Apărarea Patriei, iulie 1961 (Anul 17, nr. 155-180)

1961-07-22 / nr. 173

Pentru patria noastră, Republica Populară Romîne t #APARARFA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 173 (4635) Sîmbătă 22 iulie 1961 4 PAGINI — 20 BANI TOVARĂȘ NEDESPĂRȚIT AL OSTAȘULUI Am cunoscut zilele trecute un radiofonist. Ioan Birău îl chea­mă. Mi-a povestit despre viața de acasă și despre cea de sol­dat, despre rude și despre prie­teni. De unul din prietenii săi mi-a vorbit altfel decît despre ceilalți, cu mai mult foc în glas, cu mai multă lumină-n priviri. Spunea că l-a cunoscut înainte de armată, dar că aici, în haina de ostaș, i-a simțit cu adevărat umărul de nedespărțit tovarăș. Cîte ceasuri n-au petrecut împre­ună, cîte lucruri n-a aflat de la el, cîte sfaturi n-a primit, cîte adevăruri nu l-a ajutat să vadă mai limpede cu ochii minții . Spu­nea că odată i-a povestit despre un comunist care, cu toate chinu­rile îndurate în temnițele burghe­ziei, a rămas dîrz, neclintit. Altă­dată, soldatul Birău a aflat de la prietenul său despre un cura­jos utecist care, pe front, în lupta cu fasciștii, a distrus mitralieră inamică, înlesnind cu o prețul vieții înaintarea unității. De la prietenul său, soldatul păstrează-n minte și-n inimă cu­vinte înțelepte de mare preț, care i-au fost îndemn în multe ocazii. Așa, mi-a spus, că n-o să uite ce a aflat de la prietenul său, că niciodată nu-i prea tîrziu cină te-ai hotărît să te-apuci de ceva și că-n privința izbutirii e de-a­­juns să vrei, să vrei atît de mult nncit muntele să-ți pară o grămă­joară de nisip. Sfătuit și îndru­mat de prietenul său, soldatul Bi­rău a vrut să devină militar de frunte. Și pentru că a vrut, s-a străduit, a făcut de multe ori din ore de repaus ore de studiu și a devenit militar de frunte. Am uitat un lucru important. Am uitat să spun cine-i prietenul întotdeauna sincer și nedespărțit al soldatului Birău. Cartea se nu­mește. Ea i-a povestit și despre dîrzenia comuniștilor oglindită în romanul ,,Șoseaua nordului", și despre Constantin Godeanu, și despre compania de cercetași din romanul „Soldații", etc. etc. Din cărțile citite a reținut el cuvin­tele înțelepte despre voință și des­pre perseverență, cuvintele marelui Corbi. Că soldatul Birău este un ci­titor pasionat, acesta este un fapt însemnat dar obișnuit în a­­nii noștri. Raportat la mimăm celor ce-și petrec o bună parte, din timpul liber în tovărășia căr­ții, soldatul Birău picătură în „marea" constituie a cititorilor. Semnificația constă în faptul că acest prieten nedespărțit al o­­mului noii societăți îi deschide orizonturi largi, îi îndrumă pașii în viață, îi schimbă și îi îmbogă­țește țelul de a gîndi. Să-l luăm pe soldatul Birău de exemplu. Are numai cinci clase elementa­re. Zadarnic au stăruit părinții ca el să-și termine școala. — Ce-mi trebuie mai mult — a zis el atunci ? Ca vopsitor mi-ajung și cinci clase. De atunci soldatul Birău și-a format alte păreri. Primul gînd care s-a înfiripat în anii ostăși­­ei a fost să obțină insigna „Pri­eten al cărții". Și a obținut-o printre primii din unitate ! Cu toate că mai are pînă să termine armata, și-a făcut de pe acum (și-o păstrează-n valiză) cererea de a-și termina școala, de a de­veni elev al școlii serale. Și cine știe ? Mi-a povestit că a citit de două ori o carte în care era vorba de­ un muncitor care a de­venit inginer și care a făcut apoi nu știu ce inovații grozave. Văpaia literaturii socialiste îna­­ripează inimile și îndeamnă la pla­nuri tot mai îndrăznețe. Căpitan V. TEODORESCU JÊ JJLI P ^ W=A^ JK ^ I­P J K Sub supravegherea locotenentului-major Dumi­tru P , comandant de pluton aparate, se montea­ză capul de antenă. O operațiune importantă și dificilă. Executarea ei este încredințată sergentu­lui Ioan Dumitrescu, operator major, ajutat de soldatul fruntaș Tcaciuc Orest. Cei doi ostași fac parte dintr-o subunitate de frunte.