Adevěrul, martie 1937 (Anul 51, nr. 16286-16311)

1937-03-01 / nr. 16286

f Pan!»»» S­ a Salvarea... Intr’un local de noapte, un Client a suferit un atac de cord. E vorba de Iin avocat și de un local din Capitală. Aceste amănunte nu sunt de prisos. Bolnavul a căzut de pe scaun. Lumea s’a alarmat. Personalul de serviciu a început să se agite. A fost chemat un medic în grabă? Nu! Au fost­ aduse medica­mente? Nu! Lau transportat, fără Întârziere, la un spital? Nu! Muribundul a fost tratat cu sifon * şi oțet. încă un amănunt: de faţă erau doi magistraţi — unul de la par­chet, celălalt de la înalta Curte. Magistraţii şi-au făcut datoria. . .Au chemat în­dată SalvareaAu sunat o dată, de două ori, de trei ori.A sosit maşina? Nu! A venit in­ternul? Nu! S-a trimes adrenalină? Nu! încă un amănunt: judecătorul de instrucţie l-a ameninţat pe somno­rosul , de serviciu. Zadarnic. Nici intern, nici maşină,, nici me­dicament. Duminica seara. Relăchie, harmada închisă.­Omul agoniza — şi niciun ajutor, de nicăeri. Dacă in câmpia Bărăganului s’­ar fi întâmplat un accident analog, s’ar­ fi desfăşurat,, oare, în condiţii m­ai primitive? Ştiam că de câtva timp viaţa­­*■ nu coşnita! — s'a ieftinit enormi Dar la. atâta scădere — nu m’am aşteptat... ...................» Utiihiul amănunt, nu, moartea nu-i un amănunt... F. Dima - Bibliografie săptămânală­ ­ LITERATURA D. Hinoveanu: Luminişuri în Somn, Sätu Mare. Up. Atheneum, 63 p. Gh. Gh. Drăgănescu: Povestea soldatului de la Mărăşeşti. Film dra­matic în 18 tablouri. Buc. 1936. Tip. „Ovidiu“. 47. Pr. Toma Gherasimescu: Tinereţe şi patimi. Piesă în :3 acte. Bălţi,­ 1936. Ed. Coop, Credinţa ortodoxa, 32 p. 4 1. Iosif Dumitrescu-Pietrari: Rege­lui meu, Târgoviştei 1936.­ Tp. Uni­rea. Mir­ Nedea: Iubire. Piesă în 8 acte, Târgovişte, 1936. Tip.:Unirea, 38 p. 40 1. STUDII LITERARE­­ D. Găsdaru: întregire la studiul despre Amărâta turturea, în litera­turile romanice. Iaşi 1936. Tip. Presa bună 6 p. FILOLOGIE Dionie Strungaru: Din graiul ba­sarabean. Iaşi 1936. Tip. Presa bună 80 p. ■ PS­ICH­OLOGI­E . FI. Ştefănescu-Goangă, Al. Roşea şi D.­ Teodoranu: Fişa­­ personală de­ observare psihologică pentru liceele­­ militare, cluj 1936. Tip. Cartea Ro­mânească 22 ,p. -FI. Ştefănescu-Goangă, Al. Roşca şi D. Teodoranu: Instrucţiuni pen­tru aplicarea chestionarului de in­­stablitate emotivă,­ Cluj 1936. Tip. Cartea Românească, 34 p. Institutul de psichologie al Uni­versităţii din Cluj. Forma b. Teste neverbale de grup pentru măsura­rea inteligenţei, Cluj. Tip. Cartea Românească. ISTORIE V. I. Ghika: Spicuiri istorice, Se­ria I, Iaşi, 1936. Tip. Presa bună,­­ 220 p. . . Facultatea de litere, Iaşi: Semi­narul de­ slavistică. Texte slave şi­ romăno-slave, 1936, Iaşi, Timp. Presa bună, 12 p. GEOGRAFIE Radu V. Meruţiu: Regiunea Baia- Mare -Sprie Cluj, 1936. Tip. Cartea Românească, 92­­ p. 16 planşe, • MEDICÎNÂ ■ , Dr.M. Beculescu-Pascu şi dr.,Pas­cal Dumitru: O anchetă socială a­. suvm frequehiţd cariilor dentare la şcolări în mediul rural. Cluj,.­1936. Tip. Cartea Românească. , ■Florica Garda: Situaţia tracho­mului în Ardeal în anii 1920—935, Cluj, 1938. Tip. Cartea Românească, 28 p. Andrei Teodorescu: Ionizar­ea cu ■zinc, in supuraţiunile auriculoase, Cluj 1936. Tip. .Cartea Românească, 52 p. DIVERSE­­ Laura Preda: Figuri în relief,,Iași 1936. Tip..Pres'a­ bujiui.:l?2 p.,'_'50 4:' *' Pavél Pavel': Moment national sau social? 'Cluj,;., 1936. .Ţip, .Minerva," 61 p: * ; ■' • 9 ■' 'L ■ x Anuarul '. Universității Mihăilene din lași, 1930—1935, publicat de Pr. Bratu, rectorul în funcțiune al uni­versității., C. N.' Burileanu:­ Intre „frunză verde“ şi doine, Chişinău, 1936. Tip. Mon. Of. şi Imprimeriile sta-­­ tului. 