Adevěrul, februarie 1937 (Anul 51, nr. 16263-16285)

1937-02-02 / nr. 16263

Pagina 2 V® avocat nu se înconjoară de tot ri­tualul, de osârdia, de examenele şi de rigorile necesare. D. Fop aminteşte de eronata concepţie că avocatul se căieşte în viaţă, iar nu în şcoală. Greşală. Şcoala face selecţia şi operează îndrumarea. Stagiul în birourile a­­vocaţilor bătrâni ar trebui să fie efectiv. D. Ionel Pop face propu­neri înţelepte, care ar trebui să fie luate în consideraţie. Din nefericire demagogia lui „numerus valachichus“ face rava­gii in rândurile avocaţilor proleta­rizaţi. Acolo unde „valahiştii" au pus mâna pe barouri n’au adus nici o ameliorare. „Blocul avocaţilor democraţi“­ a făcut în ultima vre­me o admirabila operă de demas­care şi militează pentru un pro­gram de revendicări profesionale juste, care nu se deosebeşte radi­cal de programul d-lui Ionel Pop. Va începe oare să pătrundă lu­mina în templele justiţiei? Sau zeiţa Themis, legată la ochi, va ră­mâne mereu oarbă? Diversiunea valahistă nu este un program, ci un paleativ. Durerile avocaţilor sunt prea acute pentru a fi vindecate cu sim­ple narcotice ideologice. Petre Pandrea Sănătatea Papsî CETATEA VATICANULUI, 30. (Ra­­dor). — Sănătatea Papei se menţine acelaşi ca in ultimele 48 de ore. Azi a sosit cu avionul din Germa­nia un nou fotoliu special, care este mult mai confortabil ca cel pe care l-a folosit până acum Papa. Azi dimineaţă, înaltul Pontif a primit mai multe persoane în audi­ență. •-----------mihQii › «·»»›■' --------­A CĂZUT DIN CAPUL SCĂREI Pin cauza acestui acci*­dent s’a îmbolnăvit de nevrită Această doamnă mai in vârstă a scă­pat cu viața în urma unei căzături din capul scarei pentru a deveni în urmă o victimă a nevriteior și a reumatismului. Totuşi, luând Kruschen, a găsit reme­diul cel mai eficace şi ne comunică a­­cest lucru in scrisoarea care urmează: „Acum trei ani şi jumătate am avut nenorocul să cad din capul scarei până jos. La început nu am simţit nimic, insă după câtva timp m’am îmbolnăvit de nevrită la ambele mâini şi braţe. După ce am încercat o sută de remedii, starea mea s’a înrăutăţit şi am căpătat reu­matism. ,Am fost înduplecată să fac o încer­care cu Sels Kruschen. Sunt doi ani de când iau regulat aceste săruri, in fie­care dimineaţă, în ceaşca cu ceai. Acum mă pot folosi de mâini şi braţe ca şi înainte de accident. Sunt in vârstă de 69 ani și mai cânt la plan”.— (D-na) P. L. Durerbe reumatice provin din cauza acidului uric care se afla in cantitate prea mare in corp Două din ingredien­tele 03 re compun Sels Kruschen au pro­prietatea de a dizolva cristalele de acid uric. Alte ingrediente ale acestor săruri ajută organismul să elimine cristalele dizolvate prin căile naturale. Sels Kruschen se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Pre­ţul unui flacon rrare este 95.— Ici, fla­conul mic 69.— lei. GREFA TRIBUNALULUI ARGEŞ SECŢIA I Extras D. Marin Petrescu din Mazaceni Jud. Argeş cu petiţia inreg. la No. 5113 din 1937 a cerut convocarea creditorilor săi, conform articolului 27 din legea lichidării datoriilor din 1934, in camera de consiliu a Trib. Argeş S. I, fixându-se termenul la 9 Martie 1937 pentru a-şi da avizul la vânzarea petecului de teren pre­văzut la No. 2, din cererea de con­versiune, în scopul plăţii ratelor da-­­­torite. 