Argeş, 1987 (Anul 22, nr. 1-12)
1987-01-01 / nr. 1
ml. ) EPOCĂ, UN CONDUCĂTOR, O ȚARĂ ANUL XXII IANUARIE 1987 LEI 5 lit pcg. 3—4—5 . m O CONCEPȚIE REVOLUȚIONARA, ȘTIINȚIFICĂ PRIVIND ISTORIA POPORULUI ROMAN ; ■ INDUSTRIALIZAREA — CULTURA SI CIVILIZAȚIE ; ■ DRUMURI SPRE INIMA SATULUI; ■ CA O POEZIE, MUNCA '•да*? N ŢARA, DE ISTORIE Gheorghe NICOLAE, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Argeş n acest ianuarie aniversar, la confluenţa izbinzilor de peste an şi noua îndrăzneală a gîndului impletindu-se cu realismul fap- Ţara îşi îmbracă straie de sărbătoare, cinaiul, în cartea de aur a patriei, solemna aniversare a zilei de naştere şi a îndelungatei acivităţi revoluţionare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, eminentul conducător care, induolubil legat de masele largi populare, prin devotamentul neţărmurit faţă de patrie şi popor, din dinamism şi spirit creator, prin largul orient de cunoaştere şi umanismul său profund, dat strălucitor nume unei Epoci de maximă nflorire materială şi spirituală. Pe un adevăr scump nouă, contemporanii acestui ilustru bărbat : omagiul fierbinte adresat întreaga suflare românească se înscrie în ■»ştiinţa poporului ca o sărbătoare naţională, spunîndu-se ca o firească şi logică aducere în emoţie a celor mai semnificative date care au dat definitiv istoria patriei. Viaţa şi activitea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-aupit cu cele mai profunde transformări pe el le-a trăit România în anii socialismului, destinele omului din fruntea ţării fiind indisobeil legate de destinele patriei, legătura orgadintre gîndurile şi faptele conducătorului , gîndurile şi faptele poporului fiind dovada ■ea mai strălucită a unităţii de voinţă şi acţiune constructivă, de aspiraţii şi idealuri. Aceşti mi de eroic efort creator au confirmat pe le-a-ntregul justeţea liniei politice a partiduui, la elaborarea căreia tovarăşul NICOLAE FAUŞESCU are contribuţia hotărîtoare, urnărind neobosit ca politica internă şi externă să corespundă necondiţionat intereselor vitale de poporului român, cauzei socialismului şi pacii în lumea întreagă. „Nu există nimic mai preus pentru mine — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — decît cauza socialismului şi comumismului în patria noastră, cauza bunăstării şi măreţiei naţiunii noastre socialiste, a independenţei şi suveranităţii sale, pentru care voi ace totul şi îmi voi închina întreaga mea acţivi ■ şi viaţă“. Omagiul Ţării este adus, cuprinos de recenţă, celui mai iubit şi mai devotat fiu al m- ei române, contribuţiei uriaşe ce revine zeului NICOLAE CEAUŞESCU la desăvîrşirea unei noi istorii a României, la introducerea , viaţa internaţională a unor principii de un umanism, de o justeţe pe care istoria îno confirmă, de o înţelegere pe care numai la spirit cu alese virtuţi o poate dovedi. Strada ridicării nivelului de civilizaţie a patriei, ,0 făuritor inspirat este secretarul general ■ bîidului nostru, are drept coordonate accesea procesului de industrializare socialistă, modernizare a agriculturii, intensificarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice în strînsă legăură cu producţia, creşterea productivităţii munţi şi a venitului naţional, desfăşurarea întregii activităţi pe coordonatele calităţii şi a maximi ioienţe, participarea tot mai activă a ţănoastre la schimbul internaţional de valorizarea nivelului de trai material şi spiritual rutenilor muncii. Apare în lumina adevărul certificate de istorie, rolul deosebit pe care fiul NICOLAE CEAUŞESCU îl are în dezertarea pe un plan superior a celor mai buneidiţii ale gindirii social-politice româneşti, la intetizarea teoretică a experienţei revoluţiei şi instrucţiei socialiste în România, precum şi a fiţelor dezvoltării sociale din lumea de azi. Cînd cu precădere de la acel moment dentar al devenirilor patriei, Congresul al IX-lea al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a impulsionat abordarea în spirit înnoitor, pe gindirii proprii, originale, a problemelor ce şi tactice ale construcţiei socialiste, unificarea lor în concordanţă cu mersul proesului revoluţionar. în activitatea exemplară, «obosită a secretarului general al partidului se dă organic contribuţia clarvăzătoare la elaca politicii partidului, profunzimea gindirii ■ lizei