27 Februarie 1883: Teatrul­­ Naţional: „Rota­­rul“, episod naţional de Mihail Pas­­caly. 1894: T. N.: ,gagiul“, localizare de I. Malla. 1895: T. N.: „Călătoria In China“ de Labiche, muzica de F. Bazin. 1896: T. N.: ,Frica de bucurie“ de Ch­ardin, tradusă de Matei Millo. 1903: T. N.: „Marchizul de­ Priola“ de Henry Lavedan.. 1904: T. N.: „Kean“ de Dumas fiul, tradusă de Gr. Manolescu. 1909: T. N.: „Don Carlos“ de Schil­ler, tradusă de Iacob Negruzzi. 1922: T. N.: „Puterea întunericu­lui“ de Tolstoi. i„Marţîle selecte“ Deşi pe vremea aceea — 1898 — nu­­ exista în Bucureşti decât un singur teatru stabil-----Teatrul Na­ţional — lumea, aşa zisă „bună“ îl ocolea, preferind, în schimb, să se înghesue la spectacolele de operă cu­ artişti străini. Directorul teatrului, Petre Gră­­dişteanu, neştiind ce să mai născo­cească pentru a atrage la­­ teatru înalta societate, s’a, gândit să-i spe­culeze snobismul, inaugurând re­prezentaţiile de gală, în­­ fiecare Marţi. Şi direcţiunea Teatrului a dat de ştire : „Marţi va fi o seară rezervată la­mei cu gusturile mai rafinate, va fi o seară rezervată, mai cu seamă, domnişoarelor şi tinerilor, cari îşi fac o­­ instrucţie superioară.­ „Ne aşteptăm deci ca în­­ fiecare Marţi seara să vedem în loji şi sta­turi tot publicul select al Bucure­­ştiului“. „Domnişoarele şi tinerii“ , cărora inventivul­ director, le închinase re­prezentaţiile de Marţi seara, au răspuns doar o singură dată ape­lului, aproape sfâşietor, al direcţiei teatrului, probabil mai mult din curiozitate să vadă ce drăcie o mai fi şi cu „Marţile selecte“. Lămu­­rindu-se tinerii s’au lăsat păgubaşi, de îndată, căci iată ce spune o altă înştiinţare a direcţiei: „In prima Marte am şi observat oarecare apariţie a acestui public. „La a doua Marte însă — continuă afişul — deşi se juca clasicul­„Bol­nav închipuit“ a lui Moliére şi o admirabilă poemă dramatică a lui Jean Richepin „Vânturătorii mări­lor“ — publicul select, publicul pen­tru care artiştii de frunte ai sce­nei noastre îşi dau speciale silinţi şi de la care aşteaptă încurajare pen­tru adevărata artă — publicul ace­sta a lipi­t şi cassa a făcut deficit“. Şi după alte fraze rugătoare, di­­­­recţia Teatrului Naţional, încheia­t să ţi se rupă inima, nu­­ alta : „Aşteptăm să vedem dacă înalta societate şi inteligenţa Capitalei va manifesta printr’o prezenţă nume­roasă dorinţa de a adera la ideea „Marjelor selecte“. „Inteligenţa Capitalei’, n’a fost de fel simţitoare la apelul lui­ Petrache Grădişte­anu deşi — cum spuirea fostul director — la aceste specta­cole „artiştii îşi dau speciale si­linţi“ — adică joacă­ mai bine decât în celelalte seri..­, ne,selecte. A fost una din cele mai rele e­­poci pentru primul teatru al ţării. „Marţile selecte“ au dat faliment... Ion Creangă Marele povestitor n’a scris tea­tru, deşi, dacă­ ar fi Încercat n’ar fi dat,greş, căci vădeşte în operele sale,­ dibăcie în mânuirea dialogului şi se pricepe să conducă acţiunea. Există totuşi dramatizări după o­­perele sale. Cunosc două, destul de reuşite: ,-Harap Alb“ de d-ra Nela Stroescu şi „ Avan Turbincă” de d. Adrian Pascu.