Adevěrul, iulie 1937 (Anul 51, nr. 16384-16410)
1937-07-01 / nr. 16384
Pagina 2-a CONŞTIINŢA LUMEI CIVILIZATE (Urmare din pag. I-a) El este în aceste momente de declin aparent al ei, mai ales moral. Liga este astăzi conştiinţa lumei civilizate. Conştiinţa în general nu este ceva sesisabil. Ea nu are la dispoziţia ei mijloace materiale de constrângere. Dar ea sălăşluieşte în fundul sufletului omenesc, este reflexul divin sădit în el atât de adânc, incât răsplăteşte binele şi răul, desfată şi îngrozeşte, şi pedepseşte crima şi nedreptatea, când autoritatea publică şi justiţia umană nu le pot nici descoperi, nici atinge. Dacă Liga Naţiunilor este atât de neputincioasă, atât de inutilă, de ce ducele nu se decide s-o părăsească deşi o urăşte de moarte? De ce d. Hitler a părăsit-o ? De ce Rusia sovietică a stăruit să intre în ea ? Acelaş motiv animă dictaturile în ce priveşte atitudinea lor faţă de Ligă, oricât această atitudine ar fi de deosebită. Liga le apare ca marea Judecătoare, chiar când nu vorbeşte. Ea acuză chiar şi când e mută. Ea este acel tribunal al istoriei, despre care s’a vorbit întotdeauna, dar care abia după marele război a luat o formă pipăită. Şi cum în faţa tribunalelor şi a autorităţilor naţionale, individul nedreptăţit vine să-şi spuie păsul şi să ceară dreptate, aşa popoarele pot veni, vin şi vor veni tot mai mult la Ligă pentru a reclama şi protesta când dreptul lor ar fi încălcat. Evident că ar fi de dorit, şi în mintea celor cari au fundat-o era, ca Liga să poată impune ceia ce recunoaşte ca drept. Va veni desigur ziua când va putea face şi aceasta. Dar oare verdictul unei instanţe judecătoreşti valorează numai prin urmările sale fizice şi materiale ? Nu are el oare şi o putere morală care îngerează şi influenţează şi asupra raporturilor reale ? Avem cazul clasic al Abisiniei. Ştim că sunt oameni, amatorii mii de dictaturi mai ales, cari văd în acest caz falimentul complet al Ligei şi triumful ideei de forţă. Şi totuşi în cazul acesta omenirea a înregistrat un precedent, istoria un fapt pe care nu l-a cunoscut încă. In faţa dreptului celui mai tare, s‘au ridicat nu numai voci pentru dreptatea celui mai slab, ci s’a făcut prima încercare de a solidariza omenirea civilizată în scopul de a-1 apăra în mod practic acest drept. , Nu s’a reuşit până în cele •.fiin urmă? Exact. Dar se ştie dece. Se ştie că nu s'a putut merge de astădată până la ultima consecinţă, pentru diverse motive. Dar se mai ştie deasemenea că dacă s’ar fi putut face numai un pas încă, nedreptatea nu ar fi putut fi consumată. Dar şi după aceasta Liga stă ca o conştiinţă vie în faţa lumii. O stare de fapt chiar recunoscută, nu devine o stare de drept durabilă. Ea poate oricând fi pusă în discu-ţie şi va fi cu certitudine pusă în discuţie, tocmai în momente deci- , zive pentru profitorul ei. Cele ce , afirm nu sunt inspirate de vreun , resentiment faţă de nobilul popor italian, ştiu că şi aceste scrise, vor fi condamnate de amatorii de die- statură. Dar poate că dacă vor re- i fiecta puţin, îşi vor schimba păre- 1 rea. Negusul nu-i decât un biet om. j Abisinia o ţară depărtată, semi- barbară. Dar ea nu a fost şi nu este decât un simbol. I Orice ţară poate deveni victima unei ţări mai puternice decât dânsa. Cât de mare ar fi eroismul fiilor ei, o forţă superioară numericeşte , poate să-i doboare. Războiul este o mare loterie. De aceia solidaritatea popoarelor îr au apărarea păcei, a ceiace la Ligă se numeşte pacea indivizibilă, rămâne nu idealul nerbulos al naţiunilor, ci un scop real al politicei lor, de o mare valoare d practică imediată. Şi e în afară de orice îndoială că pentru acest scop, popoarele conştiente vor fi gata să o lupte şi cu arma. Nu există cucerire care să fie mai vrednică de jertfe, decât aceasta. Liga însă care e simbolul acestui mare scop politic, care caută să ardune noroadele pentru a-1 realiza " fără vărsare de sânge şi fără rudine, apare numai prin aceasta , chiar ca o instituţie care nu ar pu- « tea şi nu poate dispare decât odată " cu