Apărarea Patriei, iulie 1961 (Anul 17, nr. 155-180)
1961-07-22 / nr. 173
Pentru patria noastră, Republica Populară Romîne t #APARARFA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 173 (4635) Sîmbătă 22 iulie 1961 4 PAGINI — 20 BANI TOVARĂȘ NEDESPĂRȚIT AL OSTAȘULUI Am cunoscut zilele trecute un radiofonist. Ioan Birău îl cheamă. Mi-a povestit despre viața de acasă și despre cea de soldat, despre rude și despre prieteni. De unul din prietenii săi mi-a vorbit altfel decît despre ceilalți, cu mai mult foc în glas, cu mai multă lumină-n priviri. Spunea că l-a cunoscut înainte de armată, dar că aici, în haina de ostaș, i-a simțit cu adevărat umărul de nedespărțit tovarăș. Cîte ceasuri n-au petrecut împreună, cîte lucruri n-a aflat de la el, cîte sfaturi n-a primit, cîte adevăruri nu l-a ajutat să vadă mai limpede cu ochii minții . Spunea că odată i-a povestit despre un comunist care, cu toate chinurile îndurate în temnițele burgheziei, a rămas dîrz, neclintit. Altădată, soldatul Birău a aflat de la prietenul său despre un curajos utecist care, pe front, în lupta cu fasciștii, a distrus mitralieră inamică, înlesnind cu o prețul vieții înaintarea unității. De la prietenul său, soldatul păstrează-n minte și-n inimă cuvinte înțelepte de mare preț, care i-au fost îndemn în multe ocazii. Așa, mi-a spus, că n-o să uite ce a aflat de la prietenul său, că niciodată nu-i prea tîrziu cină te-ai hotărît să te-apuci de ceva și că-n privința izbutirii e de-ajuns să vrei, să vrei atît de mult nncit muntele să-ți pară o grămăjoară de nisip. Sfătuit și îndrumat de prietenul său, soldatul Birău a vrut să devină militar de frunte. Și pentru că a vrut, s-a străduit, a făcut de multe ori din ore de repaus ore de studiu și a devenit militar de frunte. Am uitat un lucru important. Am uitat să spun cine-i prietenul întotdeauna sincer și nedespărțit al soldatului Birău. Cartea se numește. Ea i-a povestit și despre dîrzenia comuniștilor oglindită în romanul ,,Șoseaua nordului", și despre Constantin Godeanu, și despre compania de cercetași din romanul „Soldații", etc. etc. Din cărțile citite a reținut el cuvintele înțelepte despre voință și despre perseverență, cuvintele marelui Corbi. Că soldatul Birău este un cititor pasionat, acesta este un fapt însemnat dar obișnuit în anii noștri. Raportat la mimăm celor ce-și petrec o bună parte, din timpul liber în tovărășia cărții, soldatul Birău picătură în „marea" constituie a cititorilor. Semnificația constă în faptul că acest prieten nedespărțit al omului noii societăți îi deschide orizonturi largi, îi îndrumă pașii în viață, îi schimbă și îi îmbogățește țelul de a gîndi. Să-l luăm pe soldatul Birău de exemplu. Are numai cinci clase elementare. Zadarnic au stăruit părinții ca el să-și termine școala. — Ce-mi trebuie mai mult — a zis el atunci ? Ca vopsitor mi-ajung și cinci clase. De atunci soldatul Birău și-a format alte păreri. Primul gînd care s-a înfiripat în anii ostășiei a fost să obțină insigna „Prieten al cărții". Și a obținut-o printre primii din unitate ! Cu toate că mai are pînă să termine armata, și-a făcut de pe acum (și-o păstrează-n valiză) cererea de a-și termina școala, de a deveni elev al școlii serale. Și cine știe ? Mi-a povestit că a citit de două ori o carte în care era vorba de un muncitor care a devenit inginer și care a făcut apoi nu știu ce inovații grozave. Văpaia literaturii socialiste înaripează inimile și îndeamnă la planuri tot mai îndrăznețe. Căpitan V. TEODORESCU JÊ JJLI P ^ W=A^ JK ^ IP J K Sub supravegherea locotenentului-major Dumitru P , comandant de pluton aparate, se montează capul de antenă. O operațiune importantă și dificilă. Executarea ei este încredințată sergentului Ioan Dumitrescu, operator major, ajutat de soldatul fruntaș Tcaciuc