­­Teatrul Naţional va comemora o sută de­ ani de la naşterea lui Crean­gă, în seară de Joi 25 Martie, când se va reprezenta piesa „Harap Alb“, precedată da­r­uri cuvârit introductiv al d-lui prof. Ioan Petrovici, mem­bru în consiliul de administraţie al Teatrului. Repertoriul Teatrului Naţional între 1 Martie- 8 Martie: Luni,­ 1 Martie: „Omul şi Masca“; Marţi 2 Martie: „Jucării sfărâ­mate“; Miercuri,­ 3 Martie: „Casa Hervey; Joi, 4 Martie, ziua: „Insti­tutorii“; seară „Omul şi Masca“; Vineri 5 Martie, premieră: „Oameni pe Un sloi de ghiaţă“; Sâmbătă, 6 Martie, ziua:­­„Avarul“­; seara: „Se­renada­, din trecut“;, Duminică, 7 Martie, ziua: „Prinţul cu două chi­puri“; seara: „Casa Hervey“. Efemeride — Prima femee care a băut bere în Bucureşti a fost Domniţa Ralu, fata lui Vodă Caragea, cea care ,a înfiinţat, primul teatru, în­ Bucu­reşti — cel de la „Cişmeaua roşie“. „Evenimentul“ s-a petrecut la 180, după , cum relatează V. A. Ure­chia. . ........ Ioan Krassoff Problemele păcii •Sub auspiciile asociaţiei de stu­dii internaţionale „Louis Barthou“ d. prof. Mihai Antonescu, conferen­ţiar de drept internaţional public va ţine o interesată conferinţă Joi 4 Martie, ora 9 seara în sala „Dalles“ despre: „Problemele păcii euro­pene“. D-sa va face o documentată ex­punere a situaţiei­­ internaţionale şi va preconiza unele soluţii pentru o cât mai bună politică externă şi pentru salvgardarea păcii. Intrarea liberă la tribună. Bojerin Iosif Bosco­­vichi şi Moldova­n şedinţa Academiei Române de Vineri 26 Februarie a. c. orele 3 d. a. d. prof. N. Iorga a făcut o documen­tată comunicare asupra vieţii şi le­găturilor cu prin­cipatul Moldovei a matematicianului, fizicianului şi­­cercetătorului în atâtea ramuri de ştiinţă, Bojerin Iosif Boscovich, care a­ găsit, după trecerea prin ţară şi contactul cu obiceiurile poporului, cele mai frumoase cu­vinte de pre­ţuire şi admiraţie pentru România. Critica literară franceză Duminică 28 Februarie 1937, ora 9 seara, d. Şerban Ciocuiescu, cuno­scutul critic, va conferenţia în sala Dalles despre: Critica literară fran­ceză.­­ Conferinţa­ face parte din ciclul Franţa eternă, organizat de Tineri­mea­ amică roviană-franceză. Opere Editura Fundaţiei pentru litera­tură şi artă „Regele Carol II“, pre­zintă îrntr'o ţinută de sobră elegen­­ţă şi rară ţinută tehnică, al doilea volum din seria „Ediţii critice defi­nitive“, „Opere“ de Mateiu I. Cara­­giale, in îngrijrea şi cu prefaţa lu­minoasă a d-lui Perpessicius. MATEI CARAGIALE ‘.Preţuitorii scrisului de nobile au­rării* 5 * * * şi nestemate al lui Mateiu I. Caragiale vor găsi în această cu­­prizătoare şi unică — prin înfăţi­­şarea şi alcătuirea ei — ediţie, în­treaga operă epică şi lirică a mare­lui prozator şi, poet şi mărturie ro­tunjită în adevărata ei lumină, a artei sale atât de personale. De la „Prietenii isto­­riei literare1“ In­ şedinţa de joi 25 Februarie s. c. a şoc. Prietenii istoriei literare, cf. prof­. V. V. Haneş, a făcut o co­municare despre vizita, la locuinţa unde a murit N. Bâlcescu şi la cimi­tirul Ratolli, de lângă Palermo, unde este înmormântat.­­ D. Rem­ius Caracaş a povestit o vizită in acelaş scop ,la Palermo. D. S. V. Haneş, a vorbit despre călă­toria făcuta­ in Orăşelul Hitéres, din sudul Franţei, unde a stat Bâlcescu câteva luni în drum spre Palermo. La sfârşit, a vorbit d-na Gallia Tu­dor despre­ scriitorii latinişti de la sfârşitul­ sec. XVIII. Edelâi noui In curând, vor apărea, in ediţii noui volumele: Zodia cancerului, a marelui prozator Mihail Sadoveanul şi Luceafărul, cartea de luminoasă reconstituire a vieţii lui Eminescu, datorită d-lui Cezar Petrescu. Ordinea spectacole­lor teatrului Ligii Culturale . Duminică 28 Febr., matineu şi sea­ra: Cadavrul viu; Luni 1 Martie: şi ei au dreptul la viaţă; Marţi 2 Mar­tie: Şi ei au dreptul la viaţă; Miercuri 3 Martie: Cadavrul viu; Joi 4 Martie­: Cadavrul viu; Vineri 5 Martie: Şi ei au dreptul la viaţă; Sâmbătă 6 Martie: Cadarul viu; Duminică 7 Martie matineu, Cada­vrul viu, seara. Şi ei au dreptul la viaţă. Paradis uitat Aşa se va Intitula noul roman