Adevěrul, februarie 1937 (Anul 51, nr. 16263-16285)
1937-02-02 / nr. 16263
Pagina 2 V® avocat nu se înconjoară de tot ritualul, de osârdia, de examenele şi de rigorile necesare. D. Fop aminteşte de eronata concepţie că avocatul se căieşte în viaţă, iar nu în şcoală. Greşală. Şcoala face selecţia şi operează îndrumarea. Stagiul în birourile avocaţilor bătrâni ar trebui să fie efectiv. D. Ionel Pop face propuneri înţelepte, care ar trebui să fie luate în consideraţie. Din nefericire demagogia lui „numerus valachichus“ face ravagii in rândurile avocaţilor proletarizaţi. Acolo unde „valahiştii" au pus mâna pe barouri n’au adus nici o ameliorare. „Blocul avocaţilor democraţi“ a făcut în ultima vreme o admirabila operă de demascare şi militează pentru un program de revendicări profesionale juste, care nu se deosebeşte radical de programul d-lui Ionel Pop. Va începe oare să pătrundă lumina în templele justiţiei? Sau zeiţa Themis, legată la ochi, va rămâne mereu oarbă? Diversiunea valahistă nu este un program, ci un paleativ. Durerile avocaţilor sunt prea acute pentru a fi vindecate cu simple narcotice ideologice. Petre Pandrea Sănătatea Papsî CETATEA VATICANULUI, 30. (Rador). — Sănătatea Papei se menţine acelaşi ca in ultimele 48 de ore. Azi a sosit cu avionul din Germania un nou fotoliu special, care este mult mai confortabil ca cel pe care l-a folosit până acum Papa. Azi dimineaţă, înaltul Pontif a primit mai multe persoane în audiență. •-----------mihQii › «·»»›■' --------A CĂZUT DIN CAPUL SCĂREI Pin cauza acestui acci*dent s’a îmbolnăvit de nevrită Această doamnă mai in vârstă a scăpat cu viața în urma unei căzături din capul scarei pentru a deveni în urmă o victimă a nevriteior și a reumatismului. Totuşi, luând Kruschen, a găsit remediul cel mai eficace şi ne comunică acest lucru in scrisoarea care urmează: „Acum trei ani şi jumătate am avut nenorocul să cad din capul scarei până jos. La început nu am simţit nimic, insă după câtva timp m’am îmbolnăvit de nevrită la ambele mâini şi braţe. După ce am încercat o sută de remedii, starea mea s’a înrăutăţit şi am căpătat reumatism. ,Am fost înduplecată să fac o încercare cu Sels Kruschen. Sunt doi ani de când iau regulat aceste săruri, in fiecare dimineaţă, în ceaşca cu ceai. Acum mă pot folosi de mâini şi braţe ca şi înainte de accident. Sunt in vârstă de 69 ani și mai cânt la plan”.— (D-na) P. L. Durerbe reumatice provin din cauza acidului uric care se afla in cantitate prea mare in corp Două din ingredientele 03 re compun Sels Kruschen au proprietatea de a dizolva cristalele de acid uric. Alte ingrediente ale acestor săruri ajută organismul să elimine cristalele dizolvate prin căile naturale. Sels Kruschen se găseşte la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Preţul unui flacon rrare este 95.— Ici, flaconul mic 69.— lei. GREFA TRIBUNALULUI ARGEŞ SECŢIA I Extras D. Marin Petrescu din Mazaceni Jud. Argeş cu petiţia inreg. la No. 5113 din 1937 a cerut convocarea creditorilor săi, conform articolului 27 din legea lichidării datoriilor din 1934, in camera de consiliu a Trib. Argeş S. I, fixându-se termenul la 9 Martie 1937 pentru a-şi da avizul la vânzarea petecului de teren prevăzut la No. 2, din cererea de conversiune, în scopul plăţii ratelor da-torite. 11 Prezentul extras se publică spre ştiinţă in ziarul „Adeverul”. Grefier, Indescifrabil. No. 5654 1937 Ianuarie 20 Dosar No. 673 din 1937. ICIMA » CUNSEIE... 30 Ianuarie 1886: Teatrul Naţional: „Fra Diavolo“, operă comica de Auber. 1891: T. N.: „Hoţii“ de Schiller, tradusă de G. Steriade. 