Adevěrul, octombrie 1936 (Anul 50, nr. 16161-16186)
1936-10-01 / nr. 16161
? Pagina 2-a gentă instanţele criminale de fragixant delict. In acest mod se învederează nevoia imediată a măsurii şi folosinţa iei evidentă pentru liniştea obştei. Atunci, lămurit, fondurile ordinei publice nu vor mai fi, ades, deviate de la destinaţia lor naturală, ci vor merge, cu adevărat, la veritabila lor destinaţie, adică numai la asigurarea ordinei publice. Şi mai curios. Astăzi toate fondurile ordinei publice sunt mânuite exclusiv de ministerul de interne, autoritatea preventivă, iar ministerul justiţiei, care efectuează represiunea, nu dispune de nici o contină fonduri secrete pentru toate cele 12 Parchete generale ale Curţilor de Apel şi pentru serviciul Parchetelor de tribunal. Din această cauză, cercetări, anchete discrete şi secrete, tot mecanismul ce trebue să rămână de cele mai mult ori tainic,al contactului şi îmbinării efective dintre represiuni şi prevenţiuni, nu se poate exercita, iar procurorilor şi judecătorilor de instrucţie le lipsesc cele mai stricte mijloace pentru măsurile delicate ce sunt obligaţi a lua, după cazuri, ca deplasări lungi şi depărtate, secrete, etc. Iată, deci, cum puterea materială a marilor infractori se vede a fi disproporţionat de mare în mascarea şi dispariţia probelor de delicte şi crime, faţă de micimea absurdă a mijloacelor autorităţilor represive. Dar, numai, unificarea serviciilor penale nu este îndestulătoare pentru a reuşi să făurim o luminată şi izbutită putere executivă în acţiunea ei cea mai folositoare. Mai întâi, trebue organizate, radical, serviciile existente. JANDARMERIA RURALA ŞI URBANA Să fie recrutată exclusiv dintre gradaţii liberaţi de la corpurile de trupă cu note excepţionale, reangajaţi pe termen lung în jandarmerie, unde după o şcoală de cel puţin un an, învăţând cele necesare pentru constatări de crime şi delicte, preveniri şi reprimări, să intre în corp, fiind admirabil echipaţi, salariaţi şi înarmaţi. Echipamentul să fie totdeauna demn şi chiar elegant, salariul considerabil, cu largi mijloace pentru hrană, locuinţă şi statornicirea copiilor, astfel ca jandarmul să se bucure de tot prestigiul înaltei sale însemnătăţi sociale. Numărul jandarmilor să fie cât mai mare. Dintr’ânşii se va putea recruta, gata instruiţi, gradaţi numeroşi şi excelenţi în caz de mobilizare generală a oştirii. Armătura jandarmilor să fie ultima perfecţiune a armelor uşoare automate, carabine şi pistoale mitraliere uşoare, montate pe cai şi side-caruri pentru marile artere de circulaţie rurală şi comunele urbane mai însemnate, de asemeni bastoane de cauciuc şi grenade. Ofiţerii de jandarmi să fie numiţi prin concurs şi înaintaţi pe bază de examene din elita scalelor de infanterie, trecând şi prin şcoala specială superioară a ofiţerilor de jandarmerie, ce urmează a se înfiinţa. Astfe vom avea o jandarmerie cu totul occidentală, admirabil instrument preventiv şi represiv în mânile ministrului de justiţie. POLIŢIA Sa aibă mai multe ramuri, după importanţa oraşului, şi în genere să fie recrutată, exclusiv, dintre licenţiaţii în drept şi litere. Şi aci, echiparea, salarizarea şi armătura să fie cu totul superioare. Numirile prin concurs şi înaintările prin examen şi note speciale ale servicului de inspectorat. SIGURANŢA Un serviciu cu toul aparte, organizat după modelul faimosului Intelligence Secret-Service, din Londra având organe speciale ataşate marelui stat major al armatei, ministerului de afaceri străine pentru serviciul de contra-informaţii în străinătate, ramuri speciale de priveghere a prevenirii, prevestind represiunea, precum şi alte destinaii pe care interesul ţării mă obligă a nu le destăinui în amănunţime. O să mă întrebaţi, poate, da