Albina, ianuarie-iunie 1937 (Anul 40, nr. 1-24)
1937-06-11 / nr. 22
București, 11 Iunie 1937 Baibof ia și Adminiml ptefia revistei sa B S • • ș I <g Tn BUCUREȘTI stil. LATINII К [UNK] [UNK] a Telefon 3.8 [UNK].ОД FOJ&B SĂPTĂMÂNALĂ PENTRU POPOR I ■ Я ВВЯВЯ ! Anul XL, Nr. 22 I ■ В ■ ■ ■ ■ ■ I O LEGĂTURĂ ТОТ HAI STOARSA INTRE POLONIA SI ROHAN» = m NO DE FAPTE CARE TIND LA О APROPIESSE СЙТ MAI TRAINICA INTRE CELE DOUA TARI VECINE L egăturile noastre cu Polonia de după războiu, s’au făcut de pe vremea celor doi mari bărbați și eroi, care au pus temeliile de azi ale țărilor lor: Regele Ferdinand și Mareșalul Pilsudski. Amândoi, dorm somnul de veci în pământul pentru care a luptat și pentru care au cheltuit toată puterea lor de viață, de gând și de nădejde. De pe vremea când Mareșalul Pilsudski, își petrecea lunile de vacanță ca invitat al familiei noastre Regale, de pe atunci, se înodau vechile legături istorice ce fuseseră de veacuri între țara noastră și Polonia. Iar ceea ce au lăsat ca dorință cei doi mari eroi, ce prin voința și munca lor, înfăptuiseră idealurile cele mai scumpe ale celor două neamuri vecine, era un fel de testament sacru, de la care urmașii nu se puteau abate. Polonia, prin așezarea ei și prin poporul său, se găsește în aceeaș situație ca și noi. Adică într’o perioadă de refacere și închegare a neamului cu aceleași gânduri de pace și de revendecări în fața popoarelor lumii. Ca și noi, Polonezii au nevoe de liniște, de muncă fără odihnă, pentru a-și reface țara ce a tânjit atâta amar de ani, sub stăpâniri străine. Ca și noi, ei au nevoe de sprijin în marea lor operă națională. De aceea puntea pe care au aruncat-o marii ctitori de ieri, se înputernicește prin legăturile de azi. încă din timpul iernii, guvernul nostru prin ministrul treburilor din afară, a stabilit cu guvernul polon, o convenție de prietenie culturală, între cele două țări. Schimb de studenți între universitățile polone și române, legături între tineret și între scriitori, precum și între toate asociațiile care lucrează la întărirea sufletească a celor două țări. Pentru toate acestea Statul Român și Polon își luau diferite angajamente de ușurare și înlesnire, spre a face cât mai prielnică apropierea între cele două neamuri. După aceea a urmat vizita d-lui ministru al Școalelor cari a pus la punct unele legături școlare. Intre timp nevoile comerciale între cele două țări vecine s-au strâns tot mai mult. Comisii speciale româno-polone, au căutat să înlesnească pe cât este cu putință această nevoe de viață negustorească și să stabilească anumite reguli pentru buna funcționare a acestui schimb de avuții. Vizita guvernatorului Băncii Naționale românești cât și întoarcerea acestei vizite de către guvernatorul Băncii Poloniei s’a făcut pentru acest scop. Amândouă piețele de desfacere, atât a României, cât și a Poloniei, au nevoe una de alta. Mai întâi prin vecinătatea lor, al doilea prin produsele deosebite ce se găsesc în cele două țări. Adică ce avem noi, nu au polonezii și ce au ei nu avem noi. Așa că schimbul de bogății, de care are nevoe o țară în desvoltarea ei comercială și care constitue un izvor de mari venituri, să fie făcut printr’o largă și prietenoasă înțelegere, de la țară la țară. A urmat apoi vizita d-lui Beck, ministru de externe polon, la București și vizita Măriei Sale Marele Voevod la Varșovia, pentru a invita pe excelența Sa d-l Ignațiu Mosciicki președintele republicei polone la București și pe care am avut, deosebita cinste să-l sărbătorim zilele trecute. Prin urmare, un șir întreg de fapte care tind la o legătură tot mai strânsă între cele două popoare, sortite să stea de veghe aici la porțile răsăritului, apărându-și ființa lor în numele civilizației și ordinei. ALBINA CUPRINSUL REVISTEI o legătura tot mai strânsă Intre polonia și românia EROII NEAMULUI o faptă de mare Însemnătate și cu neprețuite urmări GEORGE TOPÂRCEANU DIN ALTE vremuri LĂ JURI, dar să juri drept cu sufletul NEVINOVAT IMNUL EROILOR (muzică și versuri) RECOLTAREA păioaselor cu coasa și secera DESPRE PRĂȘITUL PORUMBULUI LUAȚI AMINTE: NU SUNT BOLI RUȘINOASE ORDINARE (DIAREE) RĂPCIUGĂ CALULUI DUREREA CELOR DOISPREZECE PORTUL PĂRULUI ȘI FELUL PĂLĂRIILOR LA MARIA SUB NUC PĂSTRAREA LUCRURILOR DE LÂNĂ IN TIMPUL VERII LIMBĂ DE PORC CU MĂSLINE CĂMINELE CULTURALE ȘI ZIUA EROILOR PENTRU ONOR SPRIJINUL DAT CĂMINELOR CULTURALE Înfăptuiri la căminele culturale ZIUA MORȚILOR PENTRU ȚARĂ (Foileton) împărțeala făcută de părinți (Folleton) tineretul polon In viața statului CUM E RÂNDUIT TINERETUL POLON Măria Sa Marele Voevod Mihai, Principele Moștenitor al României în vizită la Excelența Sad. Ignațiu Moscicki președintele republicei Polone pentru a transmite ________________________________invitația făcută de M. S. Regele șefului de stat Polonez__________________________________________________________ .W.V^W.VAN4W...V.V.,.W.V.V.,...V.,.W.,.WAW.W.S.W..AWAS,ASV.,.W.W.,.WV.W.,.WAW.,...V.V.,.V.V.V.V.,.V.,.V