­ ­Foto : Șt. Ionescu' Vești din școlile militare Verificare practică Zilele trecute în poligonul topografic din apropierea Școlii militare de ofițeri „N. Bălcescu“, elevii din sub­unitatea comandată de locotenentul-major A. Nazarie au susținut verificarea parțială la topografie. Verificarea a constat din mai multe probleme prac­tice. Acordînd o­­ maîs atenție topografiei elevii au stu­diat din timp, în amănunțime, toate problemele prevă­zute în programa analitică. Datorită acestui lucru, la verificare media generală pe subunitate a fost de . Cele mai bune dezultate le-au obținut elevii fruntași Vasile Titică, Simon Kendler, Mihai Sima și F. Trușcă, care au primit nota 10. Elev-fruntaș I. COJOCARII Calificativul „foarte bine" De curînd, elevii din subunitatea comandată de loco­tenentul V. Pătrașcu au executat trageri din opriri scurte cu armamentul de pe tanc. Datorită antrenamen­tului perseverent, calificativul general pe subunitate a fost de „foarte bine“. Printre echipajele care s-au evi­dențiat în mod deosebit sînt și cele comandate de elevii­ fruntași Stoica Apostol,­­ loan Panciu, loan Goagă și loan Stancioiu. Elev caporal CONSTANTIN DUTA Pregătiri pentru examene Pregătir­ile pentru examen stau în centrul atenției tuturor comandanților și lectorilor din­ Școala militară de artilerie antiaeriană. In cadrul acestor pregătiri,, lectorul de tactică, că­pitanul N. Săndulescu, a executat zilele­­­ acestea cu­­ plu­tonul comandat de căpitanul Roman Cibian un exerci­țiu tactic de front cu tunul. In cadrul exercițiului, sectorul a­ ur­mărit în mod deosebit să perfecțio­neze pe elevi în funcția de coman­dant de tun. Dînd, dovadă de o bună pregătire, echipa tunului pe care o comandă elevul caporal Ilie B­adea a executat pregătirea tunului pentru ma­rș și luptă, corect, și într-un timp mult mai mic decît cel acordat de lector. Pentru modul cum au lucrat au fost evidențiați în mod deosebit ele­vii caporali Gheorghe Albu și­­ Ilie Badea. Căpitan ION STUPARL 39.215 kg. fier vechi colectat In anul trecut de in­strucție, în unitatea un­de secretar al biroului u­temist este căpita­nul Constantin Ivan, ac­țiunii patriotice de co­lectare a fierului vechi i s-a acordat multă a­­tenție. Și în anul acesta, sar­cina trasată de confe­rința U.T.M. pe unitate, privind colectarea fieru­lui vechi, a fost îndepli­nită și depășită. Pină în prezent, utemiștii din, unitate au colectat predat­, la I.C.M. canti­ni­tatea de 39.­215 kg. fier vechi. Cu banii obținuți prin predarea fierului vechi, unitatea a cum­părat două televizoare, un aparat de fotografiat, materiale sportive și altele. Căpitan de rangul 3 M. CRISTIAN Vizită la Muzeul Militar Central Zilele trecute,­­ un grup de militari din subunita­tea în care muncește că­pitanul C. Manolache au vizitat Muzeul Militar Central. Aici, militarii au avut posibilitatea să cu­noască mai bine istoricul dezvoltării armatei și a diferitelor arme, să se inspire din faptele de e­­roism săvîrșite de fiii poporului romîn de-a lun­gul veacurilor. A impresionat în mod deosebit exponatele care scot în evidență activita­tea desfășurată de partid în rîndurile armatei bur­­ghezo-moșierești, pregăti­rea și înfăptuirea insu­recției începute la 23 Au­gust 1944, contribuția ar­matei romîne la războiul antihitlerist Căpitan ION POP Soldatul fruntaș Gh. Vatău este militar de anul întîi. Printr-o mun­că conștiincioasă, perse­verentă, el a reușit să obțină în­semnate succese în pregătirea de luptă. Rînd pe rînd și-a însușit specialitățile de timonier, bațman și semnalizator. De curînd a reu­șit să dobîndească și insigna de ..Militar de frunte“.