui; d. Vasile Băncilă: Destinul is­toric. In ciclul al doilea vor vorbi d-nii: I. Petrovici: Ideea de posibil în via­ţa omenească; Mircea Eliade: Destin şi libertate in filosofia indiană; Eu­­geniu Sperantia: Realităţi spiritua­le; I. Nisipeanu: Ştiinţă şi metafi­zică; Al. Posescu: Misticismul con­temporan. Conferinţele se vor ţine în Amfi­teatrul Fundaţiei Universitare Carol I, Joia şi Sâmbătă, orele 6 d. a. şi vor începe la 22 octombrie 1936. „Curierul echipelor studenţeşti“ Numărul din 27 crt. al acestei re­viste, editată de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol“ şi redac­tată de d-nii: H. H. Stahl şi Octa­­vian Neamţu, prezintă primele re­zultate ale muncii echipelor studen­ţeşti la sate, în vara aceasta. Articole semnează d-nii prof. D. Gusti, Al. Lascarov-Moldovanu, dr. Sabin Manuilă, ing. Traian Heroin, Em. Bucuţa, H. H. Stahl, etc. Cursuri de limba franceză Direcţiunea cursurilor „Bossuet” face cunoscut că în toate după a­­miezele, între orele 3—6, au loc cursuri de limba franceză (prepa­raţii şi perfecţionări) pentru elevii tuturor şcoalelor (începând din el. 4-a primară până la a 8-a secun­dară). Profesorii sunt exclusiv francezi. Programul cursurilor este cel din şcolile franceze, însă completat pentru a răspunde cerinţelor elevi­lor români. Pentru informaţii şi înscrieri, a se adresa la secretariatul cursurilor, str. G-ral Cristian Tell No. 18 (în dosul Legaţiei Franţei), dimineaţa de la 10—1 şi după amiază de la 5-6. Elevii trebuesc să fie prezentaţi de către părinţi. Cărţi-reviste „Cuget clar” (Noul „Semănător”), revista de direcţie literară, artistică şi culturală, a d-lui prof. N. Iorga, a apă­rut pentru a ll-a or­ă. * „Pământul” politic, social, literar1, care apare de două ori pe lună la Că­lăraşi, sub conducerea d-lui Eugen da­rie, ne trimite ultimele două numere (anul V. 144 şi 145). Trebue subliniată străduinţa distinsului cărturar şi ziarist care, într’un oraş mărunt de provincie, reuşteşte să scoată o revistă în mulţu­mitoare condiţiuni grafice şi cu un ma­terial Întotdeauna interesant. Nou apărute: „Gânduri“, anul n, nr. 12. Revista este redactată de bolnavii din sa­natoriile T. B. C. „Grădina mea“, anul H, nr. 8—9. „Viaţa agricolă“ revistă de ştiinţă şi practică agricolă. Număr special (August-Septemvrie 1936) închinat grâului. „Buletinul AGIR“, anul XVIII, nr. 8. „Răsăritul“, anul XVIII, nr. 7—8, organul Caselor Naţionale. „Hasmoneea“, anul XVIII, nr. 1 (Septembrie 1936). „Farul Nou“ cu data de 27IX. 1936. MIHAI VITEAZUL Din istoria românilor, figura lui Mihai Viteazul s’a desprins întot­deauna cu autoritate, dominând pe toate celelalte atât prin ea însăşi, cât şi prin faptul că a reuşit să le­ge de ea o seamă de legende. Mihai Viteazul nu este numai domnitorul care a reuşit, cel dintâiu, să stăpânească Ardealul, Muntenia şi Moldova la­olaltă. El este întruchiparea eroismului, a conducătorului de oaste care, cu o mână de oameni, reuşea să învin­gă armate întregi, numai graţie în­­drăznelei lui şi spiritului pătrunză­tor al situaţiei. Atunci când tehnica războiului, era mai puţin importantă decât e­­roismul individual, Mihai Viteazul a fost conducătorul care, bazându-se pe o tehnică războinică strict per­sonală, a indrăsnit să facă fapte de arme ce au uimit întreaga Europă. Totuşi astăzi, când faptele lui a­­par in lumina istoriei şi când se ju­decă obiectiv, se poate observa că a făcut greşeli de tactică cari, dacă uneori, printr’o adevărată minune, l-au condus la victorie, alădată i-au adus înfrângerea, ba chiar prăbuşirea. Asupra acestor chestiuni au scris o lucrare d-nui căpitan Eduard Dra­­gomirescu-Buzne şi sublocotenent Ioan Cupşa. Lucrarea