Adevěrul, martie 1937 (Anul 51, nr. 16286-16311)
1937-03-01 / nr. 16286
f Pan!»»» S a Salvarea... Intr’un local de noapte, un Client a suferit un atac de cord. E vorba de Iin avocat și de un local din Capitală. Aceste amănunte nu sunt de prisos. Bolnavul a căzut de pe scaun. Lumea s’a alarmat. Personalul de serviciu a început să se agite. A fost chemat un medic în grabă? Nu! Au fost aduse medicamente? Nu! Lau transportat, fără Întârziere, la un spital? Nu! Muribundul a fost tratat cu sifon * şi oțet. încă un amănunt: de faţă erau doi magistraţi — unul de la parchet, celălalt de la înalta Curte. Magistraţii şi-au făcut datoria. . .Au chemat îndată SalvareaAu sunat o dată, de două ori, de trei ori.A sosit maşina? Nu! A venit internul? Nu! S-a trimes adrenalină? Nu! încă un amănunt: judecătorul de instrucţie l-a ameninţat pe somnorosul , de serviciu. Zadarnic. Nici intern, nici maşină,, nici medicament. Duminica seara. Relăchie, harmada închisă.Omul agoniza — şi niciun ajutor, de nicăeri. Dacă in câmpia Bărăganului s’ar fi întâmplat un accident analog, s’ar fi desfăşurat,, oare, în condiţii mai primitive? Ştiam că de câtva timp viaţa*■ nu coşnita! — s'a ieftinit enormi Dar la. atâta scădere — nu m’am aşteptat... ...................» Utiihiul amănunt, nu, moartea nu-i un amănunt... F. Dima - Bibliografie săptămânală LITERATURA D. Hinoveanu: Luminişuri în Somn, Sätu Mare. Up. Atheneum, 63 p. Gh. Gh. Drăgănescu: Povestea soldatului de la Mărăşeşti. Film dramatic în 18 tablouri. Buc. 1936. Tip. „Ovidiu“. 47. Pr. Toma Gherasimescu: Tinereţe şi patimi. Piesă în :3 acte. Bălţi, 1936. Ed. Coop, Credinţa ortodoxa, 32 p. 4 1. Iosif Dumitrescu-Pietrari: Regelui meu, Târgoviştei 1936. Tp. Unirea. Mir Nedea: Iubire. Piesă în 8 acte, Târgovişte, 1936. Tip.:Unirea, 38 p. 40 1. STUDII LITERARE D. Găsdaru: întregire la studiul despre Amărâta turturea, în literaturile romanice. Iaşi 1936. Tip. Presa bună 6 p. FILOLOGIE Dionie Strungaru: Din graiul basarabean. Iaşi 1936. Tip. Presa bună 80 p. ■ PSICHOLOGIE . FI. Ştefănescu-Goangă, Al. Roşea şi D. Teodoranu: Fişa personală de observare psihologică pentru liceele militare, cluj 1936. Tip. Cartea Românească 22 ,p. -FI. Ştefănescu-Goangă, Al. Roşca şi D. Teodoranu: Instrucţiuni pentru aplicarea chestionarului de instablitate emotivă, Cluj 1936. Tip. Cartea Românească, 34 p. Institutul de psichologie al Universităţii din Cluj. Forma b. Teste neverbale de grup pentru măsurarea inteligenţei, Cluj. Tip. Cartea Românească. ISTORIE V. I. Ghika: Spicuiri istorice, Seria I, Iaşi, 1936. Tip. Presa bună, 220 p. . . Facultatea de litere, Iaşi: Seminarul de slavistică. Texte slave şi romăno-slave, 1936, Iaşi, Timp. Presa bună, 12 p. GEOGRAFIE Radu V. Meruţiu: Regiunea Baia- Mare -Sprie Cluj, 1936. Tip. Cartea Românească, 92 p. 16 planşe, • MEDICÎNÂ ■ , Dr.M. Beculescu-Pascu şi dr.,Pascal Dumitru: O anchetă socială a. suvm frequehiţd cariilor dentare la şcolări în mediul rural. Cluj,.1936. Tip. Cartea Românească. , ■Florica Garda: Situaţia trachomului în Ardeal în anii 1920—935, Cluj, 1938. Tip. Cartea Românească, 28 p. Andrei Teodorescu: Ionizarea cu ■zinc, in supuraţiunile auriculoase, Cluj 1936. Tip. .Cartea Românească, 52 p. DIVERSE Laura Preda: Figuri în relief,,Iași 1936. Tip..Pres'a bujiui.:l?2 p.,'_'50 4:' *' Pavél Pavel': Moment national sau social? 'Cluj,;., 1936. .Ţip, .Minerva," 61 p: * ; ■' • 9 ■' 'L ■ x Anuarul '. Universității Mihăilene din lași, 1930—1935, publicat de Pr. Bratu, rectorul în funcțiune al universității., C. N.' Burileanu: Intre „frunză verde“ şi doine, Chişinău, 1936. Tip. Mon. Of. şi Imprimeriile sta- tului. 