Adevěrul, septembrie 1937 (Anul 51, nr. 16437-16462)
1937-09-01 / nr. 16437
Pagina 2-a --- Suni. Este neîndoios că lupta dintre generaţii, aşa zisul conflict dintre tineri şi bătrâni nu datează de ieri, de alaltăeri. Povestea-i veche de când lumea sau mai bine zis de când au existat vârstnici ca ei să dojenească pe tineri şi tineri cari să rîvnească locul celor bătrâni. „Das ist eine alte Geschichte“ — cum ar spune Heine şi nici „Părinţi şi copii", romanul lui Turgheniev, care a făcut atâta vâlvă, n’a pus problema pentru întâia oară, după cum putem fi siguri că nici actualele polemici furibunde, cari merg până la ameninţarea cu moartea de o parte şi de alta, nu vor rezolva, necum epuiza argumentele pro şi contra supremaţiei fiecăreia dintre tabere. Desigur că, astăzi, problema e mai acută. Lupta pentru pâine care e atât de istovitoare, dreptul la cuvânt şi la critică pe care şi-l recunosc şi-l revendică tinerii din zilele noastre, opacitatea multora dintre bătrâni cari se îndărătnicesc să nu lepede nici o clipă zaua ruginită a unui tradiţionalism vetust se pun astăzi cu mai multă acuitate decât altădată. Tinerii sunt mai grăbiţi decât înainte vreme. Nu mai au poate, în aceeaşi măsură ca cei din deceniile şi veacurile trecute virtutea aşteptării. Dar să nu uităm că nici nu mai au la spate sprijinul moral şi material până la o vârstă destul de coaptă al bătrânilor, ca cei de odinioară. Bătrânii — să recunoaştem — îşi retrag în zilele noastre mult prea devreme braţul lor protector din preajma copiilor. Libertatea pe care înţeleg să li-o dea e, de cele mai multe ori, timpurie. Carenţa de autoritate adesea, indolenţa părinţilor de cele mai multe ori, o totală nepăsare, cumnu se poate mai condamnabilă, de ceea ce gândesc, de ceea ce pun la cale, de viaţa pe care o duc copiii lor — toate acestea dintr’o greşită înţelegere a educaţiei contimporane şi — de ce să n’o spunem? — de dragul unei comodităţi prea de vreme râvnită (ceea ce e într’o completă opoziţie cu adevărata menire de părinte al unei odrasle) — sunt poate nu dintre cele mai puţin însemnate pricini ale atitudinii de frondă, de bravare, de dispreţ şide sfidare a tot ce este vârstnic pe pe care o afişează cei mai mulţi ■dintre tinerii de azi. E dureros — dar de ce ne-am ascunde după degete? Tineretul e lipsit aproape cu desăvârşire de respectul pe care-l datorează bătrânilor, dacă nu pentru experienţa vieţii pe care au acumulat-o aceştia, cel puţin pentru vârsta, pentru anii lor.Şi sfiiciunea aceea, rezerva, modestia, care stau atât de bine unui tânăr, nu le vom mai găsi aproape de loc în gesturile, în vorbele, în atitudinea celor mai mulţi dintre tinerii de azi. Şi nu ştim dacă vina n’o poartă, în primul rând, părinţii. Iată două cazuri banale, dar şi cât de semnificative: într’un tramvai încărcat până la refuz, un tinerel din cursul superior de liceu se grăbeşte să se ridice şi să ofere locul unui domn bătrân căruia îi tremură picioarele. „Şezi, nu te ridica!" îi şopteşte imperativ, cu ochi fulgerând pe sub sprâncenele negre zbârlite, maică-sa de alături, trăgându-l de haină: „Nu mai face pe cavalerul!" Şi adolescentul, ţintuit de privirile grele ale mamei, renunţă la gândul inimos şi stingherit, se reaşează, privind pe fereastră afară. Un alt tinerel, tot elev de liceu, educat desigur în acelaş fel ca exemplarul de mai sus, ocupă un loc pe un scaun la marginea unui şir întreg în grădina unui cinematograf. Lumea se înghesuie pe capete. Nu-ţi găseşti loc nici în picioare. Uln profesor, care se află cu familia în grădină, băjbîie prin întuneric după un loc. Se face lumină deodată. Profesorul se trezeşte tocmai lângă scaunul elevului său. Ce face elevul? Zărindu-şi dascălul, se ridică, se înclină murmurând „bună seara" şi se aşează liniştit la loc. Profesorul clipeşte des din ochi şi-şi întoarce privirile de la ai săi, ca să nu vadă ironicile priviri din ochii lor. Grozav se mai jenează de scena asta mută, în timp ce elevul desigur că i-a şi uitat prezenţa. Mă rog, dar