Adevěrul, iulie 1937 (Anul 51, nr. 16384-16410)

1937-07-01 / nr. 16384

Pagina 2-a CONŞTIINŢA LUMEI CIVILIZATE (Urmare din pag. I-a) El este în aceste momente de de­clin aparent al ei, mai ales moral. Liga este astăzi conştiinţa lumei civilizate. Conştiinţa în general nu este ceva sesisabil. Ea nu are la dispo­ziţia ei mijloace materiale de con­strângere. Dar ea sălăşluieşte în fundul sufletului omenesc, este re­flexul divin sădit în el atât de a­­dânc, incât răsplăteşte binele şi răul, desfată şi îngrozeşte, şi pedep­seşte crima şi nedreptatea, când autoritatea publică şi justiţia u­­mană nu le pot nici descoperi, nici atinge. Dacă Liga Naţiunilor este atât de neputincioasă, atât de inutilă, de ce ducele nu se decide s-o părăsească deşi o urăşte de moarte? De ce d. Hitler a părăsit-o ? De ce Rusia sovietică a stăruit să intre în ea ? Acelaş motiv animă dictaturile în ce priveşte atitudinea lor faţă de Ligă, oricât această atitudine ar fi de deosebită. Liga le apare ca marea Judecătoare, chiar când nu vorbeşte. Ea acuză chiar şi când e mută. Ea este acel tribunal al istoriei, despre care s’a vorbit în­totdeauna, dar care abia după marele război a luat o formă pipăită. Şi cum în faţa tribunalelor şi a autorităţilor naţio­nale, individul nedreptăţit vine să-şi spuie păsul şi să ceară dreptate, aşa popoarele pot veni, vin şi vor veni tot mai mu­lt la Ligă pentru a reclama şi protesta când dreptul lor ar fi încălcat. Evident că ar fi de dorit, şi în mintea celor cari au fundat-o era, ca Liga să poată impune ceia ce re­cunoaşte ca drept. Va veni desigur ziua când va putea face şi aceasta. Dar oare verdictul unei instanţe ju­decătoreşti valorează numai prin­ urmările sale fizice şi materiale ? Nu are el oare şi o putere morală care îngerează şi influenţează şi a­­supra raporturilor reale ? Avem cazul clasic al Abisiniei. Ştim că sunt oameni, amatorii mii de dictaturi mai ales, cari văd în acest caz falimentul complet al Ligei şi triumful ideei de forţă. Şi totuşi în cazul acesta omenirea a înregistrat un precedent, istoria un fapt pe care nu l-a cunoscut încă. In faţa dreptului celui mai tare, s‘au ridicat nu numai voci pentru dreptatea celui mai slab, ci s’a fă­cut prima încercare de a solidariza omenirea civilizată în scopul de a-1 apăra în mod practic acest drept. , Nu s’a reuşit până în cele •.fiin urmă? Exact. Dar se ştie dece. Se ştie că nu s'a putut merge de astă­­dată până la ultima consecinţă, pentru diverse motive. Dar se mai ştie deasemenea că dacă s’ar fi putut face numai un pas încă, ne­dreptatea nu ar fi putut fi consu­mată. Dar şi după aceasta Liga stă ca o conştiinţă vie în faţa lumii. O stare de fapt chiar recunoscută, nu devine o stare de drept durabilă.­­ Ea poate oricând fi pusă în discu-­­­ţie şi va fi cu certitudine pusă în­­ discuţie, tocmai în momente deci- , zive pentru profitorul ei. Cele ce , afirm nu sunt inspirate de vreun , resentiment faţă de nobilul popor­­ italian, ştiu că şi aceste scrise, vor­­ fi condamnate de amatorii de die- s­tatură. Dar poate că dacă vor re- i fiecta puţin, îşi vor­ schimba păre- 1 rea. Negusul nu-i decât un biet om. j Abisinia o ţară depărtată, sem­i-­­ barbară. Dar ea nu a fost şi nu este­­ decât un simbol. I Orice ţară poate deveni victima­­ unei ţări mai puternice decât dânsa.­­ Cât de mare ar fi eroismul fiilor ei,­­ o forţă superioară numericeşte , poate să-i doboare. Războiul este o mare loterie. De aceia solidaritatea­­ popoarelor îr a­u apărarea păcei, a ceiace la Ligă se numeşte pacea­­ indivizibilă, rămâne nu idealul ne­­r­bulos al naţiunilor, ci un scop real­­ al politicei lor, de o mare valoare d practică imediată. Şi e în afară de­­ orice îndoială că pentru acest scop,­­ popoarele conştiente vor fi gata să o lupte şi cu arma. Nu există cuce­­­­rire care să fie mai vrednică de jertfe, decât aceasta. Liga însă care e simbolul acestui­­ mare scop politic, care caută să a­­r­dune noroadele pentru a-1­ realiza " fără vărsare de sânge şi fără ru­­d­ine, apare numai prin aceasta , chiar ca o instituţie care nu ar pu- « tea şi nu poate dispare decât odată " cu realizarea lui.