este intitulată „Consideraţiuni critice asupra prin­cipalelor operaţiuni militare ale lui Mihai Viteazul”. Autorii analizează cel două lupte ale lui Mihai Viteazul: războiul contra Turcilor, din 1595, şi războiul pentru cucerirea Ardealului din 1599. Deci două din războaiele cari au făcut faima domnitorului muntean. In broşura de faţă nararea fap­telor este extrem de scurtă, rezu­­mându-se numai la expunerea eve­nimentelor cari explică planul de luptă al lui Mihai Viteazul. * Autorii, cu o deosebită competin­­ţă, prezintă părţile bune ale pla­nurilor, dar arată şi greşelile, pen­tru că dacă „din punct de vedere strategic aproape nu li se poate imputa nimic, din punct de vedere tactic, ele au fost departe de a fi geniale”. Pentru exemplificarea celor spu­se, autorii au introdus în text o seamă de planşe, care arată toate acţiunile­­i atât ale lui Mihai Vi­­teazu, cât şi ale armatelor inami­ce. D-nii căpitan Eduard Dragomire­­scu-Buzne şi sublocotenent Ioan Cupşa, nu se mulţumesc insă să prezinte numai părţile bune şi rele ale planurilor de luptă, ci dau şi soluţiuni, pe cari dacă Mihai Vitea­zul le-ar fi adoptat „victoria s’ar fi datorit măsurilor judicios luate, iar nu întâmplării şi norocului”. Fără să scadă din marile merite ale domnitorului muntean, broşura apărută acum prezintă in adevăra­ta lor lumină faptele de arme ale lui Mihai Viteazul. D-nii căpitan Eduard Dragomire­­scu-Buzne şi sublicotenent Ioan Cupşa au scris o lucrare interesantă, care aduce o reală contribuţie la a­­devărata cunoaştere a trecutului. G. MAC. Moartea unui celebru dirijor rus la Detroit, in Statele Unite, a înce­tat din viaţă, in vârstă de 58 de ani, celebrul dirijor şi pianist rus Osip Ga­­brielovici. Născut la Petersburg, Gabrilovici a învăţat muzica cu Anton Rubinstein şi cu Leschetitzky. După mari succese in Europa, Gabrilovici s-a stabilit in 1914 in America, unde a exercitat — ca director muzical al Filarmonicei din Detroit — o puternică influenţă asupra vieţii mu­zicale americane. Muzicianul era căsătorit cu singura fiică a marelui scriitor american Mark Twain, cântăreaţa Clara Clemens. Odihna neagră „Odihna Neagră” se intitulează sugestiv prima culegere de poeme a tânărului poet Ion Manolescu, cu­noscut din colaborarea d-sale la „Cuvântul liber” şi „Front literar”. Cartea apare la 15 octombrie în editura „Unu” un tiraj restrâns şi elegant tipărită. Pictorul M. H. Maxy va ilustra cartea cu portretul autorului. Amintirile şi co­respondenţa lui Dreyfus „Les Nouvelles Littéraires“ anunţă că la 20 Octombrie va apărea, în e­­ditura Grasset, un volum cuprinzând amintirile şi corespondenţa căpita­nului Alfred Dreyfus, publicate de către fiul acestuia. Eroul „Afacerii“ a povestit mai de mult, intr’un volum intitulat „Cinci ani din viaţa mea*", istoria patetică a procesului şi a vieţii sale pe Insula Dracului. Noul volum va aduce, probabil, un material extrem de interesant despre procesul care a răscolit Fran­ţa ani de-a rândul. „Daily Tele­graph“ a cumpărat dreptul de a pu­blica textul în limba engleză pentru suma de 375.000 franci. Cei cari au citit anul trecut admirabilele „A­­mintiri despre Afacerea Dreyfus“ de :4. Léon, Blum, actualul, preşedinte de consiliu al Franţei, vor fi cu sigu­­ranţă interesaţi­ de cartea care a­­păre luna viitoare. „Războiul total“ Cartea aceasta ar trebui citită de oricine. Recomandaţiiler generalului Ludendorff, fostul şef de stat ma­jor al armatelor germane în răz­boiul cel mare, pun militarismul german în adevărata lui lumină In limbaj franceză, „Războiul total , cartea generalului Luden­dorff, e editată de Flammarion, (a 8-a mie, 12 franci). * Pticipe operațiuni militare a lui Mihai Viteazul, privite critic Iarna şi muştele Odată cu venirea toamnei şi a­­propierea lemei, omenirea se crede scăpată de un flagel plicticos şi nehigenic: musca. Iată totuşi că interesantele studii asupra muştelor ale doctorilor Jap­­son şi Vaillard au arătat că, împo­triva credinţii generale, muştele nu dispar cu totul iarna. Ele mai pot găsi locuri unde există condiţii de temperatură favorabile supravieţui­­rei lor. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, ele se pot şi reproduce în timpul iernei. Dealtfel muştele de iarnă sunt mult mai resistente decât cele văratice, având şi o lon­gevitate mai mare. Din fericire nu subsistă in timpul iernei decât un număr relativ mic de muşte; chiar şi primăvara ele sunt prea numeroase. De unde vine atunci făptui că la ivirea primelor călduri, puzderii extrem de nume­roase de muşte ne invadează? Lu­crul se datoreşt­e extraordinarei şi miraculoasei Înmulţiri a acestor in­secte. Cercetările au arătat că fiecare muscă femelă depune patru pachete de ouă a câte 120 de unităţi; fie­care pachet produce în zece zile 120 muşte care continuă să propage specia. Dacă prima ouare a avut loc la 1 Iunie, şi presupunând că ouăle n’ar produce decât muşte femele, la finele lunei Septembrie ne aflăm la a treisprezecea generaţie a des­cendenţilor primei muşte. Profeso­rul Howard a calculat că descen­denţa* primei muşte s’ar ridica la astronimica cifră (la sfârşitul ce­lor 4 luni) de: 84.724.977.242.880.000. 000.000.000. Lungimea unei muşte e aproxima­tiv de 5 mm. Această familie aşezată cap la cap ar reprezenta deci 20.000. 000.000.COO.COO.000.000 kilome­tri cu care s’ar putea face încon­jurul pământului de 1.000.000.000.000 ori. Imaginaţia noastră îşi reprezintă cu greu imensitatea acestor cifre; de aceea am putea cita ca mai acce­sibil exemplul lui Linné care spu­nea că descendenţilor a trei muşte le-ar trebui mai puţin timp să de­voreze un cal decât unui leu. Desigur că nu toate femelele de­pun ouă şi că nu toate ouăle se des­­voltă; totuşi calculul descendenţei posibile ne arată numărul mare al acestor insecte, cu toate circum­stanţele defavorabile de tempera­tură întâlnite de ele. Dacă nu’ar fi de cât agasarea da­torită muşte!, aceasta ne irită pie­lea, ne trezeşte din somn, ne ener­vează, şi încă ar trebui s’o conside­răm ca o mare duşmană. Filozoful Pascal scria undeva: „Muştele câştigă bătălii, înveninea­ză şi paralizează sufletul nostru, mănâncă corpul nostru...” Iar cu ..­dan­tte, altă ocazie acelaş filozof scria refe­­rindu-se la regele Franţei: ,...!nu vă miraţi dacă gândirea lui nu e cla­ră acum; o muscă ii bâzâie la urechi Şi lucrul acesta e suficient pentru a-i face incapabil de a găsi o solu­ţie buna”. Numai pentru a se nutri, această imensa armată consumă o cantitate enormă de alimente. Dar ele sunt şi înfricoşătoarele mesagere care transportă microbii din loc în loc şi transmit maladii şi epidemii de tot felul Războiul contra muştelor şi dis­­strugerea lor ar trebui continuate deci şi iarna, cu atât mai mult cu cât muştele de iarnă neadăpostin­­du-se decât în locuri calde şi sub formă de colonii izolate se pot dis­truge cu mai multă uşurinţă.. Ilustrul explorator francez care a pierit împreună cu tot echipajul său , naufragiul vasului „Pourquoi pas?“ este autorul următoarelor vo­lume, pe cari le reamintim cu oca­­­ziunea morţii lui: Expédition du „Franţais“ (1903— 1905). Expédition du „Pourquoi pas?