11 Prezentul extras se publică spre ştiinţă in ziarul „Adeverul”. Grefier, Indescifrabil. No. 5654 1937 Ianuarie 20 Dosar No. 673 din 1937. ICIMA » CUN­SEIE... 30 Ianuarie 1886: Teatrul Naţional: „Fra Dia­­volo“, operă comica de Auber. 1891: T. N.: „Hoţii“ de Schiller, tradusă de G. Steriade. 1903: T. N.: „Cuvântul mortului“, dramă de Sejours şi Feval, tradusă de Al. Frâncu. 1915: T. N.: „Tot înainte“ de George Diamandy. 1932: T. N.: „Taifun“ de Melchior Lengyel. 1927: T. N.: „Medicul in dilemă“ de Barnard Shaw. 1928: T. N.:: „Marcel şi Marcel“ (premieră de Al. Kiriţescu. Memento Reprezentarea „Hoţilor“ lui Schil­ler (vezi Calendărul" de"astăzi), a prilejuit un incident, care a rămas ui. „mica istorie“ a teatrului nostru. Se stârnise un fel de revoltă prin­tre ţinerile elemente ale Naţiona­lului, precum că Direcţia le perse­cută, nedându-le prilej de a se... distinge. Penan a tăia de la rădăcină a­­ceste nemulţum­iri, Direcţia a pus la cale un fel de reprezentaţie ad­­hoc, lăsând la alegerea nemulţu­miţilor rolurile pe care doresc să le interpreteze. „Zavragiii“ au ales „Hoţii“ de Schiller. Cum ar spune Caragiale, toate bune şi frumoase până in seara re­prezentaţiei, care a mers cum a mers până a intrat in scenă acto­rul D., care-l juca pe Spiegelberg şi care a anunţat: „Miroase a poştă cale de-o pucioasă“, în loc de „mi­roase a pucioasă cale de-o poştă“. Deşi tragedie, lucrarea lui Schi­ller a luat o turnură­ de comedie, căci de câte ori D. intra in scenă, publicul făcea un haz nespus. D. nu mai e astăzi in teatru. E Insă un om cumsecade, care râde de câte ori îşi aminteşte de bâl­bâială din „Hoţii“. In memoriam George Diamandy, autorul piesei cu tendinţe socialiste „Tot îna­inte!“ a fost şi director al Teatru­lui Naţional. Pornit pe reorganizări, poate unele de real folos, Diamandy nu a ştiut insă să se înconjoare de dra­gostea subalternilor săi, lucru atât de necesar pentru conducerea unei instituţii, cu interese atât deose­bite, cum este primul teatru de stat. Fostul socialist, trecut la liberali, odată cu „Generoşii“, avea un obi­cei, menit să-i crească duşmăniile: nu primea pe actori în audienţă, pentru ca aceştia să-şi poată spune păsurile. Un actor mai în vârstă, mi-a po­vestit, cu mult humor, modul cum decurgea o audienţă la Diamandy. Iată o încercare de reconstituire: Actorul, către şeful de cabinet: Domnule şef de cabinet, doresc să vorbesc cu domnul director. Şeful de cabinet (cu vădit ac­cent moldovenesc): „Nu să poate, spuneţi-mi mie ce doriţi; domnu director suferă de boală de inimă şi trebuie ferit de emoţii. Actorul (insistând): Domnule şef, vă rog foarte mult, am o chestie personală. Şeful (înduplecat): sâ vedem (intra în cabinetul directorial, pentru a ieşi peste câteva minute): Poftiţi! Actorul (către George Diamandy, sfinx cu pomeţii roz, mângâindu-şi ciocul de culoarea cărămizii) : Bună ziua domnule director! George Diamandy (accent mol­dovenesc): Bună ziua! Actorul îşi depăna doleanţele. Directorul asculta, fără să scoată o vorbă. Când