de unde parale? Răspund că atunci când fondurile ordinei publice nu vor mai îndura desele deviaţiuni actuale posibile şi vor merge la satisfacerea exclusivă a ordinei publice, cu state secrete în regulă, examinate personal de prezidentul de consiliu, tot ce scriu despre o reorganizare a jandarmeriei, poliţiei şi siguranţei, va fi din abundenţă satisfăcut. PARCHETELE Pe cale de concurs se vor recruta procurori cu îndemânări speciale, unii pentru susţinerea acuzării la instanţe cu elocinţă savantă, având şi autoritate, iar alţii specializaţi în anchete şi cercetări extra-delicate, unde se cere spirit de pătrundere, sârguinţă specială, toată tehnica unei practici ce se poate căpăta cu timpul, dobândind ceea ce spun francezii cu expresiunile clasice : flair, fin doigté şi savoir-faire- înaintări pe loc, larg salarizate, pe cale de examene şi note de inspecţie. Când toate acestea vor fi îndeplinite, încheind, în cel mult un an, purificarea şi reînoirea personalului, atunci starea de asediu va deveni inutilă în timp de pace, mai ales dacă se va modifica mai adânc procedura penală, luând bunăoară, crimele de la juraţi şi dându-le în judecata Curţilor de Apel în complect de cinci consilieri, precum şi hotărîndu-se arestarea preventivă obligatorie, inevitabilă, în caz de crime şi pentru cele mai multe din delictele grave, cu largi dezbateri publice şi pledoarii în această materie la instanţa supremă a libertăţii. Camera de punere sub acuzare. N. N. Lenguceanu fost secretar general la ministerul de justiţiei Procesul asasinări artei Cristescu Erl a continuat in faţa Curţii cu juri, ascultarea martorilor în procesul Ciuley. Au fost ascultaţi: d-na Micescu, d-nii J. Văleanu, Aristide Jojea, dr. Romanescu, I. Rosenberg, ing. Marcel şi alţii. Terminându-se audierea martorilor, s-a dat cuvântul părţii civile. D. Gh. Cristescu, tatăl Titei Cristescu, cerut un verdict afirmativ juraţilor. ÎNTĂRIREA AMICIŢIEI ANGLO-TURCE LONDRA, 28 (Rador). Duarul „Yorkshire Post”, considerat ca reprezentând în largă măsură vederile d-lui Eden, anunţă că în urma invitaţiei făcută de regele Eduard al VIII-lea preşedintelui republice turce cu prilejul recentei călătorii a suveranului Angliei în Mediterana o misiune turcă va sosi in curăm la Londra. Această misiune va avea însărcinarea de a întări amiciția angloturcii. După accidentul soţilor Mincu Agravarea stării sănătăţii tânărului arhitect Se pare că în accidentul de lângă Găeşti cortina va cădea peste o dublă tragedie. După cum se ştie nefericita Margareta Ştefănescu Mincu a murit la câteva minute după ciocnirea de automobile de pe şosea. în timp ce soţul ei arh. Mincu, transportat In grabă la Bucureşti, a fost internat la spital. Buletinele medicale care la un moment dat arătau orecare optimism şi-au schimbat deodată tonul: speranţele ca arhitectul Mincu va scăpa cu viaţă sunt din ce în ce mai puţine, iar la sanatoriul dr. Gerota membrii familiei așteaptă tremurând surpriza pe care le-ar putea-o aduce fiecare clipă. Rănile arhitectului Mincu agravându-se a fost adus de la Viena un specialist care după o examinare atentă a victimei, i-a făcut o transfuzie de sânge. Scenele din camera bolnavului sunt Înduioşătoare căci acesta cere necontenit să i se dea posibilitatea să-şi vadă soţia, al cărui sfârşit tragic nu ii este cunoscut. INTR’UN ATELIER MECANIC Intre timp maşina în care şi-a găsit moartea Margareta Ştefănescu Mincu a fost adusă in Capitală şi trimisă la un atelier mecanic unde urmează să i se facă reparaţii radicale. -Automobilul, o limuzină elegantă de cel mai nou tip are întreaga parte dreaptă a caroseriei distrusă. Geamul este sfărmat complect şi cioburile lui au fost acelea cari au produs rănile mortale nefericitei călătoare. CE DECLARA