realizarea lui. Dar mai este ceva. n B. Brănişteanu. Nenorocire Patru copii din comuna Perişani, judeţul Argeş găsind în pădure un obuz rămas din timpul războiului, s-au jucat cu ei. Obuzul a făcut explozie şi toţi cei patru copii au fost omorîţi pe loc, corpurile lor fiind complect sfâşiate de schije. mulţumeşte cu glorii prin care, în fond, nu face decât să-şi „fure căciula“. Trebue să se înţeleagă bine că un lucru nu e tabu fiindcă este pornografic, ci invers : este pornografic fiindcă e tabu. Pornografia nu-i chestiune de conţinut, ci de convenţiune. Nu faptul în sine de a vorbi despre cutare fragment al organismului este moralmente periculos, ci mentalitatea celui care calcă regula este socialmente pernicioasă. De altfel de ce ar fi primedios să vorbim de ceva pe care îl întrebuinţăm mai mult decât zilnic ? Ca dovadă, de îndată ce societatea inversează tabu-urile, pornografia dispare. Medicii execută şi comentează verbal şi în scris operaţii de hemoroizi, pictorii şi sculptorii expun publicamente nuduri de ambe sexe, etc., etc. Pornografia este profund imorală. E poate unul din fermenţii cei mai siguri de dizolvare socială. Dar pentru pricini care au fost prea puţin studiate. Caracterul infamant al pornografiei stă în aceea că este o şcoală de laşitate. Sau, mai corect, un reAm început să ne flesmeticim. Cineva, după lectura unor articole alarmante, scrise în jurul ultimelor întâmplări senzaţionale din capitala Ţării (înţelegem crima pasională de la „Wagons-Lits", isprava sângeroasă a avocatului Tonegaru dar şi îndemnul la suprimarea bătrânilor, apărut intr’o gazetă culturală săptămânală) a recunoscut, nu fără suris, că tot sunt bune la ceva şi actele de demenţă: ne pun in gardă, ne obligă să fim mai cuminţi şi ne aduc aminte că orice lamă poate să aibă două tăişuri... Trăim în zodia răzbunărilor, intr’o atmosferă prielnică asasinatului. Viaţa nu mai are nici un preţ pentru cel care trage, convins până la fanatism că nimic şi nimeni nu-l poate împiedica să-şi facă singur dreptate, după o lege a lui, a temperamentului şi a resentimentelor lui scăpate din frâu. Crima avocatului Muşi, cum era şi firesc, ne-a revoltat aşa de mult, încât am uitat că suntem datori — apărând viaţa — să apărăm, in acelaş timp, cuibul de linişte şi de prosperitate al căminului. Adevărul e că şi asasinul şi victima şi inconştienţa care-şi poartă doliul după amant, cu paşi somnambulici, pe sălile tribunalului şi printre noi, sunt exemplare tipice ale psihozei contemporane, caracterizată printr-o negare totală a celor mai elementare comandamente ale vieţii şi ale armoniei sociale. Nu ştim dacă mai avem dreptul să ne revoltăm şi cu atât mai mult să cerem măsuri urgente şi drastice de profilaxie socială. Să nu uităm că noi singuri ne-am aruncat sub picioare toboganul pe care la Jurisprudenţa Financiară La 1 Iulie 1937 reapare revista Jurisprudenţa Financiară, organ de doctrină, jurisprudenţă şi legislaţie financiară, sub conducerea unui comitet. Din Polonia Oricâte scăderi ar avea posturile noastre de radio, nu se poate tăgădui că fac eforturi pentru ca activitatea lor să răspundă rolului pe care-1 au. Intr’o vreme în care interesul faţă de aparatul de radio scade, pe de o parte, pentru proasta condiţie atmosferică din timpul verii, iar pe de alta, pentru sărăcia programelor, iată că posturile noastre de emisiune izbutesc să strângă in jurul aparatelor lume mai multă decât oricând. Ne referim la retransmisia festivităţilor din Polonia, cu prilejul vizitei M. S. Regelui Carol II. E, desigur, aici o coincidenţă. Dar chiar dac’ar fi numai atât şi încă găsim că sforţarea societăţei de radiodifuziune de a da fragmente cât mai sugestive din programul solemnităţilor din Polonia este demnă de laudă. Eri am ascultat, la prânz, festivităţile de pe câmpul de la Biedrusch. Nimic mai emoţionant, pentru noi, decât auzirea intonării de fanfarele militare poloneze a imnului naţional român, nimic mai îmbucurător decât ovaţiile mulţimii, care toate se îndreptau înspre Regele nostru şi Voevodul