realităţilor, cu fermitatea acţiunii aplicarea liniei politice. Gîndirea pro■ , şi acţiunea revoluţionară a tovarăşului - \E CEAUŞESCU îşi găsesc o deplină (Continuare în pag. 2)! DIN CUPRINS : ® Actualitatea „Argeş" ; ® Unirea — Î28 ; ® Eminesciana ; © . ЯЬ I Ikl TIMR . V /■»«r Tlir« ^ p m. *■**>«» * v — h Ч/CIIU , W uu timr ML U IIMI4UDILAIA Ut CULTURĂ ; © Valori ale culturii populare româneşti ; ® JURNALUL ARTELOR. O artă liberă pentru un popor liber ; ® Piteşti, tradiţie şi contemporaneitate ; • Catedra ; • Sport ; • României, președintelui ei — OMAGIUL POEȚILOR LUMII. f ;—^ F&naş fflEAGU Cartea Argeşului Ulatiua&in Iubesc Argeşul şi muscelele, fiindcă doi dintre cei mai frumoşi ani ai vieţii mele — acea minunată plutire de pridvoare pe zare de munţi — acolo s-au petrecut. Iubesc Argeşul, pentru că romantic fiind şi bolnav de o mistică sete, setea de lună şi de enigmele ce le coboară vi seri nemuritoare pe pămînt, găsesc luna în livezile de la Clucereasa, Domneşti şi Bughea. Pe urmă ,stă scris în fiinţa mea drumul cel mai plin de miresme din lume, cel dintre Dragoslavele şi Rucăr, care suie prin scoarţă de brad, şi istoria neamului românesc în legendele luminînd cu mărgăritar coloana sufletelor noastre. Iubesc Argeşul ca leagăn de voievozi şi vatră a României, în jurul căreia rodesc toate ţinuturile. In el mă întorc cu sufletul atunci cînd sînt trist. 10 ianuarie 1987 ______________________________________________________________________ r Г IMN întemeiază griul statornicia pură a celor care astăzi prin munca lor clădesc mirifice legende pe plaiuri milenare — eu pentru ei azi imnul cu inima-l rostesc. O Epocă de aur trăim cu toţi, prieteni, în frunte-avînd Eroul pe care îl slăvim. Cu Ceauşescu-n frunte suntem acum mai liberi. Pe ei acum slăvindu-l, Partidul îl Ctitor de Eră nouă, simbol al cinstim. Demnităţii şi-a Libertăţii noastre e-n România El. Lumina de pe zare pe fruntea-i se aşează, cînd Tricolorul nostru-i al Păcii portdrapel. Cu El în frunte, în pace, se-nalţă naţiunea spre comunism, mai fermă, mai sigură, în zbor. Cînd spunem Ceauşescu, sărbătorim o Ţară. Slăvindu-ne Eroul, cinstim acest Popor. întruchipează imnul un sentiment de slavă a celor care astăzi prin munca lor cinstesc o Eră Ceauşescu, o Eră a Demnităţii, o Eră Ceauşescu — miracol românesc. Dan ROTARU _________________________ Efigii ale timpului eiosîpu iNVĂŢĂMlNT, CULTURĂ, ŞTIINŢĂ Nu puţine sînt momentele cînd, spontan, sau după o îndelungată reflectare, aceeaşi întrebare ni se instalează stăruitor în minte : de unde şi cum au apărut aceste forţe, aceste energii în măsură să dea viaţă unui proces înnoitor atît de grandios prin amploarea şi profunzimea lui ca acesta în care patria noastră s-a angajat în anii socialismului, cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului, în epoca pe care ne-am obişnuit s-o numim cu mind de „Epoca Ceauşescu“ ? Cum noi înşine am fost martori şi părtaşi activi la acest proces, denumit în lume şi drept „miracol românesc“, răspunsul ni-l dăm singuri ; el vine cu forţa unui adevăr ce nu suportă nici un fel de îndoială. Forţa aceasta demiurgică este poporul însuşi — care a găsit în programul partidului întruchiparea celor mai înalte aspiraţii şi idealuri ale sale, făurite şi probate în lupta sa de-a lungul veacurilor. Forţa aceasta transformatoare este forţa partidului, care a pus totdeauna in centrul politicii sa-L ___ le omul — omul muncitor, cu cerinţele şi aspiraţiile sale ; este forţa partidului, care, odată cu celelalte obiective economico-sociale şi politice ale sale, a conceput, organizat şi înfăptuit şi măreaţa operă de punere în valoare a omului : sistemul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii existent astăzi în ţara noastră. De altfel, însuşi secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arăta cît se poate de clar : „Putem afirma, fără teama de a greşi, că dacă nu am fi realizat aceste succese importante în învăţămînt, dacă nu am fi înfăptuit această revoluţie în transformarea învăţămîntului românesc, nu am fi putut obţine nici celelalte realizări în dezvoltarea economico-socială a patriei. Tocmai pe baza învăţămîntului modern, a cercetării, a ştiinţei, am putut realiza marile transformări revoluţionare din România“. I.P. VLADEANU (Conf. în pag. 5)