ŞOFERUL întrebat asupra cauzelor şi împrejurărilor în care s’a produs accidentul, şoferul d-lui Mincu a declarat următoarele: adevăraţi oameni necăjiţi şi cuminţi ar privi cu nedumerire şi cu milă defilarea grandilocventă a mulţimilor de statui-oameni Şi cine ştie, poate de la o vreme, imitând din nou statuile, de astă dată omeneşti şi simple, oamenii vor redeveni din nou oameni. Atunci poetul nu se va mai mira că statuile rămân locului când se aud împuşcături pentru că împuşcăturile acestea vor fi ale focurilor de artificii şi ale salvelor pentru sărbătoarea şi bucuria generală. Ilarie Voronca .,Mergeam spre moşia Purcarem împreună cu d. arhitect şi sofia d-lui. Drumul l-am parcurs cu o viteză moderată până la un moment când mi s'a cerut să accelerez. Maşina, care răspundea perfect tuturor comenzilor, şi-a ridicat ușor viteza până aproape de SO kim, pe oră. La un moment dat mi s’a ivit in cale o căruă pe care am fost nevoit să o ocolesc. In clipa când am bracat volanti, mașina soc. Concordia, care venea dimpotrivă cu viteză mare, m’a tamponat in partea dreaptă sfărâmând caroseria. „Pentru moment nu mi-am dat seama ce s’a întâmplat. Ulterior am văzut toată grozăvia. Dacă geamul portierei ar fi fost lăsat cu siguranţă că cei doi răniţi ar fi scăpat cu leziuni uşoare. Cioburile proeclate Insă cu putere au tăiat gâtul sărmanei d-ne Mincu, rănind-o mortal”. In interiorul maşinei, pe tapiserie se văd urme de sânge închegat. Peste puţin, după reparaţie vor dispare probabil ca şi celelalte avarii ştergându-se cu totul urmele nenorocirii care a costat viaţa frumoasei Margareta Ştefănescu Mincu şi care periclitează în momentul acesta grav existența nefericitului ei soț. Procesul Curcioglu - Plavski In ziua de 1 Octombrie va veni spre judecare în faţa Curţii de Casaţie, in secţiuni unite, recursul fostului arhimilionar persan Simion Curcioglu, împotriva cererii de intrare in conversiune a fostului său prieten Plavski. După cum se ştie d. Curcioglu susţine că Plavski, căruia i-a încredinţat Întreaga sa avere, i-a instrăinat-o, trecând apoi in România, unde s-a întâlnit cu victima sa. După ce a pierdut procesul, Plavski a cerut instanţei să-i acorde conversiunea. D. Curcioglu a atacat această cerere, cu recurs, arătând că nu poate să fie vorba de conversiune, pe deoparte, pentru că e un joc o atacare penală, iar pe de alta pentrucă d. Plavski e străin. Nefericitul fost arhimilionar speră că de astă dată se va pune capăt unui proces care dorneşte de ani Îndelungaţi. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Puţină gramatică Numele spaniole care sunt astăzi la ordinea zilei sânt pronunţate in general corect de speakerii postului nostru de radio. O singură mică critică, in Sevilla, se pronunţă in adevăr al doilea ca, dar acest sunet nu formează o silabă aparte, deci nu se-vi-li a, ci se-vi-lia. Exprimmd acest lucru sub o formă mai ştiinţifică, vom spune că nu este un l urmat de un i, ci un singur sunet, l mulat. gh. reviga în Turneu teatral în jurul lumii In Anglia a fost întemeiată^ o societate care se va ocupa cu răspândirea teatrului britanic în colonii. Compania teatrală va călători pe vapor propriu, pe bordul căruia se vor da și spectacolele. Principalele porturi ale imperiului vor fi abordate, după un plan de turneu stabilit dinainte. Primul oraş pe listă este Capetown, capitala Africei de Sud. Societatea se numeşte „British Empire Theatre Company". Un studiu asupra lui Odobescu D. Alexandru Iordan, doctor în litere, a publicat de curând o broşură intitulată: I) Contribuţii la cunoaşterea operei lui Alexandru Odobescu. II) Bibliografia complectă a scrierilor lui Alexandru Odobescu. După cum arată titlul, broşura ALEX. ODOBESCU cuprinde însemnarea tuturor publicaţiilor