Adevěrul, septembrie 1937 (Anul 51, nr. 16437-16462)

1937-09-01 / nr. 16437

Pagina 2-a --­-­ S­uni. Este neîndoios că lupta dintre generaţii, aşa zisul conflict dintre tineri şi bătrâni nu datează de ieri, de alaltăeri. Povestea-i veche de când lumea sau mai bine zis de când au existat vârstnici ca ei să dojenească pe tineri şi tineri cari să rîvnească locul celor bătrâni. „Das ist eine alte Geschichte“ — cum ar spune Heine şi nici „Părinţi şi copii", romanul lui Turgheniev, care a făcut atâta vâlvă, n’a pus problema pentru întâia oară, după cum putem fi siguri că nici actua­lele polemici furibunde, cari merg până la ameninţarea cu moartea de o parte şi de alta, nu vor rezolva, necum epuiza argumentele pro şi contra supremaţiei fiecăreia dintre tabere. Desigur că, astăzi, problema e mai acută. Lupta pentru pâine care e atât de istovitoare, dreptul la cuvânt şi la critică pe care şi-l re­cunosc şi-l revendică tinerii din zi­lele noastre, opacitatea multora din­tre bătrâni cari se îndărătnicesc să nu lepede nici o clipă zaua ruginită a unui tradiţionalism vetust se pun astăzi cu mai multă acuitate decât altădată. Tinerii sunt mai grăbiţi decât înainte vreme. Nu mai au poate, în aceeaşi măsură ca cei din deceniile şi veacurile trecute virtu­tea aşteptării. Dar să nu uităm că nici nu mai au la spate sprijinul moral şi material până la o vârstă d­estul de coaptă al bătrânilor, ca cei de odinioară. Bătrânii — să re­cunoaştem — îşi retrag în zilele noastre mult prea de­vreme braţul lor protector din preajma copiilor. Libertatea pe care înţeleg să li-o dea e, de cele mai multe ori, tim­purie. Carenţa de autoritate adesea, indolenţa părinţilor de cele mai multe ori, o totală nepăsare, cum­­nu se poate mai condamnabilă, de ceea ce gândesc, de ceea ce pun la cale, de viaţa pe care o duc copiii lor — toate acestea dintr’o greşită înţelegere a educaţiei contimpora­ne şi — de ce să n’o spunem? — de dragul unei comodităţi prea de vreme râvnită (ceea ce e într’o com­pletă opoziţie cu adevărata menire de părinte al unei odrasle) — sunt poate nu dintre cele mai puţin în­semnate pricini ale atitudinii de frondă, de bravare, de dispreţ şi­­de sfidare a tot ce este vârstnic pe pe care o afişează cei mai mulţi ■dintre tinerii de azi. E dureros — dar de ce ne-am ascunde după de­gete? Tineretul e lipsit aproape cu desăvârşire de respectul pe care-l datorează bătrânilor, dacă nu pen­tru experienţa vieţii pe care au a­­cumulat-o aceştia, cel puţin pentru vârsta, pentru anii lor.­Şi sfiiciunea aceea, rezerva, modestia, care stau atât de bine unui tânăr, nu le vom mai găsi aproape de loc în gesturi­le, în vorbele, în atitudinea celor mai mulţi dintre tinerii de azi. Şi nu ştim dacă vina n’o poartă, în primul rând, părinţii. Iată­­ două cazuri banale, dar şi cât de semnificative: într’un tramvai încărcat până la refuz, un tinerel din cursul superior de liceu se grăbeşte să se ridice şi să ofere locul unui domn bătrân căruia îi tremură picioarele. „Şezi, nu te ri­dica!" îi şopteşte imperativ, cu ochi fulgerând pe sub sprâncenele negre zbârlite, maică-sa de alături, tră­­gându-l de haină: „Nu mai face pe cavalerul!" Şi adolescentul, ţintuit de privirile grele ale mamei, re­nunţă la gândul inimos şi stinghe­rit, se reaşează, privind pe ferea­stră afară. Un alt tinerel, tot elev de liceu, educat desigur în acelaş fel ca exemplarul de mai sus, ocupă un loc pe un scaun la marginea unui şir întreg în grădina unui cinemato­graf. Lumea se înghesuie pe cape­te. Nu-ţi găseşti loc nici în picioa­re. Uln profesor, care se află cu fa­milia în grădină, băjbîie prin întu­neric după un loc. Se face lumină deodată. Profesorul se trezeşte tocmai lângă scaunul elevului său. Ce face elevul? Zărindu-şi dască­lul, se ridică, se înclină murmurând „bună seara" şi se aşează liniştit la loc. Profesorul clipeşte des din ochi şi-şi întoarce privirile de la ai săi, ca să nu vadă ironicile priviri din ochii lor. Grozav se mai jenea­ză de scena asta mută, în timp ce elevul desigur că i-a şi uitat pre­zenţa. Mă rog, dar fi cazul