27 Februarie 1883: Teatrul Naţional: „Rotarul“, episod naţional de Mihail Pascaly. 1894: T. N.: ,gagiul“, localizare de I. Malla. 1895: T. N.: „Călătoria In China“ de Labiche, muzica de F. Bazin. 1896: T. N.: ,Frica de bucurie“ de Chardin, tradusă de Matei Millo. 1903: T. N.: „Marchizul de Priola“ de Henry Lavedan.. 1904: T. N.: „Kean“ de Dumas fiul, tradusă de Gr. Manolescu. 1909: T. N.: „Don Carlos“ de Schiller, tradusă de Iacob Negruzzi. 1922: T. N.: „Puterea întunericului“ de Tolstoi. i„Marţîle selecte“ Deşi pe vremea aceea — 1898 — nu exista în Bucureşti decât un singur teatru stabil-----Teatrul Naţional — lumea, aşa zisă „bună“ îl ocolea, preferind, în schimb, să se înghesue la spectacolele de operă cu artişti străini. Directorul teatrului, Petre Grădişteanu, neştiind ce să mai născocească pentru a atrage la teatru înalta societate, s’a, gândit să-i speculeze snobismul, inaugurând reprezentaţiile de gală, în fiecare Marţi. Şi direcţiunea Teatrului a dat de ştire : „Marţi va fi o seară rezervată lamei cu gusturile mai rafinate, va fi o seară rezervată, mai cu seamă, domnişoarelor şi tinerilor, cari îşi fac o instrucţie superioară. „Ne aşteptăm deci ca în fiecare Marţi seara să vedem în loji şi staturi tot publicul select al Bucureştiului“. „Domnişoarele şi tinerii“ , cărora inventivul director, le închinase reprezentaţiile de Marţi seara, au răspuns doar o singură dată apelului, aproape sfâşietor, al direcţiei teatrului, probabil mai mult din curiozitate să vadă ce drăcie o mai fi şi cu „Marţile selecte“. Lămurindu-se tinerii s’au lăsat păgubaşi, de îndată, căci iată ce spune o altă înştiinţare a direcţiei: „In prima Marte am şi observat oarecare apariţie a acestui public. „La a doua Marte însă — continuă afişul — deşi se juca clasicul„Bolnav închipuit“ a lui Moliére şi o admirabilă poemă dramatică a lui Jean Richepin „Vânturătorii mărilor“ — publicul select, publicul pentru care artiştii de frunte ai scenei noastre îşi dau speciale silinţi şi de la care aşteaptă încurajare pentru adevărata artă — publicul acesta a lipit şi cassa a făcut deficit“. Şi după alte fraze rugătoare, direcţia Teatrului Naţional, încheiat să ţi se rupă inima, nu alta : „Aşteptăm să vedem dacă înalta societate şi inteligenţa Capitalei va manifesta printr’o prezenţă numeroasă dorinţa de a adera la ideea „Marjelor selecte“. „Inteligenţa Capitalei’, n’a fost de fel simţitoare la apelul lui Petrache Grădişteanu deşi — cum spuirea fostul director — la aceste spectacole „artiştii îşi dau speciale silinţi“ — adică joacă mai bine decât în celelalte seri.., ne,selecte. A fost una din cele mai rele epoci pentru primul teatru al ţării. „Marţile selecte“ au dat faliment... Ion Creangă Marele povestitor n’a scris teatru, deşi, dacă ar fi Încercat n’ar fi dat,greş, căci vădeşte în operele sale, dibăcie în mânuirea dialogului şi se pricepe să conducă acţiunea. Există totuşi dramatizări după operele sale. Cunosc două, destul de reuşite: ,-Harap Alb“ de d-ra Nela Stroescu şi „ Avan Turbincă” de d. Adrian Pascu.Teatrul Naţional va comemora o sută de ani de la naşterea lui Creangă, în seară de Joi 25 Martie, când se va reprezenta piesa „Harap Alb“, precedată daruri cuvârit introductiv al d-lui prof. Ioan Petrovici, membru în consiliul de administraţie al Teatrului. Repertoriul Teatrului Naţional între 1 Martie- 8 Martie: Luni, 1 Martie: „Omul şi Masca“; Marţi 2 Martie: „Jucării sfărâmate“; Miercuri, 3 Martie: „Casa Hervey; Joi, 4 Martie, ziua: „Institutorii“; seară „Omul şi Masca“; Vineri 5 Martie, premieră: „Oameni pe Un sloi de ghiaţă“; Sâmbătă, 6 Martie, ziua:„Avarul“; seara: „Serenada, din trecut“;, Duminică, 7 Martie, ziua: „Prinţul cu două chipuri“; seara: „Casa Hervey“. Efemeride — Prima femee care a băut bere în Bucureşti a fost Domniţa Ralu, fata lui Vodă Caragea, cea care ,a înfiinţat, primul teatru, în Bucureşti — cel de la „Cişmeaua roşie“. „Evenimentul“ s-a petrecut la 180, după , cum relatează V. A. Urechia. . ........ Ioan Krassoff Problemele păcii •Sub auspiciile asociaţiei de studii internaţionale „Louis Barthou“ d. prof. Mihai Antonescu, conferenţiar de drept internaţional public va ţine o interesată conferinţă Joi 4 Martie, ora 9 seara în sala „Dalles“ despre: „Problemele păcii europene“. D-sa va face o documentată expunere a situaţiei internaţionale şi va preconiza unele soluţii pentru o cât mai bună politică externă şi pentru salvgardarea păcii. Intrarea liberă la tribună. Bojerin Iosif Boscovichi şi Moldovan şedinţa Academiei Române de Vineri 26 Februarie a. c. orele 3 d. a. d. prof. N. Iorga a făcut o documentată comunicare asupra vieţii şi legăturilor cu principatul Moldovei a matematicianului, fizicianului şicercetătorului în atâtea ramuri de ştiinţă, Bojerin Iosif Boscovich, care a găsit, după trecerea prin ţară şi contactul cu obiceiurile poporului, cele mai frumoase cuvinte de preţuire şi admiraţie pentru România. Critica literară franceză Duminică 28 Februarie 1937, ora 9 seara, d. Şerban Ciocuiescu, cunoscutul critic, va conferenţia în sala Dalles despre: Critica literară franceză. Conferinţa face parte din ciclul Franţa eternă, organizat de Tinerimea amică roviană-franceză. Opere Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, prezintă îrntr'o ţinută de sobră elegenţă şi rară ţinută tehnică, al doilea volum din seria „Ediţii critice definitive“, „Opere“ de Mateiu I. Caragiale, in îngrijrea şi cu prefaţa luminoasă a d-lui Perpessicius. MATEI CARAGIALE ‘.Preţuitorii scrisului de nobile aurării* 5 * * * şi nestemate al lui Mateiu I. Caragiale vor găsi în această cuprizătoare şi unică — prin înfăţişarea şi alcătuirea ei — ediţie, întreaga operă epică şi lirică a marelui prozator şi, poet şi mărturie rotunjită în adevărata ei lumină, a artei sale atât de personale. De la „Prietenii istoriei literare1“ In şedinţa de joi 25 Februarie s. c. a şoc. Prietenii istoriei literare, cf. prof. V. V. Haneş, a făcut o comunicare despre vizita, la locuinţa unde a murit N. Bâlcescu şi la cimitirul Ratolli, de lângă Palermo, unde este înmormântat. D. Remius Caracaş a povestit o vizită in acelaş scop ,la Palermo. D. S. V. Haneş, a vorbit despre călătoria făcuta in Orăşelul Hitéres, din sudul Franţei, unde a stat Bâlcescu câteva luni în drum spre Palermo. La sfârşit, a vorbit d-na Gallia Tudor despre scriitorii latinişti de la sfârşitul sec. XVIII. Edelâi noui In curând, vor apărea, in ediţii noui volumele: Zodia cancerului, a marelui prozator Mihail Sadoveanul şi Luceafărul, cartea de luminoasă reconstituire a vieţii lui Eminescu, datorită d-lui Cezar Petrescu. Ordinea spectacolelor teatrului Ligii Culturale . Duminică 28 Febr., matineu şi seara: Cadavrul viu; Luni 1 Martie: şi ei au dreptul la viaţă; Marţi 2 Martie: Şi ei au dreptul la viaţă; Miercuri 3 Martie: Cadavrul viu; Joi 4 Martie: Cadavrul viu; Vineri 5 Martie: Şi ei au dreptul la viaţă; Sâmbătă 6 Martie: Cadarul viu; Duminică 7 Martie matineu, Cadavrul viu, seara. Şi ei au dreptul la viaţă. Paradis uitat Aşa se va Intitula noul roman al d-lui Isaiia Răcăciuni, care va apărea în curând