1903: T. N.: „Cuvântul mortului“, dramă de Sejours şi Feval, tradusă de Al. Frâncu. 1915: T. N.: „Tot înainte“ de George Diamandy. 1932: T. N.: „Taifun“ de Melchior Lengyel. 1927: T. N.: „Medicul in dilemă“ de Barnard Shaw. 1928: T. N.:: „Marcel şi Marcel“ (premieră de Al. Kiriţescu. Memento Reprezentarea „Hoţilor“ lui Schiller (vezi Calendărul" de"astăzi), a prilejuit un incident, care a rămas ui. „mica istorie“ a teatrului nostru. Se stârnise un fel de revoltă printre ţinerile elemente ale Naţionalului, precum că Direcţia le persecută, nedându-le prilej de a se... distinge. Penan a tăia de la rădăcină aceste nemulţumiri, Direcţia a pus la cale un fel de reprezentaţie adhoc, lăsând la alegerea nemulţumiţilor rolurile pe care doresc să le interpreteze. „Zavragiii“ au ales „Hoţii“ de Schiller. Cum ar spune Caragiale, toate bune şi frumoase până in seara reprezentaţiei, care a mers cum a mers până a intrat in scenă actorul D., care-l juca pe Spiegelberg şi care a anunţat: „Miroase a poştă cale de-o pucioasă“, în loc de „miroase a pucioasă cale de-o poştă“. Deşi tragedie, lucrarea lui Schiller a luat o turnură de comedie, căci de câte ori D. intra in scenă, publicul făcea un haz nespus. D. nu mai e astăzi in teatru. E Insă un om cumsecade, care râde de câte ori îşi aminteşte de bâlbâială din „Hoţii“. In memoriam George Diamandy, autorul piesei cu tendinţe socialiste „Tot înainte!“ a fost şi director al Teatrului Naţional. Pornit pe reorganizări, poate unele de real folos, Diamandy nu a ştiut insă să se înconjoare de dragostea subalternilor săi, lucru atât de necesar pentru conducerea unei instituţii, cu interese atât deosebite, cum este primul teatru de stat. Fostul socialist, trecut la liberali, odată cu „Generoşii“, avea un obicei, menit să-i crească duşmăniile: nu primea pe actori în audienţă, pentru ca aceştia să-şi poată spune păsurile. Un actor mai în vârstă, mi-a povestit, cu mult humor, modul cum decurgea o audienţă la Diamandy. Iată o încercare de reconstituire: Actorul, către şeful de cabinet: Domnule şef de cabinet, doresc să vorbesc cu domnul director. Şeful de cabinet (cu vădit accent moldovenesc): „Nu să poate, spuneţi-mi mie ce doriţi; domnu director suferă de boală de inimă şi trebuie ferit de emoţii. Actorul (insistând): Domnule şef, vă rog foarte mult, am o chestie personală. Şeful (înduplecat): sâ vedem (intra în cabinetul directorial, pentru a ieşi peste câteva minute): Poftiţi! Actorul (către George Diamandy, sfinx cu pomeţii roz, mângâindu-şi ciocul de culoarea cărămizii) : Bună ziua domnule director! George Diamandy (accent moldovenesc): Bună ziua! Actorul îşi depăna doleanţele. Directorul asculta, fără să scoată o vorbă. Când îşi dădea seama că actorul a sfârşit, Diamandy spunea, definitiv: „Aiasta nu se poate". Dacă actorul insista, directorul rostea apăsat: „Aiasta nu se poate; sufăr de cord, bună zaua domnule. Audienţa s’a terminat“. Şi astfel Diamandy şi-a făcut din toţi subalternii — afară de o excepţie — du mani. George Diamandy este autorul uneia din bunele piese româneşti: „Chemarea codrului“. Repertoriul Teatrul Naţional: Luni, 1 Februarie: „Omul şi masca“, Marţi, 2 Februarie: „Victoria-Regina“; Miercuri, 3 Februarie: reprezentaţie festivă pentru sărbătorirea d-lui Paul Gusty; Joi, 4 Februarie, matineu: „Jucării sfărâmate“; seara: „Victoria-Regina“; Vineri 5 Februarie: „Stele călătoare”; Sâmbătă, matineu: „Prinţul cu două chipuri”; seara: „Victoria-Regina“; Duminică, 7 Februarie, matineu: „Serenada din trecut’; seara: „Un duşman al poporului’. Actorul