Adevěrul, decembrie 1937 (Anul 51, nr. 16516-16538)
1937-12-01 / nr. 16516
Paginas a 2-a PUTE LA FICAT ŞI RINICHI Doriul G. Caftanghglu, Giurgiu, care a urmat o cură cu „STEINONIT” scrie cu data de 16 Noembrie 1937: ■ „Sufeream de lithiasă biliară de 21 de ani. Am urmat o cură cu preparatul ,,STEINONIT“ şi am eliminat în 24 ore nenumăraţi calculi de diverse mărimi şi forme, precum şi sub formă de nisip. Dupăcura cu „STEINONIT” mănânc de ‘■toate, chiar şi mâncăruri absolut interzise suferinzilor de lithiasă biliară, şi mă simt bine. Experimentând personal preparatul• „STEINONIT”, astăzi caut să conving suferinzii de „Monitorul Oficial” de ori publică modificările aduse decretului lege pentru înfiinţarea, organizarea şi, funcţionarea ministerului aerului şi marinei. Aceste modificări prevăd că judeţele şi comunele să înscrie în fiecare an în bugetele lor o cotă din totalul veniturilor lor în care se cuprind şi veniturile întreprinderilor şi administraţiilor ce depind de aceste instituţii, de cel puţin 5 la sută, destinată procurării materialelor şi facerea instalaţiunilor de apărare antiaeriană activă şi pasivă şi cel puţin 3 la sută pentru identificarea şi organizarea, întreţinerea, dotarea şi funcţionarea aeroporturior şi terenurilor de ajutor, precum şi organizarea şi exploatarea liniilor aeriene. Bugetele comunelor şi judeţelor nu vor putea fi aprobate de organele tutelare respective (Ministerul de Interne sau prefecturile de joa se folosi de acest excelent leac". Cu deosebită stimă, G. Caftangipgiu, Droghist, Giurgiu „Steutonit” se găseşte la farmacii şi drogherii numai în cutii originale, fiecare cutie conţine 5 medicamente ce trebuesc luate de la ora 13 până a doua zi, la ora 9. Preţul acestei cure (cutii) Lei 1.150. Depozit General: A. Grozea & Co., Bucureşti, strada Doamnei 21. 15 deţ) , dacă nu cuprind la cheltueli cotele de mai sus, care să reprezinte minimum 3 la sută şi 5 la sută din totalul veniturilor prevăzute în buget. Vizita d-lui Al. Lapetul la Braşov BRAŞOV, 29. — Eri a sosit in localitate d. Alex. Lapedatu, preşedintele Senatului care a avut o consfătuire intimă cu d. Iancu Nan, prefectul judeţului. In această consfătuire s’au discutat chestiuni in legătură cu complectarea listelor de candidaţi. D. Lapedatu s’a mai întreţinut în cursul zilei cu diverşi fruntaşi politici locali in vederea propagandei electorale. ilium. 11m Merele și comunele vor înscrie in buget sume pentru apărarea antiaeriană străinătate şi se reîntoarce acum în casa copilăriei, plină de mobile vecini din casa înconjurată de vişini înfloriţi, îri cari se joacă soarele şi cântă păsările,cerului. Primul tablou este o inegalată realizare de interior patriarhal, cu ferestrele spre grădină, cu lumeade hidd, prieteni şi servitori care-şi dec--Viaţa în încăperile acestea, fiecare suflet cu micile sale preocupări, cu neantul existenţei sale, fiecare. Al doilea act — un peisagi câmpenesc, în care evoluiază în rochii de acum 30-40 de ani, femei în lumina lunei, e plin de efecte picturale, vrednice de cei mai sugestivi impresionişti. In actul al treilea, o serată dansantă, in interior printre sobe şi portrete vechi, arrttizante, cari ascultă parcă în