­­ Dar mai este ceva. n B. Brănişteanu­­. Nenorocire Patru copii din comuna Perişani, judeţul Argeş găsind în pădure un obuz rămas din timpul războiului, s-au jucat cu ei. Obuzul a făcut ex­plozie şi toţi cei patru copii au fost omorîţi pe loc, corpurile lor fiind complect sfâşiate de schije. ­ mulţumeşte cu glorii prin care, în fond, nu face decât să-şi „fure că­ciula“. Trebue să se înţeleagă bine că un lucru nu e tabu fiindcă este por­nografic, ci invers : este pornogra­fic fiindcă e tabu. Pornografia nu-i chestiune de conţinut, ci de conven­­ţiune. Nu faptul în sine de a vorbi despre cutare fragment al organis­mului este moralmente periculos, ci mentalitatea celui care calcă re­gula este socialmente pernicioasă. De altfel de ce ar fi primedios să vorbim de ceva pe care îl între­buinţăm mai mult decât zilnic ? Ca dovadă, de îndată ce societatea in­versează tabu-urile, pornografia dispare. Medicii execută şi comentează verbal şi în scris operaţii de hemo­roizi, pictorii şi sculptorii expun publicamente nuduri de ambe sexe, etc., etc. Pornografia este profund imo­rală. E poate unul din fermenţii cei mai siguri de dizolvare socială. Dar pentru pricini care au fost prea pu­ţin studiate. Caracterul infamant al pornogra­fiei stă în aceea că este o şcoală de laşitate. Sau, mai corect, un re­Am început să ne flesmeticim. Cineva, după lectura unor arti­cole alarmante, scrise în jurul ulti­melor întâmplări senzaţionale din capitala Ţării (înţelegem crima pa­sională de la „Wagons-Lits", ispra­va sângeroasă a avocatului Tone­­garu dar şi îndemnul la suprimarea bătrânilor, apărut intr’o gazetă cul­turală săptămânală) a recunoscut, nu fără suris, că tot sunt bune la ceva şi actele de demenţă: ne pun in gardă, ne obligă să fim mai cu­minţi şi ne aduc aminte că orice la­mă poate să aibă două tăişuri... Trăim în zodia răzbunărilor, in­tr’o atmosferă prielnică asasinatu­lui. Viaţa nu mai are nici un preţ pentru cel care trage, convins pâ­nă la fanatism că nimic şi nimeni nu-l poate împiedica să-şi facă sin­gur dreptate, după o lege a lui, a temperamentului şi a resentimen­telor lui scăpate din frâu. Crima avocatului Muşi, cum era şi firesc, ne-a revoltat aşa de mult, încât am uitat că suntem datori — apărând viaţa — să apărăm, in a­­celaş timp, cuibul de linişte şi de prosperitate al căminului. Adevărul e că şi asasinul şi vic­tima şi inconştienţa care-şi poartă doliul după amant, cu paşi som­nambulici, pe sălile tribunalului şi printre noi, sunt exemplare tipice ale psihozei contemporane, carac­terizată printr-o negare totală a celor mai elementare comanda­mente ale vieţii şi ale armoniei sociale. Nu ştim dacă mai avem dreptul să ne revoltăm şi cu atât mai mult să cerem măsuri urgente şi drasti­ce de profilaxie socială. Să nu ui­tăm că noi singuri ne-am aruncat sub picioare toboganul pe care la­ Jurisprudenţa Financiară La 1 Iulie 1937 reapare revista Jurisprudenţa Financiară, organ de doctrină, jurisprudenţă şi legislaţie financiară, sub conducerea unui comitet. Din Polonia Oricâte scăderi ar avea posturile noastre de radio, nu se poate tăgă­dui că fac eforturi pentru ca activi­tatea lor să răspundă rolului pe care-1 au. Intr’o vreme în care inte­resul faţă de aparatul de radio sca­de, pe de o parte, pentru proasta con­diţie atmosferică din timpul verii, iar pe de alta, pentru sărăcia pro­gramelor, iată că posturile noastre de emisiune izbutesc să strângă in jurul aparatelor lume mai multă de­cât oricând. Ne referim la retrans­misia festivităţilor din Polonia, cu prilejul vizitei M. S. Regelui Carol II. E, desigur, aici o coincidenţă. Dar chiar dac’ar fi numai atât şi încă găsim că sforţarea societăţei de radiodifuziune de a da frag­mente cât mai sugestive din programul solemnităţilor din Polonia este dem­nă de laudă. Eri am ascultat, la prânz, festivi­tăţile de pe câmpul de la Biedrusch. Nimic mai emoţionant, pentru noi, decât auzirea intonării de fanfarele militare poloneze a imnului naţional român, nimic mai îmbucurător decât ovaţiile mulţimii, care toate se în­dreptau înspre Regele nostru şi