Costache Caragiale împreună cu alţi colegi, au luat parte activă la mişcarea de la 1848, reprezentând piese cu tendinţe. „ Piesa „Meşterul Manole” de Carmen Sylva s’a reprezentat la Burgheater“. Piesa nu a avut succes, între altele pentru că actorii nu-şi cunoşteau rolurile. Pentru buna reuşită a spectacolului, un regisor austriac a vizitat mănăstirea Curtea de Argeş. Ioan Massoff Un celebru pianist in Capitală Au apărut: Pandectele săptămânale, an. XHI Nr. 4 cu jurisprudenţe, cronici şi recenzii; Curierul Judiciar, an. 48 Nr. 4; Proect de lege pentru statutul funcţionarilor publici, adoptat de Federaţia generală a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici, proect adoptat de congresul general al funcţionarilor publici. Efemeride GEORGE DIAMANDY D. CLAUDIO ARRAU Cărţi şi reviste Sasiatatea Generală de Praz şi Electricitate A V II SOCIETATEA GENERALA DE GAZ Şl DE ELECtriCITATE, reaminteşte abonaţilor ei că, conform comliţîunilor generale de abonament şi in interesul lor, sunt datori a lua măsurile necesere pentru a apăra de frig cantorii de gaz expuşi la îngheţ, acoperindu-i cu pături, cărţi, etc. şi a supraveghea ca în timpul gerului ferestrele, uşile şi coşurile de ventilaţie, unde se află aşezat contorul, şanse bine închise. Pentru mai multă siguranţă, se recomandă intrebuinţarea spirtului denaturat în proporţie de o jumătate litru de bec asupra capacităţii contorului, spirt pe care abonaţii sunt rugaţi să-l ţină In dispoziţia agenţilor Societăţii singurii însărcinaţi cu turnarea lui în contori. Eugen Jeleşteanu a optat mai mult pentru originalitate. In inimi şin săbii şi în poeziile ce i-au urmat s’a înarmat cu o carapace ele ermetism formal: expresie abruptă, colţuros lapidară de zid ciclopic fara mortar, stilizare de vitraliu primitiv sau de piatră necioplită; lipsă de fluenţă şi de muzicalitate, adică fără curea de transmisiune între cuvinte şi idei; stil eliptic, rostogoliri de bolovani, car salmoneic izbit de grinzi de arama. E neîndoios că printrea astfel de tehnică, din care banalul e izgonit şi originalitatea e obţinută prin salturi vertiginoase şi asociaţii neaşteptate, poetul a reuşit admirabile peisagii sau descripţii stilizate dur (.Jenior de ceaşca", „1186", „Ciumă", „Mulatră", etc.); nu e mai puţin adevărat că, sub atâtea învelişuri calcarice savant elaborate, viul emoţiei poetice e primejduit. MIHAI MOŞANDREI Din sămănătorismul începutului, Mihai Moşandrei s’a desfăcut în cele trei volume într-o poezie tot de origine campestră, legată de flori şi de arbori, de orătănii şi de peisagii idilice; poezie intimistă, în ton resemnat şi elegiac, miniaturistă uneori, de interioare provinciale, în linia primei maniere a lui D. Anghel şi a simboliştilor academici din franţa şi, mai ales, a lui Francis Jammes. Grija formei — graţioase şi mai mult ornamentală — sub influenţa tehnicei barbiene, s’a îndreptat tot mai mult spre obscuritate, întru nimic potrivită unui poet, de esenţa sentimentală şi idilică. VIRGIL GHEORGHIU Unul din cei mai talentaţi poeţi ai generaţiei noi şi, cred, o mare speranţă a poeziei viitoare. Punct de intersecţie între toate elementele moderniste, expresie căutată, imagistică rară, procedee abuzive şi eliptice, intelectualism dar şi simţire profund elegiacă, uneori aproape directă, comunicativă, emotivă ca un plâns de violoncel. Cu începuturi de acorduri rurale, întru nimic însă asemănătoare poeziei sămănătoriste (în poeziile din Bilete de papagal, 1928), implantata, apoi frenetic în febra urbană, cu toate morbidăţile convenite şi preţiozităţile