îşi dădea seama că actorul a sfârşit, Diamandy spunea, definitiv: „Aiasta­ nu se poate". Dacă actorul insista, directorul rostea apăsat: „Aiasta nu se poate; sufăr de cord, bună zaua domnule. Audienţa s’a terminat“. Şi astfel Diamandy şi-a făcut din toţi subalternii — afară de o excepţie — du­­ mani. George Diamandy este autorul uneia din bunele piese româneşti: „Chemarea codrului“. Repertoriul Teatrul Naţional: Luni, 1 Fe­bruarie: „Omul şi masca“, Marţi, 2 Februarie: „Victoria-Regina“; Mier­curi, 3 Februarie: reprezentaţie fes­tivă pentru sărbătorirea d-lui Paul Gusty; Joi, 4 Februarie, matineu: „Jucării sfărâmate“; seara: „Vic­toria-Regina“; Vineri 5 Februarie: „Stele călătoare”; Sâmbătă, mati­neu: „Prinţul cu două chipuri”; seara: „Victoria-Regina“; Dumi­nică, 7 Februarie, matineu: „Sere­nada din trecut’; seara: „Un duş­man al poporului’. Actorul Costache Caragiale îm­preună cu alţi colegi, au luat parte activă la mişcarea de la 1848, repre­zentând piese cu tendinţe. „ Piesa „Meşterul Manole” de Carmen Sylva s’a reprezentat la Burgheater“. Piesa nu a avut suc­ces, între altele pentru că actorii nu-şi cunoşteau rolurile. Pentru buna reuşită a spectaco­lului, un regisor austriac a vizitat mănăstirea Curtea de Argeş. Ioan Massoff Un celebru pianist in Capitală Au apărut: Pandectele săptămânale, an. XHI Nr. 4 cu jurisprudenţe, cronici şi re­cenzii; Curierul Judiciar, an. 48 Nr. 4; Proect de lege pentru statutul funcţionarilor publici, adoptat de Federaţia generală a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici, pro­ect adoptat de congresul general al funcţionarilor publici. Efemeride GEORGE DIAMANDY D. CLAUDIO ARRAU Cărţi şi reviste Sasiatatea Generală de Praz şi Electricitate A V I­I SOCIETATEA GENERALA DE GAZ Şl DE ELEC­tr­iCITATE, reaminteşte abonaţilor ei că, conform comliţîunilor generale de abonament şi in interesul lor, sunt datori a lua măsurile nece­­sere pentru a apăra de frig cantorii de gaz expuşi la îngheţ, acoperindu-i cu pături, cărţi, etc. şi a su­praveghea ca în timpul gerului ferestrele, uşile şi coşurile de ventilaţie, unde se află aşezat contorul, şa­nse bine închise. Pentru mai multă siguranţă, se recomandă in­­trebuinţarea spirtului denaturat în proporţie de o jumătate litru de bec asupra capacităţii contoru­lui, spirt pe care abonaţii sunt rugaţi să-l ţină In dispoziţia agenţilor Societăţii singurii însărcinaţi cu turnarea lui în contori. Eugen Jeleşteanu a optat mai mult pentru originalitate. In inimi şin săbii şi în poeziile ce i-au urmat s’a înarmat cu o ca­rapace ele ermetism formal: ex­presie abruptă, colţuros lapidară de zid ciclopic fara mortar, stili­zare de vitraliu primitiv sau de pia­tră necioplită; lipsă de fluenţă şi de muzicalitate, adică fără curea de transmisiune între cuvinte şi idei; stil eliptic, rostogoliri de bo­lovani, car salmoneic izbit de grinzi de arama. E neîndoios că printrea astfel de tehnică, din care banalul e izgonit şi originalitatea e obţi­nută prin salturi vertiginoase şi a­­sociaţii neaşteptate, poetul a reuşit admirabile peisagii sau descripţii stilizate dur (.J­enior de ceaşca", „1186", „Ciumă", „Mulatră", etc.); nu e mai