Voe­­vodul Mihai. Şi apoi, ca un punct culminant, cetirea IN ROMÂNEŞTE a decretului de decorare a regimen­tului 57. Despre sbor D, comandor aviator Andrei Po­­povici, ale cărui fapte din timpul războiului sunt îndeajuns de cunos­cute, a vorbit aseară la microfon despre „sbor“. Cunoscător admira­bil al aviaţiei şi problemelor ei, de comandor Andrei Popovici nu este însă numai atât. In articolele pe care le scrie ştie să evoce cu talent de literat episoade din zborurile cele mai periculoase iar în conferinţele sale pune întotdeauna în afară de poezia pe care o cere descrierea înălţimilor şi adevărate probleme de filozofie a sborului. Lucrul acesta a fost confirmat şi aseară când în a­­fară de descrieri pline de pitoresc şi lirism, vorbitorul a construit din abstracţiuni o pledoarie şi un elogiu al zborului. Fără îndoială, aviaţia română are în de comandor Andrei Popovici un element de cea mai reală distincţie. Liviu Floria fugia facil pentru Iaşi. Toţi acei ce nu-şi pot da impresia de a fi puternici, izbândind efectiv, în viaţă, şi-o dau, trişând, prin mi­raculosul procedeu al violenţei de limbaj; cu ea îşi terorizează fami­lia, dându-şi euforii de satrap; cu ea scandalizează cunoscuţi, dân­­du-şi falacioasa impresie de om fără temere de prejudecăţi. Oride câte ori se găsesc, la un om, amestecate ambiţia de a fi cineva şi lenea de a face ce trebue pentru asta, reacţiunea e acea conduită, odioasă consistând din a atrage for­ţat atenţiunea publică prin trucul nepermis al scandalizării. Porno­grafia, de la cea vomitivă la cea lu­gubră, e forma cea mai directă şi mai săracă a acestei reprobabile scamatorii. Un om care practică înjurătura, blestemul sau chiar anecdota pi­cantă este un om garantat nedemn, căci, făcând aşa, se arată cultiva­tor al succesului ieftin şi necinstit. Când auzim un om că înjură, sau că povesteşte „porcării”, este ca un clopoţel care sună vestindu-ne proximitatea unui laş. Societatea românească e profund contaminată de această maladie. I necam acum, rostogol. Plătim gre­şeli şi păcate din vremi nu tocmai aşa de îndepărtate. Odinioară eram dispuşi să le împrumutăm, actelor de violenţă, un oarecare nimic, pen­tru simplul motiv că nu-i amenin­ţau decât pe cei de dincolo de ba­ricadă. Astăzi, când s’a intins mo­lima şi începem, la răndu-ne, să fim ameninţaţi, facem apeluri dis­perate la altă morală şi la... cu­minţenia proverbială a poporului românesc. „Introducerea asasinatului politic in frământările dintre partide — recunoaşte un ziar de dimineaţă — a fost un prim simptom alarmant, care, prin repeţire şi frecvenţă, pare să fi depăşit cadrul unor ma­nifestări izolate şi al unei fatalităţi de speţă, spre a trăda focarele u­­nei psihoze nenorocite, pe care e­­ram obişnuiţi s-o ştim cu totul streină de firea şi sufletul poporu­lui nostru". Fără­­îndoială că nu va fi greu să înţelegem de ce — în logica specia­lă a rândurilor de mai sus — asa­sinatele politice de altădată erau simple „manifestări izolate" ori bi­zare „fatalităţi de speţă" (dar nu mai puţin indiferente...) ca să de­vină abia acum, prin­ „repeţire şi frecvenţă" dar mai ales prin arti­colul unui tânăr scriitor de dreapta — temperamental ,de speţă", ca să întrebuinţăm un termen simpatic şi la modă — o dovadă indubitabilă că „microbii unei morbidităţi psiho­­patice au început să se strecoare în structura sufletească şi tempe­ramente dar a societăţii noastre, semn al desaxării morale — şi poate al unei precipitate degene­rări — ce a început să roadă la te­melia generaţiei postbelice"... George Mihail­ Zamfirescu Taifunul Prima carte de proză a lui Zaha­­ria Sta­ncu apărută la Editura „Na­­ţionala­ Ciornei” se dovedeşte a fi pe deplin realizată. Analiza psihologică este remarca­bilă, tehnica şi economia romanului îndeajuns de susţinute. Poetul, iată, nu este d­esminţit de prozator, în­semnăm izbânda epică a lui Zaharia Stamcu, cu încredere pentru biruin­­ţile sale viitoare. Aşteptăm, deci, pentru la toamnă, romanul care l-a promis: Inima. Şarpele „Şarpele” se intitulează noul ro­man al D-lui Mircea Eliade, conti­nuând, cu o altă întâmplare fantas­tică, tema din „Domnişoara Chris­tina”. De data aceasta însă, romancierul s’a fixat în plină desfăşurare fol­­klorică, încercând să analizeze reac­­ţiunile sufleteşti ale unor persona­gii mediocre din Bucureşti, care văd la o nuntă ce este pe cale să se facă la mănăstirea Căldăruşani, întru­chiparea şarpelui in persoana unui tânăr adus în mijlocul lor, de întâm­plare „Şarpele” a apărut de Săptămâna Cărţii, intr’o frumoasă prezentare grafică, in Editura „Naţionala­ Cior­­nei”. Ce să ascultăm la Radio Marti 29 Iunie 1937 19. Ora. Mersul vremii. 