extaz acordurile unei mici orchestre: „Barca pe valuri saltă uşor”, şi alte valsuri celebre acum patruzeci de ani. Iată şi actul ultim: tristeţea casei vândute, părăsite... Privighetorile nu măi cânta, floarea vişinilor s’a scuturat,.... Casă veche s’a golit. Vechii proprietari s’au diţSit. Ciocane cad... Alţii noui au venit şi s’au făcut stăpâni acolo... E toata tragedia poporului, rusesc! Actorii ruşi farmecă toate marile capitale, cu jocul lor sufletesc, plin de sinceritate şi nerv. Ei cuceresc zi cu zi occidentul. Prin 1922 la Berlin am fost uimit de, mulţimea ruşilor cari împanau viaţaartistică: pictori, dansatori, cântăreţi, regişori decoratori... Ei colaborau cu spor la mai toate teatrele, cucereau sufragiile directorilor şi publicului, prin conştiinciozitatea, fantezia, graţia şi tinereţea cu care munceau, în optimism. Mai puţin decât de la Berlin, ruşii s-au impus şi la Paris, unde numeroase traduceri apar din autorii lor moderni, unde muzica lui Modeste Musorgsky sau Rinsky- Korsakov a biruit la Opera Mare, iar Nicola Balief — mort de curând — şi ceilalţi, artişti ai „Cabaretelor artistice“, entuziasmează publicul parisian, refractar la orice surprize, la orice noutăţi străine. Acest succes al slavilor de la Nord, vine după atâtea decenii de viaţăintensă artistică, la ei în ţară. DOMIINAT PAVELESCU Se împlinesc azi trei ani de la moartea poetului şi epigramistului Cincinat Pavelescu. Născut în 1872, el şi-a făcut studiile universitare la Bucureşti şi Paris, înapoiat în ţară, a intrat în magistratură. r——r—n Pentru cei ce jaiwasry..inyijjpii urmăresc activl- - ’'MSiS- lartea colidană, ' in publicistică, a AfsMafp, d-lui îoan Mas-SOfi opera sa. a- V. părută recent, : „Istoria Teatrului Naţional” nu ' i conslitue o surpriză. De aproa- ' -eW M ■ Pe c n i p ezece IMiMa jKmd '• ani, zi cu zi. gat&wm zețarul loan — ~ M as s o f f publică lucruri din cele mai interesante, in legătură cu primul teatru de stat al ţării Date inedite cu privire la constituirea lui, portrete de actori ce-au ilustrat cu mulţi ani în urmă scena, episoade din viaţa teatrului, în sfârşit o serie întreagă de amănunte de culise, — toate acestea d. Ioan Massoff Ie dărueşte de plin celor ce-i urmăresc proza zilnică, mereu v.e, mereu plină de scumpe evocări. Folosind prilejul împlinirii a şaizeci de ani de la înfiinţarea Teatru.ia, d. loan Masori ne-a dat, într’un volum impunător, de aproape patru sute de pasini, o ampla monografie a Teatrului Natonal. Lucrarea se imparte in trei mari capitole: Lscor.cul, tieper.or.ui şi Ane..e. Farcurgând prima parte, Istoricul ai la terminarea paginilor o imagine plina de relief şi culoare a evoluţiei primei noastre scene. Ce a fost la început şi ce este astăzi Teatrul Naţional se vede lămurit din cartea d-lui Ioan Massot, care ne conduce prin şaizeci de ani de exstenţă ai institu iei oprindu-se, ca să ne recomande oamenii şi faptele cele mai caracteristice din viaţa ei. Partea a doua a lucrării cuprinde repertoriul Teatrului Kaio.aai din prima stagiune, adică din anul 1877, şi până astazi. Fiecare sfârşit de an e însoţi, de comentarii şi de amănunte asupra evenimennelor de seama din cursul ei. Despre acest al doiea