“ (1908—1910). Christophe Colomb vu par un marin. Cristophe Colomb ă la découverte du Globe. Primele două conțin descrierea călătoriilor la Polul Sud ale lui Jean Charcot. JEAN CHARCOT C. V. Jean Charcot Ce să ascultăm la Radio Marţi 29 Septembrie BUCUREŞTI, ora 21.45: Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirj. de Jean Bobescu. (Cluj); Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Paiaţe de C. Bobescu; Concert pentru vioară şi orchestră de Glazunov (solist: D. Teodoru) Moldova-poem simfonic de Smetana. GRUPUL DE NORD, ora 21.45: Maeştri cântăreţi din Nürnberg, o­­peră în trei acte de Wagner. PRAGA, ora 23.15: Recital de can­to de Pia­­gy la pian: Avramides, chitară: Vămăşescu. Novac: Cucul; Brediceanu: Cântec de leagăn; Mon­­ia: Fântână; Candela: Ochi albaş­tri; Heresco: Doină; Mihăilescu-Toscani: Dorinţa; Paschil: Elegie; Bellini: Norma, arie (Casta Diva); Delibes: Lakme. Ora 24: Preludiu şi Fuga In do­major pentru orgă în Bach. VARŞOVIA, ora 22: Trans, din sala Conservatorului, concert orch. de cameră, dir. Lewicki. Erlebach: Două arii; Scarlatti: Arie din op. Ariadna; Pergolese: Arie; Haydn: Concert. Comemorarea chi­mistului rus Men­­d­eleiev Mâine începe la Moscova un ciclu de conferinţe organizat de Academia de ştiinţe din U. R. S. S. pentru co­memorarea celebrului chimist rus Mendeleiev. Prima conferinţă va fi ţinută de D-na JOLLIOT-CURIE savantul francez F. Jolliot şi de d-na I. Jolliot-Curie, fostă subsecretar de stat pentru cercetările ştiinţifice. Conferinţa va fi consacrată proce­deelor de obţinere a nouilor ele­mente radioactive artificiale. Pe viitor, vor avea loc în fiecare an, la aceiaş dată, conferinţe pen­tru comemorarea lui Mendeleiev. »Munca“ . . Revista­ de politică socială şi sin­dicală de sub conducerea d-lui loan I. Mirescu, aduce în numărul său pe Septembrie. Realităţile decid tactica, de loan I. Mirescu; Congresul de la Londra, de Lotar Rădăceanu; Şomajul inte­lectual, de R. K. Roxan; O atitudine inconferentă şi dăunătoare mişcării muncitoreşti, de V. Petronius; Pen­sia de invaliditate, de I. Zandbanc; Olimpiada muncitorească de la An­vers, de S. Cernăţeanu. Consulatul englez din Gore a fost închis LONDRA, 28. (Rador). — Ministe­rul Afacerilor Străine comunică: Consulatul englez din Gore va ră­mâne închis până la noul dispoziţi­uni. Căpitanul Erskine, consulul Marei Britanii în Gore, (Abisinia de vest) a părăsit azi această localitate, ple­când la Gambela, localitatea cea mai apropiată din Sudanul egiptean. Situaţia tot mai tulbure din vestul Abisiniei, ca urmare a rivalităţii din­tre triburile Gallas şi Amharas, a fă­cut pe căpitanul Erskine să hotăras­că închiderea consulatului,­­ care nu se va deschide decât atunci când situaţia se va fi lămurit. Consulii britanici au dreptul să în­chidă consulatele respective atunci când socotesc că împrejurările cer această măsură. Activitatea d-lui V. Antescu GENEVA 28 (Rador). — D. Vic­tor Antonescu a fost azi la dejun invitatul d-lui Yvon Delbos, minis­trul de externe al Franţei. Seara d. Victor Antonescu a luat parte la dineul oferit de d. Saave­dra Lamas, preşedintele Adunării Societăţii Naţiunilor. Mâine d. Victor Antonescu va lua dejunul la d. Beck, ministrul de externe al Poloniei, iar seara este invitat la masă la d. Eden, ministrul de externe al Angliei. Grenade confiscate la Liege LIEGE, 28. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Havas comunică: O percheziţie făcută la turnătoria Huy din Liege, în legătură cu trafi­cul clandestin cu arme şi muniţiuni, a permis să descopere 1.600 grenade, ce urmau să fie trimise în Spania. Grenadele au fost confiscate. INFORMAŢII Astăzi se va întruni la ministe­­rul instrucţiunii consiliul inspec­torilor generali ai Învăţământului primar. Lucrările vor dura două zile. Consiliul se va ocupa de rectifi­cările înaintărilor la gradul II pre­cum şi de înaintările la gradul I. Tariful abonamentelor Lei 750,—pe timp de un an „ 380,— „ „ „ 6 luni „ 200, „ I, „ 3 „ „ 90,— „ „ „ 1 Jimă Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ul­tima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 D. D. Iuca, ministrul internelor, a avut,­eri dimineaţă la minister, o conferinţă cu d-nii Mircea Djuvara ministrul justiţiei şi R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor. Dintr’o regretabilă eroare de co­rectură, s’a omis în numărul nostru de eri, numele domnului Arthur A­­xenfeld, la lista „Sfatului Negusto­resc No. 1, Categoria I-a, Comerţul Mare“. Facem cuvenita rectificare. In urma intervenirei Societăţii Ro­mâne de Radiodifuziune ministerul de finanţe a luat măsuri, ca organele fiscale să înceteze imdiat urmărirea şi încasarea debitelor acelei Socie­tăţi provenite din taxe de abona­ment la radio, întrucât în conformi­tate cu dispoziţiunile nouei legi, pentru organizarea şi funcţionarea radiodifuziunei, din 4 Aprilie 1936, aceste taxe restante urmează să fie încasate de către organele sale pro­prii. In acest scop, organele fiscale vor înainta tablouri complecte oficiilor poştale respective, cu menţiunea de­bitelor realizate până în prezent, pentru a se putea face înregistră­rile necesare şi a se continua înca­sarea debitelor restante rămase de plată, prin agenţii de urmărire şi ai a­cestei Societăţi. Cetiţi In „Adevărul li­­terar“ de astăzi . PĂCATE, LA CONAC Nuvelă de M. D. leanîd DIN IDEILE LUI ALFRED DE VIGMY de A. G. Stino A fost arestat Gheorghe Coepsa din Săvăstreni-Făgăraş, care se in­troducea în biserici şi fura banii din caseta săracilor. Sesiunea plenară de toamnă a co­­misiunii europene a Dunării se va deschide la 13 octombrie în palatul din str. Mihai Bravu, din Galaţi. Copilul Dumitru Darie, de 5 luni, a căzut întro s­căldare cu apă şi s’a înecat. Dumitru Fătu, în etate de 21 ani, din comuna CazasuBrăila, a înghi­ţit o cantitate de sodă caustică di­zolvată în spirt, încetând din viaţă. S-a deschis o anchetă. Soldatul Ion Cămărăşanu din ba­za navală fluvială Galaţi, şi-a tras un foc de armă în cap. El a încetat imediat din viaţă. Parchetul militar anchetează ca­zul. Je' ? Och­mbi'îe 1936 îmbpmmbmmmi Un comunicat al asociaţiilor profesorilor secundari şi învăţătorilor Din partea Asociaţiei generale a profesorilor secundari şi a Asocia­ţiei generale a învăţătorilor, primim cu rugămintea de a publica, urmă­toarele: Faţă de publicarea unui ante­proiect de lege privitor la armoni­zarea salariilor funcţionarilor pu­blici, ante-proect alcătuit fără con­sultarea Asociaţiilor noastre, deşi am avut în­­repetate rânduri asi­gurarea d-lui ministru al instruc­ţiunii, că nu se va statua nimic privitor la corpul didactic, fără ca ele să fie consultate, Asociaţia­ ge­nerală a profesorilor secundari şi Asociaţia generală a învăţătorilor protestează cu ultima energie, în contra jignirii ce o constitue a­­ceastă procedare, şi declară că nu vor îngădui să se treacă peste re­vendicările legitime ale profesorilor şi învăţătorilor. Ambele Asociaţii vor începe ime­diat acţiunea de apărare a drep­turilor şi demnităţii corpului di­dactic primar şi secundar, de va fi nevoie convocând în timpul cel mai scurt, un congres extraordinar comun, la care suntem siguri că vor răspunde, toţi până la unul co­legii din întreaga ţară. Citiţi RADIO Dacă sunteţi frumoasă. Dacă aveţi o rudă sau o prietenă frumoasă, puteţi câştiga 7000 LEI PREMII citiţi amănunte în excelenta publicaţiune „MAGAZINUL» 150 pagini mari, tipărite la heliogravură, cu numeroase fotografii, reproduceri fotografice, tablouri în culori, nuduri, desene, cu un senzaţional şi bogat m­a­t­e­r­i­a­l Preţul 25 lei

Next