al d-lui Isaiia Răcăciuni, care va apă­rea în curând editura Naţionala Ciornei. , Cărţe-reviste A apărut „Revista de studii socio­logice şi muncitoreşti“, an. III, nr. 13, Februarie 1937, de sub direcţiu­nea d-lui N. N. Matheescu, cu ur­mătorul interesant sumar: prof. N. Ghiulea „Creditul meşteşugăresc“; Mircea Vulcânescu „Perspective in­ternaţionale“; Gh. Vladescu-Răcoa­­sa: „Organizaţia internaţională a muncii în 1936“; Ioan Zurescu: „In­tre sociologia tezistă şi sociologia ştiinţifică“; Roman Moldovan: „O lucrare de sociologie politică“; N. N. Matheescu: „Organizarea institutu­lui naţional de credit al meseriaşi­lor"; Sărbătorirea sociologului prof. D. Gusti. Cercul cultural C. Stere. Practica socială. Recenzie. A apărut nr., an. 1, 24 Februarie 1937, a revistei Cuget clar (Noul se­mănător) de sub direcţiunea d-lui prof. N. Iorga. Sunt soldat şi călăreţ A apărut în vitrinele librăriilor o nouă carte a lui Neagu Rădulescu. Un roman intitulat sugestiv: „Sunt soldat şi călăreţ“ o frescă de umor, dragoste şi tinereţe care va face de­liciul cititorilor căci Neagu Rădule­scu este unul dintre puţinii noştri scriitori cari aduc în pagini o atmo­sferă­­ specifică adolescenţei. „Sunt soldat şi călăreţ“ e o do­­vadă. După „Dragostea noastră cea de toate zilele“ şi după savurosul „Ni­mic despre Japonia“, noua carte a lui Neagu înseamnă o frumoasă bi­ruinţă a scrisului tânăr. In Tartaria Un volum de mare interes docu­mentar şi instructiv se adaugă colec­ţiei „Energia“ a editurei Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Ga­­rol II“, „In Tartaria“, de părintele Hue, misionarul căruia literatura drumeţiei ii datorează câteva din cele mai strălucite şi mai ingenioa­se opere. „In Tartaria‘ este prin realele în­suşiri de povestitor ale autorului cu mult mai mult decât un itinerar de călătorie. E un sugestiv exemplu de viaţă închinată unei credinţe, un îndreptar şi în acelaş timp o frene­tică, şi aventuroasă povestire. Cursuri de esperanto Soc. română de esperanto, sub cre­­dinţia de onoare a d-lui general C. Găvănescu şi prof. Gr. Trancu-Iaşi, fost ministru, anunţă începerea u­­nor noui cursuri publice de limba esperanto. Cursul complect durează 15 lec­­ţiuni, cari se ţin de 2 ori pe săptă­mână, în orele de seară. Pentru a se putea stabili cartie­rele in cari sunt necesare localuri de curs, în raport­ cu locuinţele par­ticipanţilor la curs, persoanele cari doresc să înveţe limba universală a­­jutătoare esperanto, sunt rugate să comunice adresele la Societatea ro­mână de esperanto, calea Victoriei 31 .IV Bucureşti . Expoziţii Duminică 28 Februarie, ora 11 a. m. va avea loc la Ateneul Român deschiderea­ expoziţiei de pictură a d-nei Geta Helban Peters. „Vremea” Ultimul număr al revistei Vre­mea aduce un bogat şi variat su­mar, cu colaborarea d-lor: Mircea Eliade, N. C. Angelescu, Pericle Mar­­tinescu,, Mihail Şerban, N. Davide­­scu, R. Peretz, Gh. Acsinteanu, Pom­piliu Constantinescu, etc. Jocuri româneşti Liga Culturală, secţiunea Bucu­reşti, işi ţine Sâmbătă 27 Februarie 1937, orele 8 seara, seria de lecţii şi­ jocuri româneşti in sala „Ligii Cul­turale" din b-dul Schitul Magurea­­nu nr. 1, etaj I. Şedinţele vor urma regulat în fie­care Sâmbătă între orele 8—10 sea­ra, în aceiaşi sală sub conducerea d-lui Dumitru Buruc. Un film pe zi: „Min­ciună“ (Carlton) Un gangster conduce un tripou camuflat într-o fermă. O femee din lumea celor avuţi, scăpătată, vinne să se refacă cu ultima mie de dolari. Dar o pierde. Vrea să împrumute, amanetând o bijuterie, ceva bani de la banca tripoului. Patronul — care e George Raft — se am­orezează de ea, o conduce acasă şi