capitol tare cuprinde lista tuturor pieselor ce s au jucat la Teatrul îsaţional de la inceput şi până în zilele noastre, — dacă ne lipsesc cuvintele de laudă pentru a-l elogia şi pentru a spune tot binele ce merită această muncă şi exelentă idee, nu putem totuşi să nu anticipăm că prin bogăţia materialuli pe care-1 pune la dispoziţie va serv , de aci inaine, ca fundament al oricărei lucrări despre teatrul românesc. In afara listei personalului artistic de la întemeere până acum şi a numelor celor Ce-au fost în comitetele de conduse douăzeci de ani. Europa occidentala era campul unor vaste experienţe pe terenul tecnnicei teatrale. In vremea aceasta, pe cealaltă imensa insula sunetească, acea Rusie a tuturor splendonlor, paralel cu încercările fastuoase aie teatrelor impenate, se făceau in toate direcţile neştiute de occidentali şi fara mei un fel de ajutor al acestora, experienţe pline de îndrăzneala. La Petersburg şi mai ales la Moscova, visătorii şi cugetătorii îşi schimbau impresiile cuscutana moening probleme de psihologie şi viziune teatrala, in care elementul de umanitate al marilor poeţi, găsea ecouri de profunda simpatie şi generoasa repercusiune. In cea mai desăvârşită linişte au lucrat ruşii minunile lor,, de arta, ca antrenată, violent ca un torent caruia nimic nu-i poate rezista, sa le trimeata în Europa sceptică, apoi uimita, apoi buimăcită... Costume furate celor o mie şi una de nopţi, procesiuni lente şi multicolore, isbucoir, de călăreţi sălbateci, reculegeri aproape religioase, în intimitatea celor trei ziPoet de subtilă inspiraţie, a debutat in revista „Literatorul” a lui Alexandru Macedonski. Desăvârşirea talentului său s-a făcut apoi sub înrâurirea „Convorbirilor Critice”, unde Cincinat Pavelescu a publicat multe poezii cu improvizaţie uşoară, dar plină de vervă. Laureat al marelui premiu naţional de poezie, el a lăsat posterităţii poezii lirice, erotice şi spirituale epigrame, cere a Teatrului, cartea d-lui loan Massoff mai cuprinde o, 'înr.d st intim.'a.ă parte, Anexe. Găsim aici, în o sută de pagini o serie de reușite creionări a figur.Ior din trecutul teatrului (Costache Carageally, Domnii Adolf, Lu ca Vivandiera, Mikie, Ve Berger, Davila, Iancu Petrescu, Paul Gusty, N. Soreanu, George Biamandy, V. Leonescu, Iancu Niculescu, Aristide Demetriade, Hagiescu, I. L. Caragiale, A. de Herz, Nenea Nae, etc.), precum şi evocarea câtorva pitoreşti epicade, petrecute in decursul anilor şi care contribue la fixarea unei idei cât mai complecte despre Teatrul Naţional şi oamenii care l-au slujit. Se observă aici, ca şi în tot restul lucrării, căldura pe care autorul o pune în descrierea evenimentelor şi a tipuilor şi pasiunea cu care a răscolit documente şi amintiri, pentru a prezenta cât mai complect această PRIMA şi plină de inedit şi merite. Istorie a Teatrului Naţional. Liviu Frida I) Ioan Massoff: „Istoria Teatrului Naţional (1877-1937)” (Ed. Alcalay). Expoziţii începând de Duminică 5 Decembrie, d-şoara Gigi Emilian va expune lucrările sale, în sala Mozart, str. Const. Mille 4. Vernisajul are loc Duminică 5 Decembrie orele 11-13, duri, drame interioare jucate în infinite pauze, în tăceri mult vorbitoare, în priviri