fi cazul să spunem că părinţii pătimesc pe unde au greşit? Emil Berea Treizeci de ani dela moartea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu S’au împlinit de curând trei decenii dela moartea marelui filolog şi om de cultură enciclopedică B. P. Hasdeu. Cu acest prilej d. Barbu Lăzăreanu a tipărit un al doilea studiu despre Hasdeu în colecţia „Cu privire la...". Din această serie dată la iveală de „Cultura Românească“ au ieşit până în prezent de opt scrieri, cari privesc pe: Eminescu, B. P. Hasdeu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, G. Coşbuc şi Epigrama şi epigramiştii. Vor urma rând pe rând monografii şi cercetări referitoare la: Caragiale, Anton Pann, N. Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Eliade, Vlahuţa, G. Asaki, Simion Bărnuţiu, Timotei Cipariu, Vasile Bogrea, Petre Ispirescu, Ion Pop Reteganul şi alţii. Scrierile cuprinse în aceste volume pot fi recomandate ca lecturi auxiliare ale manualelor de limba română şi totodată ele pot fi citite cu foarte mare folos, de elevii din cursul superior şi în deosebi de candidaţii la bacalaureat. Căci multe din întrebările puse de comisiunile de bacalaureat, cu privire la scriitorii români, îşi afla în aceste studii şi monografii, răspunsurile precise şi documentate. Ultimul veac D. Horia Liman, a cărui activitate publicistică este cunoscută prin nuvelele de reală valoare publicate în „Vremea“, ca şi în alte mari reviste, are gata pentru tipar, un roman intitulat „Ultimul veac". D. Horia Liman a publicat în timpul din urmă, tot în „Vremea“ o nuvelă de proporţii mari, in care calităţile de prozator ale sale se evidenţiau integral. Nuvela acesta purta titlul „Ventuza“. Sub acest titlu d. Horia liman a prezentat unei mari edituri din Capitală un volum compact de nuvele, care va apărea în viitorul sezon literar. Este o activitate care impune tot mai multă atenţie numele acestui scriitor. Acul roşu A apărut un nou roman al cunoscutei scriitoare Vicki Baum, având aceleaşi calităţi de supleţe şi siguranţă ale scrisului. Cele două personagii din noul roman al lui Vicki Baum care se intitulează „Acul roşu“, trăesc în cadrul unei acţiuni extrem de cursive, ca de proecţiune cinematografică. Romanul este completat cu nuvela „Foamea“, care reia un subiect încercat şi de alţi scriitori: viaţa unei fete bătrâne de bună familie, decăzută. Un film pe zi: „Ispita“ (Âro) Tema care se desprinde din film poate fi împărţită în trei: Vandalismul pădurilor americane, când au debarcat europenii, banii nu-ţi pot da tot ce doreşti şi că trebue să iubeşti „pe aleasa inimei tale“. Aceste lucruri au urmărit să le spună şi în romanul său, Edna Farber, după care a fost luat scenariul filmului. Acţiunea e condusă magistral, cu forţa pe care i-o dă, atât viziunea celor doi regizori ai filmului, cât şi puterea de interpretare a actorilor. Conform cu formula comercialo-artistică, a producţiei americane, filmul are toate elementele unui spectacol complect: dramatism, umor, scene tari. De la început şi până la sfârşit pumnii scraveni ai lui Arnold Edward, zboară pe ecran şi knock-outează. O bătae iscată intr’un cabaret cu inovaţia aruncării unor tăvi ca a discurilor, cu cari una din părţile adverse, se apără, proectându-se şi retezând elanul celorlalţi agresori, peste una din tarite scene de bătae pe care ni le-a furnizat, între altele mii, cinematograful american. Partea spectaculoasă o constitue tăerea pădurilor de pini prâvălirea butucilor pe canaluri şi fluvii. Piramide întregi de butuci sunt dinamitate, răsturnate, apocaliptic aproape, cu o impresionantă anvergură. Partea comică o constitue, prezenţa unui erou suedez, cu râsul lui şi alte atitudini de mucalit simpatic. Latura dramatică o înfăţişează noua actriţă Frances Farmer — un dualism de Marlene Dietrich şi Greta Garbo, admirabil dozat şi cu o ţinută a jocului care, departe de a persevera obişnuit în cadrul genului, aduce o prospeţime nou şi un inedit. Edward Arnold, deasemeni este un actor cunoscut mai de mult, însă