văzând, pa­latul luxos ce-i locuia şi care tre­buia să fie vizitat curând de portă­rei, are o ideie. Va răscumpăra da­toriile şi­ va instala aci un club în stil mare. Şi, aşa cum cere un sce­nariu „interesant“ se amorezează de ea. Tovarășii lui vor sări scape interpunând ca a doua­ femeie să-l distragă. Până la urmă triumfă te­za primă, învinge dragostea. Acesta-i subiectul. Trasat atent și în spiritul pur americănesc. Gag­uri, înc­eruri multiple, hai. Un spec­tacol amuzant fără o anvergură nouă. Mucalit şi viciu, de calibrul obişnuit al filmelor ce pot fi văzute ca să­ distreze. Reluarea „Instituto­rilor“­ cu N. Soreanu în rolul titular După o absenţă de­­o lună în care timp maestrul N. Soreanu a fost săr­bătorit în turneul cu piesa „Insti­tutorii“ pe toate scenele din ţară, Teatrul Naţional reia seria de suc­ces a piesei în care maestrul are cea mai covârşitoare creaţie. Alături de d-sa obţine un strălu­cit succes d. Nicu Dimitriu în pro­fesorul Fleming. Restul distribuţiei acela­ de la premieră ca : Elvira Godean, Sonia Cluceru, Gr. Măr­­culescu, Firiteşteanu, etc. Reprezentaţiile ope­rei comice din Paris Grupul celor 16 protagonişti ai Operei comice din Paris, care sose­şte Luni dimineaţă în Capitală, va da două reprezentaţii la Opera Ro­mână. Miercuri se va juca Manon, iar Vineri Carmen. Ultimele bilete se mai găsesc, la agenţia Jean Feder. Muzica nouă Luni, 1 Martie, ora 21, se va ţine in sala Academiei regale de muzi­că, str. Brezoianu 55, a cincilea con­cert de muzică de camera contem­porană, Închinat muzicii româneşti. Se vor executa lucrări în prima audiţie de d-nii: George Enescu, Mihail Andricu, Mihail Jóra, Marcel Mihalovici, Umberto Pessione şi Matei Socor. Executanţi d-nii Nae Secăreanu, Iuliu Herz, C. Silvestri, Dagobert Bucholz, quartetul Amicii muzicii­ europene . a­deverul m*Duminicii 28 Februarie 1837 BALURI Asociaţia „Virtutea militară de razboiu“ a organizat pentru Sâm­bătă seara 6 Martie 1937, un mare bal in saloanele „Colonade“ din şos. Kiseleff No. 9, dat sub patronajul­­d-lui Alexandru G. Donescu, prima­rul general al municipiului Bucu­reşti, membru de onoare al asocia­ţiei. Jazz, orchestră. Un bufet din cele mai bogate. Ţinuta de seară de rigoare. Serate-Baluri Sâmbătă 6 Martie 1937, orele 9 seara, „Liga Culturală“, secţiunea Bucureşti, dă o serată dansantă in sala soc. Crucea Roşie, str. Piaţa Amzei nr. 29, în scopul strângerei de fonduri necesare cumpărărei u­­nor costume naționale, instrumente ■muzicale, pentru propaganda româ­nească. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE SAMBATA 27 FEBRUARIE Farmacia C. Constantinescu-Bu­­zău (Simonia), calea Victoriei, 88; Cireşeanu P. Bârlad, Bulevardul Ca­rol, 11; Farmacia L. J. Raţiu (La Arab) (S. Tuchel) strada Carol I,22; Farmacia Ortansa (Marg. Dinescu), Bulevardul Col. Mihail Ghica, 41; M. Damian, prelung, calea Griviţei 40; Farmacia Dr. Benţe (Glanz­­stein) calea Griviţei 80; Gh. Drăguş strada Viitorului 114; C. Vaieni, ca­lea Dorobanţilor, 8; N. J. Georgianu calea Raion (Dudeşti) 1; Sebasti­an Niţescu, Bulev .Ferdinand, 103; dr. Adolf Chijic şoseaua Mihai Bra­­vu 216, J. Valeriu, strada 11 Iunie 65; Napoleon Popovici, calea Raho­­vei 265; Zoe Tănase str. Isvor 50. SE MODIFICĂ OARE SILUETA FEMEII? Pare desigur paradoxală această afirmare, azi, când, marile vedete ale filmului —­ subţiri până la slă­biciune — sunt imaginile cari ne mai încântă. Un atent observator va remarca insă, nu numai acele în­cercări răzleţe, — mult ironizate cum a fost a vedetei Mae West —­­dar Va întrezări intr’o serie de eve­nimente poate mai pufin răscolitoa­re, o confirmare a tendinţei