puţin adevărat că, sub atâtea învelişuri calcarice savant elaborate, viul emoţiei poetice e primejduit. MI­HAI MOŞANDREI Din sămănătorismul începutului, Mihai Moşandrei s’a desfăcut în cele trei volume într-o poezie tot de origine campestră, legată de flori şi de arbori, de orătănii şi de peisagii idilice; poezie intimistă, în ton resemnat şi elegiac, miniatu­­ristă uneori, de interioare provin­ciale, în linia primei maniere a lui D. Anghel şi a simboliştilor acade­mici d­in franţa şi, mai ales, a lui Francis Jammes. Grija formei — graţioase şi mai mult ornamentală — sub influenţa tehnicei barbiene, s’a îndreptat tot mai mult spre obscuritate, întru nimic potrivită unui poet, de esenţa sentimentală şi idilică. VIRGIL GHEORGHIU Unul din cei mai talentaţi poeţi ai generaţiei noi şi, cred, o mare speranţă a poeziei viitoare. Punct de intersecţie între toate elemen­tele moderniste, expresie căutată, imagistică rară, procedee abuzive şi eliptice, intelectualism dar şi simţire profund elegiacă, uneori a­­proape directă, comunicativă, e­­motivă ca un plâns de violoncel. Cu începuturi de acorduri rurale, întru nimic însă asemănătoare poe­ziei sămănătoriste (în poeziile din Bilete de papagal, 1928), implan­tata, apoi frenetic în febra urbană, cu toate morbidăţile convenite şi preţiozităţile formale (mai ales în placheta pelre) poezia lui se pu­rifică şi se clarifică în Marea vâ­nătoare în accente de elegie pura, de profundă rezonanţă (de pildă: Mama) fără necesităţi de evocări baudelairiene. E. Lufinescu A DEVOR­OL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ DUMINICĂ Colette — admirabila Colette, al cărei cuvânt l-am ascultat şi noi, într-o tulburătoare seară de Oc­tombrie, la Ateneu, când scriitoa­rea franceză ne-a mărturisit dra­gostea ei pentru toamna bucureş­­teană — a fost victima unui furt la Nissa. Nu este vorba de­ o întâmplare banală. Hoţul, după ce a jefuit, a găsit în poşeta scriitoarei, o carte de vizită. Şi-a identificat, deci, victi­ma, printr’o împrejurare, care s’a dovedit fericită pentru „ambii com­batanţi" . Colette şi-a primit banii înapoi, iar anonimul răufăcător a devenit, peste noapte, celebru. Iată scrisoarea cu care-şi justi­fica gestul faţă de Colette: „Veţi fi desigur mirată doamnă căpătând acest plic in care se află suma furată. Nu pot să păstrez ba­nii autoarei cârpii „Claudine", care r evocă pentru mine atâtea de feri­cite. Mizeria m'a făcut să vă fur.­­ Totuşi ţin să vă restitui aproape in întregime suma conţinută in po­şetă. Aş fi fericit să vă pot remite eu însumi, dar n’am făcut-o din discreţie. Primiţi vă rog doamnă o­­dată cu banii omagiile respectoase ale hoţului d-voastră, admirator şi pocăit". . Cazul este extrem de interesant-Aş putea exclama, adresându-mă tuturor factorilor determinanţi ai crizei şi şomajului în lumea inte­lectuală : — Vedeţi unde duce opera voa­stră ? Aş putea ţine o pledoarie de câ­teva ore pe chestia mizeriei in hai­ne negre... Mi-e teamă insă, de-o farsă. Oare nu este, acesta, subiectul unui roman, pe care­-l va lansa, in curând, Colette ? Hor­ia Roman Expoziţia Anesti: Ce să ascultăm la Radio DUMINICA 31 IANUARIE Bucureşti, ora 20,25: Concertul Co­ralei municipiului Bucureşti, corni, de Şt. Mureşeanu; Gloria patriei de Bazin; Mândruliţă de la Raur­a, de I. Uhirescu; Dor de-acasă, de U Cro­­itori; Foae verde bob negară, de M. Jora; Lele roşie la obraz, de L Chi­­rescu; Pác, pác, pac de I. Vidu; Apă­rătorii ţării, de Fr. Abt. PRAGA, ora 22.10: Muzică slavă cu orch. Fok. Statkowski: Maria-uv.; Krawc: Rondo; Rimski-Korsakow: Cântec; Glinka: Kamarinskaia. BUDAPESTA, ora 23.40: Concert orch. „Concert” Kremser: Uv. de ba­let; Godard: Simfonie orientală; Dvorszak: Dansuri slave; Szekeiy- Bertha: Rapsodie ungară; Ponchielli: Balet; Nagy: Dans capriccio; D’Am­­bgosio: Canzonetta; Lanner: Vals. ROMA, ora 21.40: Concert dirij. Cirenei. Morlacchi: Francesca da Ramini-simfonie. Perosi: Temă va­riată; Carabella: Andante con va­­riazioni; Bizet: Arlesiana-suită; Ci­renei: Două cântece; Rubinstein: Toreador şi Andaluză, b) Trotto di cavalleria, c) Pescuitor napolitan. LUNI I FEBRUARIE BUCUREŞTI, ora 21.25. Muzică de cameră — Quartetul „Metzner” (B. Metzner, vioara I-a; D. Botez, vioara II-a; Apostolescu, violă şi L Bonis­­violoncel). Quartet op. 33 în do ma­jor de Joseph Haydn; Vals nobil de Oskar Nedbal. PRAGA, ora 24: Preludiu şi Fugă în mi minor, pentru orgă de Bach. VARŞOVIA, ora 23: Concert sim­fonic, arch. dir. de Fitelberg. Beetho­ven, Uv.; Berlioz: Fragmente din „Romeo şi Julietta”; Perkowski; Sim fonietta- Szymanowski: Cântece. VIENA, ora 22: Concert orch. Wie­ner Şimfoni Kér. Berlioz, Schaub, Ast. Bittner. 4 MARTI 2 FEBRUARIE BUCUREŞTI, ora 21.30: Concert Simfonic al Orchestrei Radio. Com­pozitori români; Lucrări de Paul Constantinescu dirij. de autor: 1) Joc şi Doină; 2) Patru fabule: a) Pi­sica cu clopoţei; b) Un cocoş cu ochii scoşi; c) Corbul şi Vulpea; d) S’a cer­tat cumătră gaiţă cu cumătră buf­niţa; 3) Din cătănie (caricaturi mu­zicale); a) Jalea recrutului; b) Balul reangajaţilor; c) Marş forţat; 4) Su­ită românească: a) Colind; b) Des­cântec; c) Bocet; d) Cântec bătrâ­nesc; e) Jocul căluşarilor; 5) Jocul româneşti, BELGRAD, ora 23.20: Sonate pen­tru violoncel şi pian. PRAGA, ora 22.35: Concert cu com­poziţi de Strawinski. Pribantki, pen­tru voci feminine, cu flaut, oboi, cla­rinet, vioară, alto, violoncel şi con­trabas; Berceuse, pentru voci femi­nine şi trei clarinete. VARŞOVIA, ora .22. Concert seral. (Orch. simfonică). Gluck, Uv. la „Iphigenia in Aulida”; Wagner: două arii la „Maeştrii cântăreţi”; Gounod, fatezie din „Faust“; Wagner: Două fragmente din „Parsifal”; Mlynarsky Melodii vechi; Humperdick; av. la op. ,Jean şi Margueritte. 1 D. C. ARGETOIANU Cronica muzicală Opera Română: „Aida" cu Vera Schwartz Desigur că „Aida” este un rol­ bogat. Un rol care prilejueşte cele mai felurite mijloace de desvoltare personalitaţei artistice a interpretei care-l înţelege. Şi doamna Vera Schwartz ne-a încredinţat aseară că Înţelege rolul cu tot omenescul lui profund. Trebue să mărturisim din capul locului că numai costumele marei cântăreţe nu ni s’au părut a fi de o necontestată logică artistică, ele ră­mânând cu totul in afara creaţiei desăvârşite, a compoziţiei bine în­chegate, pe care ne-a făurit-o a­­seară pentru acest rol. însuşirea