extatice, erupţiuni de baletiste şi dansatori, vii ca nişte flăcări, decoruri aprinse, amurguri pe cupolele de aur sau zăpezi albastre, prin ferestruica unei odăiţe. Dela regisorul Stanislavsky, la Vsevolod Meyerhold, de la pictorul Leo Bakst, Egorov, Kandyntzky până la ultra modernul Marc Şagal şi până la actorii Cacalef, Moscvin, Pavlov, Cecor şi Ghermanova, pe care ocidentul o proclamase, la un moment dat, cea mai mare actriţă a lumii, o grădină întreagă a revărsat în Europa obosită, din grădinile luxuriante ale Asiei slave. Ruşii au detronat toate artele, toate învăţăturile şi stăpânesc încrezători şi bineveniţi occidentul artistic. Prin lipsa oricărui sistem sau teorie şi numai prin revărsarea , unui suflet fără pereche, generos şi fecund, surâzător şi tragic, îmbătrânit de suferinţe şi copilăresc de speranţe, poporul rus, începând cu arta sa proaspătă ca o renaştere, pune temeliile lumii viitoare. Victor Eftimiu 30 Noembrie Istoria Teatrului Naţional 1) Trăim preludiul unor vremuri grele. In Europa vâjâie vântul prevestitor de furtună, iar în Extremul Orient a fulgerat şi s’a aprins scânteia răsboiului. In acelaş timp omenirea simţind în apropiere măcelul în care va intra împinsă de ambiţia câtorva megalomani, se strădueşte să găsească piatra filosofală a timpurilor noastre, cu care să asigure pacea. Se încearcă formule şi se lansează idei. Dar niciuna nu poate împiedica omenirea de a continua să lunece pe panta pe care a pornit. Cancelariile diplomatice freamătă, iar ambasadorii popoarelor conştiente de misiunea lor au plecat în capitalele ţărilor stăpânite de spiritul zeului Marte, pentru a încerca o ultimă soluţie. Dar se pare că nici aşa lumea nu va fi salvată. In timp ce lordul Halifax se strădueşte să trezească în conducătorul Germaniei hitleriste ultima urmă de conştiinţă a omeniei şi în timp ce d-nii Chautemps şi Delbos se duc la Londra pentru a discuta cu reprezentanţii Angliei o nouă posibilitate de punere la punct — pe cale paşnică — a statelor agresive, in Spa- nia, sub ochii acestor diplomaţi.1, se face cea mai sinistră repeti- ţie a viitorului măcel general. Fraţii, între ei, încearcă mijloa- cele inventate de om pentru a se distruge. In Extremul Orient, in ţara „Soarelui răsare” şi a „cireşilor veşnic înfloriţi” cad din cer tone de bombe şi distrug o civilii zaţie. Pe străzi, in loc de petale albe de cireş, căzute in pomii grădinilor din jurul templelor, stau împrăştiate resturi de mâni sau picioare, o tidvă de om, sau un copil jumătăţii de un obuz. Totuşi... difdomaţii lucrează. In vremea aceasta, declaraţia preşedintelui Roosevelt, rămas aproape singur pe poziţia intransigenţei şi a justei interpretări a vremurilor, declară că peste doi ani se va retrage, de- I oarece nu se mai simte capabil I fiziceşte, să înfrunte lupta cetrebue dusă. Timpurile ce vin sunt grele şi cei ce le vor par- I curge au nevoe de însuşiri ex- I cepţionale şi de o pregătire temeinică. Şi, preşedintele Roosevelt nu mai rezistă, împotriva vreunei, care macină orice energie, nu se poate opune nimeni. Dar nu putem să ne oprim regretul că un om întreg, o conştiinţă perfectă, părăseşte lupta tocmai în clipele acestea. Se vede că nici Roosevelt nu mai crede în călătoriile diplomaţilor şi în „civilizaţia lumii”, despre care, cu o falsă emfază, vorbesc agresorii de pe axa Roma-Berlin. George Maconescu Cumpărări de desenuri şi grniuri din Salonul Oficial de tonmnă Ministerul cultelor şi artelor, a reţinut desenuri şi gravuri pentru colecţiile statului, de la următorii artişti expozanţi ai Salonului oficial de toamnă: . 