19.30: Muzică veselă de pretutindeni (discuri). Uvertură la „Orfeu în in­fern”. UNIVERSITATEA RADIO 20: La drum prin ţară de Prof. Ion Simionescu. 20.20: TEATRU: „Goana, după Inspi­raţie”, comedie muzicală de Ion Manu şi S. Marian. Muzica de Liviu Mecca. 21.15: Marile lucrări din jurul Bucu­reştilor de Ing. N. Caranfil. 21.30: Muzică românească populară. 22: Concert de mandoline. Orchestra Ion Fazla, canto: Petrică Munteanu. 22.30: Sport. Radio jurnal. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Vasile Julea, transmis de la Restauran­tul Coşna. 23.30: Transmisie din Varşovia. Re­prezentaţie de gală în onoarea M. S. Regelui Carol II pe insula din parcul castelului Laziencki. 24: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză. 0.10: Ultimele stiri. STRAINATATEA 16.30: BRESLAU: Cântece de pribe­gie pentru vacanţă. ROMA 22: Bărbierul din Sevilla de Rossini. LIPSCA 22.50: Muzică de dans. STUTTGART 20.30: Trubadurul, de Verdi. Poate nicăieri nu se înjură cu mai multă impunitate. Poate nicăieri pornografia nu este mai aplaudată. Singurul medic al acestei maladii e criticul literar. Se poate perfect admite pedeapsa cu închisoarea pentru cei ce profesează înjurături, împotriva însă a autorului unui ro­man (sau chiar a unui articol de ziar) intervenţia tribunalelor nu-i eficace, sau poate chiar este eficace „à rebours”. Pornografia se poate stârpi din literatură. Din păcate, nu radical. Dar în măsura în care aceasta e posibil, vindecarea aparţine criti­cei. Intervenţia tribunalelor nu nu­mai că nu taie răul, dar îl agra­vează. Aceasta e situaţia, care de­rivă din firea lucrurilor, care ar fi trebuit poate să fie altfel, dar pe care n’am făcut-o nici eu, nici dv., şi care este aşa cum este. Trebue să-i ne supunem, dacă într’adevăr vrem să scăpăm de flagelul porno­grafiei literare. Decât, în fond, nimeni nu vrea să scape de aşa ceva. Şi cei ce fac mai multă gălăgie sunt în realitate cei mai amatori de asemenea sini­stre lucruri. D. I. Suchianu Expoziţia Mihalcea In cursul lunii iunie şi-a expus lu­crările intr’o sală a liceului din Câm­­pina, profesorul pictor M. Mihalcea- Poiana. Lucrările tânărului artist care s’a­­afirmat şi in cadrul recentului Salon Oficial, s'au bucurat de un succes de­săvârşit şi au reuşit să trezească, in „Familie (Bărăgan)"­ , micul oraş de provincie, interesul pen­tru manifestările de artă aleasă. Remarcabile prin calităţi de desen şi de coloare, peisajele, portrete, interioa­rele şi studiile d-lui M. Mihalcea-Po­­iana ne-au înfăţişat o personalitate ar­tistică in care putem avea încredere. Să nădăjduim că nu va trece mult până să-şi adune lucrările intr’una din sălile Capitalei. Cărti-reviste A apărut Revista Fundaţiilor Regale, nr. 7 pe Iulie 1937, cu colaborările d-lor: Z. Lastaigne, D. Caracostea, A. Benche, Z. M. Peter, Maria Galaction, G. Bă­nea, V. Gheorghiu, S. Mehedinţi, Că­rii­ Petrescu, S. Cioculescu, Al.­­ Strei­­nu, etc. Revista de Drept comercial, nr. 6 pe Iunie or., cu studii de c-nii: G. Gălă­­şescu-Pyk, L. Preuţescu, Gh. D. Dimi­­t­rescu, B. Bernstein şi jurisprudenţe comerciale ale Casaţiei relative la: con­cordat, burse, transport, asigurări so­ciale, contracte de mun­că, societăţi, va­lidări miniere, etc. * In pagina de POLEMICI a­­lAdevăratului Literar“ de Duminică, se găsesc ci­­mentale toate manife­stările culturale şi politi­ce româneşti: „Generaţia interimară“; Cine profa­nează memoria lui Emi­­nescu; Cum e apărată fa­milia românească, Natio­nalism, etc. ★ M.