de mo­dificare a siluetei femenine. Natu­ral, ţin să lămuresc de la început, că in epoca noastră dinamică şi sportivă nu se poate vorbi de o în­tronare a matroanelor monumenta­le. Expoziţiile în genere şi în­deo­sebi aceea de la „Orangerie” din Paris numită „Rubens et son temps" cu pânze mai puţin cunoscute ale genialului artist, devin fără îndoia­lă surse generatoare în materie de estetică feminină. Femeia are, mai ales azi, posibilitatea de a-şi modela formele, subțiindu-le şi împlinin­­du-le după dorinţă. Acest lucru o cunosc îndeajuns bărbaţii. Vocile care se ridică — momentan dispara­­te — relevă o întreagă psihologie masculină. Maurice Dekobra încă acum câţi­va ani a scris că, a ars o lumânare în cinstea Mae­ei West, care va vin­deca în sfârşit pe contimporanele ei de supărătorul obiceiu de a se hrăni cu o frunză de salată şi cu o felie de pătlăgea roşie, pentru a conserva silueta unui sparanghel. Recent S. R. Nalys ne spune că la expoziţia menţionată, preferinţele bărbaţilor erau revelatorii. Dat fiind numărul important al celor cu păreri asemă­nătoare, e incontestabil că ne aflăm, în preziua unei reabilitări a forme­lor „pline" femenine. Femeile __ ne spune dânsul — care au întovă­răşit pe bărbaţi la acea expoziţie mers din surpriză în surpriză: întâi au constatat cu surprindere că fai­moasele modele considerate ca „groa­se și burduhănoase" nu erau In de­finitiv decât niște femei cu forme puțin inbelșugate, având poate în­cheieturile mai pline, adică — adau­gă criticul — „false­ slabe" elibera­­te de centuri. E drept că Susanne, Angelique și N­éléne nu posedă nici tipul, nici a­­lura şi nici caracterul general al contimporanelor noastre, fiindcă ele ies din cadrul acestei epoci. Ele nu duceau aceiaşi viaţă cum o duc as­tăzi Jaqueline, Nicole, Michelle care vin, aleargă, veşnic grăbite ca nişte adevărate sportive. Modelele lui Ru­bens erau femei molatece, cari păcă­­tuiau dublu, prin indolenţă şi lăco­mie. Pentru ele timpul nu conta, căci grijile lor se mărgineau numai la satisfacerea soţilor respectivi. Aceste imagini insă au fost privite cu plăcere de bărbaţii de azi, cari vizitau expoziţia. Iar femeile care ii însoţeau au putut trage anumite con­cluzii, nu prea flatante, asupra ti­pului standard feminin contimpo­ran. Cert e că se va vedea in „mo­dă” influenţa acestei expoziţii, cum au fost şi sugestiile celor de artă greacă, italiană şi flamandă cari, neîndoios, vor modifica uşor silueta feminină. De altfel, cum să relevi un drapeu fr­umos peste un piept plat cu sâni inexistenţi şi cum să desvă­­lui un spate cu omoplaţi osoşi şi o coloană vertebrală prea­­ evidentă. De­oarece femeile actuale sunt să­nătoase, vioaie şi sportive, e nece­sară numai dorinţa de a vroi, pen­tru a redobândi un piept frumos, şolduri in gen „amforă” şi braţe ro­tunde de statuie. Există asemenea minuni in viaţa feminină care tran­sformă in fiecare epocă necontenit femeia. Imaginea celei ce voi veni nu va fi nici greoaie şi nici prea durdulie­­. Va poseda insă toate atributele natu­rale ale sexului, lăsând să se estom­peze frumuseţile plate şi prea slabe ale celor de azi. Frumuseţea sculpturală preconiza­tă de Mae West, se apropie. Ţuţu Ralea Uniformitate '■ 's ". O chestiune care ar trebui să preo­cupe pe cei de la postul românesc c­e radio este aceea a renunţării la uni­formitatea programelor. Nu ne refe­rim aici la faptul că Speakerii anunţi de ani de zile diferitele părţi din program numai şi numai cu aceleaş expresii, care­ au devenit de mult plictisitoare şi în acelaşi timp supă­rătoare, pentru că şi astăzi, după tre­cere îndelungă de vreme, sunt pro­nunţate