Orest. Cei doi ostași fac parte dintr-o subunitate de frunte. Foto : Șt. Ionescu' Vești din școlile militare Verificare practică Zilele trecute în poligonul topografic din apropierea Școlii militare de ofițeri „N. Bălcescu“, elevii din subunitatea comandată de locotenentul-major A. Nazarie au susținut verificarea parțială la topografie. Verificarea a constat din mai multe probleme practice. Acordînd o maîs atenție topografiei elevii au studiat din timp, în amănunțime, toate problemele prevăzute în programa analitică. Datorită acestui lucru, la verificare media generală pe subunitate a fost de . Cele mai bune dezultate le-au obținut elevii fruntași Vasile Titică, Simon Kendler, Mihai Sima și F. Trușcă, care au primit nota 10. Elev-fruntaș I. COJOCARII Calificativul „foarte bine" De curînd, elevii din subunitatea comandată de locotenentul V. Pătrașcu au executat trageri din opriri scurte cu armamentul de pe tanc. Datorită antrenamentului perseverent, calificativul general pe subunitate a fost de „foarte bine“. Printre echipajele care s-au evidențiat în mod deosebit sînt și cele comandate de elevii fruntași Stoica Apostol, loan Panciu, loan Goagă și loan Stancioiu. Elev caporal CONSTANTIN DUTA Pregătiri pentru examene Pregătirile pentru examen stau în centrul atenției tuturor comandanților și lectorilor din Școala militară de artilerie antiaeriană. In cadrul acestor pregătiri,, lectorul de tactică, căpitanul N. Săndulescu, a executat zilele acestea cu plutonul comandat de căpitanul Roman Cibian un exercițiu tactic de front cu tunul. In cadrul exercițiului, sectorul a urmărit în mod deosebit să perfecționeze pe elevi în funcția de comandant de tun. Dînd, dovadă de o bună pregătire, echipa tunului pe care o comandă elevul caporal Ilie Badea a executat pregătirea tunului pentru marș și luptă, corect, și într-un timp mult mai mic decît cel acordat de lector. Pentru modul cum au lucrat au fost evidențiați în mod deosebit elevii caporali Gheorghe Albu și Ilie Badea. Căpitan ION STUPARL 39.215 kg. fier vechi colectat In anul trecut de instrucție, în unitatea unde secretar al biroului utemist este căpitanul Constantin Ivan, acțiunii patriotice de colectare a fierului vechi i s-a acordat multă atenție. Și în anul acesta, sarcina trasată de conferința U.T.M. pe unitate, privind colectarea fierului vechi, a fost îndeplinită și depășită. Pină în prezent, utemiștii din, unitate au colectat predat, la I.C.M. cantinitatea de 39.215 kg. fier vechi. Cu banii obținuți prin predarea fierului vechi, unitatea a cumpărat două televizoare, un aparat de fotografiat, materiale sportive și altele. Căpitan de rangul 3 M. CRISTIAN Vizită la Muzeul Militar Central Zilele trecute, un grup de militari din subunitatea în care muncește căpitanul C. Manolache au vizitat Muzeul Militar Central. Aici, militarii au avut posibilitatea să cunoască mai bine istoricul dezvoltării armatei și a diferitelor arme, să se inspire din faptele de eroism săvîrșite de fiii poporului romîn de-a lungul veacurilor. A impresionat în mod deosebit exponatele care scot în evidență activitatea desfășurată de partid în rîndurile armatei burghezo-moșierești, pregătirea și înfăptuirea insurecției începute la 23 August 1944, contribuția armatei romîne la războiul antihitlerist Căpitan ION POP Soldatul fruntaș Gh. Vatău este militar de anul întîi. Printr-o muncă conștiincioasă, perseverentă, el a reușit să obțină însemnate succese în pregătirea de luptă. Rînd pe rînd și-a însușit specialitățile de timonier, bațman și semnalizator. De curînd a reușit să dobîndească și insigna de ..Militar de frunte“.Foto : Căpitan I. Homarul c Pe șantierul noilor construcții de la combinatul siderurgic Hunedoara Lucrările de pe șantierul noilor construcții de la combinatul