marelui nostru prozator, cum şi a tuturor studiilor privitoare la opera lui. In introducere, d. Iordan face biografia lui Odobescu, însoţită de scurte caracterizări asupra operei, urmează un mic studiu in care se arată că, în conferinţa sa cu titlul Moţii, Odobescu s’a inspirat din materialul istoric care-i rămăsese de la Bălcescu. Conferinţe filosofice Societatea română de filosofie organizează în toamna aceasta două cicluri de conferinţe: unul va trată despre Problema Destinului şi altul întitulat Conferinţe libere. In primul ciclu vor vorbi: D. C. Rădulescu-Motru: Problema destinului; d. Mircea Florian: Destin şi creaţie; d. Tudor Vianu: Stil şi destin; d. C. Narly: Destinul omului; d. Vasile Băncilă: Destinul istoric. In ciclul al doilea vor vorbi d-nii: I. Petrovici: Ideea de posibil în viaţa omenească; Mircea Eliade: Destin şi libertate in filosofia indiană; Eugeniu Sperantia: Realităţi spirituale; I. Nisipeanu: Ştiinţă şi metafizică; Al. Posescu: Misticismul contemporan. Conferinţele se vor ţine în Amfiteatrul Fundaţiei Universitare Carol I, Joia şi Sâmbătă, orele 6 d. a. şi vor începe la 22 octombrie 1936. „Curierul echipelor studenţeşti“ Numărul din 27 crt. al acestei reviste, editată de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol“ şi redactată de d-nii: H. H. Stahl şi Octavian Neamţu, prezintă primele rezultate ale muncii echipelor studenţeşti la sate, în vara aceasta. Articole semnează d-nii prof. D. Gusti, Al. Lascarov-Moldovanu, dr. Sabin Manuilă, ing. Traian Heroin, Em. Bucuţa, H. H. Stahl, etc. Cursuri de limba franceză Direcţiunea cursurilor „Bossuet” face cunoscut că în toate după amiezele, între orele 3—6, au loc cursuri de limba franceză (preparaţii şi perfecţionări) pentru elevii tuturor şcoalelor (începând din el. 4-a primară până la a 8-a secundară). Profesorii sunt exclusiv francezi. Programul cursurilor este cel din şcolile franceze, însă completat pentru a răspunde cerinţelor elevilor români. Pentru informaţii şi înscrieri, a se adresa la secretariatul cursurilor, str. G-ral Cristian Tell No. 18 (în dosul Legaţiei Franţei), dimineaţa de la 10—1 şi după amiază de la 5-6. Elevii trebuesc să fie prezentaţi de către părinţi. Cărţi-reviste „Cuget clar” (Noul „Semănător”), revista de direcţie literară, artistică şi culturală, a d-lui prof. N. Iorga, a apărut pentru a ll-a oră. * „Pământul” politic, social, literar1, care apare de două ori pe lună la Călăraşi, sub conducerea d-lui Eugen darie, ne trimite ultimele două numere (anul V. 144 şi 145). Trebue subliniată străduinţa distinsului cărturar şi ziarist care, într’un oraş mărunt de provincie, reuşteşte să scoată o revistă în mulţumitoare condiţiuni grafice şi cu un material Întotdeauna interesant. Nou apărute: „Gânduri“, anul n, nr. 12. Revista este redactată de bolnavii din sanatoriile T. B. C. „Grădina mea“, anul H, nr. 8—9. „Viaţa agricolă“ revistă de ştiinţă şi practică agricolă. Număr special (August-Septemvrie 1936) închinat grâului. „Buletinul AGIR“, anul XVIII, nr. 8. „Răsăritul“, anul XVIII, nr. 7—8, organul Caselor Naţionale. „Hasmoneea“, anul XVIII, nr. 1 (Septembrie 1936). „Farul Nou“ cu data de 27IX. 1936. MIHAI VITEAZUL Din istoria românilor, figura lui Mihai Viteazul s’a desprins întotdeauna cu autoritate, dominând pe toate celelalte atât prin ea însăşi, cât şi prin faptul că a reuşit să lege de ea o seamă de legende. Mihai Viteazul nu este numai domnitorul care a reuşit, cel dintâiu, să stăpânească Ardealul, Muntenia şi Moldova laolaltă. El este întruchiparea eroismului, a conducătorului de oaste care, cu o mână de oameni, reuşea să învingă armate întregi, numai graţie îndrăznelei lui şi spiritului pătrunzător al situaţiei. Atunci când tehnica războiului, era mai