cu greşeli şi bărbăeli. Nu ne referim nici la acel capitol din pro­gram care se chiamă „Ultimile ştiri" şi care de luni de zile e ocupat nu­mai şi numai de „victoriile naţiona­liştilor spanioli şi de respingerea a­­tacu­rilor guvernamentalilor“, deşi poate că la această parte din pro­gram ne-ar interesa şi altceva decât luptele din Spania,­­ ci ne referim la programul românesc în totalita­tea lui. De câţiva ani încoace el este con­fecţionat după un şablon tipic. Nu numai aceleaşi orchestre, solişti, conferenţiari, etc., ci şi aceiaşi di­stribuţie a lor. Luni la ora 9 seara, de exemplu, de ani de zile aceiaşi formulă de program. Marţi, la fel. Şi aşa toată săptămâna şi la toate orele. Nici un fel de variaţie — va­riaţiile sunt datorite numai cauzelor de forţă majoră — nici un fel de schimbare dealungul anilor. Desigur, programul acesta care nu se deosibeşte deloc de rigiditatea celor şcolăreşti — şi pe care chiar le întrece — este foarte comod pen­tru cei ce-l compun, pentru că dacă le-a dat cândva de lucrat, astăzi el nu mai cere nici un efort. Ce-a fost săptămâna trecută, luna trecută, anul trecut în aceiaşi zi şi la aceiaşi oră va fi şi astăzi, poate doar nu­mele conferenţiarului, sau solistului — şi acesta este un caz rar — să fie schimbat. Nu tot aşa de comodă insă se pre­zintă situaţia pentru ascultător. Pentru el şablonul de compunere a programului a devenit plictisitor şi enervant, şi i-a înăbuşit acea dorin­ţă de a aştepta cu emoţie şi curiozi­tate repertoriul uunei zile. Programul nu mai prezintă astfel interesul, pe care­ trebue să-l suscite emisiunile radiofonice. O revizuire a metodei facile de până acum se impune, cu atât mai mult ori cât nu există nici un motiv ca programul radiofonic să fie scu­tit de urmările pe care le produce uniformitatea, oriunde ar inter­veni ea. Liviu Floda Ce să ascultăm la Radio Sâmbătă 27 F­ebruarie BUCUREȘTI, ora 26.20: D-na Ma­­riea Bernard (Paris)-violoncel; Sonata (Arperione) de Schubert; Cântec ele­giac de Florent Schmidt; Serenadă spaniolă de Glazunow; Nocturnă de Chopin; Tocata de Fresco-baldi. SiENA, ora 30.20: Alexander Borof­­sky (pian) Concert de orch. Dir. Oswald Kabasta, Wiener Simfoniker, Roussel: Concert de pian şi orch.; Ceaikowski: Concert pian şi orch. VARŞOVIA, ora 22: Concert or­ch. simfonică, dir. Fitelberg şi Dody Con­rad (canto); Bach: Cantată No. B. pen­tru bas, orch. oboi, orch. de coarde şi pian; Wagner:­­Uv. la Tristan s! Isolda; Wagner: Monolog; Rossini; Uv. Duminică 28 Februarie' "BUCUREŞTI, ora 30.40: Concert co­ral al Asoc. G­le curi şi sport C. F. R. cond. de d. N. Georgescu Postelnicii; Solstiţiu de Reinz Holme; Foae verde de sulfină de I. Danielescu; Cântec vechi de dragoste (german) de Heinz Höhne; Rapsodie română de A. Po­povici Racoviţă; (solişti: d-na Elisa­­beta Branc, V. Mora şi d. Brediceanu). VIENA, ora 21.10. Recital pian: Ivan Engel, Cimarosa; Largo; Händel; Alle­gretto; Scarlatti; Două sonate; Bartók; a) Rondo; b) Şase dansuri româneşti; Kodály; Dans. VARŞOVIA, ora 22.30: Recital Plan. Scarlatti: Sonată în mi-major; Men­delsohn: Rondo Capriccioso; Capric­­cioso; Chopin; 2 Etude op. 25 Dohnanyi Etude de concert în mi-major; F. Liszt: „Mefisto” vals. t­eatrul Y­esel Tel. 4.37.29 Astăseară la ora 9 luni premiera SCURT CIRCUIT Comedie în 3 acte de GH. COSTACHESCU ev Bulfinaky, Mariella Dan­culescu, Aura Fotino, Maria Wauriina­­ico Maica», Axen­­te Mircea, Veronica Vasiliu şi Al. Billiberton Teatrul Lompesfia Tel. 4.71.71 Azi și In fiecare seară marele succes Ora ,.H“ cu G. TiMUCĂ Azi matineu la ora 6 d. a „fiBSr­NT : NIMOTiVAiE" Tariful abonamentelor Serviciul