formale (mai ales în placheta pelre) poezia lui se purifică şi se clarifică în Marea vânătoare în accente de elegie pura, de profundă rezonanţă (de pildă: Mama) fără necesităţi de evocări baudelairiene. E. Lufinescu A DEVOROL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ DUMINICĂ Colette — admirabila Colette, al cărei cuvânt l-am ascultat şi noi, într-o tulburătoare seară de Octombrie, la Ateneu, când scriitoarea franceză ne-a mărturisit dragostea ei pentru toamna bucureşteană — a fost victima unui furt la Nissa. Nu este vorba de o întâmplare banală. Hoţul, după ce a jefuit, a găsit în poşeta scriitoarei, o carte de vizită. Şi-a identificat, deci, victima, printr’o împrejurare, care s’a dovedit fericită pentru „ambii combatanţi" . Colette şi-a primit banii înapoi, iar anonimul răufăcător a devenit, peste noapte, celebru. Iată scrisoarea cu care-şi justifica gestul faţă de Colette: „Veţi fi desigur mirată doamnă căpătând acest plic in care se află suma furată. Nu pot să păstrez banii autoarei cârpii „Claudine", care r evocă pentru mine atâtea de fericite. Mizeria m'a făcut să vă fur. Totuşi ţin să vă restitui aproape in întregime suma conţinută in poşetă. Aş fi fericit să vă pot remite eu însumi, dar n’am făcut-o din discreţie. Primiţi vă rog doamnă odată cu banii omagiile respectoase ale hoţului d-voastră, admirator şi pocăit". . Cazul este extrem de interesant-Aş putea exclama, adresându-mă tuturor factorilor determinanţi ai crizei şi şomajului în lumea intelectuală : — Vedeţi unde duce opera voastră ? Aş putea ţine o pledoarie de câteva ore pe chestia mizeriei in haine negre... Mi-e teamă insă, de-o farsă. Oare nu este, acesta, subiectul unui roman, pe care-l va lansa, in curând, Colette ? Horia Roman Expoziţia Anesti: Ce să ascultăm la Radio DUMINICA 31 IANUARIE Bucureşti, ora 20,25: Concertul Coralei municipiului Bucureşti, corni, de Şt. Mureşeanu; Gloria patriei de Bazin; Mândruliţă de la Raura, de I. Uhirescu; Dor de-acasă, de U Croitori; Foae verde bob negară, de M. Jora; Lele roşie la obraz, de L Chirescu; Pác, pác, pac de I. Vidu; Apărătorii ţării, de Fr. Abt. PRAGA, ora 22.10: Muzică slavă cu orch. Fok. Statkowski: Maria-uv.; Krawc: Rondo; Rimski-Korsakow: Cântec; Glinka: Kamarinskaia. BUDAPESTA, ora 23.40: Concert orch. „Concert” Kremser: Uv. de balet; Godard: Simfonie orientală; Dvorszak: Dansuri slave; Szekeiy- Bertha: Rapsodie ungară; Ponchielli: Balet; Nagy: Dans capriccio; D’Ambgosio: Canzonetta; Lanner: Vals. ROMA, ora 21.40: Concert dirij. Cirenei. Morlacchi: Francesca da Ramini-simfonie. Perosi: Temă variată; Carabella: Andante con variazioni; Bizet: Arlesiana-suită; Cirenei: Două cântece; Rubinstein: Toreador şi Andaluză, b) Trotto di cavalleria, c) Pescuitor napolitan. LUNI I FEBRUARIE BUCUREŞTI, ora 21.25. Muzică de cameră — Quartetul „Metzner” (B. Metzner, vioara I-a; D. Botez, vioara II-a; Apostolescu, violă şi L Bonisvioloncel). Quartet op. 33 în do major de Joseph Haydn; Vals nobil de Oskar Nedbal. PRAGA, ora 24: Preludiu şi Fugă în mi minor, pentru orgă de Bach. VARŞOVIA, ora 23: Concert simfonic, arch. dir. de Fitelberg. Beethoven, Uv.; Berlioz: Fragmente din „Romeo şi Julietta”; Perkowski; Sim fonietta- Szymanowski: Cântece. VIENA, ora 22: Concert orch. Wiener Şimfoni Kér. Berlioz, Schaub, Ast. Bittner. 