consacrat în ultima stagiune şi căruia i se prevede o ascensiune considerabilă. Calităţile lui şi puterea jocului în creearea personajului, de vandal şi de îndrăgostit ratat , au demonstrat valoarea lui artistică. „Ispita“, prin toate aceste calităţi, de regie, acţiune şi interpretare . Un film de o considerabilă tensiune cinematografică şi un spectacol puternic şi complect pentru care direcţiunea cinematografului „Aro“ merită felicitată de a-l fi ales ca debut al stagiunii noul. România Muzicală La 15 Septembrie cât„va apare revista „România Muzicală“ sub direcţiunea d-lor Paul şi Eugen Ochi■Albi. Strada Rădăşeni In toamna aceasta scriitorul Mihail Şerban, va da publicităţii al treilea roman cu titlul „Strada Rădăşeni". D. Mihail Şerban, care s’a dovedit şi în trecutele cărţi, un mare cunoscător al provinciei şi al sufletului provincial, are în această carte pagini impresionante. „Srada Rădăşeni“ va fi o frescă de mari proporţii a provinciei în tot ce are ea mai pitoresc şi plină de umanitate. O nouă carte a d-lui I. Peltz D. I. Peltz este unul din rarii noştri scriitori care are o producţie regulată. „Anul şi cartea“ pare să fie parola acestui fecund romancier care a dat literaturii noastre romane ca „Actele vorbeşte“ şi „Calea Văcăreşti“. Pentru începutul sezonului literar din toamnă d. I. Peltz pregăteşte o nouă carte. Va fi un nou succes ce se va adăuga la şirul celorlalte biruinţe legate de apariţia fiecărei cărţi a d-lui I. Peltz. Noul roman vă purta titlul „Ţoapele“ şi va cuprinde unua din acele umane şi tragice poveşti cu care ne-a obişnuit acest scriitor. Romanul va apare în editura „Alcalay“. O revistă muncitorească La 15 Septembrie va apare „Nădejdea”, revistă de doctrină şi documentare muncitorească, care va reflecta gândirea socialismului sanitar şi va înfăţişa poziţia acestei mişcări faţă de toate problemele ce se pun, azi, proletariatului în desfăşurea acţiunii sale şi în străduinţa de a-şi reface unitatea organizatorică. Pe lângă o seamă de militanţi ai muncitorimii din ţară, revista şi-a asigurat colaborarea a numeroşi gânditori ai mişcării muncitoreşti internaţionale. „Simfonia vieţii mele“ In primele zile ale lunii octombrie va apare în vitrina librăriilor cartea de debut a scriitorului Ion Negoiu, intitulată „Simfonia vieţii mele“. D. Ion Negoiu a scris sub titlul de mai sus un impresionant roman de notaţii autobiografice, în care eroul principal povesteşte o serie de întâmplări şi de călătorii printre lume fantistică is totuşi reală. Scrisă într'un stil sobru, cartea prezintă prin contrast un ritm extraordinar iar desfăşurarea evenimentelor relatate. Prietenii d-lui Ion Negoiu ne asigură că „Simfonia vieţii mele“ va fi o revelaţie a anului literar,care va impune în epica românească un nume nou şi un talent original. 30 AUGUST CAMENIŢA Cucerind în ziua de 30 August 1671 cetatea Cameniţa din Mâna Leşilor, Turcii se gândiră din nou să prefacă Moldova în paşalâc. Dorind însă, să cunoască şi părerea moldovenilor în această privinţă, ei cerură voevodului Ştefan Petriceicu să le trimită în tabără pe unul dintre cei mai destoinici boerî spre a se orienta asupra atmosferei locale. Alegerea căzând asupra lui Miron Costin şi „mergând el — după cum spune cronica — la vizirul să-i spuie drept, pare-le lor bine că au luat împărăţia Cameniţa au ba, iar Miron a răspuns că se teme a spune drept. Vizirul s’au zâmbit a râde şi i-au zis să grăiască, să nu se teamă. Atunci Costin zise: Suntem noi moldovenii, bucuroşi să se lăţească împărăţia în toate părţile cât de mult, iar peste ţara noastră nu ne pare bitte să se lăţească...” NOUTĂŢI CINEMATOGRAFICE ritul său liberator, o parte din colegii lui au format, după aceia, cunoscuta pleiadă de luptători a Decembriştilor. Din purctul de vedere artistic, filmul este o realizare desăvârşită, având în acelaş timp şi o fotografie din viziunea mare a regişorilor ruşi, şi o acţiune, animată de înseşi viaţa poetului, aşa cum s’a manifestat ea la acea epocă. COCOŞATUL DELA NOTRE