să spunem că părinţii pătimesc pe unde au greşit? Emil Berea Treizeci de ani dela moartea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu S’au împlinit de curând trei dece­nii dela moartea marelui filolog şi om de cultură enciclopedică B. P. Hasdeu. Cu acest prilej d. Barbu Lăzăreanu a tipărit un al doilea studiu despre Hasdeu în colecţia „Cu privire la...". Din această serie dată la iveală de „Cultura Românească“ au ieşit până în prezent de opt scrieri, cari privesc pe: Eminescu, B. P. Hasdeu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, G. Coşbuc şi Epigrama şi epigramiştii. Vor urma rând pe rând monografii şi cercetări referitoare la: Caragiale, Anton Pann, N. Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Eliade, Vlahuţa, G. Asaki, Sim­ion Bărnuţiu, Timotei Ci­­pariu, Vasile Bogrea, Petre Ispirescu, Ion Pop Reteganul şi alţii. Scrierile cuprinse în aceste volu­me pot fi recomandate ca lecturi auxiliare ale manualelor de limba română şi totodată ele pot fi citite cu foarte mare folos, de elevii din cursul superior şi în deosebi de can­didaţii la bacalaureat. Căci multe din întrebările puse de comisiunile de bacalaureat, cu privire la scriito­rii români, îşi afla în aceste studii şi monografii, răspunsurile precise şi documentate. Ultimul veac D. Horia Liman, a cărui activitate publicistică este cunoscută prin nu­velele de reală valoare publicate în „Vremea“, ca şi în alte mari reviste, are gata pentru tipar, un roman in­titulat „Ultimul veac". D. Horia Liman a publicat în tim­pul din urmă, tot în „Vremea“ o nu­velă de proporţii mari, in care cali­tăţile de prozator ale sale se eviden­­ţiau integral. Nuvela acesta purta titlul „Ventuza“. Sub acest titlu d. Horia liman a prezentat unei mari edituri din Ca­pitală un volum compact de nuvele, care va apărea în viitorul sezon li­terar. Este o activitate care impune tot mai multă atenţie numele acestui scriitor. Acul roşu A apărut un nou roman al cu­noscutei scriitoare Vicki Baum, a­­vând aceleaşi calităţi de supleţe şi siguranţă ale scrisului. Cele două personagii din noul roman al lui Vicki Baum care se intitulează „Acul roşu“, trăesc în cadrul unei acţiuni extrem de cursive, ca de proecţiune cinematografică. Romanul este completat cu nuvela „Foamea“, care reia un subiect în­cercat şi de alţi scriitori: viaţa unei fete bătrâne de bună familie, de­căzută. Un film pe zi: „Ispita“ (Âro) Tema care se desprinde din film poate fi împărţită în trei: Vandalis­mul pădurilor americane, când au de­barcat europenii, banii nu-ţi pot da tot ce doreşti şi că trebue să iubeşti „pe aleasa inimei tale“. Aceste lu­cruri au urmărit să le spună şi în romanul său, Edna Farber, după care a fost luat scenariul filmului. Acţiunea e condusă magistral, cu forţa pe care i-o dă, atât viziunea celor doi regizori ai filmului, cât şi puterea de interpretare a actorilor. Conform cu formula comercialo-ar­­tistică, a producţiei americane, fil­mul are toate elementele unui spec­tacol complect: dramatism, umor, scene tari. De la început şi până la sfârşit pumnii scraveni ai lui Arnold Ed­ward, zboară pe ecran şi knock-ou­­tează. O bătae iscată intr’un caba­ret cu inovaţia aruncării unor tăvi ca a discurilor, cu cari una din păr­ţile adverse, se apără, proectându-se şi retezând elanul celorlalţi agresori, p­este una din tarite scene de bătae pe care ni le-a furnizat, între altele mii, cinematograful american. Partea spectaculoasă o constitue tăerea pădurilor de pini prâvălirea butucilor pe canaluri şi fluvii. Piramide întregi de butuci sunt dinamitate, răsturnate, apocaliptic aproape, cu o impresionantă anver­gură. Partea comică o constitue, prezen­­ţa unui erou suedez, cu râsul lui şi alte atitudini de mucalit simpatic. Latura dramatică o înfăţişează noua actriţă Frances Farmer — un dualism de Marlene Dietrich şi Gre­ta Garbo, admirabil dozat şi cu o ţi­­nută a jocului care, departe de a persevera obişnuit în cadrul genului, aduce o prospeţime nou şi un inedit. Edward Arnold, deasemeni este un actor cunoscut mai de mult, însă consacrat în ultima