4 MARTI 2 FEBRUARIE BUCUREŞTI, ora 21.30: Concert Simfonic al Orchestrei Radio. Compozitori români; Lucrări de Paul Constantinescu dirij. de autor: 1) Joc şi Doină; 2) Patru fabule: a) Pisica cu clopoţei; b) Un cocoş cu ochii scoşi; c) Corbul şi Vulpea; d) S’a certat cumătră gaiţă cu cumătră bufniţa; 3) Din cătănie (caricaturi muzicale); a) Jalea recrutului; b) Balul reangajaţilor; c) Marş forţat; 4) Suită românească: a) Colind; b) Descântec; c) Bocet; d) Cântec bătrânesc; e) Jocul căluşarilor; 5) Jocul româneşti, BELGRAD, ora 23.20: Sonate pentru violoncel şi pian. PRAGA, ora 22.35: Concert cu compoziţi de Strawinski. Pribantki, pentru voci feminine, cu flaut, oboi, clarinet, vioară, alto, violoncel şi contrabas; Berceuse, pentru voci feminine şi trei clarinete. VARŞOVIA, ora .22. Concert seral. (Orch. simfonică). Gluck, Uv. la „Iphigenia in Aulida”; Wagner: două arii la „Maeştrii cântăreţi”; Gounod, fatezie din „Faust“; Wagner: Două fragmente din „Parsifal”; Mlynarsky Melodii vechi; Humperdick; av. la op. ,Jean şi Margueritte. 1 D. C. ARGETOIANU Cronica muzicală Opera Română: „Aida" cu Vera Schwartz Desigur că „Aida” este un rol bogat. Un rol care prilejueşte cele mai felurite mijloace de desvoltare personalitaţei artistice a interpretei care-l înţelege. Şi doamna Vera Schwartz ne-a încredinţat aseară că Înţelege rolul cu tot omenescul lui profund. Trebue să mărturisim din capul locului că numai costumele marei cântăreţe nu ni s’au părut a fi de o necontestată logică artistică, ele rămânând cu totul in afara creaţiei desăvârşite, a compoziţiei bine închegate, pe care ne-a făurit-o aseară pentru acest rol. însuşirea rară a marei cântăreţe vieneze a fost simplicitatea, pe care o recunoaştem a îl inertă însuşirea Am ascultat cântăreaţa, am privit tragedia sa — cu cea mai încordată luare aminte — şi nu i-am prins un gest umflat sau o intonaţie silită. Totuşi nuanţele pe care le-a stabilit — până in cele mai neînsemnate amănunte—ne-au pătruns adânc in suflet. D-na Schwartz a compus rolul mare de Aida, cântându-1, jucându-1, cu o nobleţă pe cât de regească pe atât de firesc exprimată. D-sa a păstrat în glas, în mimică şi atitudini o tristeţă şi o bunătate nemărginită. Rolul Aida este dintre acele pe care, sau ii redai pe de-a întregul, ori nu-l redai deloc. Marea cântăreaţă l-a redat însă aseară desăvârşit şi pentru aceasta ii exprimăm mulţumirile noastre. Din ansamblul care e încadrat pe protagonista Operei de Stat din Viena, relevăm în primul rând, pe Amonastro a d-lui Jean Atanasiu, pe marele preot, a d-lui Gh. Folescu și incă pe Radames, a d-lui Apostolescu, pe acesta din urmă cu mare entuziasm numai pentru fraza de încheiere a actului trei (Nilul) „Sacerdote.”, pe care a cântat-o foarte frumos.$ La pupitru maestrul Pessioni s’a impus dirijoral — după părerea noastră—, prin rărirea „tempilor” operei, pe care noi o preferăm cu mult galopurilor de circ, cum de-atâtea ori ne-a fost dat s’o auzim in spectacolele rutinare ale Operei Române. .Aida” de-aseară, a stârnit în publicul nostru de muzică un entuziasm, de intensitatea unei mari premiere. Sum Citiţi Dimineaţa Copiilor Ministerul de Interne a suspendat serviciul pe zilele de Luni şi Marţi pentru a se putea săvârşi desinfectarea localului, dată find epidemia de gripă care bântuie în Capitală. Cetiţi „Adevărul Literar“ NUMĂR CONSACRAT LUI PUŞKIN Biografia poetului şi o privire generală asupra operei lui ; Basarabenii despre Puşkin, de F. Dima; Eroii lui Puşkin in Basarabia, de Gh. Bezveconnais Puşkin in lumina criticii literare; Puşkin şi autonomia artei; Puşkin şi arta dramatică; Traduceri din Puşkin: Dricarul şi Domnişoara-ţărancă. In ziua de 15 Februarie se va deschide la Oraviţa şcoala ţărănească a asociaţiei „Astra“. Din cauza numeroaselor cazuri de gripă, birourile Băncii Naţionale