DA.puternica lui vocaţie poetică şi spi— r~i —L. 7 .1-1« 7~t /-i r ii rîfi/7 ori, t 7 V rt T rt V n ME. — „Cocoşatul dela Notre Dame care a fost, pe vremea filmului mut, o producţie dintre cele mai impresionante, la care se adăuga şi realizarea celui mai vestit transformist al ecranului Lon Chaney, este turnat din nou, într’o versiune vorbită. Rolul cocoşatului de la Notre Dame va fi jucat de mtădată de Paul Muni. Cum realizarea lui Lon Chaney a fost una desăvârşită, Paul Muni, actorul de foarte mare resurse, va trebui să ne înfăţişeze misteriosul personagiu, sau tot atât de bine ca Lon Chaney, sau într-o interpretare personală. EDYE CANTOR—Edye Cantor este amuzantul comedian american pe care l-am văzut în „Sandal la Roma". El apare într’o nouă fantezie, intitulată „An Baba pleacă în oraş“. Cum comediile cu Edge Cantor sunt comedii de montări mari şi cum fantezia noului său subiect, cere mai ales anvergura unor montări, trebue să ne aşteptăm ca filmul să fie tot atât de spectaculos şi de împletit cu humorul şi cu cântecele lui Edge Cantor ca şi celelalte. TINEREŢEA LUI PUSKIN. — Cu prilejul centenarului lui Puskin, studiourile ruseşti au turnat mai multe filme din viaţa şi după operele marşului poet. „Tinereţea lui Puskin", reprezintă epoca de liceu a poetului în care au început să se manifeste. ADEVĂRUL /StSím m* ţpn. y ^rg?ygg3ga>s zsam. t'c£ti Jhf %< - áfesa^r^ir^SS5! âwWw óa^a^^-'í» mvMim P*#1 tó*i§f ■'¥•»• i3k **«ÍÍ* í w^ *Sw<* s«®<w»SraaLíSgiíií.ííflf .iJjI . 1 m •**,«»*« • ' & V UAM >f m«|f ^ I •»» tik, ?* **TM3 , jZ A c» Se Krmari «. â Jf /' i-.i-. 'Ăt’w „Ä iw-l «««***? t^WuíARS® ■* *fi» V fac&qS: OÍ# *f‘ «*3f- cem* «>*w A *»t.« « iwcri F® . ;«fcmSw faN «*». to ti . A«oii fi «gl*' JP *»*«* NM» »iái tfi* tUA «* * ot fi «Mai itt# mW» íMlf lui, cil toate năzdrăvăniile nemţeşti şi’franţuzeşti“ (năsdrăvădiile de atunci erau, de pildă, Pestalozzi şi Spencer...) dar nu a vrut sau n’a putut, să lupte cu oamenii dela oraş, în ciuda tuturor amărăciunilor ce-i pricinuiau. A preferat să tacă şi să le întoarcă spatele, ca să-şi caute mângâierile cât mai departe de freamătul asurzitor al târgului, în munţi, printre sălbăticiunile codrului şi ale vizuinilor, poate mult mai bajine şi mai înţelegătoare faţă de ei... Numai acolo era suflul homeric şi umorul lui Ion Creangă — numai acolo se convinsese că există sufletul românesc pur, aşa cum îl visa. Mult mai târziu, când un critic de talia lui Q. Ibrăileanu i-a „ametidat“ aşa de sângeros manuscrisele celor cinci volume de literatură publicată în „Arhiva“ şi „Viaţa Românească“, încât le-a redus la proporţiile unui singur volum de 350 de pagini, Calistrat Horgan a protestat scriind o prefaţa plină de amărăciune, la care în cele din urmă a renunţat, ca să nu-l supere cumva pe „directul“ său amic. Şi totuşi o „supăradestul de curios, cel puţin pentru noi, că pontiful „Vieţii Româneşti“ nu a scris niciodată un rând despre opera şi personalitatea talentatului său prieten şi colaborator... Un premiu al Academiei*, care ar fi putut, în anul 1914, să impună sau cel puţin să facă cunoscut numele lui Calistrat Hogaş în lumea cititorilor, i-a fost refuzat, deşi volumul „Pe drumuri de munte“ cuprindea cele mai frumoase pagini ale acestui mare nedreptăţit. Se spune că refuzul înaltului for academic, de a acorda o primă de încurajare marelui scriitor, s-ar fi datorat numai „lipsei de competenţă şi naivităţii“ de care a dat dovadă raportorul. Calistrat Hogaş, însă, a înţeles că aşa trebuia să se întâmple... Marele I. L. Caragiale, care-i admira literatura, nu fusese primit mai bine de „nemuritorii“ de atunci, morţi de câteva decenii şi îngropaţi în uitare de câteva milenii parca... Primul studiu serios despre, opera lui Calistrat Hogaş a fost scris de d. Octav Botez, în 1915. Criticul rel a fost, dacă reţinem amănuntul de la Iaşi, în trei numere consecutive din „Viaţa Românească“, repară o nedreptate şi dă operei lui Calistrat Hogaş locul pe care-l merita în literatura noastră contemporană. Fără