Adevěrul, octombrie 1947 (Anul 60, nr. 16976-17002)

1947-10-14 / nr. 16987

AIUL 61. - Hr. 16.85'/ 4 PAGINI5 LEI Trm postai# tW”* tp nomc1"*­­confort» aprnbSriî 1*'’. «?n tr, f. T cu­ Nr. HoadivniS. OXDATORI Al. V. Beîdimaa Const. Miile Const. Graur 1888—180? 189?—1920 1321—1938 ^»■opíietap. S. A» R. jjSărindar“ EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL« S! „DIMINEAȚA” Registru! de. publicații .nl Trib. Ilfov S. , Com. Nr., 142/946 Director* B. BRANIŞTE­A­NU BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Matei Milie Scopul unificării] Ce încasăm şi ce cheltuim partidelor de ■f­ Schimbări în structura bugetului în curs „Monitorul Oficial” de Sâmbătă a adus mult aşteptata decizie asu­pra recalculării bugetului în lei stabilizaţi. Spunem „mult aştepta­tă pentru că după stabilizare, tot ce atârnă de budget, la venituri, dar mai ales la cheltueli, rămăsese în suspensie în așteptarea recal­culării. Pentru a doua oară în cursul acelui aș, an am avut o pe­rioadă fără budget. Una în Apri­lie, deoarece primul proect de bud­get fusese retras, iar al doilea a fost votat abia pe ziua de 1 Mai; a doua perioadă a budgetară a du­rat aproape două luni, de la 15 Au­gust până la 1 Octombrie, când s-a publicat reealculerea budgetu­lui. Bine­înţeles că deşi publicată abia la 11 Octombrie, deciica are efect retroactiv. Toate plăţile pro­vizorii, ale cetăţenilor către stat sau ale statului către cetăţeni se vor definitiva acum pe baza bud­getului recalculat. In linii generale,­­ decizia conui­niunii ministeriale n a adus schim­barea budgetului, ci numai recal­cularea vii, în lei stabilizaţi. A­­ceasta nu înseamnă însă că budge­tul recalculat este oglinda aidoma a celui votat la î Mai, sau că fie­care cifra la venituri şi cheltueli a fost modificată pe baza aceluia­ coeficient, sau aceleiaşi proporţii. In fant s’au introdus Si schimbări apreciabile, încât în unele privin­ţe budgetul recalculat se deosebeş­te de cel iniţial In aceeaşi măsură mu­­ltidată se deosebeau budge­te!« dela un an la altul. Budgetul iniţial al statului (fără reviile autonome) se cifra la 102.900 de miliarde de lei d d­e anl întreg, adică 8575 de miliarde da lei lunar. Budgetul recalculat se cifrează la 38 miliarde 830 milioa­ne lei stabilizaţi pe 7 luni şî juma*­tata, adică la 6 miliarde 644 mili­oane lei pe lună. Cu alte cuvinte, luat în totalitatea lui, vechiul bud­get s’a transformat în cel nou după proporţia de 1 leu nou la 1291 lei vechi. Dacă noul budget ar îi nu­mai efectul unei simple recalculări contabiliceşti, ar trebui ca la ori­­care din sumele parţiale, la veni­turi sau cheltueli, să găsim ace­eaşi proporţie. Ceea ce nu e cazul Controlând diversele cifre de venituri şi cheltueli, găsim unel­ diferenţe importante. Să vedem mai întâi cum se prezintă venitu­rile, în special în ce priveşte pro­porţia dintre impozitele directe Şi cele Indirecte Principiul democra­tic cere ca statul sa *51, tragă veni­turile în primul rând din impozite directe. Cum însă acestea sum mai greu de realizat, la* evaziunile fis­Dacă impozitele directe au spor rit proporţional, aceasta nu în­seamnă că toate categoriile de dl­­orn» în recte eu fost snorn» în aceeaşi mă­sura. Unele din «ie au fost chiar proporţional scăzute, probabil pen­tru că la alcătuirea budgetului ini­ţial ele fuseseră «»reevaluate, cale mai greu de combătut, aici tm stat na poate renunţa cu totul la impozitele indirecte.' Cu ocazia trecerii dela