siderurgic Hunedoara sînt avansate față de grafic. La furnalul nr. 7, montorii au terminat, cu aproape o lună mai devreme, blindajul furnalului, precum și instalațiile metalice de susținere. La noul laminor de sîrmă, benzi și profile au fost asamblate în ultimele 6 luni, mai mult de 8000 tone de construcții metalice, pentru ridicarea halelor, obținîndu-se o productivitate a muncii cu 39 la sută mai mare față de plan. Bolta cuptorului nr. 5, de la noua oțelărie Martin, a fost zidită în numai 7 zile față de aproape 3 săptămîni cât a durat această lucrare la cuptorul nr. 4. Acum se lucrează intens la sudarea diferitelor părți ale cuptorului. Aceste succese au fost obținute datorită extinderii mecanizării lucrărilor, aplicării unor metode avansate în construcții precum și aprovizionării mai bune a locurilor de muncă cu materiale necesare. Au terminat recoltatul griului Folosind fiecare oră bună de lucru din ultimul timp, GAS și GAC din regiunea Banat au terminat recoltatul griului. Această lucrare importantă a fost executată cu aproape 10 zile mai devreme față de anul trecut. La aceasta a contribuit în mare măsură sporirea parcului de mașini al GAS și SMT cu încă 300 noi combine și aproape tot atîtea tractoare și alte utilaje agricole. In prezent, mecanizatorii din SMT și colectiviștii își îndreaptă toate forțele spre grăbirea treierișului și a celorlalte lucrări agricole de vară, TELEGRAMĂ Tovarășului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIE cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne și al poporului romîn, vă transmitem dv., și prin dumneavoastră întregului popor polonez, un cald salut frățesc și cele mai cordiale felicitări. In această zi de mare sărbătoare a Poloniei prietene, poporul romîn împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întîmpînă glorioasa aniversare a patriei sale libere cu noi și importante realizări în activitatea creatoare pentru dezvoltarea economiei, culturii și a bunăstării, pe drumul luminos al socialismului. Constatăm cu deosebită satisfacție că prietenia strînsă și colaborarea rodnică dintre popoarele noastre se dezvoltă continuu. Hotărîrile adoptate în comun cu prilejul recentei vizite a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Romîne în Republica Populară Polonă se traduc cu succes în viață și contribuie la lărgirea colaborării dintre cele două țări, în interesul ambelor noastre popoare și al comunității țărilor socialiste. In strînsă unitate cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă și Republica Populară Polonă militează cu consecvență pentru reglementarea pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaționale litigioase, în scopul apărării păcii și securității popoarelor din Europa și din întreaga lume, pentru triumful politicii de coexistență pașnică. Va dorim, dragi tovarăși, dv. și poporului frate polonez, noi și mari succese în munca rodnică închinată prosperității Republicii Populare Polone, cauzei socialismului și păcii. GHEORGHE GHEORGHIU-DE l Prim-Secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Lucrătorii de la G. A. S. - Secueni luptă pentru sporirea producției vegetale și animale Una din gospodăriile agricole de stat care a devenit de multă vreme model de gospodărie agricolă socialistă este G.A.S.