puţin importantă decât eroismul individual, Mihai Viteazul a fost conducătorul care, bazându-se pe o tehnică războinică strict personală, a indrăsnit să facă fapte de arme ce au uimit întreaga Europă. Totuşi astăzi, când faptele lui apar in lumina istoriei şi când se judecă obiectiv, se poate observa că a făcut greşeli de tactică cari, dacă uneori, printr’o adevărată minune, l-au condus la victorie, alădată i-au adus înfrângerea, ba chiar prăbuşirea. Asupra acestor chestiuni au scris o lucrare d-nui căpitan Eduard Dragomirescu-Buzne şi sublocotenent Ioan Cupşa. Lucrarea este intitulată „Consideraţiuni critice asupra principalelor operaţiuni militare ale lui Mihai Viteazul”. Autorii analizează cel două lupte ale lui Mihai Viteazul: războiul contra Turcilor, din 1595, şi războiul pentru cucerirea Ardealului din 1599. Deci două din războaiele cari au făcut faima domnitorului muntean. In broşura de faţă nararea faptelor este extrem de scurtă, rezumându-se numai la expunerea evenimentelor cari explică planul de luptă al lui Mihai Viteazul. * Autorii, cu o deosebită competinţă, prezintă părţile bune ale planurilor, dar arată şi greşelile, pentru că dacă „din punct de vedere strategic aproape nu li se poate imputa nimic, din punct de vedere tactic, ele au fost departe de a fi geniale”. Pentru exemplificarea celor spuse, autorii au introdus în text o seamă de planşe, care arată toate acţiunilei atât ale lui Mihai Viteazu, cât şi ale armatelor inamice. D-nii căpitan Eduard Dragomirescu-Buzne şi sublocotenent Ioan Cupşa, nu se mulţumesc insă să prezinte numai părţile bune şi rele ale planurilor de luptă, ci dau şi soluţiuni, pe cari dacă Mihai Viteazul le-ar fi adoptat „victoria s’ar fi datorit măsurilor judicios luate, iar nu întâmplării şi norocului”. Fără să scadă din marile merite ale domnitorului muntean, broşura apărută acum prezintă in adevărata lor lumină faptele de arme ale lui Mihai Viteazul. D-nii căpitan Eduard Dragomirescu-Buzne şi sublicotenent Ioan Cupşa au scris o lucrare interesantă, care aduce o reală contribuţie la adevărata cunoaştere a trecutului. G. MAC. Moartea unui celebru dirijor rus la Detroit, in Statele Unite, a încetat din viaţă, in vârstă de 58 de ani, celebrul dirijor şi pianist rus Osip Gabrielovici. Născut la Petersburg, Gabrilovici a învăţat muzica cu Anton Rubinstein şi cu Leschetitzky. După mari succese in Europa, Gabrilovici s-a stabilit in 1914 in America, unde a exercitat — ca director muzical al Filarmonicei din Detroit — o puternică influenţă asupra vieţii muzicale americane. Muzicianul era căsătorit cu singura fiică a marelui scriitor american Mark Twain, cântăreaţa Clara Clemens. Odihna neagră „Odihna Neagră” se intitulează sugestiv prima culegere de poeme a tânărului poet Ion Manolescu, cunoscut din colaborarea d-sale la „Cuvântul liber” şi „Front literar”. Cartea apare la 15 octombrie în editura „Unu” un tiraj restrâns şi elegant tipărită. Pictorul M. H. Maxy va ilustra cartea cu portretul autorului. Amintirile şi corespondenţa lui Dreyfus „Les Nouvelles Littéraires“ anunţă că la 20 Octombrie va apărea, în editura Grasset, un volum cuprinzând amintirile şi corespondenţa căpitanului Alfred Dreyfus, publicate de către fiul acestuia. Eroul „Afacerii“ a povestit mai de mult, intr’un volum intitulat „Cinci ani din viaţa mea*", istoria patetică a procesului şi a vieţii sale pe Insula Dracului. Noul volum va aduce, probabil, un material extrem de interesant despre procesul care a răscolit Franţa ani de-a rândul. „Daily Telegraph“ a cumpărat dreptul de a publica textul în limba engleză pentru suma de 375.000 franci. Cei cari au citit anul trecut admirabilele „Amintiri despre Afacerea Dreyfus“ de :4. Léon, Blum, actualul, preşedinte de