Aradul, 1931-1932 (Anul 2, nr. 1-72)
1931-11-10 / nr. 1
Anul SS.4 PAGIM KEDACȚIA’și ADMINISTRAȚIA: ARAD, Sir. Emlnescu No. 18. Teiefon: 266. Exemplarul Léi 2. Bír. x Organ al Asociației «înfrățirea» Apare de două ori pe săptămână. Marți 10 Noemvrie 1931 Spiritele tari nu se dau învinse în fața greutăților vremii. Pentru particulari: I Pentru autorii Sil ți instituții 200 KEt .... 1 AS I DOO L11 .... 1 As. ÎOO..............6 Lom I 2.10 . .... 6 finiri 50 . .... 3 Lom I 130 . .... 3 Lom lnț Străinătate dublu. ABONAMENTE; li splirea unui un. Cu numărul de fată azeia noastră întră în al oilea an de existență. Ea pare ca organ al sedeii jii înfrățirea, asociație are urmărește, în primul rând, realizarea unității sfletești între Români, in slujba acestui ideal sau ne-am pus puterileoastre, când acum un an, ai făcut să apară „Aradul și înfăptuirea unității teriurale a României în gra 1iele ei străvechi cere as fi un suflet nou, românesc. Vitregia vremurilor a trecute stăpâniri străine lăsat urme, mentalități odaie care mai bântie acum, ca niște duhurie întunerecului, vieața ei lastră socială. O întreagă generație are Iusa datorie să lupte ntru izbânda sufletuluii ponal. In gazeta noastră am stat dar să scoatem în el orișice afirmare ronească a acestui ținut, să reînviem un trecut te e o mărturie de rză afirmare națională în e în acelaș timp, un semn și o nădejde mare p* ntru viitorul ce ne stă la linte. Ostași ai acestui ideal înfrățire, de luminare de biruință românească, 1 pășim mai departe cu curia unei datorii pe te o îndeplinim smeriți " această graniță de țară. Ed. I. Găvănescu. In pragul unui nou an Cu numărul de față ziarul „Aradul" întră în al doilea an de existență. Născut din dorința celor grupați în jurul societății „Înfrățirea" de a oferi publicului românesc din Arad un organ de publicitate, care să fie o expresie fidelă a opiniei publice românești „Aradul" și-a păstrat această linie de conduită, dovedindu-se un credincios apărător al cauzelor românești cari se agită aci aproape de fruntariile de vest ale țării, îmbărbătând faptele bune și sbiciuind cele rele, a urmărit în toate împrejurările un singur țel, acela de-a contribui, prin toate mijloacele, la o mai pronunțată manifestare a elementului românesc în acest oraș cu vechi tradiții de viață românească A urmărit cu ochi de Argus scrisul gazetelor minoritare locale reacționând fără patimă împotriva tuturor elucubrațiilor stilistice care căutau să compromită, prin ironii deplasate, sbuciumările cari se depun din partea guvernanților noștri pentru închegarea definitivă a statului unitar românesc. El însuși propovăduitor de cultură, a îmbrățișat totdeauna cu cea mai mare căldură orice sforțare menită a înviora ritmul vieții culturale românești act. A fost un organ al nimănui și al tuturor, al nimănui fiindcă nu s’a înregimentatjn nici o grupare politică, al tuturor fiindcă oricine care avea ceva de spus găsi nici o ospitalieră găzduire. A fost cu adevărat organul opiniei publice românești. Firește, această privire retrospectivă asupra unui an de existență, nu poate lăsa neobservate nici greșelile care se strecurau ici colo printre coloanele lui. Ne dăm seama că lipsa de experiență gazetărească a acelora uri și-au oferit energiile pentru redactarea lui și a cerut și ea tributul Dar ce sunt acestea în raport cu serviciile reale pe care le-a adus el cauzei românești, apârându-o ca demnitate în toate împrejurările. Cu conștiința datoriei împlinite și cu ferma hotărîre de-a fi și pe mai departe ceea ce a fost în trecut, străjerul neclintit al românismului aci la marginile noastre etnice, ziarul Aradul intră in al doilea an de viață sducduV cu duc experiențele unui încput de încercări. Și dacă inaugurarea acestui nou an n’a putut fi după cum am fi dorit-o, mărginindu-se a apare și în viitor numai de două ori săptămânal, în loc de-a deveni cotidianul visat de Inițiatorii lui, el n'a pierdut nici acum nădejdea că odată și odată acest vis va deveni realitate. Să nădăjduim Că îmbărbătarea de care se va bucura și în viitor din partea cetitorilor noștri va contribui la realizarea cu o zi mai curând a acestui deziderat are este suprema țintă a ziarului „Aradul". n<ir«arele și neîntrecutul vieit George Enescu a dat ,flinti seara un concert la alt tol Cultural. Cu această zone neobositul președinte a Comisiei Interimare a Mu£ liniar Arad Dr. Cornel Radu at inițiativa «traiul George sărbătorimii Enescu, icât anul acesta între 1,1,50 ani. La inițiativa prii* # orașului s’au alipit toate dijiniiile culturale ș filarmotal din orașul și județul Arad.3 ‘cui arădin având cunoș despre această sărbătore numărul trecut al zta"I,Aradul", a venit în nissa de mare încât marea talmi MI EHISC și taiean de onoare al orașului Arad, sală a Palatului Cultural s’a dovedit a fi prea mică. Sărbătorirea. Maestrul Enescu apare pe scenă spre