-Secueni din regiunea Bacău. încă de la înființare, lucrătorii din această gospodărie și-au îndreptat atenția, în primul rînd, asupra folosirii raționale a pămîntului — principalul mijloc de producție în agricultură. Preocuparea lor atît pentru mărirea suprafeței arabile, cit și pentru sporirea fertilității solului și-a spus cuvîntul. In G.A.S.Secueni s-a reușit să se ridice, în timp scurt, producția de cereale și sa se dezvolte continuu creșterea animalelor. De la înființare și pînă acum suprafața arabilă a gospodăriei a crescut în fiecare an, ajungind — de la 2968 ha ci avea în anul 1956 — la 4112 ha în 1960. Aceste creșteri corespund sarcinilor trasate de partid, prevederilor raportului expus la recenta plenară a C.C. al partidului, în care se menționează că trebuie acordată o grijă deosebită înlăturării oricărei risipe de teren arabil, valorificării tuturor rezervelor de sporire a acestor suprafețe. Directorul gospodăriei, inginerul Valerian Negoiță, este un bun și priceput gospodar. Odată cu mărirea suprafeței arabile, el a luat măsuri pentru a fi dezvoltate și culturile de bază, iar prin aplicarea complexului de măsuri agrotehnice în condițiile în care își desfășoară activitatea de producție, gospodăria a mărit simțitor și producția la hectar — calea principală pentru mărirea producției agricole. La cultura griului, de exemplu, care formează cultura de bază în această gospodărie, suprafața a crescut în ultimii 5 ani cu aproape 40 la sută. In același timp, producția la hectar a fost mărită de la 2002 kg/ha cît se obținea cu cinci ani în urmă, la 2711 kg/ha în 1960, gospodăria realizînd și depășind astfel nivelul producției la hectar stabilit prin Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. pentru gospodăriile agricole de stat la această cultură. Rezultate asemănătoare a obținut gospodăria și la alte culturi, specialiștii gospodăriei, printre care se numără brigadierii de cîmp fruntași D. Stoica și Emil Jalbă, dispunînd de o valoroasă experiență în obținerea de recolte bogate. Raportul tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej la recenta plenară a C.C. al partidului subliniază că unul dintre elementele cele mai de seamă ale agrotehnicii avansate îl constituie introducerea și răspîndirea în cultură a unor semințe de soiuri mai productive și de calitate superioară. Aceasta cu atît mai mult cu cît, după cum se arată tot în raport, începînd cu recolta anului 1963 la grîu și a anului 1964 la porumb, întreaga suprafață cultivată cu aceste culturi trebuie să fie însămînțată cu semințe din soiurile și hibrizii de înaltă productivitate, potrivit condițiilor din zonele respective. Și în această direcție, gospodăria are cu ce se mîndri. In sporirea producției la hectar — pe lingă executarea lucrărilor la timp și de calitate superioară — un rol important l-a avut introducerea în cultură a soiurilor de grîu de mare productivitate In cadrul gospodăriei s-a format și o bază puternică pentru producerea semințelor de legume — s-a înființat gospodăria raională care se ocupă cu înmulțirea semințelor de soi, de mare productivitate. Totodată a fost organizată și o pepinieră pomicolă care a produs an de an mari cantități de material săditor, necesar pentru refacerea și consolidarea pomiculturii din regiune. Paralel cu creșterea producției agricole, gospodăria și-a creat și un puternic sector zootehnic (porcine și bovine), posedînd în prezent un nucleu de selecție a bovinelor din rasa Brună de munte. In cadrul sectorului zootehnic, un loc important îl ocupă vacile pentru producția de lapte. Efectivul de vaci a fost anul trecut cu 126 capete mai mare decît în 1957, iar producția de lapte pe cap de vacă a fost mărită de la 2158 litri în 1957, la 2827 litri în 1960, inregistrîndu-se astfel o creștere de 30 la sută. Sporurile de producție realizate se datoresc bunei organizări a bazei furajere și furajării raționale și diferențiate a animalelor în toate perioadele anului. Lucrătorii de la G.A.S. Secueni acordă o deosebtă atenție sarcinii puse de partid ca sporirea numerică a efectivului de bovine să fie însoțită de munca sistematică pentru ridicarea producției calculate pe animal. Urmînd exemplul zootehnicienilor fruntași Vasile Uriciuc, Ștefan Muirgoci și al altora, Inginer