Mihai. Şi apoi, ca un punct culminant, cetirea IN ROMÂNEŞTE a decretului de decorare a regimentului 57. Despre sbor D, comandor aviator Andrei Popovici, ale cărui fapte din timpul războiului sunt îndeajuns de cunoscute, a vorbit aseară la microfon despre „sbor“. Cunoscător admirabil al aviaţiei şi problemelor ei, de comandor Andrei Popovici nu este însă numai atât. In articolele pe care le scrie ştie să evoce cu talent de literat episoade din zborurile cele mai periculoase iar în conferinţele sale pune întotdeauna în afară de poezia pe care o cere descrierea înălţimilor şi adevărate probleme de filozofie a sborului. Lucrul acesta a fost confirmat şi aseară când în afară de descrieri pline de pitoresc şi lirism, vorbitorul a construit din abstracţiuni o pledoarie şi un elogiu al zborului. Fără îndoială, aviaţia română are în de comandor Andrei Popovici un element de cea mai reală distincţie. Liviu Floria fugia facil pentru Iaşi. Toţi acei ce nu-şi pot da impresia de a fi puternici, izbândind efectiv, în viaţă, şi-o dau, trişând, prin miraculosul procedeu al violenţei de limbaj; cu ea îşi terorizează familia, dându-şi euforii de satrap; cu ea scandalizează cunoscuţi, dându-şi falacioasa impresie de om fără temere de prejudecăţi. Oride câte ori se găsesc, la un om, amestecate ambiţia de a fi cineva şi lenea de a face ce trebue pentru asta, reacţiunea e acea conduită, odioasă consistând din a atrage forţat atenţiunea publică prin trucul nepermis al scandalizării. Pornografia, de la cea vomitivă la cea lugubră, e forma cea mai directă şi mai săracă a acestei reprobabile scamatorii. Un om care practică înjurătura, blestemul sau chiar anecdota picantă este un om garantat nedemn, căci, făcând aşa, se arată cultivator al succesului ieftin şi necinstit. Când auzim un om că înjură, sau că povesteşte „porcării”, este ca un clopoţel care sună vestindu-ne proximitatea unui laş. Societatea românească e profund contaminată de această maladie. I necam acum, rostogol. Plătim greşeli şi păcate din vremi nu tocmai aşa de îndepărtate. Odinioară eram dispuşi să le împrumutăm, actelor de violenţă, un oarecare nimic, pentru simplul motiv că nu-i ameninţau decât pe cei de dincolo de baricadă. Astăzi, când s’a intins molima şi începem, la răndu-ne, să fim ameninţaţi, facem apeluri disperate la altă morală şi la... cuminţenia proverbială a poporului românesc. „Introducerea asasinatului politic in frământările dintre partide — recunoaşte un ziar de dimineaţă — a fost un prim simptom alarmant, care, prin repeţire şi frecvenţă, pare să fi depăşit cadrul unor manifestări izolate şi al unei fatalităţi de speţă, spre a trăda focarele unei psihoze nenorocite, pe care eram obişnuiţi s-o ştim cu totul streină de firea şi sufletul poporului nostru". Fărăîndoială că nu va fi greu să înţelegem de ce — în logica specială a rândurilor de mai sus — asasinatele politice de altădată erau simple „manifestări izolate" ori bizare „fatalităţi de speţă" (dar nu mai puţin indiferente...) ca să devină abia acum, prin „repeţire şi frecvenţă" dar mai ales prin articolul unui tânăr scriitor de dreapta — temperamental ,de speţă", ca să întrebuinţăm un termen simpatic şi la modă — o dovadă indubitabilă că „microbii unei morbidităţi psihopatice au început să se strecoare în structura sufletească şi temperamente dar a societăţii noastre, semn al desaxării morale — şi poate al unei precipitate degenerări — ce a început să roadă la temelia generaţiei postbelice"... George Mihail Zamfirescu Taifunul Prima carte de proză a lui Zaharia Stancu apărută la Editura „Naţionala Ciornei” se dovedeşte a fi pe deplin realizată. Analiza psihologică este remarcabilă, tehnica şi economia romanului îndeajuns de susţinute. Poetul, iată, nu este desminţit de prozator, însemnăm izbânda epică a lui Zaharia Stamcu, cu încredere pentru biruinţile sale viitoare. Aşteptăm, deci, pentru la toamnă, romanul care l-a promis: Inima. Şarpele „Şarpele” se intitulează noul roman al D-lui Mircea Eliade, continuând, cu o altă întâmplare fantastică, tema din „Domnişoara Christina”. De data aceasta însă, romancierul s’a fixat în plină desfăşurare folklorică, încercând să analizeze reacţiunile sufleteşti ale unor personagii mediocre din Bucureşti, care văd la o nuntă ce este pe cale să se facă la mănăstirea Căldăruşani, întruchiparea şarpelui in persoana unui tânăr adus în mijlocul lor, de întâmplare „Şarpele” a apărut de Săptămâna Cărţii, intr’o frumoasă prezentare grafică, in Editura „Naţionala Ciornei”. Ce să ascultăm la Radio Marti 29 Iunie 1937 19. Ora. Mersul vremii. 