rară a marei cântăreţe vieneze a fost simplicitatea, pe care o recunoaştem a îl in­ertă însuşirea Am ascultat cântăreaţa, am privit tragedia sa — cu cea mai încordată luare aminte — şi nu i-am prins un gest umflat sau o intonaţie silită. Totuşi nuanţele pe care le-a stabilit — până in cele mai neînsemnate amănunte—ne-au pătruns adânc in suflet. D-na Schwartz a­ compus rolul mare de Aida, cântându-1, jucân­­du-1, cu o nobleţă pe cât de regească pe atât de firesc exprimată. D-sa a păstrat în glas, în mimică şi atitu­dini o triste­ţă şi o bunătate nemăr­ginită. Rolul Aida este dintre acele pe care, sau ii redai pe de-a întregul, ori nu-l redai deloc. Marea cântăreaţă l-a redat însă aseară desăvârşit şi pentru aceasta ii exprimăm mulţumirile noastre. Din ansamblul care e încadrat pe protagonista Operei de Stat din Viena, relevăm în primul rând, pe Amonastro a d-lui Jean Atanasiu, pe marele preot, a d-lui Gh. Fole­­scu și incă pe Radames, a d-lui A­­postolescu, pe acesta din urmă cu mare entuziasm numai pentru fra­za de încheiere a actului trei (Nilul) „Sacerdote­.”, pe care a cântat-o foarte frumos.­­$ La pupitru maestrul Pessioni s’a impus dirijoral — după părerea noastră—, prin rărirea „tempilor” operei, pe care noi o preferăm cu mult galopurilor de circ, cum de-a­­tâtea ori ne-a fost dat s’o auzim in spectacolele rutinare ale Operei Ro­mâne. .Aida” de-aseară, a stârnit în pu­blicul nostru de muzică un entuzi­asm, de intensitatea unei mari pre­miere. Sum Citiţi Dimineaţa Copiilor Ministerul de Interne a suspendat serviciul pe zilele de Luni şi Marţi pentru a se putea săvârşi desinfec­­tarea localului, dată find epidemia de gripă care bântuie în Capitală. Cetiţi „Adevărul Literar“ NUMĂR CONSACRAT LUI PUŞKIN Biografia poetului şi o privire generală asupra operei lui ; Basarabenii despre Puşkin, de F. Di­ma; Eroii lui Puşkin in Basarabia, de Gh. Bezve­­connais Puşkin in lumina criticii literare; Puşkin şi autonomia artei; Puşkin şi arta dramatică; Tradu­ceri din Puşkin: Dricarul şi Domnişoara-ţărancă. In ziua de 15 Februarie se va des­chide la Oraviţa şcoala ţărănească a asociaţiei „Astra“. Din cauza numeroaselor cazuri de gripă, birourile Băncii Naţionale a Româ­niei din Administraţia Centrală vor fi închise Luni I şi Marţi 2 Februa­rie a. c., pentru a se face desinfectarea necesară. Luni I Februarie va funcţiona numai ghişetul pentru încasarea poliţe­lor scadente. D-na Agatha Bârsescu, cunoscuta tragediană, a hotârît să părăsească Iaşul, stabilindu-se în Capitală. Un roman de Agathe Christie, renumita scrii­toare engleză, e totdea­una un regal. Citiţi capo­­d­opera ei „O Femeie In­fernală“, în colecţia „Ro­manele Captivante“, noul număr (15 Lei). Un nou roman de C. ARDELEAN!) va apărea in curând in EDITURA ADEVERUL, S. A. viata de câine este titlul acestui roman plin de omenie, și scris într’un stil cald. " D-na VERA SCHWARTZ Marți 2 Februarie I937 Femeile între ele —______ _____ _ ______________________ Artiste, literate, poete... D-na Militza Pătraşcu, talentata noastră sculptoriță lucrează la ridi­carea unei porţi, destinată pavilionu­lui de artă a României, la Expoziţia franceză din 1937. P 