M. OPRESCU (Continuare in pag. 3-a) Ajutorul a venit la timp Uneori, în aplicațiile tactice, transmisioniștii au de întîmpinat multe greutăți. Se întîmplă să se întrerupă o legătură tocmai cînd se transmite un ordin sau o dispoziție. Și atunci o forfotă mare. La șeful transmisiunilor sună telefoane peste1 telefoane. Gauze pot fi multe. Ba s-a ars o siguranță la un aparat, ba un acumulator s-a descărcat înainte de termen, ba un circuit telefonic sau telegrafic s-a deranjat... Dar dragostea militarilor față de specialitatea lor, priceperea, spiritul tovărășiei ostășești, a întrajutorării, răspunderea pentru îndeplinirea misiunilor, înving orice greutate Intr-un nod de La sala de , aparate , transmisiuni telegrafice lucrează, și soldatul fruntaș Petre Dobrinescu. Aparatul merge normal , recepționează o telegramă. După ce o înscrie în jurnalul de aparate, transmite și pondentului o telegramă, el corescînd credea că treaba va decurge normal pînă la sfârșit, soneria aparatului a prins să țîrîie strident. Telegrafistul măsoară repede curentul de linie. Aparatul de măsurători nu arată nici o valoare. înseamnă că circuitul este undeva deranjat. Și telegrama este urgentă. Ostașul raportează ofițerului de serviciu pe nodul de transmisiuni, apoi trece să vorbească cu „Viforul" pe cale telefonică. După multe încercări reușește să ia legătura. Il aude pe corespondent ca din fundul pămîntului. De la o vreme, telegrafistul nu mai este sigur dacă corespondentul recepționează sau nu ceea ce îi transmite. A dictat numai cîteva grupe. Vocea corespondentului n-o mai aude. Ce să facă ? Hotărăște să raporteze din nou ofițerului de serviciu. In timp ce învîrtește manivela telefonului, iată că aude o voce (a cui o fi ?) în receptor. — Puteți lua legătura telegrafică cu „Viforul“. Soldatul fruntaș Dobrinescu așează grăbit microreceptorul la locul lui și pornește aparatul. In cîteva clipe legătura a fost restabilită. ...Tura de serviciu se schimbă. Telegrafistul merge și el la odihnă, mulțumit că și-a misiunea, încearcă să se îndeplini culce dar somnul nu-l prinde. Ar vrea să-i mulțumească ostașului care i-a dat ajutor să înlăture deranjamentul pe circuit. Dar cine o fi ostașul acesta ? Ar da mult să-l cunoască ! ...Către sfîrșitul zilei s-a dat încetarea lucrului. Urma deplasarea la noul punct de comandă. In puterea nopții, după ce au mărșăluit mulți kilometri, mașinile au sosit în marginea unei păduri. Plouă și iar plouă, parcă s-a spart cerul, întunericul pare de nepătruns ; nu se vede omul nici la doi pași. Mașinile se înșiruie pe un drum de țară, înaintînd către inima pădurii. Motoarele trag din răsputeri. In sfîrșit, subunitatea a ajuns la locul ordonat. Șeful nodului de transmisiuni dă misiunea șefilor de elemente. In afară de misiunea pe care o are ca șef al crosului, soldatului-fruntaș Nae Ilie i s-a ordonat să dirijeze și lucrul echipei de întindere a circuitelor interioare. Vizate Trebuie, reao sumedenie de legături. Timp afectat, puțin , o oră. Soldatul-fruntaș Ilie pregătește aparatura, apoi dă indicații ostașilor din subordine. In apropierea autostației cros s-a instalat sala de aparate. Telegrafiștii și-au verificat aparatele, după care au ieșit afară din mașină să întindă două circuite. O treabă ușoară. Ploaia a mai încetat. Pe cer licăresc primele stele. „Semn bun“, zice în sine soldatul fruntaș Dobrinescu, care sapă un șanț. I se făcuse lehamite de atîta ploaie. In apropiere zărește o luminiță. Apoi aude cîteva voci. Se repede întri-acolo. Soldatul-fruntaș Ilie împreună cu ai săi lucra de zor — Văd că ai mult de lucru — i se adresează soldatul-fruntaș Dobrinescu , poate îți sînt de vreun ajutor. Șeful crosului se uită la tovarășul său .