­­Vu­halcea-Poiana ADEVERÜL înfiinţarea Institutului româno - cehoslovac Implinindu-se 10 ani de la înfiin­ţarea Asociaţiei Universitare Aba­tele Zavoral, foştii membri ai pri­mului Comitet de conducere: Geor­ge Dragomirescu, Ioan Boceric, V. V. Protopopescu şi I. Pope­scu au pus bazele unui Institut româno-cehos­­lovac — similar Institutului Cehos­­lovac-Român din Praga, de sub pre­şedinţia Abatelui Dr. M. Zavoral. Prima şedinţă a Comitetului de iniţiativă a avut loc Vineri 18 iunie crt. când s-au discutat formele de definitivare a lucrărilor de organi­zare. Drama de la Wa­gon-Lits CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI Instrucţia in afacerea asasinatu­lui săvârşit de avocatul Muşi, con­tinuă. Avocaţii apărării ar fi fost informaţi că victima Ion Livianu a mai fost însurat odată în Macedo­nia şi fără a divorţa, şi-a părăsit soţia venind in ţară şi insurându-se din nou. Un avocat a fost trimis cu avionul pentru a aduce actele care ar do­vedi acest lucru. Faptul, chiar dacă s’ar adeveri, n’ar schimba intru ni­mic situaţia întrucât, nu există in legislaţia noastră şi nicăeri pedeap­sa cu moartea pentru bigamie. lin grav incident la Iaşi cu prilejul examenului de bacalaureat comercial Cu prilejul examenului de baca­laureat comercial, care s’a ţinut la Iaşi, s’a iscat un grav incident. D. prof. Pătrăşcanu, din Bucureşti, a atras atenţia d-lui prof. Demetres­­cu că a dat o problemă prea grea doi teza de contabilitate, şi i-a cerut s’o schimbe. Profesorul Demetrescu refuzând, s’a iscat un violent schimb de cuvinte, intre el şi preşedinte. D. prof. Pătrăşcanu reclamând ca­zul ministerului educaţiei naţionale, d. prof. Demetrescu a fost înlocuit cu d. Petrescu dela Academia de înalte studii comerciale„ hotărîndu­­se ca să dea o nouă teză la conta­bilitate. D. prof. Demetrescu intenţionează să se adreseze Parchetului, susţi­­n frind că a fost insultat de d. prof. Pătrăşcanu in faţa comisunii. ECTACOLEI TEATL­U L COMUERIA iTeaau ui aer liber). _ Kontusovca Palace. IZBÂNDA Grădina. — Sidy Thal In triumfalul succes „Comoara”. înscena­re de I. Sternberg. A. R. P. A Grădina Colos. — Compa­­nia Toneanu. Scandal la 3 Papuci. CAPITOL.— Fără zestre (film rusesc.) cu Nina Alisova. REGAL. — Casa visurilor cu Anne Shirley şi Tom Brown şi Continua­­rea concursului Shirley. TRIANON. (Plafonul descoperit). — Johann Straus prezentat de Paul Hörbiger în „Valsul rozelor”. Jurnal Paramount. CORSO. — strigătul cazacilor şi Pa­nică pe pământ. PALAS BULEVARD. — Romeo şi Ju­lieta şi Rin-Tin-Tin salvator. CARLTON. — Dragoste în culise, cu Alice Faye, Adolphe Menjou şi Ritz Brothers. FORUM. — Bastardul şi Succesele Că­pitanului Papană in America. OMNIA. — Bastardul, Diavolul alb şi Succesele căpitanului Papană în A­­merica. VOLTA BUZEŞTI. — Drumul durerii încoronarea Regelui Angliei şi Trupa Ranner-Pizone. AMERICAN. — Subjugat de tine în­coronarea Regelui Angliei şi Miste­rele fortului Grey REX. — Subjugat de tine­­încorona­rea Regelui Angliei şi Logodnicul mamei mele. SPLENDID. — Procesul Maria Wa­­lewska şi Ultima dragoste. MILANO. — Brigada 41 şi Grandoa­rea cu Robert Thaylor. GLORIA. — Aventurierul şi Mister Flow (Un proces senzaţional). IZBANDA. — Dezonorata cu Marlene Dietrich şi Amprente '­igetale. TOMIS. — Prater cu Magda Schnei­der şi Prizoniera din junglă. VENUS. — Fantoma din Expresul No. 1 Regele spionilor şi Mich! Maus. RNA. — Te Învăţ eu minte şi Un vis de iubire. MARCONI. — Procesul Manya Walens­ka cu Olga Tschecova şi Casa Miste­­ri 09, să. EDISON. — Grace Moore In „Sissy” Trandafirul însângerat şi Trupa Kanner-Pigone. LIA. — Studentul din Prags şi Ini­mile noastre plâng. RAHOVA. Drumul durere­ şi înco­ronarea Regelui Angliei DIANA. — Dragoste şi microfon şi Curierul din California. MODE. — Ultimele zile ale oraşului Pompei şi Departe de civilizaţie. DACIA (Sala şi Grădina). — Sirena cu Dolores del Rio şi Cei 7 eroi film rus. TRIUMF. — Căpitanul Ianuarie cu Chirley Temple Şi Mirajul Parisului. ODEON. — Dorinţa şi Misterul de la Casino. CENTRAL. — Masca galbenă, şi Cri­nul din mocirlă. ILEANA. — Bocaccio. Teroarea deşer­tului şi Banda veselă în