1 George Petraşcu, N. N. Tonitza, Nicolae Stoica, Adam Bălatu, Viorel H., Lilly Pancu, Dan Băjenaru, Emil Niculescu-Nuc, Tache Soroceanu, Alexandru Moscu, Ecaterina Cristescu Delghioz, Tanţi Iliescu-Mihăilescu, Mans Hermann, Gh. N. Naum, Gheorghe Ceglakoff, Trude Schulle, rus şi Mihail Gavrilov. ■ Salonul Oficial de toamnă rămâne , deschis până în seara zilei de Luni , 6 Decembrie a. c. Monstrul Monstrul, romanul d-lui Dan Petraşincu lansat acum trei săptămâni de editura Naţionala Ciorne , obţine un neaşteptat succes de librărie, ediţia întâia a acestei cărţi fiind aproape epuizată, înainte de a se fi , pronunţat critica. [ „Monstrul“ ni-l arată pe d. Dan ■ Petraşincu in cea mai realizată ipoteză a talentului său. Subiectul ingrat al copilăriei este tratat de acest tânăr scriitor cu o pană matură, sigură. Astfel se explică, desigur, succesul neaşteptat al acestei cărţi. Singură Scriitorul ieşean, d. Sandu Teteajen, va fi in curând in vitrina librariilor cu un nou roman, care se va intitula „Singură”. D. Sandu Teleajen, al cărui ul- tim roman „Turnuri în apă”, s’a ■ bucura’ de un atât de frumos succes de librărie şi presă, dă şi în această nouă carte o măsură înaltă a talentului d-sale. Comemorarea lui Petre Ispirescu Duminică s’a comemorat in Capitală din iniţiativa mai multor societăţi culturale şi de lrslaşi tipografi, 50 de ani , de la moartea lui Petre Ispirescu. Dimineaţa la ora 11 a avut loc un parastas la biserica Mântuleasa, oficiat de pr. Găiculescu. După parastas asistenţa a plecat in pelerinaj la mormântul povestitorului, la cimitirul Bellu, unde „ Odisie Părvulescu, preşedintele societăţii culturale .Avântul” a evocat figura lui Ispirescu. După amiază la ora 5, a avut loc o şedinţă festivă în sala de festivităţi a liceului ,,Mihai Viteazu!”. Au luat cuvântul: d-na Cecilia Cuteşu-Stork şi d-nii: Gh. Petrovici, Ion Minulescu, Gr. Popescu-Beienaru, N. Zamfirescu, P. I. Papadonul, C. Gerota şi elevul N. Georgescu din el. VIII a liceului „Mihai Viteazul”, care au vorbit despre viaţa şi opera lui Ispirescu. Nepoleon A apărut şi s’a pus In vânzare in librării o elegantă broşură cuprinzând traducerea în româneşte a unei substanţiale biografii a lui Napoleon, scrisă de celebrul critic danez Georg Brandes. Fără să considere, desigur, într’uil spaţiu atât de redus, sub aspectele-i aşa de multiple, vasta personalitate a marelui căpitan şi erou francez, această biografe izbuteşte totuşi să ne dea o imagine sugestivă despre ceea ce a fost deosebit in personalitatea lui Napoleon. Farmecul incontestabil al descrierii şi valoarea instructivă a faptelor istorice pe care această broşură nu ignoră să le pue in evidenţă, face ca această traducere in româneşte să fie binevenită. ERA VESELA. — Eri la prânz au revenit, la microfon, cei doi simpatici animatori