gestul acesta de înţelegere şi fără entuziasmul cu care d. M. Sadoveanu a prefaţat, în 1921, volumul „In munţii Neamţului“. Calistrat Hogaş ar fi rămas, încă multa vreme, un necunoscut. Astăzi, când dreptatea e făcută iar „Amintirile dintr-o călătorie“ şi „In munţii Neamţului“ şi-au ocupat locul pe care-l meritau, în literatura noastră clasică, iată umbra lui Calistrat Hogaş, aşa cum l-au cunoscut ieşenii şi l-au îndrăgit numai sălbăticiunile, cu o pelerină largă pe umeri, cu o pălărie cu boruri mari trântită pe ceafa şi cu ochii plini de bunătate, trecând peste ani şi amărăciuni, peste nedreptăţi şi răutate, biruitoare. Urcă, în ceasul acesta al aducerii aminte, închinat numai lui, spre culmile ce i-au fost scumpe, urmat de părintele Ghermănuţă şi de Călina lui Dragan, de Ioniţă Hrisanti, de Floricica şi de cucoana Maneta — şi în primul rând de Pisicuta... George Millail-Zamfireseta Uliţa motanului pescar Premiul internaţional de literatură pe anul 1937 a fost acordat scriitoarei maghiare stabilită la Paris, Jolan Földes pentru romanul intitulat „Uliţa motanului pescar“. Dintr-odată opera scritoarei Földes a fost tradusă în câteva limbi iar o mare casă de filme a achiziţionat scenariul extras din intriga romanului. Romanul d-nei Jolan Fedes s-a bucurat de o primire entuziastă din partea criticei, care a recunoscut Valoarea deosebită a operei premiate. Sub titlul de mai sus va apare în curând în traducere românească romanul care a fost onorat cu premiul internațional de literatură Cartea va apare în editura „Alcalay“. i. CRONICA ŞAHULUI Concursul de şah de la Pernau Un concurs important care a fost trecut cu vederea din cauza olimpiadei de la Stockholm, învingător a fost tânărul student în chimie Paul Schmidt din Reval-Estonia cu 514 p- După el urmează S. Flohr, Paul Keres și G. Stahlberg cu câte 4/,, Tartakower 4, Opocensky 3 *4, Rand 1 A și Villardo. Victoria lui Schmidt e cu atât mai surprinzătoare cu cât și-a învins partenerii cei mai de temut, între care pe invincibilul Flohr și pe Keres. Schmidt e un mare talent, pe care numai o sănătate cam șubredă îl împiedică să se manifeste în toată plenitudinea lui. E de remarcat şi intenţia tânărului maestru de a nu-şi alege şi o altă profesiune în viaţă. Şahul l-a învăţat de la părinţii săi la vârsta de patru ani. La vârsta de 11 ani a jucat un match, ca pe atunci băeţaşul de 12 ani Paulkeres, care s-a terminat la egalitate cu 3:3. Acum un an jumătate a câştigat concursul de la Reval înaintea lui Keres, Bock, Berg, Sämisch și Danielson. Mai jos o frumoasă victorie a tânărului estonian: DESCHIDEREA ENGLEZA Pcrnau. R. Il-a S. FLGHR P. SCHMIDT 1. c2-c4, e7-e5; 2. Cbl-c3, Cg8-f6; 3. Cgl-f3, Cb8-c6; 4. e2-e3, d7-d6; 5. d2-d4, Nf8-e7; 6. d4-d5, Cc6-b8; 7. e3-e4, Ob8-d7; 8. Nfl-e2, 0-0; 9. Ddl~c2 (mai exact 0-0) Cf6-h5; 10. Cf3Xe5, Cd7Xe5; 11. Ne2Xh5, Ce5Xc4; 12. Cc3-b5. Albul nu observă mutarea următoare a Negrului; după 12. 00 ar fi avut un joc frumos. Negrul ar fi trebuit să joace (c4-e5 urmat eventual de c7-c5 sau f7-f5). 12... a7-a6! 13. Dc2Xc4? (Albul ajunge în desavantaj. Indicat era 13. Cb5-d4); 13... a6Xb5; 14. Dc4Xb5, f7-f5; 15. Nh5-f3. b7-b6; 16. Db5-b3, f5Xe4; 17. Nf3Xe4. Ne7-h4!; 18. Ne4-f3, Dd8-e8+; 19.Ncl-e3, Nc8-d7; 20. a2-a3, Ta8-a5; 21. Db3-d3, Nd7~b5; 22. Dd3-d2, De8-g6; 23. 0-0-0, Ta5-a4; 24. Nf3-e2, Nb5Xe2; 25. Dd2Xe2, Nh4Xf2; 26. Ne3Xd2, Ta4-e4; 27. De2-b5. Te4-d4; 28. Db5-e2, Td4Xd5; 29. Nd2-c3, Td5-f5; 30. g2-g3, d6-d5; 31. Thl-fl, Nd2-e3+ 32. Nc3-d2, Dg6-c6+ (Forțează câștig de calitate); 33. Rd-bl, Tf5Xfl; 34. Nd2Xe5, Tfl-dl + ; 35. De2Xdl, Dc6-c4; 36. Ne3-f4, d5-d4; 37. Ddl-g4 Dc4-d5; 38. Rbl-c2, c7-c5; 39. Rc2- d2, Dd5-e4; 40. Dg4-d7, Tf8-e8. Albul cedează. ŞEDINTA INAUGURALA A TUREI Joi 26 August a avut loc la cercul de şah Tura din calea Văcăreşti 29, inaugurarea sezonului şahist. In faţa unei numeroase asistenţe formată din membri ai cercului „Tura" şi a altor cercuri a luat cuvântul d. av. M. E. Davidovici, preşedintele cerclui „Tura“ şi d. av. Mircea