­­Foto : Căpitan I. Homarul c Pe șantierul noilor construcții de la combinatul siderurgic Hunedoara Lucrările de pe șantierul noilor construcții de la combinatul siderur­gic Hunedoara sînt avansate față de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au ter­minat, cu aproape o lună mai devre­me, blindajul furnalului, precum și instalațiile metalice de susținere. La noul laminor de sîrmă, benzi și profile au fost asamblate în ultimele 6 luni, mai mult de 8000 tone de construcții metalice, pentru ridicarea halelor, obținîndu-se o productivitate a muncii cu 39 la sută mai mare față de plan. Bolta cuptorului nr. 5, de la noua oțelărie Martin, a fost zidită în nu­mai 7 zile față de aproape 3 săptă­­mîni cât a durat această lucrare la cuptorul nr. 4. Acum se lucrează in­tens la sudarea diferitelor părți ale cuptorului. Aceste succese au fost obținute da­torită extinderii mecanizării lucrărilor, aplicării unor metode avansate în construcții precum și aprovizionării mai bune a locurilor de muncă cu materiale necesare. Au terminat recoltatul griului Folosind fiecare oră bună de lucru din ultimul timp, GAS și GAC din re­giunea Banat au terminat recoltatul griului. Această lucrare importantă a fost executată cu aproape 10 zile mai devreme față de anul trecut. La aceasta a contribuit în mare măsură sporirea parcului de mașini al GAS și SMT cu încă 300 noi combine și aproape tot atîtea tractoare și alte utilaje agricole. In prezent, mecaniza­torii din SMT și colectiviștii își în­dreaptă toate forțele spre grăbirea treierișului și a celorlalte lucrări a­­gricole de vară, TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIE cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în­­ numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Con­siliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne și al poporului romîn, vă transmitem dv., și prin dumneavoastră întregu­lui popor polonez, un cald salut frățesc și cele mai cordiale felicitări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul romîn împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întîmpînă glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi și importante realizări în activi­tatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii și a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacție că prietenia strînsă și colabo­rarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărîrile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viață și contribuie la lărgirea colabo­rării dintre cele două țări, în interesul ambelor noastre popoare și al comunității țărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale la­gărului socialist, Republica Populară Romînă și Republica Populară Po­lonă militează cu consecvență pentru reglementarea pe calea tratative­lor a tuturor problemelor internaționale litigioase, în scopul apărării păcii și securității popoarelor din Europa și din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistență pașnică. Va dorim, dragi tovarăși, dv. și poporului frate polonez, noi și mari succese în munca rodnică închinată prosperității Republicii Populare Po­lone, cauzei socialismului și păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DE­ l Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Lucrătorii de la G. A. S. - Secueni luptă pentru sporirea producției vegetale și animale Una din gospodăriile agricole de stat care a devenit de multă vreme model de gospodărie agricolă socia­listă este G.A.S.-Secueni din regiu­nea Bacău. încă de la înființare, lucrătorii din această gospodărie și-au îndreptat a­­tenția, în primul rînd, asupra folo­sirii raționale a pămîntului — prin­cipalul mijloc de producție în agri­cultură. Preocuparea lor atît pentru mărirea suprafeței arabile, cit și pen­tru sporirea fertilității solului și-a spus cuvîntul. In G.A.S.