consiliu al Franţei, vor fi cu siguranţă interesaţi de cartea care apăre luna viitoare. „Războiul total“ Cartea aceasta ar trebui citită de oricine. Recomandaţiiler generalului Ludendorff, fostul şef de stat major al armatelor germane în războiul cel mare, pun militarismul german în adevărata lui lumină In limbaj franceză, „Războiul total , cartea generalului Ludendorff, e editată de Flammarion, (a 8-a mie, 12 franci). * Pticipe operațiuni militare a lui Mihai Viteazul, privite critic Iarna şi muştele Odată cu venirea toamnei şi apropierea lemei, omenirea se crede scăpată de un flagel plicticos şi nehigenic: musca. Iată totuşi că interesantele studii asupra muştelor ale doctorilor Japson şi Vaillard au arătat că, împotriva credinţii generale, muştele nu dispar cu totul iarna. Ele mai pot găsi locuri unde există condiţii de temperatură favorabile supravieţuirei lor. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, ele se pot şi reproduce în timpul iernei. Dealtfel muştele de iarnă sunt mult mai resistente decât cele văratice, având şi o longevitate mai mare. Din fericire nu subsistă in timpul iernei decât un număr relativ mic de muşte; chiar şi primăvara ele sunt prea numeroase. De unde vine atunci făptui că la ivirea primelor călduri, puzderii extrem de numeroase de muşte ne invadează? Lucrul se datoreşte extraordinarei şi miraculoasei Înmulţiri a acestor insecte. Cercetările au arătat că fiecare muscă femelă depune patru pachete de ouă a câte 120 de unităţi; fiecare pachet produce în zece zile 120 muşte care continuă să propage specia. Dacă prima ouare a avut loc la 1 Iunie, şi presupunând că ouăle n’ar produce decât muşte femele, la finele lunei Septembrie ne aflăm la a treisprezecea generaţie a descendenţilor primei muşte. Profesorul Howard a calculat că descendenţa* primei muşte s’ar ridica la astronimica cifră (la sfârşitul celor 4 luni) de: 84.724.977.242.880.000. 000.000.000. Lungimea unei muşte e aproximativ de 5 mm. Această familie aşezată cap la cap ar reprezenta deci 20.000. 000.000.COO.COO.000.000 kilometri cu care s’ar putea face înconjurul pământului de 1.000.000.000.000 ori. Imaginaţia noastră îşi reprezintă cu greu imensitatea acestor cifre; de aceea am putea cita ca mai accesibil exemplul lui Linné care spunea că descendenţilor a trei muşte le-ar trebui mai puţin timp să devoreze un cal decât unui leu. Desigur că nu toate femelele depun ouă şi că nu toate ouăle se desvoltă; totuşi calculul descendenţei posibile ne arată numărul mare al acestor insecte, cu toate circumstanţele defavorabile de temperatură întâlnite de ele. Dacă nu’ar fi de cât agasarea datorită muşte!, aceasta ne irită pielea, ne trezeşte din somn, ne enervează, şi încă ar trebui s’o considerăm ca o mare duşmană. Filozoful Pascal scria undeva: „Muştele câştigă bătălii, înveninează şi paralizează sufletul nostru, mănâncă corpul nostru...” Iar cu ..dantte, altă ocazie acelaş filozof scria referindu-se la regele Franţei: ,...!nu vă miraţi dacă gândirea lui nu e clară acum; o muscă ii bâzâie la urechi Şi lucrul acesta e suficient pentru a-i face incapabil de a găsi o soluţie buna”. Numai pentru a se nutri, această imensa armată consumă o cantitate enormă de alimente. Dar ele sunt şi înfricoşătoarele mesagere care transportă microbii din loc în loc şi transmit maladii şi epidemii de tot felul Războiul contra muştelor şi disstrugerea lor ar trebui continuate deci şi iarna, cu atât mai mult cu cât muştele de iarnă neadăpostindu-se decât în locuri calde şi sub formă de colonii izolate se pot distruge cu mai multă uşurinţă.. Ilustrul explorator francez care a pierit împreună cu tot echipajul său , naufragiul vasului „Pourquoi pas?