Manolescu, noul preşedinte al Federaţiei române de şah. Cu această ocazie d. av. Manolescu a schiţat programul d-sale de activitate pe care a şi început să-l pue în aplicare. Asupra acestor cuprinzătoare declaraţiuni vom reveni, în cronica viitoare. Se primesc înscrieri în turneul prin corespondeţă al Revistei Române de şah pe adresa d-lui av. Emil Landau din str. Col. Orero No. 20, Buc. Tel. 4.30.85. In fiecare grupă simt patru jucători, fiecare depune ca taxă de înscriere 100 lei, iar învingătorul ia un premiu de 400 lei. Arbitrul jocului este maestrul Iosif Mendelsohn, fost de nenumărate ori campion al Capitalei, care va glosa partidele cele mai interesante pentru publicare. Grupele sunt permanente. DE LA CERCUL „GH. BRATIANU“ Cercul de şah „Gh. Brătianu“ se redeschide la 3 Septembrie. Şedinţele vor avea loc Marţi şi Sâmbătă de la orele 20. Adunarea generală a tuturor membrilor în vederea alegerii noului comitet şi a precizării activităţii pe noul an şalist — este convocată la 18 Septembrie ora 20 la sediul din bulev. Maria 23. MILU A. * H Grădina IZBA10A HU sii Calea Văcăreşti 21. Tel. 4.91.35 Ultimele spectacole populare cu puternica lucrare dramatică UMBRA GALBENA puternica creaţie dramatică a renumitei artiste SIDY THAL Regia: I. Sternberg Muzica: Max Halm In caz de proae spectacolul are loc In sala Teatrului Barascheum* Sstr. Dr. Iuliu Barasch 15 INFORMATION! In cadrul cursurilor de vară de la Academia Comercială, d. prof. Petre Strihan va ţine mâine. Marţi 31 August orele 10-11 (nu 12-13 cum se anunţase) o conferinţă publică despre, ,întreprinderea particulară şi serviciul public". In prezenţa d-l Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, a avut loceri dimineaţă inaugurarea staţiunii de odihnă Leghea, proprietatea minelor Şoreeani-Cluj. La ministerul agriculturei se studiază un proect pentru organizarea unei staţiuni de înmulţire a seminţelor de ierburi. Ministerul agriculturii a trimis o serie de instrucţiuni Camerelor de agricultură, cu privire la cultura borceagurilor de toamnă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 AUGUST 1937 Farmacia doctor N. Petrescu, strada Regală No. 3 colţ Academiei Marius Steinberg, strada C. A. Rosetti 27; Claudia dr. Rădulescu, strada Blănari 14; Eugen Marcovici, calea Văcăreşti 7; Alex. D. Roşu calea Griviţei 78- Marius Ionescu, Calea Griviţei 397; Farmacia Ernest Császár (Dr. V. Thüringer) calea Victoriei 124; Aurelia Soctirescu, şoseaua ştefan cel Mare 4; Dr. Sterie Chiale (Trinităţei), calea Dudeşti 64; Nicolae Bădila, şoseaua Mihai Bravu 10 (Bariera Moşilor); Farmacia E. Paraschivescu (M. Cernetzky) calea Şerban Vodă 81- Auneseu calea Rahovei 55; Ana Mazilu strada Aviator Radu Beller 26. PASIONANT! „Desectivul invizibi“ şi simpatica lui mai multă ii şi - au de rezolvat o teribilă problemă. Frumoasa d-nă Irwine, cu dubla ei existenţă misterioasa, asta ea. „Păsnjenul alb11 sau victima acestuia ! CEREŢI AZI „ROMANELE CAPTIVANTE“ 15 Lei — La chioţcari şi librari. Marţi 31 August 1937 viaţa CAP SSA. Alexandru Pot fi felicitaţi astăzi de ziua Sfântului Alexandru, următorii: Mareşal Alexandru Averescu, Al. Vaida Voevod, fost preşedinte al consiliului; Alex. Cretzianu, ministru plenipotenţiar, director politic al ministerului afacerilor străine; general Alexandru Anastasiu, profesor Alexandru Oteteleşanu, Alexandru Donescu, primarul Capitalei, Alexandru Emmanuel Lahovary ministru plenipotențiar, Alexandru Télémaque, ministru plenipotențiar, Al. Hallunga, Alexandru Gurănescu, ministrul României la Viena, Alexandru Iacovaki, ministru plenipotenţiar, Alexandru Serghiescu, Alexandru Christopol, Alexandru Nicolae Gane, primpreşedinte al Consiliului Legislativ, Alexandru (Lică) M. Iliescu, directorul afacerilor judiciare din ministeruljustiţiei. Alexandra Melinte, avocat. Alexandru poenăreanu, avocat. Alexandru I. Florescu, general Al. Magneru, Alexandru Burma, Alexandru Istrati, Alexandru Angeleanu, dr. Alexandru Giuglea, general Alexandru Glatz, secretar