19.30: Muzică veselă de pretutindeni (discuri). Uvertură la „Orfeu în infern”. UNIVERSITATEA RADIO 20: La drum prin ţară de Prof. Ion Simionescu. 20.20: TEATRU: „Goana, după Inspiraţie”, comedie muzicală de Ion Manu şi S. Marian. Muzica de Liviu Mecca. 21.15: Marile lucrări din jurul Bucureştilor de Ing. N. Caranfil. 21.30: Muzică românească populară. 22: Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazla, canto: Petrică Munteanu. 22.30: Sport. Radio jurnal. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la Restaurantul Coşna. 23.30: Transmisie din Varşovia. Reprezentaţie de gală în onoarea M. S. Regelui Carol II pe insula din parcul castelului Laziencki. 24: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză. 0.10: Ultimele stiri. STRAINATATEA 16.30: BRESLAU: Cântece de pribegie pentru vacanţă. ROMA 22: Bărbierul din Sevilla de Rossini. LIPSCA 22.50: Muzică de dans. STUTTGART 20.30: Trubadurul, de Verdi. Poate nicăieri nu se înjură cu mai multă impunitate. Poate nicăieri pornografia nu este mai aplaudată. Singurul medic al acestei maladii e criticul literar. Se poate perfect admite pedeapsa cu închisoarea pentru cei ce profesează înjurături, împotriva însă a autorului unui roman (sau chiar a unui articol de ziar) intervenţia tribunalelor nu-i eficace, sau poate chiar este eficace „à rebours”. Pornografia se poate stârpi din literatură. Din păcate, nu radical. Dar în măsura în care aceasta e posibil, vindecarea aparţine criticei. Intervenţia tribunalelor nu numai că nu taie răul, dar îl agravează. Aceasta e situaţia, care derivă din firea lucrurilor, care ar fi trebuit poate să fie altfel, dar pe care n’am făcut-o nici eu, nici dv., şi care este aşa cum este. Trebue să-i ne supunem, dacă într’adevăr vrem să scăpăm de flagelul pornografiei literare. Decât, în fond, nimeni nu vrea să scape de aşa ceva. Şi cei ce fac mai multă gălăgie sunt în realitate cei mai amatori de asemenea sinistre lucruri. D. I. Suchianu Expoziţia Mihalcea In cursul lunii iunie şi-a expus lucrările intr’o sală a liceului din Câmpina, profesorul pictor M. Mihalcea- Poiana. Lucrările tânărului artist care s’aafirmat şi in cadrul recentului Salon Oficial, s'au bucurat de un succes desăvârşit şi au reuşit să trezească, in „Familie (Bărăgan)" , micul oraş de provincie, interesul pentru manifestările de artă aleasă. Remarcabile prin calităţi de desen şi de coloare, peisajele, portrete, interioarele şi studiile d-lui M. Mihalcea-Poiana ne-au înfăţişat o personalitate artistică in care putem avea încredere. Să nădăjduim că nu va trece mult până să-şi adune lucrările intr’una din sălile Capitalei. Cărti-reviste A apărut Revista Fundaţiilor Regale, nr. 7 pe Iulie 1937, cu colaborările d-lor: Z. Lastaigne, D. Caracostea, A. Benche, Z. M. Peter, Maria Galaction, G. Bănea, V. Gheorghiu, S. Mehedinţi, Cării Petrescu, S. Cioculescu, Al. Streinu, etc. Revista de Drept comercial, nr. 6 pe Iunie or., cu studii de c-nii: G. Gălăşescu-Pyk, L. Preuţescu, Gh. D. Dimitrescu, B. Bernstein şi jurisprudenţe comerciale ale Casaţiei relative la: concordat, burse, transport, asigurări sociale, contracte de muncă, societăţi, validări miniere, etc. * In pagina de POLEMICI alAdevăratului Literar“ de Duminică, se găsesc cimentale toate manifestările culturale şi politice româneşti: „Generaţia interimară“; Cine profanează memoria lui Eminescu; Cum e apărată familia românească, Nationalism, etc. ★ M.Vuhalcea-Poiana ADEVERÜL înfiinţarea Institutului româno - cehoslovac