“ este autorul următoarelor volume, pe cari le reamintim cu ocaziunea morţii lui: Expédition du „Franţais“ (1903— 1905). Expédition du „Pourquoi pas?“ (1908—1910). Christophe Colomb vu par un marin. Cristophe Colomb ă la découverte du Globe. Primele două conțin descrierea călătoriilor la Polul Sud ale lui Jean Charcot. JEAN CHARCOT C. V. Jean Charcot Ce să ascultăm la Radio Marţi 29 Septembrie BUCUREŞTI, ora 21.45: Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirj. de Jean Bobescu. (Cluj); Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Paiaţe de C. Bobescu; Concert pentru vioară şi orchestră de Glazunov (solist: D. Teodoru) Moldova-poem simfonic de Smetana. GRUPUL DE NORD, ora 21.45: Maeştri cântăreţi din Nürnberg, operă în trei acte de Wagner. PRAGA, ora 23.15: Recital de canto de Piagy la pian: Avramides, chitară: Vămăşescu. Novac: Cucul; Brediceanu: Cântec de leagăn; Monia: Fântână; Candela: Ochi albaştri; Heresco: Doină; Mihăilescu-Toscani: Dorinţa; Paschil: Elegie; Bellini: Norma, arie (Casta Diva); Delibes: Lakme. Ora 24: Preludiu şi Fuga In domajor pentru orgă în Bach. VARŞOVIA, ora 22: Trans, din sala Conservatorului, concert orch. de cameră, dir. Lewicki. Erlebach: Două arii; Scarlatti: Arie din op. Ariadna; Pergolese: Arie; Haydn: Concert. Comemorarea chimistului rus Mendeleiev Mâine începe la Moscova un ciclu de conferinţe organizat de Academia de ştiinţe din U. R. S. S. pentru comemorarea celebrului chimist rus Mendeleiev. Prima conferinţă va fi ţinută de D-na JOLLIOT-CURIE savantul francez F. Jolliot şi de d-na I. Jolliot-Curie, fostă subsecretar de stat pentru cercetările ştiinţifice. Conferinţa va fi consacrată procedeelor de obţinere a nouilor elemente radioactive artificiale. Pe viitor, vor avea loc în fiecare an, la aceiaş dată, conferinţe pentru comemorarea lui Mendeleiev. »Munca“ . . Revista de politică socială şi sindicală de sub conducerea d-lui loan I. Mirescu, aduce în numărul său pe Septembrie. Realităţile decid tactica, de loan I. Mirescu; Congresul de la Londra, de Lotar Rădăceanu; Şomajul intelectual, de R. K. Roxan; O atitudine inconferentă şi dăunătoare mişcării muncitoreşti, de V. Petronius; Pensia de invaliditate, de I. Zandbanc; Olimpiada muncitorească de la Anvers, de S. Cernăţeanu. Consulatul englez din Gore a fost închis LONDRA, 28. (Rador). — Ministerul Afacerilor Străine comunică: Consulatul englez din Gore va rămâne închis până la noul dispoziţiuni. Căpitanul Erskine, consulul Marei Britanii în Gore, (Abisinia de vest) a părăsit azi această localitate, plecând la Gambela, localitatea cea mai apropiată din Sudanul egiptean. Situaţia tot mai tulbure din vestul Abisiniei, ca urmare a rivalităţii dintre triburile Gallas şi Amharas, a făcut pe căpitanul Erskine să hotărască închiderea consulatului, care nu se va deschide decât atunci când situaţia se va fi lămurit. Consulii britanici au dreptul să închidă consulatele respective atunci când socotesc că împrejurările cer această măsură. Activitatea d-lui V. Antescu GENEVA 28 (Rador). — D. Victor Antonescu a fost azi la dejun invitatul d-lui Yvon Delbos, ministrul de externe al Franţei. Seara d. Victor Antonescu a luat parte la dineul oferit de d. Saavedra Lamas, preşedintele Adunării Societăţii Naţiunilor. Mâine d. Victor Antonescu va lua dejunul la d. Beck, ministrul de externe al Poloniei, iar seara este invitat la masă la d. Eden, ministrul de externe al Angliei. Grenade confiscate la Liege LIEGE, 28. (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas comunică: O percheziţie făcută la turnătoria Huy din Liege, în legătură cu traficul clandestin cu arme şi muniţiuni, a permis să descopere 1.600 grenade, ce urmau să fie trimise în Spania. Grenadele au fost confiscate. INFORMAŢII Astăzi se va întruni la ministerul instrucţiunii