vacanţă. AIDA. — Marşul de noapte şi Guliver in ţara piticilor. paris. — In serviciul Franţei şi Un bărbat original. PACHE. — Oraşul păcatelor şi In slujba datoriei cu Buck Jones. LUCIFER. — Poteca Pinului singura­tec, Călăreţul mascat şi Stan şi Bran. ORFEU. — Tovarăşe de suferinţă şi Un prinţ Charmant. DORY. — Pioneri Vestului. Beau ca să uit dragostea şi comedie. COTROCENI. — Scandal monden şi Craiul pădurilor VOLGA-DOROBANŢI. — Shanghai sub­ gloanţe şi Siluete. LOLICA. — Timpuri noul, Tigrul din Bengal şi încoronarea Suveranilor Angliei. PAX. — In slujba datoriei cu Buck Jones şi sub două drapele. CARMEN. — Femeia fără suflet şi Valsul Majestăţii Sale „LUNA BUCUREŞTILOR'’ — „Cucul piticilor”, reprezentaţii 6 jum. 8 jum. şi 10 jum. TEATRUL TEMPO (Compania Florica Lupescu-G. LascU) ..Chestia cu Aura” COLORADO. — Dancing-Bar, atrac­­ţiuni mondiale. STRANDUL KISSELEFF. - Bazin de înot, plaje. COLONADE-BAR Sos Kiseleff. — Program variat. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară) — Fustele de la minister scrua. — I . n­ama cu Carole Lombard, Fred Mac Murray, Dorothy Lamour. Ruxy. — Fără zestre (film rusesc) cu Nina Alisova. CITY. — Marșul de noapte și O căs­nicie modernă. DARLY. — Ţiganii şi Aventuriera din Monte Carlo cu Lic Dagover. VOX. — Intimităţi conjugale cu War­ner Baxter şi Myma Loy şi Ramona cu Loretta Young. FEMINA. — Călătorie de nuntă cu 50 la sută reducere şi complectare co­lorată. SELECT. — Cânt numai pentru tine şi Extravagantul Mrs. Deeds. FRANKLIN. — Maria Krasnova şi Baccara cu Marcelle Chantal. A. R. P. A. — Antonio Adverso şi Rey and Bengoe. SIC. — Domniţa codrilor şi Spionaj In Dardanele ATENEUL TEI.­­ Fuga lui Tarzan şl Mâna care subjugă. PM­C. — Nu vă încredeţi în Băr­baţi şi BenHur cu Ramon Novaro. FLORIDA. — Avantgarda eroilor şi Măsluitorul cu Charles Boyer. BARCELONA. — Fuga lui Tarzan şi Agentul federal. LILLI. — Suflete biciuite şi Micul re­bel cu Shirley Temple. GRADINA AUR. __ Ultimul bal la Pe­­tersbur şi artişti. frnetndtcgrdfe PREFECTURA JUD. MEHEDINŢI PUBLICAŢIUNE No. 9990-1937, Iunie 26 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 17 Iulie a. c. orele 11, se va ţine în localul acestei Prefecturi o licitaţie publică pentru darea în întreprindere a următoare­lor lucrări: 1) Construirea a trei poduri de lemn pe şos. comunală Socoleşti- Breşniţa, in valoare după devizul întocmit de serviciul tehnic jude­ţean de lei 165.000. 2) Repararea şi întreţinerea şo­selei­­comunale Socoleşti,—Breşniţa, în valoare după devizul întocmit de serviciul tehnic judeţean de lei 67.000. Licitaţia se va ţine pentru fiecare lucrare în parte, arătate la puntele de mai sus şi în conformitate cu art. 88-110 din L. C. P. şi Legea ad­ministrativă. Toate persoanele care vor lua par­te la această licitaţie vor depune pe lângă oferta Închisă un, plic sigilat şi o garanţie de 5% din valoarea lucrarea,­in recipisa de consemnare a Casei de depuneri sau a adiţiei financiare, această într'un plic se­parat şi sigilat. Condiţiunile speciale, proectele, devizele şi cadtul de sarcini şi orice Informaţiuni referitoare la această licitaţie se pot lua dela această Pre­fectură — Biuroul Licitaţiilor — în zilele de serviciu între orele 10—13. Prefect, (ss) Iulian Pred­escu. Subprefect, (ss) N. Theodorescu COftîOEDIA Teatru de vară — Teatru in aer liber Dir. Sid­ Alexandrescu Kontusovca-Pal­a­ce cu G. Timică, Silvia Dumitrescu, Silvia Fulda, Marietta Decules­­cu, C. Lungeanu, Al. Finţi, M. Bruno, G. Chamnel Romeo Lăză­­re­cu, Coty Hociung, Sion Orchestră • Cântece • Dansuri Contrar celor anunţate, d.prof. N. Daşcovici, de la Universitatea din Iaşi, nu a plecat la Paris pentru a participa la conferinţa permanentă de înalte studii internaţionale. DOCTOR L. SANDU Dela Facultatea de medicină din Paris Str. MANTULEASA 22 (colţ str. Plan­telor). Boli de STOMAC, FICAT, IN­TESTINE, Cons. : 4.7. Telefon 4.19.11 In Adunarea Generală a Societăţii „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA” care a avut loc eri la orele II în Palatul Camerei de Co­merţ, s’a aprobat cu unanimitate Darea de Seamă, Bilanţul şi