budgetul inițial la cel în lei stabilizați, s’a făcut „deplasare spre stânga’* adică s’a realizat un important spor procentual la impozitele di­recte, cele indirecte rămânând to­tul! sursa principală de venituri 8* înregistrând dériemen®*» o uşoară urc­are. In budgetul iniţial, la venitul total de 102.9(H) de miliarde de lei, impozitele directe participau cu 10.999 de miliarde de lei, adică cu 18,6 la sută, pe când în cel recal­culat la venitul total de 49.830.090.000 de lei stabilizaţi, impozitele directe participă cu 11­­40.000.000 lei, adică cu 23,8 la sută la la un tablou de procentul fie­cărei categorii de venituri din to­talul veniturilor în cele două bud­gete. In această categoţie întră veni­turile pe proprietăţile agricole, care în budgetul iniţial dădeau 23 la sută din totalul veniturilor di­recte, iar în cel recalculat dau GR. GRAUR (Continuare în pag. II-a) 1. Impozite directe 2. Impozite indirecte Excedentele caselor autonome 4. Impozit excepţional 12% 5. Venituri speciale şi rămăşiţe 6. Venituri excepţionale (prin expediente) Budgetul iniţial 118.6% 30.4% 16.6 19.1 2.6 Î2.5 i’dgetuî 'ecalculat 23.8% 32 % • Î7.* : K 3.5 ■'* 12.9 Aşa dar congresul partidului social-democrat a dea** te princi­pia unificarea celor 41Xâ partide muncitoreşti dela noi caii, c­onto­­pite, vor duce pe viitor lupta poli­tică a proletariatului român. Hotărîrea principială luată de congres urmează să fie aplicată pe teren în urma discuţiunilor şi a tratativelor ce vor avea loc între comitetele centrale ale partidelor comunist şi social-democrat, în­sărcinate să găsească modalita­tea sudurii celor, două organisme politicei __ n ■ S vor da ea o îndoită unificare. Cum sună rezoluţia luată în con­gres, ideologică şi organizatori­că. Ambele aspecte ale problemei vor ridica, în tratativele ce se vor duce, chestiuni importante. Ideologic, cele două partide se inspiră din aceiaşi doctrină mar- 2osta şi luptă pntru realizarea a­­celuiaşi ideal politic şi social: so­cietatea socialistă. Dar în intepre­­tarea marxismului şi mai ales în metodele de a conduce lupta pro­letariatului sunt nuanţe cari au dus la separaţiune şi adversitate. Din această interpretare diferită s’au format partidele comuniste, ale căror conducători şi cadre, pâ­nă acum trei decenii, făceau par­te integrantă din partidele social- democrate sau socialiste. Cum se va face și pe ce plan se­ va face unificarea votată în principiu de congres? Iată o între­bare foarte importantă la care vor trebui să răspundă lucrările orga­nelor centrale de Conducere ale celor două partide. De asemenea unificarea orga­nizatorică va comporta discuţiunî interesante. * • r­mf,,,.,^ Sunt, desigur, tinde dificultăţi cari, însă, vor trebui să fie învinse din moment ce hotărîrea de a le învinge există. Şi că această ho­tărâre există, s’a putut constata la ambele părţi şi la congres şi înainte de congres, pentru că, pe deasupra oricăror eventuale di­vergenţe, se înalţă voinţa unifică­rii politice a proletariatului din România, care urmăreşte să-şi conserve poziţiile câştigate şi, de pe aceste poziţii consolidate, să pornească la noul realizări. In aceasta privință, consideren­tul din rezoluția congresului este limpede: "J ,,In vederea consolidării­­demo­crației populare în România si a îndeplinirii misiunii istorice a cla­sei muncitoare../4 congresul vrea unificarea. # Cu alte cuvinte, formarea par­­tidului unic este considerată ca o etapă necesară în drumul