Implinindu-se 10 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Universitare Abatele Zavoral, foştii membri ai primului Comitet de conducere: George Dragomirescu, Ioan Boceric, V. V. Protopopescu şi I. Popescu au pus bazele unui Institut româno-cehoslovac — similar Institutului Cehoslovac-Român din Praga, de sub preşedinţia Abatelui Dr. M. Zavoral. Prima şedinţă a Comitetului de iniţiativă a avut loc Vineri 18 iunie crt. când s-au discutat formele de definitivare a lucrărilor de organizare. Drama de la Wagon-Lits CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI Instrucţia in afacerea asasinatului săvârşit de avocatul Muşi, continuă. Avocaţii apărării ar fi fost informaţi că victima Ion Livianu a mai fost însurat odată în Macedonia şi fără a divorţa, şi-a părăsit soţia venind in ţară şi insurându-se din nou. Un avocat a fost trimis cu avionul pentru a aduce actele care ar dovedi acest lucru. Faptul, chiar dacă s’ar adeveri, n’ar schimba intru nimic situaţia întrucât, nu există in legislaţia noastră şi nicăeri pedeapsa cu moartea pentru bigamie. lin grav incident la Iaşi cu prilejul examenului de bacalaureat comercial Cu prilejul examenului de bacalaureat comercial, care s’a ţinut la Iaşi, s’a iscat un grav incident. D. prof. Pătrăşcanu, din Bucureşti, a atras atenţia d-lui prof. Demetrescu că a dat o problemă prea grea doi teza de contabilitate, şi i-a cerut s’o schimbe. Profesorul Demetrescu refuzând, s’a iscat un violent schimb de cuvinte, intre el şi preşedinte. D. prof. Pătrăşcanu reclamând cazul ministerului educaţiei naţionale, d. prof. Demetrescu a fost înlocuit cu d. Petrescu dela Academia de înalte studii comerciale„ hotărînduse ca să dea o nouă teză la contabilitate. D. prof. Demetrescu intenţionează să se adreseze Parchetului, susţin frind că a fost insultat de d. prof. Pătrăşcanu in faţa comisunii. ECTACOLEI TEATLU L COMUERIA iTeaau ui aer liber). _ Kontusovca Palace. IZBÂNDA Grădina. — Sidy Thal In triumfalul succes „Comoara”. înscenare de I. Sternberg. A. R. P. A Grădina Colos. — Compania Toneanu. Scandal la 3 Papuci. CAPITOL.— Fără zestre (film rusesc.) cu Nina Alisova. REGAL. — Casa visurilor cu Anne Shirley şi Tom Brown şi Continuarea concursului Shirley. TRIANON. (Plafonul descoperit). — Johann Straus prezentat de Paul Hörbiger în „Valsul rozelor”. Jurnal Paramount. CORSO. — strigătul cazacilor şi Panică pe pământ. PALAS BULEVARD. — Romeo şi Julieta şi Rin-Tin-Tin salvator. CARLTON. — Dragoste în culise, cu Alice Faye, Adolphe Menjou şi Ritz Brothers. FORUM. — Bastardul şi Succesele Căpitanului Papană in America. OMNIA. — Bastardul, Diavolul alb şi Succesele căpitanului Papană în America. VOLTA BUZEŞTI. — Drumul durerii încoronarea Regelui Angliei şi Trupa Ranner-Pizone. AMERICAN. — Subjugat de tine încoronarea Regelui Angliei şi Misterele fortului Grey REX. — Subjugat de tineîncoronarea Regelui Angliei şi Logodnicul mamei mele. SPLENDID. — Procesul Maria Walewska şi Ultima dragoste. MILANO. — Brigada 41 şi Grandoarea cu Robert Thaylor. GLORIA. — Aventurierul şi Mister Flow (Un proces senzaţional). IZBANDA. — Dezonorata cu Marlene Dietrich şi Amprente 'igetale. TOMIS. — Prater cu Magda Schneider şi Prizoniera din junglă. VENUS. — Fantoma din Expresul No. 1 Regele spionilor şi Mich! Maus. RNA. — Te Învăţ eu minte şi Un vis de iubire. MARCONI. — Procesul Manya Walenska cu Olga Tschecova şi Casa Misteri 09, să. EDISON. — Grace Moore In „Sissy” Trandafirul însângerat şi Trupa Kanner-Pigone. LIA. — Studentul din Prags şi Inimile noastre plâng. RAHOVA. Drumul durere şi încoronarea Regelui Angliei DIANA. — Dragoste şi microfon şi Curierul din California. MODE. — Ultimele zile ale oraşului Pompei şi Departe de civilizaţie. DACIA (Sala şi Grădina). — Sirena cu Dolores del Rio şi Cei 7 eroi film rus. TRIUMF. — Căpitanul Ianuarie cu Chirley Temple Şi Mirajul Parisului. ODEON. — Dorinţa şi Misterul de la Casino. CENTRAL. — Masca galbenă, şi Crinul din mocirlă. ILEANA. — Bocaccio. Teroarea deşertului şi Banda veselă în vacanţă. AIDA. — Marşul