ai „orei vesele“: Stroe şi Vasiache. La posturile noastre, unde tonul sever nu este niciuun moment părăsit, în nicio manifestare,limbajul speakerilor, conferinţele, etc.) el contaminase şi „ora veselă“. Sferturile de oră, duminicale, ale d-lui I. Manu, transmise pentru amuzarea auditorilor, nu erau decât nişte rigide prelegeri, fără afinităţi cu umorul. Fenomenul nu s-a mai repetat Duminică, odată cu difuzarea „chetch“-ului umoristic omul rical, al lui Stroe şi Vasilache. Fără a fi cea mai bună contribuţie a lor la programul posturilor de radio, acea de Duminică a arătat totuşi că autorii ei sunt singuri, care nu se lasă intimidaţi de atmosfera rece şi solemnă ce domneşte în studio şi că „ora veselă“ capătă, doar prin el, caracterul normal. * TEATRU. — In timp ce la posturile străine piesele radiofonice sunt datorite autorilor consacraţi. la noi numai foarte rar se întâmplă acest eveniment. Un exemplu l-a furnizat Duminică comedia care purta semnătura d-lui Tudor Muşatescu. S‘a resimţit de aceasta şi genul însuşi şi piesa. Am avut dea face în primul rând cu o lucrare, de frumoasă inspiraţie şi construcţie, croită parcă anume pentru radio, în al doilea rând cu o piesă în care poantele „ gen Tudor Muşatescu“, n‘au fost nicio clipă absente. Asta însemană că în afară de micile exagerări ale textului, „Trecut, prezent şi viitor“ — acesta este titlul comediei — a fost ascultată cu foarte multă plăcere. Actorii (N. Atanas , Gr. Mărculescu, N. N. Matei, Paul Stratulat, Victoria Mierfescu, Virginia Teodora, Sabina Meta şi AX MItr.c) au reliefat, cu succes, textul spumos al d-lui Tudor Muşatescu. Lv. F. Informaţii La Institutul naţional de export cu continuat Sâmbătă tratativele cu delegaţia germană. Se crede că în cursul acestei săptămâni, discuţiunile vor lua sfârşit, prin încheerea unui protocol. După ştirile sosite la direcţia viticulturii din ministerul agriculturii, piaţa vinului se merne fermă în special pentru vinurile de bună calitate. Printr-o decizie a ministerului educaţiei naţionale, s-a hotărît ca absolvenţii a patru clase gimnaziale, care îndeplinesc condiţiunile de a putea fi înscrişi la examenul de admitere în cl. V-a liceală, in sesiunea Iunie 1138, vor putea trece acest examen într'o sesiune extraordinară, Intre 25—30 Mai 1938, în Ioc de sesiunea ordinară din Iunie 1338, la un liceu bugetar al Statului. Funcţionarul Consi. Berea din serviciul spitalului I. C. Brătianu din Buzău a fost arestat şi înaintat parchetuui. El e învinuit de escrocherii. Din Tg. Mureş se anunţă că comitetul executiv al Uniuni muncităriilor şi ţăranilor maghiari (Madosz) a hotărit, in unanimitate să meargă în alegeri alături de partidul naţional-ţărănesc. „Asociaţia scriitorilor români din Ardeal“ a hotărît să comemoreze pe cei doi scriitori ardeleni Alex. Lupeanu-Melin şi Pavel Ban. Şedinţa festivă se va ţine în ziua de 5 Decembrie la Blaj. ADEVĂRUL Ce să ascultăm la Radio Marţi 30 Noembrie BUCUREŞTI, ora 21.00: Faptul minune al descoperi Lor, de la Expoziţia din Fară de Prof. Giu Marinescu. RADIO-ROMANIA, ora 20Î5: Festivalul Liceului ortodox român, „ANDREI ŞAGUNA’ (Transmisiune de la Braşov). Pre Tine Te lăudăm de Gh. Dima (corul