editura Naţionala Ciornei. , Cărţe-reviste A apărut „Revista de studii sociologice şi muncitoreşti“, an. III, nr. 13, Februarie 1937, de sub direcţiunea d-lui N. N. Matheescu, cu următorul interesant sumar: prof. N. Ghiulea „Creditul meşteşugăresc“; Mircea Vulcânescu „Perspective internaţionale“; Gh. Vladescu-Răcoasa: „Organizaţia internaţională a muncii în 1936“; Ioan Zurescu: „Intre sociologia tezistă şi sociologia ştiinţifică“; Roman Moldovan: „O lucrare de sociologie politică“; N. N. Matheescu: „Organizarea institutului naţional de credit al meseriaşilor"; Sărbătorirea sociologului prof. D. Gusti. Cercul cultural C. Stere. Practica socială. Recenzie. A apărut nr., an. 1, 24 Februarie 1937, a revistei Cuget clar (Noul semănător) de sub direcţiunea d-lui prof. N. Iorga. Sunt soldat şi călăreţ A apărut în vitrinele librăriilor o nouă carte a lui Neagu Rădulescu. Un roman intitulat sugestiv: „Sunt soldat şi călăreţ“ o frescă de umor, dragoste şi tinereţe care va face deliciul cititorilor căci Neagu Rădulescu este unul dintre puţinii noştri scriitori cari aduc în pagini o atmosferă specifică adolescenţei. „Sunt soldat şi călăreţ“ e o dovadă. După „Dragostea noastră cea de toate zilele“ şi după savurosul „Nimic despre Japonia“, noua carte a lui Neagu înseamnă o frumoasă biruinţă a scrisului tânăr. In Tartaria Un volum de mare interes documentar şi instructiv se adaugă colecţiei „Energia“ a editurei Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Garol II“, „In Tartaria“, de părintele Hue, misionarul căruia literatura drumeţiei ii datorează câteva din cele mai strălucite şi mai ingenioase opere. „In Tartaria‘ este prin realele însuşiri de povestitor ale autorului cu mult mai mult decât un itinerar de călătorie. E un sugestiv exemplu de viaţă închinată unei credinţe, un îndreptar şi în acelaş timp o frenetică, şi aventuroasă povestire. Cursuri de esperanto Soc. română de esperanto, sub credinţia de onoare a d-lui general C. Găvănescu şi prof. Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru, anunţă începerea unor noui cursuri publice de limba esperanto. Cursul complect durează 15 lecţiuni, cari se ţin de 2 ori pe săptămână, în orele de seară. Pentru a se putea stabili cartierele in cari sunt necesare localuri de curs, în raport cu locuinţele participanţilor la curs, persoanele cari doresc să înveţe limba universală ajutătoare esperanto, sunt rugate să comunice adresele la Societatea română de esperanto, calea Victoriei 31 .IV Bucureşti . Expoziţii Duminică 28 Februarie, ora 11 a. m. va avea loc la Ateneul Român deschiderea expoziţiei de pictură a d-nei Geta Helban Peters. „Vremea” Ultimul număr al revistei Vremea aduce un bogat şi variat sumar, cu colaborarea d-lor: Mircea Eliade, N. C. Angelescu, Pericle Martinescu,, Mihail Şerban, N. Davidescu, R. Peretz, Gh. Acsinteanu, Pompiliu Constantinescu, etc. Jocuri româneşti Liga Culturală, secţiunea Bucureşti, işi ţine Sâmbătă 27 Februarie 1937, orele 8 seara, seria de lecţii şi jocuri româneşti in sala „Ligii Culturale" din b-dul Schitul Magureanu nr. 1, etaj I. Şedinţele vor urma regulat în fiecare Sâmbătă între orele 8—10 seara, în aceiaşi sală sub conducerea d-lui Dumitru Buruc. Un film pe zi: „Minciună“ (Carlton) Un gangster conduce un tripou camuflat într-o fermă. O femee din lumea celor avuţi, scăpătată, vinne să se refacă cu ultima mie de dolari. Dar o pierde. Vrea să împrumute, amanetând o bijuterie, ceva bani de la banca tripoului. Patronul — care e George Raft — se amorezează de ea, o conduce acasă şi văzând, palatul luxos ce-i