realiză­rii societăţii socialiste. După cum se vede, partidul u­­nic, indiferent de ce titulatură va adopta, îşi propune să atingă ţe­lul final al luptei socialiste. EM. SOCOR Nenorocul teatrelor bucureştene incendiul, care a mistuit decoraţ­iile minunate ale Operei, *— deco­ruri destinele montării unei cele­bre piese ruse, — a venit ca să îmbogăţească o dureroasă serie de ghinioane, care urmăreşte, ca un fatum al vechilor tragedii greceşti, sălile de teatru dela, noi. Mai de mult, teatrul numit al lui Maican, devenit apoi Teatrul Liric a sufe­rit un incendiu, urmat apoi de fo­cul dela Eforie, care pusese la un moment dat pe bunul Tănase în situaţiunea «de a pierde munca unei vieţi întregi. Dar nu numai focul a venit ea să distrugă ceea ce cu greu se agonisise. Teatrul Naţional, atât de frumos Încadrat în »­«scutul nostru artistic, a suferit de pe ur­ma cuttemurului, fenomen cosmic care anunţase cealaltă sguduire socială a legionarismului periculos, completându-se apoi prin strică­ciunile produse de o struduire pla­netară, p­rin bombardamentele care l-au distrus cu desăvârşire. E o fatalitate astfel, care urmăreşte sălile noastre de teatru, în care se poate vedea va semn mistic Şi o mustrare. Căci, intri© ţară la ca­re era destul belşug, au s’au putut smulge din cutiuţele bogate ele budgetului nostru, sumele necesa­re pentru a se construi un local de operă, potrivit reputaţiei noastre artistice al rolului cultural eu vo­iam , voim să-l Încânti în această parte a lumii. Am instalat astfel în timpuri în care erau bani destui, teatre în săli de cinema improviza­­te, unde lipsa de orice perfecţio­nare tehnică şi de orice confort, erau vizibile. Am fost pedepsiţi astfel prin focul ce l-a smuls Pro­­meteu din cer, desigur nu pentru a incendia teatre bucureştene, ci pentru a încălzi p® sărmanii muri­tori ai planetei învârtitoare în Buatiu, precum sălile de teatru au fost victimele inocente ale lovitu­­rilor omenești ce nu le meritau. fir. T. GLOSEI POLITICE ts&u­n milion şi jumătate &ntiî negustor din Capitală,­­ stav­­furat, acum cătra timp, bijuterii şi har­te foarte mere valoare.­­ Sic, negustorul cu pricina, a fost Victima unui nou furt. Hoţii l-au văduvit de astă dectă, de bani, nici mai mult, nici mai puţin decât de un milion şi jumătate lei etabili­­sati. Din cercetarea sumară a căzutul, rezultă intre altele, o constatare: ci omul să ştie sa facă gologani, dar nu se prea pricepe să-i ascun­dă, s­l­mţ” Faţa­­de urcarea subită şi uneori alarmantă a preţurilor, la produse­le alimentare, imediat după desfiin­ţarea mercurialului, a fost emisă — deocamdată, pe cale semi-oficia­­lă — părerea că cei în drept vor trebui să examineze, in viitorul a­­propiat, chestiunea oportunităţii unei refixări de preţuri, în locul celor recent desfiinţate, odată cu mercurialul. Se pare totuşi, că o atare, soluţie este încă prematură, forurile ofi­ciale continuând să creadă că abo­lirea mercurialului constituie un act de înţelepciune administrativă şi gospodărească, ale cărei efecte bune nu vor întârzia să se vadă, în curând, în ultima şedinţă a comisiei inte­rimare a Capitalei, a vorbit în ace­iaşi chestiune şi C. Th. Andreiescu­- Rigo, fostul primar al sectorului Roşu, care a precizat că e imperios ■necesar ca autorităţile şi consuma­torii să mai aştepte câteva zile, în răstimpul acesta, ar urma, să se stabilească raportul dintre preţurile industriale şi cele alimentare de origină agricolă. După care — dacă am înţeles noi bine — totul o să re­intre în normal şi fără să­ curgă laptele şi mierea pe uliţă, citadinii urbani n'o să mai aibă totuşi moti­ve să se mai plângă. Dacă-i aşa, este iarăşi bine.