Contul de Profit şi Pierderi pe exerciţiul 1936 şi s’a dat descărcare de gestiune Consiliului de Administraţie şi Cen­zorilor. Cuponul pe exerciţiul 1936 a fost stabilit la lei 50 netto de fiecare ac­ţiune. S’au ales în Consiliul de Adminis­traţie d-nii General Adjutant Er­nest Ballif, Max Ausnit, Ing. Nico­­lae Malaxa ,Const. Argetoianu, Ed­gar Auşnnt, Nestor Badea, Dr. Ilie Beu, Grigore Carp, Tancred Constan­­tinescu, Adrian Dumitrescu, Paul Gauthier, Charles Haas, Oskar Kauf­mann, Alexandru Lapedatu, Eduard Mirto, Emil Ottulescu, Dr. Edward Outrata, Ing. Alexandru Perieţeanu, Augustin Pordea, Ion Săvescu, Vic­tor Slăvescu, Baron I. V. Stârcea, E­­mil Svec și Douglas Vickers. Ca cenzori au fost aleşi d-nii C. Brătescu, V. Chiritescu, Ing. St. E­­pure, V. M. Ioachim și Gaston Le­­grand. In Adunarea Generală s’a hotărît majorarea capitalului social dela 750.000.000 până la 1.000.000.000 lei, prin emiterea mai multor tranşe, din care prima va servi la plata cu­ponului Pe anul 1936. Teatrul Vesel de vară Grădina Marconi Dir. Sid­ Alexandrescu Telefon 437.29 FOSTELE DELA MINISTER cu Gr. Vasiliu - Birlic, Maria Vauvrina, Niculescu-Buzău, Ma­ria Antonova și Ion Talianu D. dr. Alexandru Sidor, vechi bal­­neolog şi subdirector al staţiunii balneare Techirghiol, a ţinut în seara zilei de Duminică 27 crt. o in­teresantă conferinţă la Radio, asu­pra Băilor Techirghiol (agenţi cu­rativi, indicaţiuni, starea economică şi dispariţia complectă a malariei în urma marilor lucrări de asanare făcute de minister). D. dr. GRIGORE GRAUR a ţinut Luni 28 iunie, o conferinţă la Carls­bad, tratând despre: „Jean de Caro, un medic din Carlsbad, care a răspândit în lume faima isvoru­­lui Iprudel”. PUBLICAŢIUNE Societatea I. A. R. aduce la cu­noştinţa amatorilor dărâmarea i­­mobilului proprietatea sa din Bucu­reşti, strada General Berthelot No. 9, colţ cu strada Luterană, fostă proprietatea NIGRIM. Imobilul are grilaj de fer, sobe de teracotă, chemineuri, calorifer. Ofertele închise se vor depune la sediul Societăţii I. A. R. în Bu­cureşti str. Anastase Simu. No. 6, e­­tajul II, până în ziua de 5 Iulie 1937, ora 12, când se vor deschide o­­fertele. Dărâmarea imobilului, inclusiv curăți,...a terenului, va fi executată în 2 (două) luni de zile de la data adjudecărei. SOC. INDUSTRIA AERONAUTICĂ ROMÂNĂ (I. A. R.) - m I -----------i f* AlT ^ 1500 Lei tona dela 3 tone in sus llViLv 1600 Lei tona până la 3 tone vinde Societatea Generală de Gaz și Electricitate din București numai până la finele lunei Septembrie 1937 Pentru transportul în saci plumbuiţi la domiciliul cumpărătorului, se va plăti în plus: Lei 100 pt. fiecare tonă, Lei 75 pt. fiecare 500 kg. Miercuri 30 Iunie 1937 O şcoală a păcii Şcoala de vară cehoslovacă pentru studiul problemelor Europei Centrale In toate timpurile, Europa Cen­trala a fost centrul politic al Euro­pei întregi. Aşezarea sa geografică ca şi întreaga ei istorie o atestă. Rolul acestei părţi a continentului nostru a fost — şi este azi mai mult und­ de a stabili o legătură intre Orient şi Occident, de a netezi calea unei penetraţiuni reciproce de civilizaţii a celor două zone europe­­ne, şi prin aceasta a facilita creia­­rea unităţii spirituale şi politice a Europei. Destinată a fi centrul de gravitate continentului, întărirea Europei Centrale înseamnă consoli­­darea păcii europene. • c­ă noila Europă Centrală ieşita am desmembrarea imperiului habsburgic avea toate păcatele celei vechi — diversitate de popoare, de limba şi cultură — şi niciunul din avantaj — unitate politică, econo­mică şi socială. Fosta monarhie austro-ungară c­u toată fiinţa sa po­litică monstruoasă asigura în inima Europei un minimum de or­dine po­litică şi socială, pe care nu-l mai puteau prezenta noile state inde­pendente şi ostile. Conştiente de împrejurarea că a­­ceasta nouă Europă Centrală era inorganică, trei dintre Statele suc­cesoare ale imperiului austro-ungar: Iugoslavia, Cehoslovacia şi România au renunţat la politica independen­tă, izolată şi plină de riscuri, şi pu­nând în comun interesele lor poli­tice şi economice au creiat un pu­ternic