­Secueni s-a reușit să se ridice, în timp scurt, producția de cereale și sa se dezvolte continuu creșterea animalelor. De la înființare și pînă acum suprafața ara­bilă a gospodăriei a crescut în fie­care an, ajungind — de la 2968 ha ci­ avea în anul 1956 — la 4112 ha în 1960. Aceste creșteri corespund sarcini­lor trasate de partid, prevederilor raportului expus la recenta plenară a C.C. al partidului, în care se men­ționează că trebuie acordată o grijă deosebită înlăturării oricărei risipe de teren arabil, valorificării tuturor re­zervelor de sporire a acestor supra­fețe. Directorul gospodăriei, inginerul Valerian Negoiță, este un bun și pri­ceput gospodar. Odată cu mărirea su­prafeței arabile, el a luat măsuri pentru a fi dezvoltate și culturile de bază, iar prin aplicarea complexului de măsuri agrotehnice în condițiile în care își desfășoară activitatea de producție, gospodăria a mărit simți­tor și producția la hectar — calea principală pentru mărirea producției agricole. La cultura griului, de exemplu, care formează cultura de bază în această gospodărie, suprafața a crescut în ultimii 5 ani cu aproape 40 la sută. In același timp, producția la hectar a fost mărită de la 2002 kg/ha cît se obținea cu cinci ani în urmă, la 2711 kg/ha în 1960, gospodăria rea­­lizînd și depășind astfel nivelul pro­ducției la hectar stabilit prin Direc­tivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. pentru gospodăriile agricole de stat la această cultură. Rezultate asemănătoare a obținut gospodăria și la alte culturi, specialiștii gospo­dăriei, printre care se numără briga­dierii de cîmp fruntași D. Stoica și Emil Jalbă, dispunînd de o valo­roasă experiență în obținerea de re­colte bogate. Raportul tovarășului Gh. Gheor­­ghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al partidului subliniază că unul dintre elementele cele mai de seamă ale a­­grotehnicii avansate îl constituie in­troducerea și răspîndirea în cultură a unor semințe de soiuri mai pro­ductive și de calitate superioară. A­­ceasta cu atît mai mult cu cît, după cum se arată tot în raport, începînd cu recolta anului 1963 la grîu și a anului 1964 la porumb, întreaga su­prafață cultivată cu aceste culturi trebuie să fie în­sămînțată cu semințe din soiurile și hibrizii de înaltă pro­ductivitate, potrivit condițiilor din zo­nele respective. Și în această direcție, gospodăria are cu ce se mîndri. In sporirea pro­ducției la hectar — pe lingă execu­tarea lucrărilor la timp și de cali­tate superioară — un rol important l-a avut introducerea în cultură a soiurilor de grîu de mare producti­vitate In cadrul gospodăriei s-a format și o bază puternică pentru produce­rea semințelor de legume — s-a în­ființat gospodăria raională care se ocupă cu înmulțirea semințelor de soi, de mare productivitate. Totodată a fost organizată și o pepinieră po­micolă care a produs an de an mari cantități de material săditor, necesar pentru refacerea și consolidarea po­miculturii din regiune. Paralel cu creșterea producției a­­gricole, gospodăria și-a creat și un puternic sector zootehnic (porcine și bovine), posedînd în prezent un nu­cleu de selecție a bovinelor din rasa Brună de m­unte. In cadrul sectoru­lui zootehnic, un loc important îl o­­cupă vacile pentru producția de lapte. Efectivul de vaci a fost anul trecut cu 126 capete mai mare decît în 1957, iar producția de lapte pe cap de vacă a fost mărită de la 2158 litri în 1957, la 2827 litri în 1960, inre­­gistrîndu-se astfel o creștere de 30 la sută. Sporurile de producție realizate se datoresc bunei­ organizări a bazei fu­rajere și furajării raționale și dife­rențiate a animalelor în toate pe­rioadele anului. Lucrătorii de la G.A.S. Secueni acordă o deoseb­tă atenție sarcinii puse de partid ca sporirea numerică a efectivului de bovine să fie însoțită de munca sis­tematică pentru ridicarea produ­­cției calculate pe animal. Urmînd exem­plul zootehnicienilor fruntași Vasile Uriciuc, Ștefan Muirgoci și al altora, Inginer