stagiune şi că­ruia i se­ prevede o ascensiune con­siderabilă. Calităţile lui şi puterea jocului în creearea personajului, de vandal şi de îndrăgostit ratat , au demonstrat valoarea lui artistică. „Ispita“, prin toate aceste calităţi, de regie, acţiune şi interpretare . Un film de o considerabilă tensi­une cinematografică şi un spectacol pu­ternic şi complect pentru care di­recţiunea cinematografului „Aro“ merită felicitată de a-l fi ales ca de­but al stagiunii noul. România Muzicală La 15 Septembrie cât„­va apare re­vista „România Muzicală“ sub di­recţiunea d-lor Paul şi Eugen Ochi­­■Albi. Strada Rădăşeni In toamna aceasta scriitorul Mi­hail Şerban, va da publicităţii al treilea roman cu titlul „Strada Ră­dăşeni". D. Mihail Şerban, care s’a dovedit şi în trecutele cărţi, un mare cunos­cător al provinciei şi al sufletului provincial, are în această carte pa­gini impresionante. „Srada Rădăşeni“ va fi o frescă de mari proporţii a provinciei în tot ce are ea mai pitoresc şi plină de umanitate. O nouă carte a d-lui I. Peltz D. I. Peltz este unul din rarii noştri scriitori care are o producţie regulată. „Anul şi cartea“ pare să fie parola acestui fecund romancier care a dat literaturii noastre romane ca „Ac­tele vorbeşte“ şi „Calea Văcăreşti“. Pentru începutul sezonului literar din toamnă d. I. Peltz pregăteşte o nouă carte. Va­ fi un nou succes ce se va a­­dăuga la şirul celorlalte biruinţe le­gate de apariţia fiecărei cărţi a d-lui I. Peltz. Noul roman vă purta titlul „Ţoa­pele“ şi va cuprinde unua din acele umane şi tragice poveşti cu care ne-a obişnuit acest scriitor. Romanul va apare în editura „Al­­calay“. O revistă muncito­rească La 15 Septembrie va apare „Nă­dejdea”, revistă de doctrină şi do­cumentare muncitorească, care va reflecta gândirea socialismului s­a­­nitar şi va înfăţişa poziţia acestei mişcări faţă de toate problemele ce se pun, azi, proletariatului în desfăşu­rea acţiunii sale şi în străduinţa de a-şi reface unitatea organizatorică. Pe lângă o seamă de militanţi ai muncitorimii din ţară, revista şi-a a­­sigurat colaborarea a numeroşi gân­ditori ai mişcării muncitoreşti inter­naţionale. „Simfonia vieţii mele“ In primele zile ale lunii octombrie va apare în vitrina librăriilor car­tea de debut a scriitorului Ion Ne­­goiu, intitulată „Simfonia vieţii mele“. D. Ion Negoiu a scris sub titlul de mai sus un impresionant roman de notaţii autobiografice, în care eroul principal povesteşte o serie de întâmplări şi de călătorii printre lume fantist­ică is totuşi reală. Scrisă într'un stil sobru, cartea prezintă prin contrast un ritm ex­traordinar iar desfăşurarea eveni­mentelor relatate. Prietenii d-lui Ion Negoiu ne a­­sigură că „Simfonia vieţii mele“ va fi o revelaţie a anului literar,­­care va impune în epica românească un nume nou şi un talent original. 30 AUGUST CAMENIŢA Cucerind în ziua de 30 August 1671 cetatea Cameniţa din Mâna Leşilor, Turcii se gândiră din nou să prefacă Moldova în paşalâc. Dorind însă, să cu­noască şi părerea moldovenilor în acea­stă privinţă, ei cerură voevodului Şte­fan Petriceicu să le trimită în tabără pe unul dintre cei mai destoinici boerî spre a se orienta asupra atmosferei lo­cale. Alegerea căzând asupra lui Miron Costin şi „mergând el — după cum spune cronica — la vizirul să-i spuie drept, pare-le lor bine că au luat îm­părăţia Cameniţa au ba, iar Miron a răspuns că se teme a spune drept. Vi­zirul s’au zâmbit a râde şi i-au zis să grăiască, să nu se teamă. Atunci Cos­­tin zise: Suntem noi moldovenii, bu­curoşi să se lăţească împărăţia în toate părţile cât de mult, iar peste ţara noa­stră nu ne pare bitte să se lăţească...” NOUTĂŢI CINEMATOGRAFICE ritul său liberator, o parte din co­legii lui au format, după aceia, cu­noscuta pleiadă de luptători a De­cembriştilor. Din pur­ctul de vedere artistic, filmul este o realizare desă­vârşită, având în acelaş timp şi o fotografie din viziunea mare a regi­­şorilor ruşi, şi o acţiune, animată de înseşi viaţa poetului, aşa cum s’a manifestat ea la­ acea epocă. COCOŞATUL DELA NOTRE DA­.puternica lui vocaţie poetică şi spi­— r~i —L­­. 