de noapte şi Guliver in ţara piticilor. paris. — In serviciul Franţei şi Un bărbat original. PACHE. — Oraşul păcatelor şi In slujba datoriei cu Buck Jones. LUCIFER. — Poteca Pinului singuratec, Călăreţul mascat şi Stan şi Bran. ORFEU. — Tovarăşe de suferinţă şi Un prinţ Charmant. DORY. — Pioneri Vestului. Beau ca să uit dragostea şi comedie. COTROCENI. — Scandal monden şi Craiul pădurilor VOLGA-DOROBANŢI. — Shanghai sub gloanţe şi Siluete. LOLICA. — Timpuri noul, Tigrul din Bengal şi încoronarea Suveranilor Angliei. PAX. — In slujba datoriei cu Buck Jones şi sub două drapele. CARMEN. — Femeia fără suflet şi Valsul Majestăţii Sale „LUNA BUCUREŞTILOR'’ — „Cucul piticilor”, reprezentaţii 6 jum. 8 jum. şi 10 jum. TEATRUL TEMPO (Compania Florica Lupescu-G. LascU) ..Chestia cu Aura” COLORADO. — Dancing-Bar, atracţiuni mondiale. STRANDUL KISSELEFF. - Bazin de înot, plaje. COLONADE-BAR Sos Kiseleff. — Program variat. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară) — Fustele de la minister scrua. — I . nama cu Carole Lombard, Fred Mac Murray, Dorothy Lamour. Ruxy. — Fără zestre (film rusesc) cu Nina Alisova. CITY. — Marșul de noapte și O căsnicie modernă. DARLY. — Ţiganii şi Aventuriera din Monte Carlo cu Lic Dagover. VOX. — Intimităţi conjugale cu Warner Baxter şi Myma Loy şi Ramona cu Loretta Young. FEMINA. — Călătorie de nuntă cu 50 la sută reducere şi complectare colorată. SELECT. — Cânt numai pentru tine şi Extravagantul Mrs. Deeds. FRANKLIN. — Maria Krasnova şi Baccara cu Marcelle Chantal. A. R. P. A. — Antonio Adverso şi Rey and Bengoe. SIC. — Domniţa codrilor şi Spionaj In Dardanele ATENEUL TEI. Fuga lui Tarzan şl Mâna care subjugă. PMC. — Nu vă încredeţi în Bărbaţi şi BenHur cu Ramon Novaro. FLORIDA. — Avantgarda eroilor şi Măsluitorul cu Charles Boyer. BARCELONA. — Fuga lui Tarzan şi Agentul federal. LILLI. — Suflete biciuite şi Micul rebel cu Shirley Temple. GRADINA AUR. __ Ultimul bal la Petersbur şi artişti. frnetndtcgrdfe PREFECTURA JUD. MEHEDINŢI PUBLICAŢIUNE No. 9990-1937, Iunie 26 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 17 Iulie a. c. orele 11, se va ţine în localul acestei Prefecturi o licitaţie publică pentru darea în întreprindere a următoarelor lucrări: 1) Construirea a trei poduri de lemn pe şos. comunală Socoleşti- Breşniţa, in valoare după devizul întocmit de serviciul tehnic judeţean de lei 165.000. 2) Repararea şi întreţinerea şoseleicomunale Socoleşti,—Breşniţa, în valoare după devizul întocmit de serviciul tehnic judeţean de lei 67.000. Licitaţia se va ţine pentru fiecare lucrare în parte, arătate la puntele de mai sus şi în conformitate cu art. 88-110 din L. C. P. şi Legea administrativă. Toate persoanele care vor lua parte la această licitaţie vor depune pe lângă oferta Închisă un, plic sigilat şi o garanţie de 5% din valoarea lucrarea,in recipisa de consemnare a Casei de depuneri sau a adiţiei financiare, această într'un plic separat şi sigilat. Condiţiunile speciale, proectele, devizele şi cadtul de sarcini şi orice Informaţiuni referitoare la această licitaţie se pot lua dela această Prefectură — Biuroul Licitaţiilor — în zilele de serviciu între orele 10—13. Prefect, (ss) Iulian Predescu. Subprefect, (ss) N. Theodorescu COftîOEDIA Teatru de vară — Teatru in aer liber Dir. Sid Alexandrescu Kontusovca-Palace cu G. Timică, Silvia Dumitrescu, Silvia Fulda, Marietta Deculescu, C. Lungeanu, Al. Finţi, M. Bruno, G. Chamnel Romeo Lăzărecu, Coty Hociung, Sion Orchestră • Cântece • Dansuri Contrar celor anunţate, d.prof. N. Daşcovici, de la Universitatea din Iaşi, nu a plecat la Paris pentru a participa la conferinţa permanentă de înalte studii internaţionale. DOCTOR L. SANDU Dela Facultatea de medicină din Paris Str. MANTULEASA 22 (colţ str. Plantelor). Boli de STOMAC, FICAT, INTESTINE, Cons. : 4.7. Telefon 4.19.11 In Adunarea Generală a Societăţii „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA” care a avut loc eri la orele II în Palatul Camerei de Comerţ, s’a aprobat cu unanimitate Darea de