M. OPRESCU (Continuare in pag. 3-a) Ajutorul a venit la timp Uneori, în aplicațiile tactice, transmisioniștii au de întîmpinat multe greutăți. Se întîmplă să se întrerupă o legătură tocmai cînd se transmite un ordin sau o dispoziție. Și atunci o forfotă mare. La șeful transmisiunilor sună telefoane peste1 telefoane. Gauze pot­­ fi multe. Ba s-a ars o­ siguranță la un aparat, ba un acumulator s-a descărcat înainte de termen, ba un circuit telefo­nic sau telegrafic s-a deranjat... Dar dragostea militarilor față de specialitatea lor, priceperea, spiritul tovărășiei ostășești, a­ întrajutorării, răspunderea pen­tru îndeplinirea misiunilor, înving orice greutate Intr-un nod de La sala de , aparate , transmisiuni­ telegrafice lucrează, și soldatul­ fruntaș Petre Dobrinescu­. Aparatul merge nor­mal , recepționează o telegramă. După ce o înscrie în jurnalul de aparate, transmite și pondentului o telegramă, el cores­cînd credea că treaba va decurge normal pînă la sfârșit, soneria aparatului a prins să țîrîie stri­dent. Telegrafistul măsoară re­pede curentul de linie. Aparatul de măsurători nu arată nici o valoare. înseamnă că circuitul este undeva deranjat. Și telegra­ma este urgentă. Ostașul rapor­tează ofițerului de serviciu pe nodul de transmisiuni, apoi trece să vorbească cu „Viforul" pe cale telefonică. După multe în­cercări reușește să ia legătura. Il aude pe corespondent ca din­ fundul pămîntului. De la o vre­me, telegrafistul nu mai este si­gur dacă corespondentul recep­ționează sau nu ceea ce îi trans­mite. A dictat numai cîteva gru­pe. Vocea cores­pondentului n-o mai aude. Ce să­­ facă ? Hotărăște să raporteze din nou ofițerului de serviciu. In timp ce învîrtește manivela telefonului, iată că aude o voce (a cui o fi ?) în receptor. — Puteți lua legătura tele­grafică cu „Viforul“. Soldatul­ fruntaș Dobrinescu a­­șează grăbit microreceptorul la locul lui și pornește aparatul. In cîteva clipe legătura a fost res­tabilită. ...Tura de serviciu se schimbă. Telegrafistul merge și el la odih­nă, mulțumit că și-a misiunea, încearcă să se îndeplini­ culce dar somnul nu-l prinde. Ar vrea să-i mulțumească ostașului care i-a dat ajutor să înlăture deran­jamentul pe circuit. Dar cine o fi ostașul acesta ? Ar da mult să-l cunoască ! ...Către sfîrșitul zilei s-a dat încetarea lucrului. Urma deplasa­rea la noul punct de comandă. In puterea nopții, după ce au mărșăluit mulți kilometri, mași­nile au sosit în marginea unei păduri. Plouă și iar plouă, parcă s-a spart cerul, întunericul pare de nepătruns ; nu se vede omul nici la doi pași. Mașinile se în­­șiruie pe un drum de țară, îna­­intînd către inima pădurii. Mo­toarele trag din răsputeri. In sfîrșit, subunitatea a ajuns la lo­cul ordonat. Șeful nodului de transmisiuni dă misiunea șefilor de elemente. In afară de misiunea pe care o are ca șef al crosului, solda­tu­­lui-fruntaș Nae Ilie i s-a ordo­nat s­ă dirijeze și lucrul echipei de întindere a cir­cuitelor interioa­re. Vizate Trebuie, rea­o sume­denie de legături. Timp afectat, pu­țin , o oră. Soldatul-fruntaș Ilie pregătește aparatura, apoi dă indicații ostașilor din subordine. In apropierea autostației cros s-a instalat sala de aparate. Te­­legrafiștii și-au verificat aparate­le, după care au ieșit afară din mașină să întindă două circuite. O treabă ușoară. Ploaia a mai încetat. Pe cer li­căresc primele stele. „Semn bun“, zice în sine soldatul­ fruntaș Do­brinescu, care sapă un șanț. I se făcuse lehamite de atîta ploaie. In apropiere zărește o lumini­ță. Apoi aude cîteva voci. Se re­pede întri-acolo. Soldatul-fruntaș Ilie împreună cu ai săi lucra de zor — Văd că ai mult de lucru — i se adresează soldatul-fruntaș Dobrinescu , poate îți sînt de vreun ajutor. Șeful crosului se uită la tova­rășul său .