7 .1-1« 7~t /-i r­ ii rîfi/7 ori, t 7 V rt T rt V n ME. — „Cocoşatul dela Notre Dame care a fost, pe vremea filmului mut, o producţie dintre cele mai impre­sionante, la care se adăuga şi reali­zarea celui mai vestit transformist al ecranului Lon Chaney, este turnat din nou, într’o versiune vorbită. Ro­lul cocoşatului de la Notre Dame va fi jucat de mtă­dată de Paul Muni. Cum realizarea lui Lon Chaney a fost una desăvârşită, Paul Muni, ac­torul de foarte mare resurse, va tre­bui să ne înfăţişeze misteriosul per­sonagiu, sau tot atât de bine ca Lon Chaney, sau într-o interpretare per­sonală. EDYE CANTOR—Edye Cantor este amuzantul comedian american pe care l-am văzut în „Sandal la Ro­ma". El apare într’o nouă fantezie, intitulată „An­ Baba pleacă în oraş“. Cum comediile cu Edge Cantor sunt comedii de montări mari şi cum fan­tezia noului său subiect, cere mai ales anvergura unor montări, trebue să ne aşteptăm ca filmul să fie tot atât de spectaculos şi de împletit cu hu­morul şi cu cântecele lui Edge Can­tor ca şi celelalte. TINEREŢEA LUI PUSKIN. — Cu prilejul centenarului lui Puskin, stu­diourile ruseşti au turnat mai multe filme din viaţa şi după operele ma­rşului poet. „Tinereţea lui Puskin", reprezintă epoca de liceu a poetului în care au început să se manifeste. ADEVĂRUL /StSím m* ţpn. y ^rg?ygg3ga>s zsam. t'c£ti Jhf %< - áfesa^r^ir^SS5! âwWw óa^a^^-'í» mvMim P*#1 tó*i§f ■'¥•»• i3k **«ÍÍ* í w^ *Sw<* s«®<w»SraaLíSgiíií.ííflf .iJjI . 1 m •**,«»*« • ' & V UAM >f m«|f ^ I •»» tik, ?* **TM3 , jZ A c» Se Krmari «. â Jf /' i-.i-. 'Ăt’w „Ä iw-l «««***? t^WuíARS® ■* *fi» V fac&qS: OÍ# *f‘ «*3f- cem* «>*w A *»t.« « iwcri F® . ;«fcmSw faN «*». to ti . A«oii fi «gl*' JP *»*«* NM» »iái tfi* tUA «* * ot fi «Mai itt# mW» íMlf lui, cil toate năzdrăvăniile nemţeşti şi’franţuzeşti“ (năsdrăvăd­iile de a­­tunci erau, de pildă, Pestalozzi şi Spencer...) dar nu a vrut sau n’a pu­tut, să lupte cu oamenii dela oraş, în ciuda tuturor amărăciunilor ce-i pricinuiau. A preferat să tacă şi să le întoarcă spatele, ca să-şi caute mângâierile cât mai departe de freamătul asurzitor al târgului, în munţi, printre sălbăticiunile codrului şi ale vizuinilor, poate mult mai ba­­jine şi mai înţelegătoare faţă de ei... Numai acolo era suflul homeric şi umorul lui Ion Creangă — numai a­­colo se convinsese că există sufle­tul­­ românesc pur, aşa cum îl visa. Mult mai târziu, când un critic de­ talia lui Q. Ibrăileanu i-a „a­­metidat“ aşa de sângeros manu­scrisele celor cinci volume de lite­ratură publicată în „Arhiva“ şi „Viaţa Românească“, încât le-a redus la proporţiile unui singur vo­lum de 350 de pagini, Calistrat Hor­gan a protestat scriind o prefaţa plină de amărăciune, la care în cele din urmă­­ a renunţat, ca să nu-l supere cumva pe „direc­­tul“ său amic. Şi totuşi o „supăra­destul de curios, cel puţin pentru noi, că pontiful „Vieţii Româneşti“ nu a scris niciodată un rând despre opera şi personalitatea talentatului său prieten şi colaborator... Un premiu al Academiei*, care ar fi putut, în anul 1914, să impună sau cel puţin să facă cunoscut nu­mele lui Calistrat Hogaş în lumea cititorilor, i-a fost refuzat, deşi vo­lumul „Pe drumuri de munte“ cu­prindea cele mai frumoase pagini ale acestui mare nedreptăţit. Se spune că refuzul înaltului for academic, de a acorda o primă de încurajare marelui scriitor, s-ar fi datorat numai „lipsei de compe­tenţă şi naivităţii“ de care a dat dovadă raportorul. Calistrat Hogaş, însă, a înţeles că aşa trebuia să se întâmple... Marele I. L. Caragiale, care-i ad­mira literatura, nu fusese primit mai bine de „nemuritorii“ de a­­tunci, morţi de câteva decenii şi în­gropaţi în uitare de câteva milenii parca... Primul studiu serios despre, ope­ra lui Calistrat Hogaş a fost scris de d. Octav Botez, în 1915. Criticul re­l a fost, dacă reţinem amănuntul de la Iaşi, în trei numere consecuti­ve din „Viaţa Românească“, repa­ră o nedreptate şi dă operei lui Ca­listrat Hogaş locul pe care-l merita în literatura noastră contemporană. Fără gestul