Seamă, Bilanţul şi Contul de Profit şi Pierderi pe exerciţiul 1936 şi s’a dat descărcare de gestiune Consiliului de Administraţie şi Cenzorilor. Cuponul pe exerciţiul 1936 a fost stabilit la lei 50 netto de fiecare acţiune. S’au ales în Consiliul de Administraţie d-nii General Adjutant Ernest Ballif, Max Ausnit, Ing. Nicolae Malaxa ,Const. Argetoianu, Edgar Auşnnt, Nestor Badea, Dr. Ilie Beu, Grigore Carp, Tancred Constantinescu, Adrian Dumitrescu, Paul Gauthier, Charles Haas, Oskar Kaufmann, Alexandru Lapedatu, Eduard Mirto, Emil Ottulescu, Dr. Edward Outrata, Ing. Alexandru Perieţeanu, Augustin Pordea, Ion Săvescu, Victor Slăvescu, Baron I. V. Stârcea, Emil Svec și Douglas Vickers. Ca cenzori au fost aleşi d-nii C. Brătescu, V. Chiritescu, Ing. St. Epure, V. M. Ioachim și Gaston Legrand. In Adunarea Generală s’a hotărît majorarea capitalului social dela 750.000.000 până la 1.000.000.000 lei, prin emiterea mai multor tranşe, din care prima va servi la plata cuponului Pe anul 1936. Teatrul Vesel de vară Grădina Marconi Dir. Sid Alexandrescu Telefon 437.29 FOSTELE DELA MINISTER cu Gr. Vasiliu - Birlic, Maria Vauvrina, Niculescu-Buzău, Maria Antonova și Ion Talianu D. dr. Alexandru Sidor, vechi balneolog şi subdirector al staţiunii balneare Techirghiol, a ţinut în seara zilei de Duminică 27 crt. o interesantă conferinţă la Radio, asupra Băilor Techirghiol (agenţi curativi, indicaţiuni, starea economică şi dispariţia complectă a malariei în urma marilor lucrări de asanare făcute de minister). D. dr. GRIGORE GRAUR a ţinut Luni 28 iunie, o conferinţă la Carlsbad, tratând despre: „Jean de Caro, un medic din Carlsbad, care a răspândit în lume faima isvorului Iprudel”. PUBLICAŢIUNE Societatea I. A. R. aduce la cunoştinţa amatorilor dărâmarea imobilului proprietatea sa din Bucureşti, strada General Berthelot No. 9, colţ cu strada Luterană, fostă proprietatea NIGRIM. Imobilul are grilaj de fer, sobe de teracotă, chemineuri, calorifer. Ofertele închise se vor depune la sediul Societăţii I. A. R. în Bucureşti str. Anastase Simu. No. 6, etajul II, până în ziua de 5 Iulie 1937, ora 12, când se vor deschide ofertele. Dărâmarea imobilului, inclusiv curăți,...a terenului, va fi executată în 2 (două) luni de zile de la data adjudecărei. SOC. INDUSTRIA AERONAUTICĂ ROMÂNĂ (I. A. R.) - m I -----------i f* AlT ^ 1500 Lei tona dela 3 tone in sus llViLv 1600 Lei tona până la 3 tone vinde Societatea Generală de Gaz și Electricitate din București numai până la finele lunei Septembrie 1937 Pentru transportul în saci plumbuiţi la domiciliul cumpărătorului, se va plăti în plus: Lei 100 pt. fiecare tonă, Lei 75 pt. fiecare 500 kg. Miercuri 30 Iunie 1937 O şcoală a păcii Şcoala de vară cehoslovacă pentru studiul problemelor Europei Centrale In toate timpurile, Europa Centrala a fost centrul politic al Europei întregi. Aşezarea sa geografică ca şi întreaga ei istorie o atestă. Rolul acestei părţi a continentului nostru a fost — şi este azi mai mult und de a stabili o legătură intre Orient şi Occident, de a netezi calea unei penetraţiuni reciproce de civilizaţii a celor două zone europene, şi prin aceasta a facilita creiarea unităţii spirituale şi politice a Europei. Destinată a fi centrul de gravitate continentului, întărirea Europei Centrale înseamnă consolidarea păcii europene. • că noila Europă Centrală ieşita am desmembrarea imperiului habsburgic avea toate păcatele celei vechi — diversitate de popoare, de limba şi cultură — şi niciunul din avantaj — unitate politică, economică şi socială. Fosta monarhie austro-ungară cu toată fiinţa sa politică monstruoasă asigura în inima Europei un minimum de ordine politică şi socială, pe care nu-l mai puteau prezenta noile state independente şi ostile. Conştiente de împrejurarea că aceasta nouă Europă Centrală era inorganică, trei dintre Statele succesoare ale imperiului austro-ungar: Iugoslavia, Cehoslovacia şi România au renunţat la politica independentă, izolată şi plină de riscuri, şi punând în comun interesele lor politice şi economice