liturgic, cond. de prof. M. Reabciug); Heruvicul de Borbneanschi (corul liturgic); Mitropolitul Andrei Şaguna, de Ion Moşoiu directorul Liceulu.; Imnul Marelui Andrei de D. Cantan (corul Liceului, cond. de prof. N. Oancea); Crucea albă de mesteacăn, de Ferme (voce: elevul Maximilian Laurenţiu); Soldatul călâreţ de Gîu Dima Corul Liceului, cond. de N. Oancet'; „Seara” vals (Orchestra de acordeoane); La Turda de Vară (corul Liceului). In cauză: (22.05): Radio jurnal: Sport, 22.20. Continuarea concr."Iul: Fragment din opereta „Licurici ’ de Paul Li nke (orchestra Li-eului); Ari naţionali (Orchestra Liceului); Bătrâneţe haine grele (voce: e’evul Marim Van L.urrntiu); Potum u naţio-dl (Fanfara Li-enicii); Imnul Regal (Fanfara Liceu’ul. FADIO-BKITCURE~0. ora *11*: Concert di scură. Muzică de ve-iT: n-n- F. pripa Gutanu, sopran, Ne’la D'iuit-lu, -Ito. George Stefanovici, tenor si Serbin Tasrtan. brrtt-n; Orchestra Radio, d'rij. de TK Roalk'. LUXENBURG, pra 23. „Flautul fermer-troneri de Mozart. STUTTGART, ora 12. Muică nocturnă. Bach: Fantezie și fugă în somaînr pentru orgă; Bach: Conert; Buxtehude: Trio sonate pentru flaut, gambă şi spinet; Locatelli: Simfonie tragică. Mercuri 1 Desembrie BUCUREŞTI, ora 19.15: Sinaia No. 3 în la mine- de George Enescu (Yehudi Menuhin-vioară şî Bepsibach Menuhin, pian). 1940: ISTORIA MUZICII (Vnu: Figuri din trecutul muzicii românești: G. Dima: Cuvânt introductiv: L — A'ex. Grozută (carto': Cântec de toamne; Mugur, mugurel: De ce numi vii: M'ndnili’a de der u’t; Jeluim’cs și n’am cui: Sub ferest a reâ-drel mele. șt., tu mârd-o ce ț i-am spus. II. — Co-ul Vii"-r; -ni Domn'ta Brlasa. condus de I. CVrrs u rt Or-hee'-a Rn-To: a) Du—ne-eu este D-m-u’ (A- xlon': b) Kai în horă. câ-’e- pcnr’er: el '■ Mama, hrt Stcf-r-cet-M—e-baledă 'en'menr, so'* s* or-h. («o''s ti: Evantia C—*T-cs—, jt Mari-t VSrtPu). 2109* Cenec-t de rr—rt-a -nmă—casă d'i A—le-i și "-nat. O—1.„ t-a. Fedi-, dirit. d- Ion Ghi-r. Brhds un'rii de Aurel Bebescuf «en*nt s-rr—, cor s’ or-h.: ll»e-. '-n-”’rtu~ă d» M—tîă• D01-3 ri d-ns de Montle • F»e-s-rt d'- ,.Srst’. nia in -ort., joe s* cânte-” d- Bred’—anu: Divertisment rustic, de Sabin Dri-nf. T» co. Coe-rt-I Soe. corale „România” cert. de N., IiUn.gn. v*-co»tt« nr, eo. firmvosf.pl c-„ *rt -o. t -i-, r-er. F—alS, T —— —S ,. 1—0—— -l-t* . .„-„If P~rt.x * s-tr’un s-t de P-'a P--*oV. „Orti-d-” de Aihc-i. S kloo. „Die Spieldose” balet de Debussy, Misrciori I Decembrie I937 CĂRŢI-REVISTE A apărut No. 20, anul n, din singura revistă românească a industriei textile „R.I.T.R.”, cu un interesant cuprins economic şi ştiinţific. Din conţinut desprindem: Simptome de criza in industria textilă; Cultura bumbacului in România, situaţia in trecut şi perspectivele in viitor, rentabilitatea cultUrii, Metode de salarizare in industria textilă, Vopsirea ciorapilor, etc., etc.. A apărut nr. 11, an. VII al revistei Tinerimea creştină, pe luna Noembrie a. c. cu un bogat şi variat sumar, la care colaborează d-nii: G. Comişel, prof. A. S. Goia, N. I. Nicolaescu, C. Goran, C. G. Longinescu, etc. A apărut No. 2 din „Biroul modern“, admirabilă publicaţiune pentru organizarea modernă a întreprinderilor. înainte de Crăciun vitrina