a-și începe programul său. Publicat îl pricum când Dzeu ne-a făcut părtași de rara fericire de-a vă avea în mijlocul nostru, îngăduit-ne, maestre, nouă fiilor acestui oraș să fim alături la marele prasnic pe care vi l-a pregătit neamul cu prilejul împlinirii vrâstei de 50 ani. Căci acest eveniment pe care mumește cu aplauze stunoase și ovaziuni. In acest moment întră pe scenă dl. dr. Cornel Radu prim’l orașului însoțit d. li Ascatisri Crișan directori’1 liceului Woise Nicoarâ* și deputat. ritorii de rând îl sărbătoresc în cadrul îngiiM a familiei, in cazul de iați este al neamului întreg Sufletul mare de artst vă este atât de a trișaga* ± z sufletul acestui opor, încât e firesc ca bucuria voastră s* fie și bucuria lui, precum și ConUmarran» Cuvântarea Dlui fiscaiiü Crinii. P. 5. Si [piscul Grigorie anul „ARAIUL“-ui. — Criza societății contemporane și Biserica. — fictivitatea religioasă în dieceza Aradului. — Constatări îmbucurătoare. — Rezultate sufletești. — Cu ocazia împlinirii a unui an de existență a aceste gazete, am solicitat P. S- Sale episcopului Grigorie câteva declarațiuni în legătură cu această criză morală înainte de toate a societății contemporane și cu problemele sufletești care se pun în aceste momente. L-am găsit pe P. S. Sa ocupat cu pregătirea predicii pe care o va rosti cu ocazia sfințirea bisericii noui din comn. Hodiș. Criza si refugiul in Biserică. La întrebarea noastră în legătura cu adânca criză materială și sufletească ce caracterizează zilele de astăzi, P. S. Sane a declarat: — „Se observă că, cu cât criza materială e mai adâncă sau poate chiar din cauza neîncrederii în cele materiale, sufletele credincioșilor de astăzi sunt cu mult mai accesibile adevărurilor religioase. Și toată lumea trebuie să înțeleagă că eșirea din temnița intereselor materiale nu se poate face decât prin forțele care au ajutat la alcătuirea sufletului nostru românesc. Biserica, Școala și Armata. In ce privește activitatea Bisericii, aceasta se poate constata din numărul mare de locașuri de închinare care s’au ridicat. E o dovadă vie că există această dorință de a ținea firul religios al trecutului. Intre știință și credință. Să nu ne lăsăm ademeniți de rezultatele științei și tehnicei moderne, care nici cu un pas n’au fost în stare să curme criza mondială care bântue întreaga omenire. De folos de pildă, că astăzi un număr mai mare de cetățeni cunosc din școală cele mai îndepărtate insule ale Polineziei, dacă nu sunt pătrunși de adevărul exprimat atât de frumos de Goethe. Cea mai mare fericire a omului care cugetă este să cerceteze ce se poate și să venereze ceea ce nu se poate cercetai In legătură cu activitatea culturală ce se desfășoară în Eparhia Aradului sub scutul însuși al Bisericei noastre ortodoxe, P. S. Sa ne dă amănunte foarte concludente. Trebue să arătăm că în decurs de 6 ani s’au sfințit 60 de biserici noi în întreaga eparhie. — „Biserica noastră din eparhia Aradului nu numai prin marele număr de biserici ce s’au ridicat, ci și prin înființarea caselor culturale, puse sub aripile Bisericii, voește să facă o legătură între școală și vieață, arătând prin activitatea ei de ordin cultural că ea se interesează și de viața pământească a credincioșilor. Prin casa culturală, Biserica caută să răspândească și cunoștințele folositoare unui bun patriot. In această consistă meritul Bisericei ortodoxe că ea, nu numai și-a ancorat nădejdea ei în prespectiva veciniciei, dar i’a îndentificat pe deprinși cu interesele de ordin material ale credincioșilor ei. Ori de câte ori interesele naționale au reclamat credincioșilor ei o jertfă, ea a fost gata. Fanatismul nostru nu a fost exclusiv de ordin religios, ci convingerea religioasă producea un fanatism național înainte de toate! In scopul acesta, dar, al intensificării propagandei cultural-religioase s’au înființat în 172 de comune filiale ale Societății Sf. Gheorghe a tineretului, iar în alte 182 comune ativează comitete misionare cu fruntașii laici ai satelor, care dau concurs preotului în activitatea lui religioasă. In sfârșit pentru zidirea sufletească a credincioșilor și pentru combaterea erezilor, în Biblioteca creștinului ortodox din Arad s’au tipărit 90 de numere în apropiere 1 rilion de exemplare. Am convingerea, — adaugă, P. S. Sa episcopul Grigorie, — că în toate eparhiile se lucrează la fel și că nu va trece multă vreme când întreg tineretul din întreaga țară va fi organizat Intelectualii înșiși se vor grupa într’o mare asociație religioasă. Constatări îmbunărătoare. Am rugat pe P. S. Sa să ne comunice care este starea de spirit a țărănimii noastre pe care a avut ocazia să o constate la fața locului în numeroasele sale vizitații canonice. P. S. Sa ne declară: Pretutindeni la sate, se observă o mare religiozitate, care izvorăște dintr-un suflet curat. Săteanul nostru este foarte dur(Continuarea în pag. 2-a)