1 Poarta va reprezintă sinteze isto­rice, din diferitele epoci ale trecu­tului României, până azi. — D-na Profira Sadoveanu a scos în editura „Naţionala­ Ciornei”, un roman de aventuri, ,Naufragiaţii de la Aukland” din seria „Colecţiei geo­grafice” in care a publicat şi d. Mi­hail Sadoveanu minunatele sale lu­crări: „Ţara hangurului” şi „Cuibul invalizilor Romanul d-nei Profira Sadoveanu ca şi povestirile marelui nostru Sa­doveanu, evocă epocile în care ţinu­turile exotice erau încă în toată pros­peţimea firei lor, neatinsă de civili­zaţia europeană cu inventiunile sale mecanice. Romanul e scris într’o formă nouă, personală, cu o mişcare şi un colorit propriu, care adaogă farmecul unui stil expresiv la fondul emoţionant al aventurilor. „ S’a închis expoziţia atât de in­teresantă a d-nei Adina Paula Moscu de la ,JDalles”. Cei ce cunosc arta ne­întrecută a desemnelor şi gravurelor sale, au vizitat cu emoţie expoziţia de pictură, pe care pentru întâia oa­ră a deschis-o. Pictorii care să fie in acelaş timp şi gravori sunt des­tul de rari. Arta de a mânui albul şi ne­grul nu e hărăzită oricui. Mulţi ar­tişti, foarte abili în culoare, nu izbu­tesc aci, unde se cere o ştiinţă foar­te sigură în desen şi în tratare. Nu­mai trăsături mici pe o suprafaţă pe care vor crea viaţă, de aci numai locul just al fiecăreia din ele va da operei relief, adevăr şi chiar cu­loare. — S’a închis şi expoziţia d-nei Ro­­dica Maniu„adică s’a terminat sărbă­toarea pe care ne-o dau din când în când solii Mătznei. Se găsesc la a­­ceşti doi mari maeştri ai timpului nostru izvoare de bucurie artistică u­­nice. D-na Rodica Maniu s’a apropiat la începutul carierei sale, mai mult de­cât oricare de acuarela absolută. Din ce in ce însă arta sa s’a îmbogăţit de nuanţe şi culori profunde şi grele de materie, pipăibilă cu ochiul in moliciunile şi reliefurile sale unice, amestec de forţă şi delicateţă. Um­brele sale opace se înseninează pe u-­­nele locuri, devenind transparente la filtrarea luminii, fără să piardă ni­mic din profunzimea cu care par a se săpa pe fond. Meşteşug admirabil şi greu, complicat, despre care nu se poate vorbi, căci nu se poate în­ţelege decât dacă îl contempli şi încă... — Ce ne va da Otilia Cazimair In acest an? Versuri? Ce fel de versuri? Nu am putea prezice. Otilia Cazimir este o poetă care, la fiecare pas, este gata să ia un nou avânt, deşi arta sa nu a cunoscut imperfecţiunea nici în primele încercări. Prescurtări, in­versiuni, şoapte tulburătoare sau so­norităţi limpezi, formă analitică sau viziunea poetică încărcată de ima­gini neaşteptate, simplicitate aproa­pe prozaică, de o sensibilitate sfâşie­toare deşi discretă, ironie, fantezie barocă şi caricaturarea patetismului său propriu„. Ce dor de o astfel de de poezie cuprinde pe cititorul bie­telor versuri şchioape şi obscure ale epigonilor!... După Otilia Cazimir nu se mai pot citi decât versurile lui Demostene Botez și ale lui Essenin în interpre­tarea lui George Lesnea. Izabela Sadoveanu ) „IUREŞ CLUB“ CAMPIONUL FEMININ DE VOLLEY-BALL AL CAPITALEI „Iureş Club” • campion feminin de volley-ball al Capitalei, înfiinţat de scurtă vreme, a înlăturat ierar­hii