— Am de întins cîteva circuite la conducătorul aplicației — îi răspunde mulțumit soldatul­ frun­­taș Ilie. Telegrafistului nu-i mai trebuiau alte amănunte. Apucă repede o bobină, se interesează de locul unde este instalat cortul și­­ la treabă. In cîteva minute ajunge la locul indicat. Curînd rapor­tează comandantului că legătura funcționează­ încă un drum și realizează un nou circuit, întors la cros, află că și ceilalți ostași își îndepliniseră misiunile. Toa­te legăturile fuseseră realizate. Soldatul-fruntaș Ilie lucră încă la măsurătoarea circuitelor. La intrarea lui Dobrinescu, Ilie sim­ți nevoia să-i spună un cuvînt de mulțumire. — Ești un om de ispravă, Pe­­trică. M-ai ajutat să ies din în­curcătură. Iți mulțumesc mult Te-ai purtat ostășește. — Pentru misiune trebuie doar să muncim toți, ajutîndu-ne. Dar știi ceva, Ilie ? Și eu am fost ajutat ieri, tocmai cînd nu știam cum să mai procedez. Transmi­­team o telegramă urgentă și mi s-a defectat circuitul. Nu știu cine mi l-a reparat. Dac-aș ști, aș jine mult să-i mulțumesc. Dar mi-am spus să-l răsplătesc pe „necu­noscut“, ajutînd la rîndul meu pe oricare alt tovarăș care ar a­­vea nevoie. Cei doi ostași s-au privit un timp. Dobrinescu surprinse uri zîmbet pe fața crosistului. Zîm­­betul acela îi spunea că cel care îl ajutase cu o zi înainte nu era altul decît șeful stației cros — soldatul­ fruntaș Ilie. — Hai, lasă, mi-ai mulțumit acuma, îi spuse vesel Ilie, strîn­­gîndu-i mîna prietenului. Locotenent major 1. TOMA nou ScoaE on Lucrările de irigații prevăzute în acest an — în plină desfășurare In multe unități agricole socialis­te din regiunile București, Dobro­­gea, Banat, Oltenia și altele au fost terminate lucrările de irigații pre­văzute în acest an. In întreaga țară, suprafața irigată a fost mărită cu încă 17.000 hectare, iar pe alte 12.000 hectare lucrările sînt în pli­nă desfășurare. Pînă la sfîrșitul anului se va a­junge la 225.000 hectare terenuri irigate — de 18 ori mai mult decît în anul 1948. Potrivit indicațiilor recentei ple­nare a C.C. al P.M.R. asupra mer­sului îndeplinirii Directivelor Con­gresului al IlI-lea al partidului pri­vind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii se vor efectua lucrări de irigații în re­giunile București, Dobrogea, Olte­nia și Galați, astfel ca în această zonă să se poată iriga într-o primă etapă, prin folosirea apei din Dună­­re, un milion hectare. Intr-o etapă următoare se va ajunge la două mi­lioane hectare irigate. Ce­a mai mare parte din această suprafață va fi cultivată cu porumb. Cîmpia Dunării va deveni astfel principala bază a producției­ de ce­­reale-marfă și de creștere intensivă a animalelor pentru carne și lapte. Numai de pe terenurile din această zonă se va putea recolta, în orice condiții climatice, circa 5.000.000 tone porumb, aproape cît se obține acum în mod obișnuit în întreaga țară. Primele lucrări în zona Cîmpiei Dunării vor începe încă din toamna acestui an. Pregătiri în vederea noului an de învățămînt La Editura de Stat Didactică și Pe­dagogică se desfășoară din plin pre­gătirile în vederea deschiderii noului an de învățămînt. Prin eforturile susținute ale lucră­torilor editurii și ai poligrafiei, elevii din învățămîntul de cultură generală, profesional și tehnic vor avea la dis­poziție, în noul an școlar, peste 540 de manuale, care vor fi editate in mai mult de 18 milioane exemplar­e. Pînă în prezent majoritatea manuale­lor au și fost tipărite și trimise spre difuzare ; celelalte se află în tipogra­fie, urmînd să apară pînă la începu­tul anului școlar. De menționat grija lucrătorilor edi­­turii pentru prezentarea manualelor în condiții grafice mai bune. La 1 august va începe difuzarea, prin librării, a manualelor pentru cla­sele 8—11, iar de la 15 august șco­lile vor începe să primească manua­lele pentru clasele 1—7, care se vor difuza, ca și în anul trecut, în mod gratuit.

Next