locuia şi care trebuia să fie vizitat curând de portărei, are o ideie. Va răscumpăra datoriile şi va instala aci un club în stil mare. Şi, aşa cum cere un scenariu „interesant“ se amorezează de ea. Tovarășii lui vor sări scape interpunând ca a doua femeie să-l distragă. Până la urmă triumfă teza primă, învinge dragostea. Acesta-i subiectul. Trasat atent și în spiritul pur americănesc. Gaguri, înceruri multiple, hai. Un spectacol amuzant fără o anvergură nouă. Mucalit şi viciu, de calibrul obişnuit al filmelor ce pot fi văzute ca să distreze. Reluarea „Institutorilor“ cu N. Soreanu în rolul titular După o absenţă deo lună în care timp maestrul N. Soreanu a fost sărbătorit în turneul cu piesa „Institutorii“ pe toate scenele din ţară, Teatrul Naţional reia seria de succes a piesei în care maestrul are cea mai covârşitoare creaţie. Alături de d-sa obţine un strălucit succes d. Nicu Dimitriu în profesorul Fleming. Restul distribuţiei acela de la premieră ca : Elvira Godean, Sonia Cluceru, Gr. Mărculescu, Firiteşteanu, etc. Reprezentaţiile operei comice din Paris Grupul celor 16 protagonişti ai Operei comice din Paris, care soseşte Luni dimineaţă în Capitală, va da două reprezentaţii la Opera Română. Miercuri se va juca Manon, iar Vineri Carmen. Ultimele bilete se mai găsesc, la agenţia Jean Feder. Muzica nouă Luni, 1 Martie, ora 21, se va ţine in sala Academiei regale de muzică, str. Brezoianu 55, a cincilea concert de muzică de camera contemporană, Închinat muzicii româneşti. Se vor executa lucrări în prima audiţie de d-nii: George Enescu, Mihail Andricu, Mihail Jóra, Marcel Mihalovici, Umberto Pessione şi Matei Socor. Executanţi d-nii Nae Secăreanu, Iuliu Herz, C. Silvestri, Dagobert Bucholz, quartetul Amicii muzicii europene . adeverul m*Duminicii 28 Februarie 1837 BALURI Asociaţia „Virtutea militară de razboiu“ a organizat pentru Sâmbătă seara 6 Martie 1937, un mare bal in saloanele „Colonade“ din şos. Kiseleff No. 9, dat sub patronajuld-lui Alexandru G. Donescu, primarul general al municipiului Bucureşti, membru de onoare al asociaţiei. Jazz, orchestră. Un bufet din cele mai bogate. Ţinuta de seară de rigoare. Serate-Baluri Sâmbătă 6 Martie 1937, orele 9 seara, „Liga Culturală“, secţiunea Bucureşti, dă o serată dansantă in sala soc. Crucea Roşie, str. Piaţa Amzei nr. 29, în scopul strângerei de fonduri necesare cumpărărei unor costume naționale, instrumente ■muzicale, pentru propaganda românească. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE SAMBATA 27 FEBRUARIE Farmacia C. Constantinescu-Buzău (Simonia), calea Victoriei, 88; Cireşeanu P. Bârlad, Bulevardul Carol, 11; Farmacia L. J. Raţiu (La Arab) (S. Tuchel) strada Carol I,22; Farmacia Ortansa (Marg. Dinescu), Bulevardul Col. Mihail Ghica, 41; M. Damian, prelung, calea Griviţei 40; Farmacia Dr. Benţe (Glanzstein) calea Griviţei 80; Gh. Drăguş strada Viitorului 114; C. Vaieni, calea Dorobanţilor, 8; N. J. Georgianu calea Raion (Dudeşti) 1; Sebastian Niţescu, Bulev .Ferdinand, 103; dr. Adolf Chijic şoseaua Mihai Bravu 216, J. Valeriu, strada 11 Iunie 65; Napoleon Popovici, calea Rahovei 265; Zoe Tănase str. Isvor 50. SE MODIFICĂ OARE SILUETA FEMEII? Pare desigur paradoxală această afirmare, azi, când, marile vedete ale filmului — subţiri până la slăbiciune — sunt imaginile cari ne mai încântă. Un atent observator va remarca insă, nu numai acele încercări răzleţe, — mult ironizate cum a fost a vedetei Mae West —dar Va întrezări intr’o serie de evenimente poate mai pufin răscolitoare, o confirmare a tendinţei de modificare a siluetei