— Am de întins cîteva circuite la conducătorul aplicației — îi răspunde mulțumit soldatul fruntaș Ilie. Telegrafistului nu-i mai trebuiau alte amănunte. Apucă repede o bobină, se interesează de locul unde este instalat cortul și la treabă. In cîteva minute ajunge la locul indicat. Curînd raportează comandantului că legătura funcționează încă un drum și realizează un nou circuit, întors la cros, află că și ceilalți ostași își îndepliniseră misiunile. Toate legăturile fuseseră realizate. Soldatul-fruntaș Ilie lucră încă la măsurătoarea circuitelor. La intrarea lui Dobrinescu, Ilie simți nevoia să-i spună un cuvînt de mulțumire. — Ești un om de ispravă, Petrică. M-ai ajutat să ies din încurcătură. Iți mulțumesc mult Te-ai purtat ostășește. — Pentru misiune trebuie doar să muncim toți, ajutîndu-ne. Dar știi ceva, Ilie ? Și eu am fost ajutat ieri, tocmai cînd nu știam cum să mai procedez. Transmiteam o telegramă urgentă și mi s-a defectat circuitul. Nu știu cine mi l-a reparat. Dac-aș ști, aș jine mult să-i mulțumesc. Dar mi-am spus să-l răsplătesc pe „necunoscut“, ajutînd la rîndul meu pe oricare alt tovarăș care ar avea nevoie. Cei doi ostași s-au privit un timp. Dobrinescu surprinse uri zîmbet pe fața crosistului. Zîmbetul acela îi spunea că cel care îl ajutase cu o zi înainte nu era altul decît șeful stației cros — soldatul fruntaș Ilie. — Hai, lasă, mi-ai mulțumit acuma, îi spuse vesel Ilie, strîngîndu-i mîna prietenului. Locotenent major 1. TOMA nou ScoaE on Lucrările de irigații prevăzute în acest an — în plină desfășurare In multe unități agricole socialiste din regiunile București, Dobrogea, Banat, Oltenia și altele au fost terminate lucrările de irigații prevăzute în acest an. In întreaga țară, suprafața irigată a fost mărită cu încă 17.000 hectare, iar pe alte 12.000 hectare lucrările sînt în plină desfășurare. Pînă la sfîrșitul anului se va ajunge la 225.000 hectare terenuri irigate — de 18 ori mai mult decît în anul 1948. Potrivit indicațiilor recentei plenare a C.C. al P.M.R. asupra mersului îndeplinirii Directivelor Congresului al IlI-lea al partidului privind construirea socialismului la sate și dezvoltarea agriculturii se vor efectua lucrări de irigații în regiunile București, Dobrogea, Oltenia și Galați, astfel ca în această zonă să se poată iriga într-o primă etapă, prin folosirea apei din Dunăre, un milion hectare. Intr-o etapă următoare se va ajunge la două milioane hectare irigate. Cea mai mare parte din această suprafață va fi cultivată cu porumb. Cîmpia Dunării va deveni astfel principala bază a producției de cereale-marfă și de creștere intensivă a animalelor pentru carne și lapte. Numai de pe terenurile din această zonă se va putea recolta, în orice condiții climatice, circa 5.000.000 tone porumb, aproape cît se obține acum în mod obișnuit în întreaga țară. Primele lucrări în zona Cîmpiei Dunării vor începe încă din toamna acestui an. Pregătiri în vederea noului an de învățămînt La Editura de Stat Didactică și Pedagogică se desfășoară din plin pregătirile în vederea deschiderii noului an de învățămînt. Prin eforturile susținute ale lucrătorilor editurii și ai poligrafiei, elevii din învățămîntul de cultură generală, profesional și tehnic vor avea la dispoziție, în noul an școlar, peste 540 de manuale, care vor fi editate in mai mult de 18 milioane exemplare. Pînă în prezent majoritatea manualelor au și fost tipărite și trimise spre difuzare ; celelalte se află în tipografie, urmînd să apară pînă la începutul anului școlar. De menționat grija lucrătorilor editurii pentru prezentarea manualelor în condiții grafice mai bune. La 1 august va începe difuzarea, prin librării, a manualelor pentru clasele 8—11, iar de la 15 august școlile vor începe să primească manualele pentru clasele 1—7, care se vor difuza, ca și în anul trecut, în mod gratuit.