acesta de înţelegere şi fără entuziasmul cu care d. M. Sa­­doveanu a prefaţat, în 1921, volu­mul „In munţii Neamţului“­. Calis­trat Hogaş ar fi rămas, încă multa vreme, un necunoscut. Astăzi, când dreptatea e făcută iar „Amintirile dintr-o călătorie“ şi „In munţii Neamţului“ şi-au ocupat lo­cul pe care-l meritau, în literatura noastră clasică, iată umbra lui Ca­listrat Hogaş, aşa cum l-au cunos­cut ieşenii şi l-au îndrăgit numai sălbăticiunile, cu o pelerină largă pe umeri, cu o pălărie cu boruri mari trântită pe ceafa şi cu ochii plini de bunătate, trecând peste ani şi amărăciuni, peste nedreptăţi şi răutate, biruitoare. Urcă, în ceasul acesta al aducerii aminte, închinat numai lui, spre cul­­mile ce i-au fost scumpe, urmat de părintele Ghermănuţă şi de Călina lui Dragan, de Ioniţă Hrisanti, de Floricica şi de cucoana Maneta — şi în primul rând de Pisicuta... George Millail-Zamf­ireseta Uliţa motanului pescar Premiul internaţional de literatu­ră pe anul 1937 a fost acordat scrii­toarei maghiare stabilită la Paris, Jolan Földes pentru romanul inti­tulat „Uliţa motanului pescar“. Dintr-odată opera scritoarei Föl­des a fost tradusă în câteva limbi iar­ o mare casă de filme a achizi­ţionat scenariul extras din intri­ga romanului. Romanul d-nei Jolan Fedes s-a bucurat de o primire entuziastă din partea criticei, care a recunos­cut Valoarea deosebită a operei premiate. Sub titlul de mai sus va apare în curând în traducere românească romanul care a fost onorat cu pre­miul internațional de literatură Cartea va apare în editura „Al­­calay“. i. CRONICA ŞAHULUI Concursul de şah de la Pernau Un concurs important care a fost trecut cu vederea din cauza olim­piadei de la Stockholm, învingător a fost tânărul student în chimie Paul Schmidt din Reval-Estonia cu 514 p- După el urmează S. Flohr, Paul Ke­res­ și G. Stahlberg cu câte 4­/,, Tar­­takower 4, Opocensky 3 *4, Rand 1 A și Villardo. Victoria lui Schmidt e cu atât mai surprinzătoare cu cât și-a învins partenerii cei mai de temut, între care pe invincibilul Flohr și pe Keres. Schmidt e un mare talent, pe care numai o sănătate cam șu­bredă îl împiedică să­ se manifeste în toată plenitudinea lui. E de remar­cat şi intenţia tânărului maestru de a nu-şi alege şi o altă profesiune în viaţă. Şahul l-a învăţat de la părinţii săi la vârsta de patru ani. La vârsta de 11 ani a jucat un match, ca pe atunci băeţaşul de 12 ani Paulkeres, care s-a terminat la egalitate cu 3:3. Acum un an jumătate a câştigat concursul de la Reval înaintea lui Keres, Bock, Berg, Sämisch și Da­­nielson. Mai jos o frumoasă victorie a tâ­nărului estonian: DESCHIDEREA ENGLEZA Pcrnau. R. Il-a S. FLGHR P. SCHMIDT 1. c2-c4, e7-e5; 2. Cbl-c3, Cg8-f6; 3. Cgl-f3, Cb8-c6; 4. e2-e3, d7-d6; 5. d2-d4, Nf8-e7; 6. d4-d5, Cc6-b8; 7. e3-e4, Ob8-d7; 8. Nfl-e2, 0-0; 9. Ddl~c2 (mai exact 0-0) Cf6-h5; 10. Cf3Xe5, Cd7Xe5; 11. Ne2Xh5, Ce5Xc4; 12. Cc3-b5. Albul nu obser­vă mutarea următoare a Negrului; după 12. 0­0 ar fi avut un joc fru­mos. Negrul ar fi trebuit să joace (c4-e5 urmat eventual de c7-c5 sau f7-f5). 12... a7-a6! 13. Dc2Xc4? (Albul a­­junge în desavantaj. Indicat era 13. Cb5-d4); 13... a6Xb5; 14. Dc4Xb5, f7-f5; 15. Nh5-f3. b7-b6; 16. Db5-b3, f5Xe4; 17. Nf3Xe4. Ne7-h4!; 18. Ne4-f3, Dd8-e8+; 19.Ncl-e3, Nc8-d7; 20. a2-a3, Ta8-a5; 21. Db3-d3, Nd7~b5; 22. Dd3-d2, De8-g6; 23. 0-0-0, Ta5-a4; 24. Nf3-e2, Nb5Xe2; 25. Dd2Xe2, Nh4Xf2; 26. Ne3Xd2, Ta4-e4; 27. De2-b5. Te4-d4; 28. Db5-e2, Td4Xd5; 29. Nd2-c3, Td5-f5; 30. g2-g3, d6-d5; 31. Thl-fl, Nd2-e3+ 32. Nc3-d2, Dg6-c6+ (Forțează câ­știg de calitate); 33. Rd­-bl, Tf5Xfl; 34. Nd2Xe5, Tfl-dl + ; 35. De2Xdl, Dc6-c4; 36. Ne3-f4, d5-d4; 37. Ddl-g4 Dc4-d5; 38. Rbl-c2, c7-c5; 39. Rc2- d2, Dd5-e4; 40. Dg4-d7, Tf8-e8. Al­bul cedează. ŞEDINTA INAUGURALA A TUREI Joi 26 August a avut loc la cercul de şah Tura din calea Văcăreşti 29, inaugurarea sezonului şahist. In faţa unei numeroase asistenţe for­mată din membri ai cercului „Tura" şi a altor cercuri a luat cuvântul d. av. M. E. Davidovici, preşedintele cerc­lui „Tura“ şi d. av. Mircea Ma­­nolescu, noul