femenine. Natural, ţin să lămuresc de la început, că in epoca noastră dinamică şi sportivă nu se poate vorbi de o întronare a matroanelor monumentale. Expoziţiile în genere şi îndeosebi aceea de la „Orangerie” din Paris numită „Rubens et son temps" cu pânze mai puţin cunoscute ale genialului artist, devin fără îndoială surse generatoare în materie de estetică feminină. Femeia are, mai ales azi, posibilitatea de a-şi modela formele, subțiindu-le şi împlinindu-le după dorinţă. Acest lucru o cunosc îndeajuns bărbaţii. Vocile care se ridică — momentan disparate — relevă o întreagă psihologie masculină. Maurice Dekobra încă acum câţiva ani a scris că, a ars o lumânare în cinstea Maeei West, care va vindeca în sfârşit pe contimporanele ei de supărătorul obiceiu de a se hrăni cu o frunză de salată şi cu o felie de pătlăgea roşie, pentru a conserva silueta unui sparanghel. Recent S. R. Nalys ne spune că la expoziţia menţionată, preferinţele bărbaţilor erau revelatorii. Dat fiind numărul important al celor cu păreri asemănătoare, e incontestabil că ne aflăm, în preziua unei reabilitări a formelor „pline" femenine. Femeile __ ne spune dânsul — care au întovărăşit pe bărbaţi la acea expoziţie mers din surpriză în surpriză: întâi au constatat cu surprindere că faimoasele modele considerate ca „groase și burduhănoase" nu erau In definitiv decât niște femei cu forme puțin inbelșugate, având poate încheieturile mai pline, adică — adaugă criticul — „false slabe" eliberate de centuri. E drept că Susanne, Angelique și Néléne nu posedă nici tipul, nici alura şi nici caracterul general al contimporanelor noastre, fiindcă ele ies din cadrul acestei epoci. Ele nu duceau aceiaşi viaţă cum o duc astăzi Jaqueline, Nicole, Michelle care vin, aleargă, veşnic grăbite ca nişte adevărate sportive. Modelele lui Rubens erau femei molatece, cari păcătuiau dublu, prin indolenţă şi lăcomie. Pentru ele timpul nu conta, căci grijile lor se mărgineau numai la satisfacerea soţilor respectivi. Aceste imagini insă au fost privite cu plăcere de bărbaţii de azi, cari vizitau expoziţia. Iar femeile care ii însoţeau au putut trage anumite concluzii, nu prea flatante, asupra tipului standard feminin contimporan. Cert e că se va vedea in „modă” influenţa acestei expoziţii, cum au fost şi sugestiile celor de artă greacă, italiană şi flamandă cari, neîndoios, vor modifica uşor silueta feminină. De altfel, cum să relevi un drapeu frumos peste un piept plat cu sâni inexistenţi şi cum să desvălui un spate cu omoplaţi osoşi şi o coloană vertebrală prea evidentă. Deoarece femeile actuale sunt sănătoase, vioaie şi sportive, e necesară numai dorinţa de a vroi, pentru a redobândi un piept frumos, şolduri in gen „amforă” şi braţe rotunde de statuie. Există asemenea minuni in viaţa feminină care transformă in fiecare epocă necontenit femeia. Imaginea celei ce voi veni nu va fi nici greoaie şi nici prea durdulie. Va poseda insă toate atributele naturale ale sexului, lăsând să se estompeze frumuseţile plate şi prea slabe ale celor de azi. Frumuseţea sculpturală preconizată de Mae West, se apropie. Ţuţu Ralea Uniformitate '■ 's ". O chestiune care ar trebui să preocupe pe cei de la postul românesc ce radio este aceea a renunţării la uniformitatea programelor. Nu ne referim aici la faptul că Speakerii anunţi de ani de zile diferitele părţi din program numai şi numai cu aceleaş expresii, care au devenit de mult plictisitoare şi în acelaşi timp supărătoare, pentru că şi astăzi, după trecere îndelungă de vreme, sunt pronunţate cu greşeli şi bărbăeli. Nu ne referim