a României din Administraţia Centrală vor fi închise Luni I şi Marţi 2 Februarie a. c., pentru a se face desinfectarea necesară. Luni I Februarie va funcţiona numai ghişetul pentru încasarea poliţelor scadente. D-na Agatha Bârsescu, cunoscuta tragediană, a hotârît să părăsească Iaşul, stabilindu-se în Capitală. Un roman de Agathe Christie, renumita scriitoare engleză, e totdeauna un regal. Citiţi capodopera ei „O Femeie Infernală“, în colecţia „Romanele Captivante“, noul număr (15 Lei). Un nou roman de C. ARDELEAN!) va apărea in curând in EDITURA ADEVERUL, S. A. viata de câine este titlul acestui roman plin de omenie, și scris într’un stil cald. " D-na VERA SCHWARTZ Marți 2 Februarie I937 Femeile între ele —______ _____ _ ______________________ Artiste, literate, poete... D-na Militza Pătraşcu, talentata noastră sculptoriță lucrează la ridicarea unei porţi, destinată pavilionului de artă a României, la Expoziţia franceză din 1937. P 1 Poarta va reprezintă sinteze istorice, din diferitele epoci ale trecutului României, până azi. — D-na Profira Sadoveanu a scos în editura „Naţionala Ciornei”, un roman de aventuri, ,Naufragiaţii de la Aukland” din seria „Colecţiei geografice” in care a publicat şi d. Mihail Sadoveanu minunatele sale lucrări: „Ţara hangurului” şi „Cuibul invalizilor Romanul d-nei Profira Sadoveanu ca şi povestirile marelui nostru Sadoveanu, evocă epocile în care ţinuturile exotice erau încă în toată prospeţimea firei lor, neatinsă de civilizaţia europeană cu inventiunile sale mecanice. Romanul e scris într’o formă nouă, personală, cu o mişcare şi un colorit propriu, care adaogă farmecul unui stil expresiv la fondul emoţionant al aventurilor. „ S’a închis expoziţia atât de interesantă a d-nei Adina Paula Moscu de la ,JDalles”. Cei ce cunosc arta neîntrecută a desemnelor şi gravurelor sale, au vizitat cu emoţie expoziţia de pictură, pe care pentru întâia oară a deschis-o. Pictorii care să fie in acelaş timp şi gravori sunt destul de rari. Arta de a mânui albul şi negrul nu e hărăzită oricui. Mulţi artişti, foarte abili în culoare, nu izbutesc aci, unde se cere o ştiinţă foarte sigură în desen şi în tratare. Numai trăsături mici pe o suprafaţă pe care vor crea viaţă, de aci numai locul just al fiecăreia din ele va da operei relief, adevăr şi chiar culoare. — S’a închis şi expoziţia d-nei Rodica Maniu„adică s’a terminat sărbătoarea pe care ne-o dau din când în când solii Mătznei. Se găsesc la aceşti doi mari maeştri ai timpului nostru izvoare de bucurie artistică unice. D-na Rodica Maniu s’a apropiat la începutul carierei sale, mai mult decât oricare de acuarela absolută. Din ce in ce însă arta sa s’a îmbogăţit de nuanţe şi culori profunde şi grele de materie, pipăibilă cu ochiul in moliciunile şi reliefurile sale unice, amestec de forţă şi delicateţă. Umbrele sale opace se înseninează pe u-nele locuri, devenind transparente la filtrarea luminii, fără să piardă nimic din profunzimea cu care par a se săpa pe fond. Meşteşug admirabil şi greu, complicat, despre care nu se poate vorbi, căci nu se poate înţelege decât dacă îl contempli şi încă... — Ce ne va da Otilia Cazimair In acest an? Versuri? Ce fel de versuri? Nu am putea prezice. Otilia Cazimir este o poetă care, la fiecare pas, este gata să ia un nou avânt, deşi arta sa nu a cunoscut imperfecţiunea nici în primele încercări. Prescurtări, inversiuni, şoapte tulburătoare sau sonorităţi limpezi, formă analitică sau viziunea poetică încărcată de imagini neaşteptate, simplicitate aproape prozaică, de o sensibilitate sfâşietoare