­­Aş­teaptă târgoveţii din capitala ţării de peste o lună, ca administraţia comunală să ni aprovizioneze cum se cuvine, fără ca să-şi manifesteze supărarea pentru Că nu s’a făcut aproape nimic tn această privinţă. Cum n’o sâ aştepte, răbdătorii noş­tri concetăţeni, încă vreo câteva zile, dacă-i roagă 'ă. Andreiescu- Rigó?. .­..** CORPUL DIPLOMATIC ti, Iti­ardo­­Begann y Calderon noul minîstru al Spaniei retroblîsane . I**..v. Scrisori din Anglia Criză in restricţii.-Ad­iirânea opinia! pur­ce.-Teatre fi muzici LONDRA. — Situatîa financia­ră șî economică s’a înrăutăţit in­tri atât în cursul .ultimelor săptă­mâni, încât guvernul S'a văzut­­ nevoit să ia o serie de măsuri c*Sri amintesc tuturor de vremea răz­boiului. Prima măsură pentru remedie­rea crizei a fost luată de mini­strul de Finanțe care, având în veder­e marea cheltuială de dolari cauzată de aplicarea uneia din clauzele împrumutului american potrivit căreia Marea Britanie trebuia să se simbce în dolari, la cerere, lirele sterline plătite în urma tranzacţiilor comerciale, a decis suspendarea acestei clauze. Cum mai toate ţările au nevoe de dolari, pentru a cumpăra măr­furi din Statele Unite,era natu­ral ca această decizie să aibe ur­mări serioase în ce priveşte im­portul Marei Britanii. Aceasta mai ales în ce priveşte importul din ţările din America de Sud, şi în special din Argentina, de unde Marea Britanie aducea o propor­ţie însemnată din raţia săptămâ­nală de carne. Res­tricţîi Câteva zile mai târziu, guver­nul a anunţat o altă serie de mă­suri, printre cari cele mai în­semnate sunt: 1. Reducerea raţiei de carne de­la un şiling și doi penny pe săp­tămână la un şiling pe săptămâna. 2. Reducerea cantităţii de ali­mente distribuite restaurantelor, cu excepția celor afişând meni­uri fixe de 2 şilingi şi 3 penny şi a cantinelor. 3. Reducerea perioadei dup­ care predarea cărţilor alimentare este obligatorie in hoteluri, dela 4 zile la două zile. 4. Suspendarea raţiei de petrol cu începere dela 1 Octombrie, cu excepţia cazurilor speciale. Dar şi în acest caz raţia va fi redusă cu 10 la sută. 5. Reducerea sumelor alocate pentru voiaje in străinătate dela 75 lire de persoană la zero, timp de 14 luni, începând dela 1 Oc­tombrie, în afară de cazuri spe­ciale. La­­ aceste măsuri negative s’au adăugat, și se vor mai adăuga,­­ o serie de măsuri pozitive, înce­pând cu o decizie a guvernului prin care orice persoană care își pierde slujba după 1 Octombrie trebue să se înscrie îri Camerelor de Muncă pentru a fi îndreptate spre industriile cela mai importante. Sc­luţii îts discuţie Intr’un discurs tinut la ultima S. READING (Continuare in pag. 1Ca) ­ începând de mâine ur­măriţi marile noastre anchete situaţie! Internaţionale, cu e do-’ IMPART!