consiliul inspectorilor generali ai Învăţământului primar. Lucrările vor dura două zile. Consiliul se va ocupa de rectificările înaintărilor la gradul II precum şi de înaintările la gradul I. Tariful abonamentelor Lei 750,—pe timp de un an „ 380,— „ „ „ 6 luni „ 200, „ I, „ 3 „ „ 90,— „ „ „ 1 Jimă Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 D. D. Iuca, ministrul internelor, a avut,eri dimineaţă la minister, o conferinţă cu d-nii Mircea Djuvara ministrul justiţiei şi R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor. Dintr’o regretabilă eroare de corectură, s’a omis în numărul nostru de eri, numele domnului Arthur Axenfeld, la lista „Sfatului Negustoresc No. 1, Categoria I-a, Comerţul Mare“. Facem cuvenita rectificare. In urma intervenirei Societăţii Române de Radiodifuziune ministerul de finanţe a luat măsuri, ca organele fiscale să înceteze imdiat urmărirea şi încasarea debitelor acelei Societăţi provenite din taxe de abonament la radio, întrucât în conformitate cu dispoziţiunile nouei legi, pentru organizarea şi funcţionarea radiodifuziunei, din 4 Aprilie 1936, aceste taxe restante urmează să fie încasate de către organele sale proprii. In acest scop, organele fiscale vor înainta tablouri complecte oficiilor poştale respective, cu menţiunea debitelor realizate până în prezent, pentru a se putea face înregistrările necesare şi a se continua încasarea debitelor restante rămase de plată, prin agenţii de urmărire şi ai acestei Societăţi. Cetiţi In „Adevărul literar“ de astăzi . PĂCATE, LA CONAC Nuvelă de M. D. leanîd DIN IDEILE LUI ALFRED DE VIGMY de A. G. Stino A fost arestat Gheorghe Coepsa din Săvăstreni-Făgăraş, care se introducea în biserici şi fura banii din caseta săracilor. Sesiunea plenară de toamnă a comisiunii europene a Dunării se va deschide la 13 octombrie în palatul din str. Mihai Bravu, din Galaţi. Copilul Dumitru Darie, de 5 luni, a căzut întro scăldare cu apă şi s’a înecat. Dumitru Fătu, în etate de 21 ani, din comuna CazasuBrăila, a înghiţit o cantitate de sodă caustică dizolvată în spirt, încetând din viaţă. S-a deschis o anchetă. Soldatul Ion Cămărăşanu din baza navală fluvială Galaţi, şi-a tras un foc de armă în cap. El a încetat imediat din viaţă. Parchetul militar anchetează cazul. Je' ? Ochmbi'îe 1936 îmbpmmbmmmi Un comunicat al asociaţiilor profesorilor secundari şi învăţătorilor Din partea Asociaţiei generale a profesorilor secundari şi a Asociaţiei generale a învăţătorilor, primim cu rugămintea de a publica, următoarele: Faţă de publicarea unui anteproiect de lege privitor la armonizarea salariilor funcţionarilor publici, ante-proect alcătuit fără consultarea Asociaţiilor noastre, deşi am avut înrepetate rânduri asigurarea d-lui ministru al instrucţiunii, că nu se va statua nimic privitor la corpul didactic, fără ca ele să fie consultate, Asociaţia generală a profesorilor secundari şi Asociaţia generală a învăţătorilor protestează cu ultima energie, în contra jignirii ce o constitue această procedare, şi declară că nu vor îngădui să se treacă peste revendicările legitime ale profesorilor şi învăţătorilor. Ambele Asociaţii vor începe imediat acţiunea de apărare a drepturilor şi demnităţii corpului didactic primar şi secundar, de va fi nevoie convocând în timpul cel mai scurt, un congres extraordinar comun, la care suntem siguri că vor răspunde, toţi până la unul colegii din întreaga ţară. Citiţi RADIO Dacă sunteţi frumoasă. Dacă aveţi o rudă sau o prietenă frumoasă, puteţi câştiga 7000 LEI PREMII citiţi amănunte în excelenta publicaţiune „MAGAZINUL» 150 pagini mari, tipărite la heliogravură, cu numeroase fotografii, reproduceri fotografice, tablouri în culori, nuduri, desene, cu un senzaţional şi bogat material Preţul 25 lei