organism politic — Mica în­ţelegere — menit să asigure nu nu­mai existenţa tor ca state, dar să fie în acelaş timp un instrument al păcii continentale. Şi astfel echili­brul distrus de răsboiul mondial a fost nu numai restabilit, dar în­tărit. E drept însă, că noul organism politic, întemeiat pe colaborare li­ber consimţită şi nu pe opresiune, nu înglobează întreaga Europă cen­trală geografică. Dar forţa politică, militară şi economică pe care o re­prezintă, înlătură aici orice posibi­litate de agresiune din partea Sta­telor revizioniste. Puterea sa ca şi temeinica sa organizare poate să canalizeze eventualitatea unei cola­borări viitoare între toate Statele Europei Centrale — Germania, Au­stria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugo­slavia şi România — pentru realiza­rea unei „Antante a Statelor danu­biene” destinate să asigure — odată cu spulberarea tendinţelor revizio­niste — pacea Europei întregi. In ultima vreme Statele danubie­ne fac obiectul unei atenţiuni deo­sebite din partea tuturor Statelor europene şi problemele de naţiona­litate, problemele economice, poli­tice şi militare ale bazinului dună­rean sunt tratate de presa interna­ţională din punct de vedere al Eu­ropei întregi. Acest bazin a fost în­totdeauna şi rămâne cheia păcii în Europa şi a echilibrului politic şi economic în această parte a Europei. Iată de ce atribuim un rol de mare importanţă „Şcoalei de vară cehoslovace pentru studiul proble­melor Europei Centrale” al cărei scop îl indică însăşi denumirea sa. Şcoala este organizată de Asociaţia cehoslovacă pentru Societatea Na­ţiunilor, Institutul pentru relaţiuni­­le economice şi culturale ale Europei Centrale şi Gruparea universitară cehoslovacă pentru Societatea Na­ţiunilor la Tatranska Lomnica in splendidul masiv Tatra şi cursurile vor dura de la 15 August până la 1 Septembrie. Specialişti şi reprezentanţi ai vieţii politice, economice şi culturale ai Cehoslovaciei şi ai altor state din Europa Centrală vor desbate în con­ferinţele lor şi în discuţiuni libere sub toate feţele, problemele Micei Antante şi ale bazinului dunărean. In afară de conferinţe asupra di­verselor ţări ale regiunii dunărene, vor fi tratate pe larg următoarele chestiuni: Problemele geopolitice ale Europei Centrale; Condiţiunile naţionale în Europa Centrală; Prin Mica înţele­gere la Europa Centrală; Mica înţe­legere şi Europa Balcanică; Acor­durile politice ale statelor din Eu­ropa Centrală; Europa Centrală şi marile puteri.­­ Pentru anul acesta şi-au anunţat participarea, în afară de numeroşi profesori ai universităţilor cehoslo­vace, d-nii Kamil Krofta ministrul afacerilor străine şi Ivan Derer mi­nistrul justiţiei in statul vecin. Din ţara noastră au fost invitaţi d-nii profesori Mircea Djuvara, Vir­gil Madgearu şi Mihai Antonescu. D. prof. Mircea Djuvara va confe­renţia despre „România după răs­boiul mondial, d. Virgil Madgearu va vorbi despre delaţiunile ecoreo­­mice ale României cu statele Europei Centrale’’; în fine, d. Mihai Anto­nescu va desvolta subiectul: „Prin Mica înţelegere la Europa Centrală”. Iată cum, odată cu aprofundarea tuturor chestiunilor danubiene — a căror rezolvare va duce la organiza­rea temeinică a păcii în Europa Centrală şi prin urmare în întreg continentul — se va putea face o bună propagandă pentru ţara noa­stră. Toţi cei ce se interesează de pro­blemele păcii europene nu pot de­cât să se bucure de înfiinţarea acestei „Şcoale a păcii”. D. R. FARMACIILE Jim IN NOAPTEA DE 28 IUNIE M. Horn, Bulevardul Elisabata 19; Elena Popescu Frunză, Bulevardul Carol, 9; Victor Jacobi, str. Oituz 27 (Piaţa de Flori); Al. Alifanti, calea Griviţei 217; Filareta Zamfirescu, Bulevardul Banu Manta, 61; Farma­cia I. Mătăsaru (B. Meyer) calea Victoriei 110; Margareta Nacu, calea Dorobanţilor 157; Apostolescu Mari­ana Calea Dudeşti 183; Gh. Gavriliu Şoseaua Pantelimon 221; Dr. A. Mi­­halovici, calea Călăraşilor 34; Far­macia Gresser (Angela Francesco Popescu) calea Moşilor 272; Sterie Papinian strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă 8; G. Drăghici, calea Rahovei 151.

Next