­T LUMEA IN DOUA DE CE S’A TABERE? Articole şi studii asupra comentare Inedită, de Micaela Catargi, Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Em. Socor, It. Horeanu, Ur. St­ăuşan, Gr. Graur, prof. Nicolae Petrescu, Sergiu Dan, Andrei Filimon, Tudor Şoimaru, Ştefan Eliad,­­ I. R. Petea, etc. !! DRAMA EMIGRANŢILOR EVREI O serie de reportagii oglindind soarta unor năpăstuiţi care­­ pribegesc în hune. Mize­ria şi suferinţa exodurilor. Prin Budapesta — Viena spre necunoscut. Vapoare pândite de flota Interdicţiei şi vapoare care se întorc. O carantină fără sfârşit: Cipru. Cum se pune In mişcare pelerinajul spre Ţara Făgăduinţei. Calvarul unui drum de iluzii care se opreşte iarăşi în lagăre. Intre realitate şi aventură. Turis­mul modern al Evreului Rătăcitor, de F. &runea«Fox CUM TRĂIESC OAMENII Reportagii din viaţa de toate zi­lele încotro merg toţi aceşti trecători? Visul unei nopţi dei1 vară. Bobocii nu se mai n­umără toamna. Oameni care n’au călătorit niciodată. Domn­­ul Stamate e de serviciu noaptea.(­ Cafeneaua a murit când s’ a născut cantina. Belşugul a existat * vreodată?. ■ -’de Sertjhr Dan FIGURI NOU! |N EUROPA ACTUALĂ ...... Personalităţile politice ridicate după al doilea război şi rolul pe care-l au în viaţa agitată a ţărilor europene. O frescă cuprinzătoar­e a frământărilor politice şî sociale din vechiul continent. $ •«*•• începând de astăzi, în pag. 1 lî-a: * MANUAL PRACTIC PENTRU PROPRIETARI $1 CHIRIAŞI Lămurirea complectă şi detaliată a legii chiriilor. , Cât plătiţi fiecare. Cât daţi la fi3C. Definirea, categoriilor de chiriaşi şi proprietari. Cotele şi sistemul de plăți. Obliga­țiile fiecărei categorii: L «RĂZBOI SFÂNT» PRESIUNE ASUPRA O .N.U-ului ? Manevrele Ligii arabe dn declaraţia aericana asupra politicii fata de Palestina Rolul Muftiului Marele Muftiu, cum se întitu­lează acest fanatic duşman al e­­vreilor a păstrat aceiaş atitudine net antisemită, începând din 2921, de când a fost numit de britanici in funcţiunea de conducător spiri­tual al arabilor palestinieni, în 1937. Scuzat de crimă Muftiul a trebuit sa fugă în cinstate, gejj. SAU Sosesc veşti alarmante din Orien-­ tru a semna de mandatul de ares­tul mijlociu. Se vorbeşte despre tare lansat împotriva sa, mandat mişcări de trupe, pregătiri de atac, care mai este 6i astăzi valabil In etc. rece aa lumea arabă semne de . timpul războiului fugarul si-a s?ă­­nervezi ate? t sit adăpost la Berlin, unde o deve-Din dezbaterile aie până acum în nit mi sfătuitor intim a] lui Hitler faţa comisiunii speciale şi înainte pentru problemele lumii arabe şi de a se­­asculta cuvântul marilor puteri, s’a putut trage concluzia că recomandaţi­unile comisiunii de an­chetă vor întruni probabil aproba­rea majorităţii membrilor O. N. U.-ului şi ca atare, se va găşi, în­­tr’un viitor nu prea îndepărtat, la aplicaţiunea lor în practică Această perspectivă, cu care Liga araba nu s® împacă deloc, a deter­minat convocarea urgentă, l­a Bei­rut, a unui fel de „consiliu de co­roană”, la care au participat repre­zentanţii celor şapte state arabe ce compun liga. Două personagii prin­cipale au avut un rol mare în or­ganizarea acestui excepţional mee­ting. Ne referim la secretarul ge­neral al Ligii arabe, Abdul Hah­­man Azzam Paşa şi la faimosul Muftiu al Ierusalimului,­ în exil cunoscu sub numele de­ Amin El­­Husseini evreeşti In această calitate. Muf­tiul a putut inspira lui Hitler, mul­te din acţiunile de exterminare a evreilor, vină pentru care ar fi tre­buit să dea socoteală ca criminal de război. Reuşind să dispară la timp, din Germania, în clipele de panică ale capitulării Muftiul îşi­ sosise azil în Franţa, unde trăia într’o vilă luxoasă, la vreo 20 kilometri de Paris. In Iunie anul trecut, o Știre sen­­zatională făcu circuitul lumii spre uimirea tuturor^ Muftiul disoărus© întro bună dimineața, pentru că după mai multe zile sa­se semna­lat în Siria, Misterioasa fugă a Muftiului nu s’ar fi putut produce fără