şi a căpătat curând galoanele supreme. Tălmăceşte simplu cheia succesului grabnic: o grupare care exclude bărbaţii! Cu sârgui­nţă, înfruntând adversa­re da clasă bună şi duşmănii obiş­nuite sexului şi-a croit drumul spre titlu în dauna „Start Clubului”, „Telefon Clubului”, „Bonaparte”, „Aurora”, etc. Meritul „Iureşului” nu e însă do­bândirea titlului. Oricine are fizic (...e vorba şi de cel pur sportiv) poa­te, cu oarecare îndemânare şi serio­zitate să capete cu vremea cuno­ştinţele de care e nevoe şi să-şi a­­sigure un loc prielnic în campionat. „Iureş” şi-a câştigat insă faima prin alte însuşiri: a popularizat la noi un sport care nu atrăgea, — a a­dunat asistenţe, până la 1500—2003 de spectatori cari n’au venit să ad­mire numai şase fete sglabii. In scurtă vreme au răsărit de pretutindeni cluburi noi, urmând o pildă frumoasă şi desvoltând o ra­mură care are azi aderenţi pasio­naţi. Campioanele şi-au câştigat cu pri­sosinţă laurii cuceriţi la ultimele concursuri. O pildă vrednică de urmat. D-ra ETTA MÄNESCU D-ra M AR GA CÄPLESCU D-ra MARIE-ANGE-CALCIU- I­RESCU INFORMAŢIUNI Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 30 Ianuarie 1937 M. S. Regele a asistat la solemnita­tea Inaugurării librăriei „Funda­ţiei Culturale Principele Carol”. După amiază M. S. Regele a prezidat Consiliul superior de îndrumare al Oficiului de Educa­ţie a Tineretului Român. Studenta Cleopatra Şelaru din Iaşi a încercat să se sinucidă, întrebată asupra cauzei gestului ei, tânăra a decl­arat că­ a recurs la sinucidere întrucât a căzut la un examen. Tariful abonamentelor Lei 750.— pe timp de un an n 380.— „ n ti 6 luni n 200.— H H n 3 ,, „ 90.— „ „ „ 1 lună Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ul­tima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 Marţi fiind sărbătoarea întâmpinarea Domnului, autorităţile publice vor fi închise. Serviciul va fi reluat Miercuri d. a. Bri dimineaţă, d. M. Cancicov, ministrul de finanţe, a avut o con­vorbire telefonică cu d. Zăuceanu, şeful delegaţiei economice la Paris. D. ministru de finanţe a invitat în ţară pe d. Zăuceanu, pentru a-i da ultimele dispoziţii cu privire la tratativele pentru reducerea cupo­nului datoriei publice. Florăria Senatului oferă un splen­did coş cu fiori celui mai frumos costum femenin de la Balul Asoc, personalului ad-tiv al presei, din seara de 30 Ianuarie 1937. La spitalul „Elisabeta Doamna“ din Galaţi a încetat din viaţă ma­­nevrantul de vagoane Ioan Ungu­­reanu, victima unui accident de tren produs in staţia Brateş. Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti, a deschis in calea Doro­banţi 31 lângă Piaţa Ro­mană un nou birou de a­­bonamente pentru toate categoriile de abonaţi. Se eliberează şi la acest birou abonamente în zile­le de la sfârşitul şi înce­putul fiecărei luni, dela 27 la 2 inclusiv luna ur­mătoare. Două mii două sute de proprietari urbani din Oradea au fost amen­daţi pentru că n’au depus la timp declaraţii cuprinzând numele chi­riaşilor lor. D. Mitiţă Constantinescu, guver­natorul Băncii Naționale, a plecat ori după amiază la Varșovia pentru a lua contact cu conducerea insti­­tutui de emisiune polon.

Next