deşi discretă, ironie, fantezie barocă şi caricaturarea patetismului său propriu„. Ce dor de o astfel de de poezie cuprinde pe cititorul bietelor versuri şchioape şi obscure ale epigonilor!... După Otilia Cazimir nu se mai pot citi decât versurile lui Demostene Botez și ale lui Essenin în interpretarea lui George Lesnea. Izabela Sadoveanu ) „IUREŞ CLUB“ CAMPIONUL FEMININ DE VOLLEY-BALL AL CAPITALEI „Iureş Club” • campion feminin de volley-ball al Capitalei, înfiinţat de scurtă vreme, a înlăturat ierarhii şi a căpătat curând galoanele supreme. Tălmăceşte simplu cheia succesului grabnic: o grupare care exclude bărbaţii! Cu sârguinţă, înfruntând adversare da clasă bună şi duşmănii obişnuite sexului şi-a croit drumul spre titlu în dauna „Start Clubului”, „Telefon Clubului”, „Bonaparte”, „Aurora”, etc. Meritul „Iureşului” nu e însă dobândirea titlului. Oricine are fizic (...e vorba şi de cel pur sportiv) poate, cu oarecare îndemânare şi seriozitate să capete cu vremea cunoştinţele de care e nevoe şi să-şi asigure un loc prielnic în campionat. „Iureş” şi-a câştigat insă faima prin alte însuşiri: a popularizat la noi un sport care nu atrăgea, — a adunat asistenţe, până la 1500—2003 de spectatori cari n’au venit să admire numai şase fete sglabii. In scurtă vreme au răsărit de pretutindeni cluburi noi, urmând o pildă frumoasă şi desvoltând o ramură care are azi aderenţi pasionaţi. Campioanele şi-au câştigat cu prisosinţă laurii cuceriţi la ultimele concursuri. O pildă vrednică de urmat. D-ra ETTA MÄNESCU D-ra M AR GA CÄPLESCU D-ra MARIE-ANGE-CALCIU- IRESCU INFORMAŢIUNI Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 30 Ianuarie 1937 M. S. Regele a asistat la solemnitatea Inaugurării librăriei „Fundaţiei Culturale Principele Carol”. După amiază M. S. Regele a prezidat Consiliul superior de îndrumare al Oficiului de Educaţie a Tineretului Român. Studenta Cleopatra Şelaru din Iaşi a încercat să se sinucidă, întrebată asupra cauzei gestului ei, tânăra a declarat că a recurs la sinucidere întrucât a căzut la un examen. Tariful abonamentelor Lei 750.— pe timp de un an n 380.— „ n ti 6 luni n 200.— H H n 3 ,, „ 90.— „ „ „ 1 lună Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 Marţi fiind sărbătoarea întâmpinarea Domnului, autorităţile publice vor fi închise. Serviciul va fi reluat Miercuri d. a. Bri dimineaţă, d. M. Cancicov, ministrul de finanţe, a avut o convorbire telefonică cu d. Zăuceanu, şeful delegaţiei economice la Paris. D. ministru de finanţe a invitat în ţară pe d. Zăuceanu, pentru a-i da ultimele dispoziţii cu privire la tratativele pentru reducerea cuponului datoriei publice. Florăria Senatului oferă un splendid coş cu fiori celui mai frumos costum femenin de la Balul Asoc, personalului ad-tiv al presei, din seara de 30 Ianuarie 1937. La spitalul „Elisabeta Doamna“ din Galaţi a încetat din viaţă manevrantul de vagoane Ioan Ungureanu, victima unui accident de tren produs in staţia Brateş. Societatea Comunală a Tramvaielor Bucureşti, a deschis in calea Dorobanţi 31 lângă Piaţa Romană un nou birou de abonamente pentru toate categoriile de abonaţi. Se eliberează şi la acest birou abonamente în zilele de la sfârşitul şi începutul fiecărei luni, dela 27 la 2 inclusiv luna următoare. Două mii două sute de proprietari urbani din Oradea au fost amendaţi pentru că n’au depus la timp declaraţii cuprinzând numele chiriaşilor lor. D. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naționale, a plecat ori după amiază la Varșovia pentru a lua contact cu conducerea institutui de emisiune polon.