noastră literară, se va îmbogăţi cu un gen nou, reportajul romanţat. E vorba de volumul „N’am descoperit America!” da I. Marius Mircu. Drama pasională din Iaşi IAŞI, 2 9 . Am relatat la timp drama pasională petrecută la locuinţa d-lui avocat Gaube din str. Ştefan cel Mare, tânăra Angheluţa Albescu, din comuna Pungeşti, jud. Vaslui, venind împreună cu fostul ei iubit, Al. Bărgăoanu, plutonier la inspectoratul de jandarmi din Iaşi, cu care se certase în ultimul timp, pentru a mijloci o frică care, a aruncat, la un moment dat, cu vitriol în faţa subofiţerului, după care a dispărut Eri. Angheluţa Albescu s-a prezentat la poliţie şi a declarat că intenţiona să se sinucidă dar gândindu-se la copilul ce o aştepta în satul natal şi fiind cuprinsă de un acces de nervi a aruncat cu vitriol în obrazul subofițerului. Angheluţa Albescu va fi înaintată parchetului. „Remorlia Nouă“ despre pactul incheiat de d. Maniu CLUJ, 29. — „România Nouă” de azi publică sub pseudonimul Dr. Gh. Ohăbeanu, care ascunde pe d. Zaharia Boilă, un articol consacrat pactului realizat de d. Iuliu Maniu. După ce arată că venirea d-lui Iuliu Maniu In fruntea partidului înseamnă luptă dârză pentru întronarea unui regim constituţional nefalsificat, d. Zaharia Boilă evidenţiază rolul pactului încheiat cu celelalte două partide in opozitie. Dacă guvernul va lăsa alegerile libere şi anume dacă se va lăsa liberă propaganda scrisă şi verbală, dacă se vor distribui cărţile de alegători, se vor admite candidaturile, dacă alegătorii vor fi lăsaţi să voteze, dacă urnele nu vor fi furate, dacă magistraţii şi preşedinţii birourilor corpurilor electorale şi ministerul de interne nu vor corecta rezultatele, e sigur că guvernul va cădea în alegeri. Pentru a realiza acest prim şi urgent obiectiv, d. Maniu a crezut de bine că trebue să ia toate măsurile posibile. De aceia a propus pactul, d-lor Corneliu Codreanu şi Gh. Brătianu şi spre a se evita şi incidentele, s’a adăogat acestui pact obligaţiunea de neagresiune. In concluzie d. Ohăbeanu Încearcă să demonstreze și democraților necesitatea acestui pact. . . Ofin sfătuirea ierii din Cluj CLUJ, 29. La clubul liberal a avut loc astă seară o nouă consfătuire a fruntaşilor guvernamentali sub preşedinţia d-lui subsecretar de stat Florian Ştefănescu-Goangă. S’a discutat problema intensificării campaniei electorale precum şi chestiunea candidaturilor. Principial s-a horit ca la alegerile comunale să candideze pentru mandatul de senator d. dr. Eugen Dunca, fostul prefect al judeţului. Seara, la ora 9 şi jumătate, la resaurantul „Luculus” d. Florian Ştefănescu-Goangă a prezidat o mara intimă profesorilor universitari. întrunirea georgsia din Iaşi IAŞI, 29. La clubul ereorgist s’a întrunit delegaţia permanentă sub preşedinta d-lui C. Toma, care a anunţat plecarea din partid a d-lui Dsm. Dimitriu. D. Crist. Toma şi-a exprimat apoi credinia nestrămutată în victoria organiza iei de Iaşi. D. av. Eracide a criticat atitudinea guvernului care a preferat colaborarea unor partida rare n’au nimic cu ideologia liberală. După cuvântarea d-lui prof. V. Lungu s’a trimis o telegramă d-lui Gh. Brătianu prin care organizaţa de Iaşi ii exprimă solidaritatea.