nici la acel capitol din program care se chiamă „Ultimile ştiri" şi care de luni de zile e ocupat numai şi numai de „victoriile naţionaliştilor spanioli şi de respingerea atacurilor guvernamentalilor“, deşi poate că la această parte din program ne-ar interesa şi altceva decât luptele din Spania, ci ne referim la programul românesc în totalitatea lui. De câţiva ani încoace el este confecţionat după un şablon tipic. Nu numai aceleaşi orchestre, solişti, conferenţiari, etc., ci şi aceiaşi distribuţie a lor. Luni la ora 9 seara, de exemplu, de ani de zile aceiaşi formulă de program. Marţi, la fel. Şi aşa toată săptămâna şi la toate orele. Nici un fel de variaţie — variaţiile sunt datorite numai cauzelor de forţă majoră — nici un fel de schimbare dealungul anilor. Desigur, programul acesta care nu se deosibeşte deloc de rigiditatea celor şcolăreşti — şi pe care chiar le întrece — este foarte comod pentru cei ce-l compun, pentru că dacă le-a dat cândva de lucrat, astăzi el nu mai cere nici un efort. Ce-a fost săptămâna trecută, luna trecută, anul trecut în aceiaşi zi şi la aceiaşi oră va fi şi astăzi, poate doar numele conferenţiarului, sau solistului — şi acesta este un caz rar — să fie schimbat. Nu tot aşa de comodă insă se prezintă situaţia pentru ascultător. Pentru el şablonul de compunere a programului a devenit plictisitor şi enervant, şi i-a înăbuşit acea dorinţă de a aştepta cu emoţie şi curiozitate repertoriul uunei zile. Programul nu mai prezintă astfel interesul, pe care trebue să-l suscite emisiunile radiofonice. O revizuire a metodei facile de până acum se impune, cu atât mai mult ori cât nu există nici un motiv ca programul radiofonic să fie scutit de urmările pe care le produce uniformitatea, oriunde ar interveni ea. Liviu Floda Ce să ascultăm la Radio Sâmbătă 27 Februarie BUCUREȘTI, ora 26.20: D-na Mariea Bernard (Paris)-violoncel; Sonata (Arperione) de Schubert; Cântec elegiac de Florent Schmidt; Serenadă spaniolă de Glazunow; Nocturnă de Chopin; Tocata de Fresco-baldi. SiENA, ora 30.20: Alexander Borofsky (pian) Concert de orch. Dir. Oswald Kabasta, Wiener Simfoniker, Roussel: Concert de pian şi orch.; Ceaikowski: Concert pian şi orch. VARŞOVIA, ora 22: Concert orch. simfonică, dir. Fitelberg şi Dody Conrad (canto); Bach: Cantată No. B. pentru bas, orch. oboi, orch. de coarde şi pian; Wagner:Uv. la Tristan s! Isolda; Wagner: Monolog; Rossini; Uv. Duminică 28 Februarie' "BUCUREŞTI, ora 30.40: Concert coral al Asoc. Gle curi şi sport C. F. R. cond. de d. N. Georgescu Postelnicii; Solstiţiu de Reinz Holme; Foae verde de sulfină de I. Danielescu; Cântec vechi de dragoste (german) de Heinz Höhne; Rapsodie română de A. Popovici Racoviţă; (solişti: d-na Elisabeta Branc, V. Mora şi d. Brediceanu). VIENA, ora 21.10. Recital pian: Ivan Engel, Cimarosa; Largo; Händel; Allegretto; Scarlatti; Două sonate; Bartók; a) Rondo; b) Şase dansuri româneşti; Kodály; Dans. VARŞOVIA, ora 22.30: Recital Plan. Scarlatti: Sonată în mi-major; Mendelsohn: Rondo Capriccioso; Capriccioso; Chopin; 2 Etude op. 25 Dohnanyi Etude de concert în mi-major; F. Liszt: „Mefisto” vals. teatrul Yesel Tel. 4.37.29 Astăseară la ora 9 luni premiera SCURT CIRCUIT Comedie în 3 acte de GH. COSTACHESCU ev Bulfinaky, Mariella Danculescu, Aura Fotino, Maria Wauriinaico Maica», Axente Mircea, Veronica Vasiliu şi Al. Billiberton Teatrul Lompesfia Tel. 4.71.71 Azi și In fiecare seară marele succes Ora ,.H“ cu G. TiMUCĂ Azi matineu la ora 6 d. a „fiBSrNT : NIMOTiVAiE" Tariful abonamentelor Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 lei 600 pe timp de un an •* 390 „ „ *6 luni » 150 „ „ „3 luni Rugăm pe d. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente săataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Pe vaporul „Alba Iulia”,, plecat aseară din Constanţa, s’au îmbarcat 12 cai de rasă aduşi din Polonia pentru Istambul. Din pricina dislocării sloiurilor de pe Dunăre,, apele s’au revărsat la Cernavodă. Câteva mii de hectare de grâu au fost inundate. Deşi au trecut 19 ani dela realipirea Basarabiei nu s’a construit până acum nici o şosea între oraşele Tulcea şi Ismail, care să lege Basarabia şi Dobrogea. Comunicaţia între aceste două provincii e aproape imposibilă din pricina drumurilor, proaste. Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 26 Februarie 1937 Majestatea Sa Regele a primit în cursul dimineţii in audienţă de lucru pe: D. Mircea Cancîcov, ministrul finanţelor. D. Victor Antonescu, ministrul afacerilor străine. D. dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale. Majestatea Sa Regele însoţit de Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia a luat dejunul la Majestatea Sa Regina Maria. După amiază Majestatea Sa Regele a primit în audienţă pe d. profesor I. D. Ştefănescu. Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Excelenţei Sale d. Juan Demostenes Arosemena care notifică alegerea sa ca Preşedinte al Republicei Panama. Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Excelenţei sale domnul Federico Larede Bru care notifică alegerea sa ca Preşedinte al Republicei Cuba.. Navigaţia pe Dunăre a fost reluată ori. După 1 Martie se vor relua şi cursele vapoarelor de pasageri pe ruta Silistra-Călăraşi-Giurgiu-T.Severin, încă înainte de 1 Martie vor intra pe Dunăre numeroase vase maritime. Teatrul „REGINA MARIA- Tel. 3.98.48 Astăzi Sâmbătă şi mâine Dumîncă In matineuri şi seara ultimele spectacole „DE ZIUA NE VESTIMI“ cu TONY BULANDRA Joi 4 Martie premiera „CLOŞCA“ cu Lucia Sturdza - Bulandra mini MODERN Telefon 4.67.77 Astăseară și mâine Matineu şi seara AFACEREA KUBINSKY Miercuri 3 Martie PREMIERA: CORBUL ALB Membrii „Ligii Culturale“, secţiunea Bucureşti, cu cotizaţia plătită la zi şi pe baza noilor cărţi de membru ce se eliberează de secretariat în fiecare zi de la orele 6-9 seara, vor beneficia de o reducere de 50 la sută la teatrul „Ligii Culturale“ din b-dul Schitul Măgureanu nr. 1, adică vor plăti la rezervat lei 25 de persoană. Primim: Domnii avocaţi din organizaţia Capitalei a partidului naţional-ţărânesc sunt rugaţi a lua parte la consfătuirea care va avea loc Duminică 28 Februarie a. c. ora 11 la clubul Capitalei din str. general Berthelot 10. Sâmbătă 27 Februarie 1937, orele 5 d. a. „Liga Culturală“ va da o şezătoare artistico-culturală în localul teatrului „Ligii Culturale“ din b-dul Schitul Măgureanu No. 1 când va vorbi d. av. Dinu Roca, despre: „Nădejdi româneşti“, după care va urma un bogat program artistic. Intrarea liberă» D. Victor Antonescu, ministrul afacerilor străine, a avut aseară o lungă întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, la locuinţa d-sale. In cursul Întrevederii au fost primiţi in audienţă d-nii Petrescu-Comnen şi Ion Lugojanu. D. prof. dr. M. Manicatide, va ţine Vineri 5 Martie, la ora 6 d. a. în sala fundaţiei „Dalles“ din bd. Brătianu No. 18, o interesantă conferinţă intitulată „Certificatul prenupţial şi cercetarea paternităţii“. Conferinţa este a 80-a din ciclul organizat de asoc. „Gândirea Europeană“ de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu. Biletele la agenţia „Feder“. CITIŢI „Magazinul“