general al ministerului apărării naţionale general Alexandru Makarovitch, Alexandru Gr. Ghica, general Alexandru Lupescu, Alexandru Linaru, Alexandru N. Protopopescu, general Alexandru Gorski, Al. Băicoianu, prof. Al. Bogdan, Al. Cantumare, Alexandru Nasta, Alex. Alimănișteanu, Al. Orăscu. avocat Alexandru Mirto, Al. Ottulescu. avocat. Al. Boroianu, Alexandru Bildiurfiscu, avocat. Alexandru Mandrea, consilier la înalta Curte de Casaţie. Alexandru Cătuneanu. Alexandru Bardesm. Alexandru Zeuceanu, ministru plenipotenţiar. Alexandru Romanescu Al. Burghele, Al. Bacaloglu, dr. Alex (Sasa) Ratcoviceanu. Alexandru Radian, fost subsecretar de stat, Alexandra Stârcea, prim preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti, Alexandru Voinov, Alexandru Budescu, Alexandru Mavrocordato, Alexandru Racotă, Alexandru Racovitză, Alexandra Radu dr. chimist, colonel Alex. Rădulescu, general Alexandru Rădulescu. Alex. I. Rădulescu avocat, dr. Al. Al. Badescu, Al. D. Rădulescu. Inginer Al. Opran. Alexandru Buzdugan Alexandru Rășcanu, procuror la tribunalul Ilfov. Alexandru Dem. Georgescu, secretarul legatiunii României la Moscova. Alexandru Alexandrini, deputat, Alexandru Roman, avocat, Al. Rosetti, prof. universitar, director al Fundaţiilor Regale, Alexandru Popovici, Alexandru Moldoveanu, Al. Mârza, Al. D. Roşu, Alex. Rudeanu, Alexis A. Catargi, Alex. Sechelarie, Alexis Scrădeanu, secretarul legaţiunii din Helsinski, Alexandru Gh. Sândulescu, deputat şi preşedinte al sindicatului ziariştilor. Alex. Săvulescu, inginer Alex. Scanary, Alexandru Orzerescu, Alex. Alexandrescu. Al. M. Alimănescu, ing. insp. g-ral Al. Alexandrescu, Alex. Algiu, Alexandru Botez-Donici, general Alexandru Alexandrescu, Al. I. Spineanu, Alexandru S. Stan, Al. Angelescu, Al. lonescu (S.TR.), Al. Bursan, Al. A. Stan, Alexandru Chr. Stănescu, Alecu lonescu, Alex. Stătescu, Al. Stavrache, ing. Alex. N. Ștefănescu, insp. g-ral adm., general Al. Bunescu, comandor Al. Cernescu, Alex. M. Ștefanescu, Al. A. Ştefănescu, Al. Nedelcu, Alexandru Cătuneanu, Alexandru Minculescu, Alex. Steriade, Alex. Adrian Botez, Alexandra Balş, Alex. Eliad, Al. Gussi, Alexandru Magulea, av. Alex. Bitay, colonel Alex. Tărtăşescu, colonel Alexandru Tătărescu, general Al. Teodorescu Alexandru Gorgos, Al. Paximiade, Alexandru Comşa. Al. Teodorescu, dr. Al. Costiniu, Alexandru Pastian, Alexandru Ciceo-Pop, Alex. Popovici, Alex. Teodoreanu, Al. Cristescu, Alexandru Devechi, Al. Tomescu, Sandu Tudor, Alexandru Tzigara-Samurcaş, dir. Fundaţiei Carol, comandor Alexandru Gheorghiu, colonel Alex. Ghica, Alexandru Ivănceanu, general Alexandru Văitoianu, Alexandru Lupaşcu, Al. Văleanu, Alexandru Vălimărescu, conferenţiar univ.. Alex. Vasilescu, judepreşedinte. Sandi Tzigara-Samurcaş, Al . Vasilescu Alex. Vicol, Al. Demetrescu colonel Al. Mihail, Alex. Viharion, ing. Alex. Glasov, Alexandra Petrescu, prof. univ. Al. Georgescu, Alex. Gall Al C. Grigoriu, av. Al. Zăgănes- Gu, Al. Zahar!?, Al. Ioanițiu, prof. A. Valeriu, Aiaxandru Zamfiropol, Al. I. Mancaș, Al. I. Marinescu, Al. I. Zottu, ing. Al. Malcoci Al. Fmanoil, Alexandru L. Gussi, ing. Al Fotino, col. adj. Al. Filitti, Al. Iliescu, Alex. Hartuia, av. Alex. C. Toanid, Al. Mavrodin, Alex. Mavroianmi, col. adj. Alex. Manolescu, Al. Niţescu av.. Al. Argeşiu, Al. Athanasiu, Al. Dragomirescu, Alexandru Duiliu-Zamfirescu, ministrul României la Varșovia. Alexandru Canibal, Alex. Berindei, Alexandru Zănescu, Al. Darvari, Alexandru Cantacuzino-Pașcanu. TEATRU IN AER LIBER DIR. SICĂ ALEXANDRESCU Telefon 4.71.71 iBia# grădina teatrului nou 1 2 Seri extraordinare DUPĂ CEREREA GENERALĂ Astă seară Luni şi mâine seară Marţi marele succes MISS RADIO ■ cu DINA KÖNIG şi partenerul său MISCHA BERNSTEIN n Orchestra sub conducerea M. Kreisler SPECTACOLELE ZILEI till“ TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Electro-Cărăbuş. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară) — Fustele de la minister GRADINA ARPA-COLOS. _ Mătuşica lui Don Juan. TEATRUL TEMPO. _ Apărarea are cuvântul. IZBANDA. - Sidy Thal in „Umbra galbenă”. înscenare de I. Sternberg. TEATRUL NOU. _ Miss Radio cu Dina Koenig. TEATRUL COMOEDIA. — Om de încredere. GRADINA AURORA. __ Trupa P. și S. Friedman. Sufletul unei mame. COLORADO (Șos. Kiseleff). — Dancing bar, trio american Norwich. COLONADE-BAr sos. Kiseleff. — Program variat. FTRANDUL KISSELEFF. — Bazin da înot plaje. . CINEMATOGRAFE CAPITOL. — Sherlock Holmes cu Hans Albers şi Heinz Ruehmann. Jurnal şi complectare. ARO. — Ispită cu Edward Arnold, Joel Mic Crea, Frances Farmer. Jurnal. ROXY. — Sherlock Holmes cu Hans Albers şi Heinz Ruehmann. Jurnal şi complectare. A. R . P. A. — Dezonorata şi Fata din Salem. CORSO. — Trăim numai odată cu Sylvia Sidney şi Henry Fonda. Jurnal şi complectare. OMNIA. — Corabia blestemată şi Michel Strogoff. ELISEE. „Ruby” cu Szoecke Szakai, Otto Walburg, micul Mircea. Jurnal Paramount şi complectare colorată. CITY. _ îngerul alb şi Ultimii Mohicani. DARLY. — A doua tinereţe şi Călătorie suspectă. VOLTA BUZEŞTI. — Clubul sinucigaşilor şi Tinereţea îşi cere dreptul. AMERICAN. — Intimităţi conjugale şi Pe drumul durerii. REX. — Magnolia şi Aventurierul din Pairis SPLENDID. — Păianjenul Negru şi Balada Orfanului. MILANO. — La Porte du Charge şi Ultima aventură a lui Bufallo-Bill. RAHOVA. — Dragoste în culise şi Misterul Fortului Grey. TOMIS. — Fiul meu de Ministru şi O dramă în largul mării. PARIS. — Cânt numai pentru tine şi Cavalerul dreptăţii. GLORIA. — Strigătul Cazacilor şi Două inimi şi un sărut. IZBÂNDA. — Suflete sbuciumate şi Crai de ghindă. VENUS. — Caravana şi Noaptea spiritelor !—JECOMI. —.. Surâsul seducător şi Dragoste în Taxi. MARNA. — Suprema jertfă şi Un bărbat original. MODEL. — Rose Mărie şi Rin-Tin-tTin Salvator cu Jackie Cooper. DIANA. — Mâinile lui Orlac şi Fuga lui Tarzan TRIUMF. — Distrugătorul şi Omul din două lumi. CENTRAL. — Curierul de Sud şi Tânărul Comnte cu Anny Ondra. LIA. — O lacrimă pe un mormânt şi Sissy cu Grace Moore. REGELE FERDINAND. — Ochornia şi Ofensiva Martei. AIDA. — Grandoare şi Swing. SCALA. — Ultimul tren din Madrid cu Dorothy Lamour, Gilbert Roland, Lew Ayres, Lionel Atwill, Karen Morlay. TRIANON. — „Ruby" cu Szoecke Szakai, Otto Walburg, micul Mircea. Jurnal Paramount si complectare colorata CARLTON. — Dragoste in viteză cu Ann Sothern si Don Ameche. SELECT.— Dama cu camelii cu Greta Garbo şi Robert Taylor. REGAL. — Sclavii onoarei cu Barbara Stanwyck, Ioel McCrea, Llloyd Nolan şi Jurnal. PALAS BULEVARD. — îngerul întunericului şi Agentul special, FORUM. — Casa visurilor şi complicaţii sentimentale. FEMINA— Pension Mimosas cu Francoise Rosay şi Complectare. DACIA. — Sub masca diavolului şi Bobby. ILEANA. — Dragoste sub arme şi Femei în dragoste. CARMEN SILVA KISSELEFF. — Mesajul către Garcia şi Liliom. LUCIFER. — Tigrul din Bengalui Şoapte de iubire. VOLGA-DOROBANŢI. — Regina Elisabeta a Angliei. Oameni noui. SIC. — Pescarul din San Diego şi O noapte de nebunie. FRANKLIN. — Stan şi Bran Ţigani şi Grandoare. LILLI. — Amprente digitale şi Stan şi Bran în Ţiganii, şi revistă. BARCELONA. — Informatorul secret şi Flacăra vieţii. DORY. — Variete şi Masca galbenă. ORFEU. — Casa cu o mie de lumânări şi Curierul din California. CARMEN. — Marinella şi Pisica Iadului şi 2 comedii. ATENEUL TEI. — Bestia umană şi Valsul Maiestătei Sale. ODEON. — panama şi Drummond detectiv amator. FACHE. _ Grădina lui Allah şi Născută neutru dar... FLORIDA. — Tinereţea unei Regine Spionaj în Dardanele. LOLXCA. — Romeo şi Julieta şi Mâinile lui Orlac. UNIC (Sala şi Grădina). — Un vis de iubire şi Patima. EDISON. — Nu mi-am ucis soţul şi Vinovatul şi Trapa Ranner şi pizone. COTROCENI. — Macul Roşu şi Minciuna. La ce vârstă sunt bărbaţii seducători? Iată un plebiscit care va stârni interes şi curiositate Excelenta revistă lunară MAGAZINUL pe luna August, publică răspunsurile primite la acest plebiscit, din partea doamnelor şi domnişoarelor, din diferite clase sociale şi se vinde numai cu 25 lei exemplarul