preşedinte al Federa­ţiei române de şah. Cu această oca­zie d. av. Manolescu a schiţat pro­gramul d-sale de activitate pe care a şi început să-l pue în aplicare. Asupra acestor cuprinzătoare decla­­raţiuni vom reveni, în cronica vii­toare. Se primesc înscrieri în turneul prin corespondeţă al Revistei Ro­mâne de şah pe adresa d-lui av. E­­mil Landau din str. Col. Orero No. 20, Buc. Tel. 4.30.85. In fiecare grupă simt patru jucători, fiecare depune ca taxă de înscriere 100 lei, iar în­vingătorul ia un premiu de 400 lei. Arbitrul jocului este maestrul Iosif Mendelsohn, fost de nenumărate ori campion al Capitalei, care va glosa partidele cele mai interesante pentru publicare. Grupele sunt per­manente. DE LA CERCUL „GH. BRATIANU“ Cercul de şah „Gh. Brătianu“ se redeschide la 3 Septembrie. Şedin­ţele vor avea loc Marţi şi Sâmbătă de la orele 20. Adunarea generală a tuturor mem­brilor în vederea alegerii noului co­mitet şi a precizării activităţii pe noul an şalist — este convocată la 18 Septembrie ora 20 la sediul din bulev. Maria 23. MILU A. * H Grădina IZBA10A HU si­i Calea Văcăreşti 21. Tel. 4.91.35 Ultimele spectacole populare cu puternica lucrare dramatică UMBRA GALBENA puternica creaţie dramatică a renumitei artiste SIDY THAL Regia: I. Sternberg Muzica: Max Halm In caz de proae spectacolul are loc In sala Teatrului Barascheum* Sstr. Dr. Iuliu Barasch 15 INFORMATION! In cadrul cursurilor de vară de la Academia Comercială, d. prof. Petre Strihan va ţine mâine. Marţi 31 Au­gust orele 10-11 (nu 12-13 cum se anunţase) o conferinţă publică des­pre, ,întreprinderea particulară şi serviciul public". In prezenţa d-l Vaier Pop, mi­nistrul industriei şi comerţului, a a­­vut loc­eri dimineaţă inaugurarea staţiunii de odihnă Leghea, proprie­tatea minelor Şoreeani-Cluj. La ministerul agriculturei se stu­diază un proect pentru organizarea unei staţiuni de înmulţire a semin­ţelor de ierburi. Ministerul agriculturii a trimis o serie de instrucţiuni Camerelor de agricultură, cu privire la cultura borceagurilor de toamnă. Farmaciile de ser­viciu IN NOAPTEA DE 30 AUGUST 1937 Farmacia doctor N. Petrescu, strada Regală No. 3 colţ Acade­miei Marius Steinberg, strada C. A. Rosetti 27; Claudia dr. Rădu­­lescu, strada Blănari 14; Eugen Marcovici, calea Văcăreşti 7; Alex. D. Roşu calea Griviţei 78- Marius Ionescu, Calea Griviţei 397; Farma­cia Ernest Császár (Dr. V. Thürin­ger) calea Victoriei 124; Aurelia Soc­tirescu, şoseaua ştefan cel Mare 4; Dr. Sterie Chiale (Trinităţei), calea Dudeşti 64; Nicolae Bădila, şoseaua Mihai Bravu 10 (Bariera Moşilor); Farmacia E. Paraschivescu (M. Cer­­netzky) calea Şerban Vodă 81- Au­­neseu calea Rahovei 55; Ana Mazilu strada Aviator Radu Beller 26. PASIONANT! „Desectivul invizibi“ şi simpatica lui mai mul­tă ii şi - au de rezolvat o te­ribilă problemă. Frumoasa d-nă Irwine, cu du­bla ei existenţă misterioasa, asta ea. „Păsnjenul alb11 sau victima acestuia ! CEREŢI AZI „ROMANELE CAPTIVANTE“ 15 Lei — La chioţcari şi librari. Marţi 31 August 1937 v­iaţa CAP­ SSA. Alexandru Pot fi felicitaţi astăzi de ziua Sfân­tului Alexandru, următorii: Mareşal Alexandru Averescu, Al. Vai­­da Voevod, fost preşedinte al consiliu­lui; Alex. Cretzianu, ministru plenipo­tenţiar, director politic al ministerului afacerilor străine; general Alexandru Anastasiu, profesor Alexandru Otetele­­şanu, Alexandru Donescu, primarul Ca­pitalei, Alexandru Emmanuel Lahova­­ry ministru plenipotențiar, Alexandru Télémaque, ministru plenipotențiar, Al. Hallunga, Alexandru Gurănescu, mini­strul României la Viena, Alexandru Iacovaki, ministru plenipotenţiar, Ale­xandru Serghiescu, Alexandru Chris­­topol, Alexandru Nicolae Gane, prim­­preşedinte al Consiliului Legislativ, Ale­xandru (Lică) M. Iliescu, directorul afacerilor judiciare din ministerul­­jus­­tiţiei. Alexandra Melinte, avocat. Ale­xandru poenăreanu, avocat. Alexandru I. Florescu, general Al. Magn­eru, Ale­xandru Burma, Alexandru Istrati, Ale­xandru Angeleanu, dr. Alexandru Giu­­glea, general Alexandru Glatz, secretar general al ministerului