de abonamente: Tel. 3.84.30 lei 600 pe timp de un an •* 390 „ „ *6 luni » 150 „ „ „3 luni Rugăm pe d. abonaţi ca la ori­ce comunicare referitoare la a­­bonamente să­­ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Pe vaporul „Alba Iulia”,, plecat a­­seară din Constanţa, s’au îmbarcat 12 cai de rasă aduşi din Polonia pen­tru Istambul. Din pricina dislocării sloiurilor de pe Dunăre,, apele s’au revărsat la Cernavodă. Câteva mii de hectare de grâu au fost inundate. Deşi au trecut 19 ani dela realipi­­rea Basarabiei nu s’a construit până acum nici o şosea între oraşele Tul­­cea şi Ismail, care să lege Basara­bia şi Dobrogea. Comunicaţia între aceste două provincii e aproape im­posibilă din pricina drumurilor, proaste. Mareşalul Curţii Regale face cu­­noscut următoarele: In ziua de 26 Februarie 1937 Ma­­jestatea Sa Regele a primit în cursul dimineţii in audienţă de lucru pe: D. Mircea Cancîcov, ministrul fi­nanţelor. D. Victor Antonescu, ministrul a­­facerilor străine. D. dr. C. Angelescu, ministrul e­­ducaţiei naţionale. Majestatea Sa Regele însoţit de­ Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia a luat dejunul la Majestatea Sa Regina Maria. După amiază Majestatea Sa Re­gele a primit în audienţă pe d. pro­fesor I. D. Ştefănescu. Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Excelenţei Sale d. Juan Demostenes Arosemena care notifică alegerea sa ca Preşedinte al Republicei Panama. Majestatea Sa Regele a primit o scrisoare din partea Excelenţei sale domnul Federico Larede Bru care notifică alegerea sa ca Preşedinte al Republicei Cuba.. Navigaţia pe Dunăre a fost re­luată ori. După­ 1 Martie se vor re­lua şi cursele vapoarelor de pasageri pe ruta Silistra-Călăraşi-Giurgiu-T.­­Severin, încă înainte de 1 Martie vor intra pe Dunăre numeroase vase maritime. Teatrul „REGINA MARIA- Tel. 3.98.48 Astăzi Sâmbătă şi mâine Dumîn­că In matineuri şi seara ultimele spectacole „DE ZIUA NE VESTI­MI“ cu TONY BULANDRA Joi 4 Martie premiera „CLOŞCA“ cu Lucia Sturdza - Bulandra mini MODERN Telefon 4.67.77 Astăseară și mâine Matineu şi seara AFACEREA KUBINSKY Miercuri 3 Martie PREMIERA: CORBUL ALB Membrii „Ligii Culturale“, secţi­unea Bucureşti, cu cotizaţia plătită la zi şi pe baza noilor cărţi de mem­bru ce se eliberează de secretariat în fiecare zi de la orele 6-9 seara, vor beneficia de o reducere de 50 la sută la teatrul „Ligii Culturale“ din b-dul Schitul Măgureanu nr. 1, adică vor plăti la rezervat lei 25 de persoană.­­ Primim: Domnii avocaţi d­in organizaţia Capitalei a partidului naţional-ţă­rânesc sunt rugaţi a lua parte la consfătuirea care va avea loc Du­minică 28 Februarie a. c. ora 11 la clubul Capitalei din str. general Berthelot 10. Sâmbătă 27 Februarie 1937, orele 5 d. a. „Liga Culturală“ va da o şe­zătoare artistico-culturală în loca­lul teatrului „Ligii Culturale“ din b-dul Schitul Măgureanu No. 1 când va vorbi d. av. Dinu Roca, despre: „Nădejdi româneşti“, după­ care va urma un bogat program artistic. Intrarea liberă» D. Victor Antonescu, minis­trul afacerilor străine, a avut aseară o lungă întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, la locuinţa d-sale. In cursul Întrevederii au fost primiţi in audienţă d-nii Pe­­trescu-Comnen şi Ion Lugo­­janu. D. prof. dr. M. Manicatide, va ţine Vineri 5 Martie, la ora 6 d. a. în sala fundaţiei „Dalles“ din bd. Brătianu No. 18, o interesantă conferinţă in­titulată „Certificatul prenupţial şi cercetarea paternităţii“. Conferinţa este a 80-a din ciclul organizat de asoc. „Gândirea Euro­peană“ de sub preşedinţia d-rei E­­lena Văcărescu. Biletele la agenţia „Feder“. CITIŢI „Magazinul“

Next