au creiat un puternic organism politic — Mica înţelegere — menit să asigure nu numai existenţa tor ca state, dar să fie în acelaş timp un instrument al păcii continentale. Şi astfel echilibrul distrus de răsboiul mondial a fost nu numai restabilit, dar întărit. E drept însă, că noul organism politic, întemeiat pe colaborare liber consimţită şi nu pe opresiune, nu înglobează întreaga Europă centrală geografică. Dar forţa politică, militară şi economică pe care o reprezintă, înlătură aici orice posibilitate de agresiune din partea Statelor revizioniste. Puterea sa ca şi temeinica sa organizare poate să canalizeze eventualitatea unei colaborări viitoare între toate Statele Europei Centrale — Germania, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi România — pentru realizarea unei „Antante a Statelor danubiene” destinate să asigure — odată cu spulberarea tendinţelor revizioniste — pacea Europei întregi. In ultima vreme Statele danubiene fac obiectul unei atenţiuni deosebite din partea tuturor Statelor europene şi problemele de naţionalitate, problemele economice, politice şi militare ale bazinului dunărean sunt tratate de presa internaţională din punct de vedere al Europei întregi. Acest bazin a fost întotdeauna şi rămâne cheia păcii în Europa şi a echilibrului politic şi economic în această parte a Europei. Iată de ce atribuim un rol de mare importanţă „Şcoalei de vară cehoslovace pentru studiul problemelor Europei Centrale” al cărei scop îl indică însăşi denumirea sa. Şcoala este organizată de Asociaţia cehoslovacă pentru Societatea Naţiunilor, Institutul pentru relaţiunile economice şi culturale ale Europei Centrale şi Gruparea universitară cehoslovacă pentru Societatea Naţiunilor la Tatranska Lomnica in splendidul masiv Tatra şi cursurile vor dura de la 15 August până la 1 Septembrie. Specialişti şi reprezentanţi ai vieţii politice, economice şi culturale ai Cehoslovaciei şi ai altor state din Europa Centrală vor desbate în conferinţele lor şi în discuţiuni libere sub toate feţele, problemele Micei Antante şi ale bazinului dunărean. In afară de conferinţe asupra diverselor ţări ale regiunii dunărene, vor fi tratate pe larg următoarele chestiuni: Problemele geopolitice ale Europei Centrale; Condiţiunile naţionale în Europa Centrală; Prin Mica înţelegere la Europa Centrală; Mica înţelegere şi Europa Balcanică; Acordurile politice ale statelor din Europa Centrală; Europa Centrală şi marile puteri. Pentru anul acesta şi-au anunţat participarea, în afară de numeroşi profesori ai universităţilor cehoslovace, d-nii Kamil Krofta ministrul afacerilor străine şi Ivan Derer ministrul justiţiei in statul vecin. Din ţara noastră au fost invitaţi d-nii profesori Mircea Djuvara, Virgil Madgearu şi Mihai Antonescu. D. prof. Mircea Djuvara va conferenţia despre „România după răsboiul mondial, d. Virgil Madgearu va vorbi despre delaţiunile ecoreomice ale României cu statele Europei Centrale’’; în fine, d. Mihai Antonescu va desvolta subiectul: „Prin Mica înţelegere la Europa Centrală”. Iată cum, odată cu aprofundarea tuturor chestiunilor danubiene — a căror rezolvare va duce la organizarea temeinică a păcii în Europa Centrală şi prin urmare în întreg continentul — se va putea face o bună propagandă pentru ţara noastră. Toţi cei ce se interesează de problemele păcii europene nu pot decât să se bucure de înfiinţarea acestei „Şcoale a păcii”. D. R. FARMACIILE Jim IN NOAPTEA DE 28 IUNIE M. Horn, Bulevardul Elisabata 19; Elena Popescu Frunză, Bulevardul Carol, 9; Victor Jacobi, str. Oituz 27 (Piaţa de Flori); Al. Alifanti, calea Griviţei 217; Filareta Zamfirescu, Bulevardul Banu Manta, 61; Farmacia I. Mătăsaru (B. Meyer) calea Victoriei 110; Margareta Nacu, calea Dorobanţilor 157; Apostolescu Mariana Calea Dudeşti 183; Gh. Gavriliu Şoseaua Pantelimon 221; Dr. A. Mihalovici, calea Călăraşilor 34; Farmacia Gresser (Angela Francesco Popescu) calea Moşilor 272; Sterie Papinian strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă 8; G. Drăghici, calea Rahovei 151.