unele suspecte complicităţi, în care se găseau, încâlcite, firele po­liticei Franţeie­i Ma­rei­­ Britanie şi Orientul mijlociu. Oricum, crimi­nal­ul de război Amin El-Husseini, devenea din acea clipă un perso­nagiu activ, a cărui prezenţă din nou în mijlocul lumii­­arabe, nu avea să întârzie a-şi arăta conse­cinţele. Interesele Ligii arabe Hotărîrea aceasta precipitată a Ligii arabe de a pune in scenă în* ASPSfeqfif tpw» «yizfesi. ! ' pentru a cuceri Palestina pentru arabii din Tara sfântă, prezintă mai mult caracterul unei încercări de intimidare a forurilor O .­­.-ului, decât o reală intenţie de a duce până la, capăt o asemenea, iniţiativă. N­iciunul din conducătorii politici sau spirituali ai acestei lumi am­­ice, fie ei regi, emiri, sultani sau muftii nu sunt interesati la schim­­barea acestei condiţii de viaţă a beduinilor şi felahilor ce te £fiE* atât de ascultători supuşi. Exploatarea imenselor bogăţii petrolifere ale ţărilor lor este con­cesionata marilor concerne engleze şi americane. De alt interes pot avea stăpânitorii absoluţi aî masse­lor arăbeşti, de cât sa-Şi primească .f-h: ■ S. M. (Continuare în pag- IVaf TELEFOANE; Publici­te te» Redacţia Administraţia 5.57.6S 5.88.56 55? 68 Marti 14 fJ©to*nrM‘t® 1947 CHESTIA ZILEI O X * ' ■ • i'-rr Desen de B^ARG — Luptă furios... — Ca. să câștige pm-tid ti, c?altfel îl bate nevasta­­sa, deci rupe. d­ecombri La 10 Octombrie, din perdelele tinute la o adiere, împăcarea cu diafani de ceaţă, lăsate unele după altele peste privelişti, zările sine, simţirea că nu trăieşti in deşert, că faci parte, mai mult din lumină decât din ziduri şi catego­rii? Florile, ultime ale Gălbioarei se răresc, şovăie şi cad. Ce a mai ră­mas? Din loc In loc mei birue sfârşeala risipită'n aer ca un venin subtil, bcoancele de lână vopsită ale Cârcium&resil. Dar petala din toate mai delicată, a trandafirilor, e cea mai puternică totuş: la 10 Octombrie, după recolta de fiece zi, ei de-abia reimbobocesc, amă­giţi de o tinereţe secretă şi către prânz se deschid şi dau pa­jul Poate că poezia şi cântecul sunt singura compensaţie­­ alabilă, a ce­­tăţii şi a sufletului săM­­f ”,e „îm­ colească orâş pr­in viaţa conve­n­ţională. Întrucât nu povestesc pă­ţaniile şi conflictele dintre oame­nii metropolei, aflaţi în­ conflict neîntrerupt, întrucât nu reproduc, se mai desfac până în linia unde se îneacă malurile pământului în cer. Tom­hnă lungă, toamnă fru­moasă, soare cald, ţara şi tristeţea primesc şi de astădată sfintele da­ruri ale mângâierii. Oricât şi-ar face omul o patrie din cetate, — oricât s’ar înmulţi c&rţile in rafturi, oricât s’ar amăgi el cu o viaţă de apartament, ’ de spectacole, de vitrine şi de tro­tuar, un shzgur. Jir .de ksrbă U tur: “■ “ #-i nmmt t pmint & dedesubtul oraşului, clădit pa rân­duri, suprapuse ca nişte lăzi şi cos­ciuge, dar acest pământ, poluat de registrele scursori ,a­lătură, spurcă lutul şi-l jigneşte. Consolările vin de unde începe câmpia curată, şesul cu sălcii şi ră­chite. Un val de pădure coboară, altul se ridică şie cât ai merge cu ochii, jur-împrejurul depărtărilor se face tot mai dulce şi mai liniş­tit. Care civilizaţie şi cărturărie pot să-ţi dea ■ emoţia frunzei dă­ T. ARGREZI (c­ontinuare II-a) ­ Se va interzice transfor­marea laptelui în brânză, pe o rază de 50 km. în jur­­ul Capitalei. De vor opri,țmi%spre norme, Laptele’n brânză­ să-l transforme. Văd rezultatul ca pe-o pânză n­u se va face... nicio brânză*.

Next