apărării naţio­nale general Alexandru Makarovitch, Alexandru Gr. Ghica, general Alexan­dru Lupescu, Alexandru Linaru, Ale­xandru N. Protopopescu, general Ale­xandru Gorski, Al. Băicoianu, prof. Al. Bogdan, Al. Cantum­are, Alexandru Na­­sta, Alex. Alimănișteanu, Al. Orăscu. avocat Alexandru Mirto, Al. Ottulescu. avocat. Al. Boroianu, Alexandru Bildiu­­rfiscu, avocat. Alexandru Mandrea, con­silier la înalta Curte de Casaţie. Ale­xandru Cătuneanu. Alexandru Bardes­m. Alexandru Zeuceanu, ministru ple­nipotenţiar. Alexandru Romanescu Al. Burghele, Al. Bacaloglu, dr. Alex (Sasa) Ratcoviceanu. Alexandru Radian, fost subsecretar de stat, Alexandra Stârcea, prim preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti, Alexandru Voinov, Alexan­dru Budescu, Alexandru Mavrocordato, Alexandru Racotă, Alexandru Racovi­­tză, Alexandra Radu dr. chimist, colo­nel Alex. Rădulescu, general Alexandru Rădulescu. Alex. I. Rădulescu avocat, dr. Al. Al. Badescu, Al. D. Rădulescu. Inginer Al. Opran. Alexandru Buzdu­gan Alexandru Rășcanu, procuror la tribunalul Ilfov. Alexandru Dem. Geor­­gescu, secretarul legatiunii României la Moscova. Alexandru Alexandrini, deputat, Alexandru Roman, avocat, Al. Rosetti, prof. universitar, director al Fundaţiilor Regale, Alexandru Popovici, Alexandru Moldoveanu, Al. Mârza, Al. D. Roşu, Alex. Rudeanu, Alexis A. Ca­­targi, Alex. Sechelarie, Alexis Scră­­deanu, secretarul legaţiunii din Hel­­sinski, Alexandru Gh. Sândulescu, de­putat şi preşedinte al sindicatului zia­riştilor. Alex. Săvulescu, inginer Alex. Scanary, Alexandru Orzerescu, Alex. Alexandrescu.­ Al. M. Alimănescu, ing. insp. g-ral Al. Alexandrescu, Alex. Al­­giu, Alexandru Botez-Donici, general Alexandru Alexandrescu, Al. I. Spi­­neanu, Alexandru S. Stan, Al. Angele­­scu, Al. lonescu (S.TR.), Al. Bursan, Al. A. Stan, Alexandru Chr. Stănescu, Alecu lonescu, Alex. Stătescu, Al. Sta­­vrache, ing. Alex. N. Ștefănescu, insp. g-ral adm., general Al. Bunescu, co­mandor Al. Cernescu,­ Alex. M. Ștefa­­nescu, Al. A. Ştefănescu, Al. Nedelcu, Alexandru Cătuneanu, Alexandru Min­­culescu, Alex. Steriade, Alex. Adrian Botez, Alexandra Balş, Alex. Eliad, Al. Gussi, Alexandru Magulea, av. Alex. Bitay, colonel Alex. Tărtăşescu, colonel Alexandru Tătărescu, general Al. Teo­­dorescu Alexandru Gorgos, Al. Paxi­­miade, Alexandru Comşa. Al. Teodores­­cu, dr. Al. Costiniu, Alexandru Pastian, Alexandru Ciceo-Pop, Alex. Popovici, Alex. Teodoreanu, Al. Crist­escu, Ale­xandru Devechi, Al. Tomescu, Sandu Tudor, Alexandru Tzigara-Samurcaş, dir. Fundaţiei Carol, comandor Alexan­dru Gheorghiu, colonel Alex. Ghica, Alexandru Ivănceanu, general Alexan­dru Văitoianu, Alexandru Lupaşcu, Al. Văleanu, Alexandru Vălimărescu, con­ferenţiar univ.. Alex. Vasilescu, jude­­preşedinte. Sandi Tzigara-Samurcaş, Al . Vasilescu Alex. Vicol, Al. Deme­­trescu colonel­ Al. Mihail, Alex. Viha­rion, ing. Alex. Glasov, Alexandra Pe­trescu, prof. univ. Al. Georgescu, Alex. Gall Al C. Grigoriu, av. Al. Zăgănes- Gu­, Al. Zahar!?, Al. Ioanițiu, prof. A. Valeriu, Aiaxandru Zamfiropol, Al. I. Mancaș, Al. I. Marin­escu, Al. I. Zottu, ing. Al. Malcoci Al. Fmanoil, Alexan­dru L. Gussi, ing. Al Fotino, col. adj. Al. Filitti, Al. Iliescu, Alex. Hartuia, av. Alex.­ C. Toanid, Al. Mavrodin, Alex. Mavroianmi, col. adj. Alex. Manolescu, Al. Niţescu av.. Al. Argeşiu, Al. Atha­­nasiu,­­ Al. Dragomirescu, Alexandru Duiliu-Zamfirescu, ministrul României la Varșovia. Alexandru Canibal, Alex. Berindei, Alexandru Zănescu, Al. Dar­­vari, Alexandru Cantacuzino-Pașcanu. TEATRU IN AER LIBER DIR. SICĂ ALEXANDRESCU Telefon 4.71.71 iBi­a# grădina teatrului nou 1 2 Seri extraordinare DUPĂ CEREREA GENERALĂ Astă seară Luni şi mâine seară Marţi marele succes M­ISS RADIO ■ cu DINA KÖNIG şi partenerul său MISCHA BERNSTEIN n Orchestra sub conducerea M. Kreisler SPECTACOLELE ZILEI till“ TEATRE TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Electro-Cără­­buş. GRADINA MARCONI (Teatrul Vesel de vară) — Fustele de la minister GRADINA ARPA-COLOS. _ Mătuşica lui Don Juan. TEATRUL TEMPO. _ Apărarea are cuvântul. IZBANDA. - Sidy Thal in „Umbra galbenă”. înscenare de I. Sternberg. TEATRUL NOU. _ Miss Radio cu Dina Koenig. TEATRUL COMOEDIA. — Om de în­credere. GRADINA AURORA. __ Trupa P. și S. Friedman. Sufletul unei mame. COLORADO (Șos. Kiseleff). — Dan­cing bar, trio american Norwich. COLONADE-BAr sos. Kiseleff. — Program variat. FTRANDUL KISSELEFF. — Bazin da înot plaje. . CINEMATOGRAFE CAPITOL. — Sherlock Holmes cu Hans Albers şi Heinz Ruehmann. Jurnal şi complectare. ARO. — Ispită cu Edward Arnold, Joel Mic Crea, Frances Farmer. Jurnal. ROXY. — Sherlock Holmes cu Hans Albers şi Heinz Ruehmann. Jurnal şi complectare. A. R . P. A. — Dezonorata şi Fata din Salem. CORSO. — Trăim numai odată cu Syl­via Sidney şi Henry Fonda. Jurnal şi complectare. OMNIA. — Corabia blestemată şi Mi­chel Strogoff. ELISEE.­­ „Ruby” cu Szoecke Sza­kai, Otto Walburg, micul Mircea. Jurnal Paramount şi complectare co­lorată. CITY. _ îngerul alb şi Ultimii Mohi­cani. DARLY. — A doua tinereţe şi Călă­torie suspectă. VOLTA BUZEŞTI. — Clubul sinuciga­şilor şi Tinereţea îşi cere dreptul. AMERICAN. — Intimităţi conjugale şi Pe drumul durerii. REX. — Magnolia şi Aventurierul din Pairis SPLENDID. — Păianjenul Negru şi Balada Orfanului. MILANO. — La Porte du Charge şi Ul­tima aventură a lui Bufallo-Bill. RAHOVA. — Dragoste în culise şi Mi­sterul Fortului Grey. TOMIS. — Fiul meu de Ministru şi O dramă în largul mării. PARIS. — Cânt numai pentru tine şi Cavalerul dreptăţii. GLORIA. — Strigătul Cazacilor şi Două inimi şi un sărut. IZBÂNDA. — Suflete sbuciumate şi Crai de ghindă. VENUS. — Caravana şi Noaptea spiri­telor !—JECOMI. —.. Surâsul seducător şi Dragoste în Taxi. MARNA. — Suprema jertfă şi Un băr­bat original. MODEL. — Rose Mărie şi Rin-Tin-tTin Salvator cu Jackie Cooper. DIANA. — Mâinile lui Orlac şi Fuga lu­i Tarzan TRIUMF. — Distrugătorul şi Omul din două lumi. CENTRAL. — Curierul de Sud şi Tâ­nărul Comnte cu Anny Ondra. LIA. — O lacrimă pe un mormânt şi Sissy cu Grace Moore. REGELE FERDINAND. — Och­­ornia şi Ofensiva Martei. AIDA. — Grandoare şi Swing. SCALA. — Ultimul tren din Madrid cu Dorothy Lamour, Gilbert Roland, Lew Ayres, Lionel Atwill, Karen Mor­­lay. TRIANON. — „Ruby" cu Szoecke Sza­kai, Otto Walburg, micul Mircea. Jurnal Paramount si complectare co­­lorata CARLTON. — Dragoste in viteză cu Ann Sothern si Don Ameche. SELECT.— Dama cu camelii cu Greta Garbo şi Robert Taylor. REGAL. — Sclavii onoarei cu Barbara Stanwyck,­ Ioel Mc­Crea, Llloyd No­­lan şi Jurnal. PALAS BULEVARD. — îngerul întu­nericului şi Agentul special, FORUM. — Casa visurilor şi compli­caţii sentimentale. FEMINA— Pension Mimosas cu Fran­­coise Rosay şi Complectare. DACIA. — Sub masca diavolului şi Bo­bby. ILEANA. — Dragoste sub arme şi Fe­mei în dragoste. CARMEN SILVA KISSELEFF. — Me­sajul către Garcia şi Liliom. LUCIFER. — Tigrul din Bengal­ui Şoapte de iubire. VOLGA-DOROBANŢI. — Regina Eli­­sabeta a­ Angliei. Oameni noui. SIC. — Pescarul din San Diego şi O noapte de nebunie. FRANKLIN. — Stan şi Bran Ţigani şi Grandoare. LILLI. — Amprente digitale şi Stan şi Bran în Ţiganii, şi revistă. BARCELONA. — Informatorul secret şi Flacăra vieţii. DORY. — Variete şi Masca galbenă. ORFEU. — Casa cu o mie de lumânări şi Curierul din California. CARMEN. — Marinella şi Pisica Iadu­lui şi 2 comedii. ATENEUL TEI. — Bestia umană şi Valsul Ma­iestătei Sale. ODEON. — panama şi Drummond de­tectiv amator. FACHE. _ Grădina lui Allah şi Năs­cută neutru dar... FLORIDA. — Tinereţea unei Regine Spionaj în Dardanele. LOLXCA. — Romeo şi Julieta şi Mâi­nile lui Orlac. UNIC (Sala şi Grădina). — Un vis de iubire şi Patima. EDISON. — Nu mi-am ucis soţul şi Vi­novatul şi Trapa Ranner şi pizone. COTROCENI. — Macul Roşu şi Min­ciuna. La ce vârstă sunt bărbaţii seducători? Iată un plebiscit care va stârni interes şi curiositate Excelenta re­­vi­stă lunară M­AGAZINUL pe luna August, publică răspunsurile primite l­a acest plebiscit, din partea doamnelor şi domnişoa­­relor, din diferite clase sociale şi se vinde numai cu 25 lei exemplarul

Next