Argeş, 1987 (Anul 22, nr. 1-12)

1987-01-01 / nr. 1

ml. ) ­ EPOCĂ, UN CONDUCĂTOR, O ȚARĂ ANUL XXII IANUARIE 1987 LEI 5 lit pc­g. 3—4—5 . m O CONCEPȚIE REVOLUȚIONARA, ȘTI­INȚIFICĂ PRIVIND ISTORIA POPORULUI ROMAN ; ■­ INDUSTRIALIZAREA — CUL­TURA SI CIVILIZAȚIE ; ■ DRUMURI SPRE INIMA SATULUI; ■ CA O POEZIE, MUNCA '•да*? N­ ­ ŢARA, DE ISTORIE Gheorghe NICOLAE, prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Argeş n acest ianuarie aniversar, la confluenţa izbi­nzilor de peste an şi noua îndrăzneală a gîndului impletindu-se cu realismul fap- Ţara îşi îmbracă straie de sărbătoare, cin­­ai­ul, în cartea de aur a patriei, solemna ani­versare a zilei de naştere şi a îndelungatei ac­­ivităţi revoluţionare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, eminentul conducător care, indu­­­olubil legat de masele largi populare, prin de­votamentul neţărmurit faţă de patrie şi popor, d­in dinamism şi spirit creator, prin largul ori­ent de cunoaştere şi umanismul său profund,­­ dat strălucitor nume unei Epoci de maximă nflorire materială şi spirituală. Pe un adevăr scump nouă, contemporanii a­­c­es­tui ilustru bărbat : omagiul fierbinte adresat întreaga suflare românească se înscrie în ■»ştiinţa poporului ca o sărbătoare naţională, spunîndu-se ca o firească şi logică aducere în em­oţie a celor mai semnificative date care au dat definitiv istoria patriei. Viaţa şi activi­­tea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-au­­pit cu cele mai profunde transformări pe el le-a trăit România în anii socialismului, destinele omului din fruntea ţării fiind indiso­­beil legate de destinele patriei, legătura orga­­dintre gîndurile şi faptele conducătorului , gîndurile şi faptele poporului fiind dovada ■ea mai strălucită a unităţii de voinţă şi acţi­­une constructivă, de aspiraţii şi idealuri. Aceşti mi de eroic efort creator au confirmat pe le-a-ntregul justeţea liniei politice a partidu­­ui, la elaborarea căreia tovarăşul NICOLAE FAUŞESCU are contribuţia hotărîtoare, ur­­nărind neobosit ca politica internă şi externă să corespundă necondiţionat intereselor vitale de poporului român, cauzei socialismului şi pa­cii în lumea întreagă. „Nu există nimic mai pre­­us pentru mine — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — decît cauza socialismului şi co­­mumismului în patria noastră, cauza bunăstării şi măreţiei naţiunii noastre socialiste, a inde­­pendenţei şi suveranităţii sale, pentru care voi ace totul şi îmi voi închina întreaga mea acţiv­i ■ şi viaţă“. Omagiul Ţării este adus, cu­prinos de rece­­nţă, celui mai iubit şi mai devotat fiu al m-­­ ei române, contribuţiei uriaşe ce revine ze­ului NICOLAE CEAUŞESCU la desăvîrşi­­rea unei noi istorii a României, la introducerea , viaţa internaţională a unor principii de un umanism, de o justeţe pe care istoria în­­o confirmă, de o înţelegere pe care numai la spirit cu alese virtuţi o poate dovedi. Stra­da ridicării nivelului de civilizaţie a patriei, ,­0 făuritor inspirat este secretarul general ■ b­îidului nostru, are drept coordonate acce­­s­ea procesului de industrializare socialistă, m­odernizare a agriculturii, intensificarea cer­cetării ştiinţifice şi tehnologice în strînsă legă­­ură cu producţia, creşterea productivităţii mun­ţi şi a venitului naţional, desfăşurarea între­gii activităţi pe coordonatele calităţii şi a maxi­­mi ioienţe, participarea tot mai activă a ţă­­noastre la schimbul internaţional de valoriz­area nivelului de trai material şi spiritual rutenilor muncii. Apare în lumina adevăru­­l certificate de istorie, rolul deosebit pe care fiul NICOLAE CEAUŞESCU îl are în dez­ertarea pe un plan superior a celor mai bune­­idiţii ale gindirii social-politice româneşti, la intetizarea teoretică a experienţei revoluţiei şi instrucţiei socialiste în România, precum şi a f­iţelor dezvoltării sociale din lumea de azi. Cînd cu precădere de la acel moment de­ntar al devenirilor patriei, Congresul al IX-lea al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a impulsionat abordarea în spirit înnoitor, pe­­ gindirii proprii, originale, a problemelor ce şi tactice ale construcţiei socialiste, un­ificarea lor în concordanţă cu mersul pro­­esului revoluţionar. în activitatea exemplară, «obosită a secretarului general al partidului se dă organic contribuţia clarvăzătoare la ela­­ca politicii partidului, profunzimea gindirii ■ lizei realităţilor, cu fermitatea acţiunii aplicarea liniei politice. Gîndirea pro­­■ , şi acţiunea revoluţionară a tovarăşului - \E CEAUŞESCU îşi găsesc o deplină (Continuare în pag. 2)! DIN CUPRINS : ® Actualitatea „Argeş" ; ® Unirea — Î28 ; ® Eminesciana ; © . ЯЬ I Ikl TIMR . V /■»«r­­ Tlir« ^ p­ m. *■**>«» * v — h Ч/CIIU­ , W uu timr ML U IIMI4UDILAIA Ut CULTURĂ ; © Valori ale culturii populare româneşti ; ® JURNA­LUL ARTELOR. O artă liberă pentru un popor liber ; ® Piteşti, tradiţie şi contemporaneitate ; • Catedra ; • Sport ; • Româ­niei, președintelui ei — OMAGIUL POEȚILOR LUMII. f ;—^ F&naş fflEAGU Cartea A­rgeşului Ulatiua&in Iubesc Argeşul şi muscelele, fiindcă doi dintre cei mai frumoşi ani ai vieţii mele — acea minunată plutire de prid­voare pe zare de munţi — acolo s-au petrecut. Iubesc Argeşul, pentru că romantic fiind şi bolnav de o mistică sete, setea de lună şi de enigmele ce le coboară vi seri nemuritoare pe pămînt, găsesc luna în livezile de la Clucereasa, Domneşti şi Bughea. Pe urmă ,stă scris în fiinţa mea drumul cel mai plin de miresme din lume, cel dintre Dragoslavele şi Rucăr, care suie prin scoarţă de brad, şi istoria neamului românesc în legendele luminînd cu mărgăritar coloana sufletelor noastre. Iubesc Argeşul ca leagăn de voievozi şi vatră a Româ­niei, în jurul căreia rodesc toate ţinuturile. In el mă întorc cu sufletul atunci cînd sînt trist. 10 ianuarie 1987 ­______________________________________________________________________ r Г IMN întemeiază griul statornicia pură a celor care astăzi prin munca lor clădesc mirifice legende pe plaiuri milenare — eu pentru ei azi imnul cu inima-l rostesc. O Epocă de aur trăim cu toţi, prieteni, în frunte-avînd Eroul pe care îl slăvim. Cu Ceauşescu-n frunte suntem­ acum mai liberi. Pe ei acum slăvindu-l, Partidul îl Ctitor de Eră nouă, simbol al cinstim. Demnităţii şi-a­ Libertăţii noastre e-n România El. Lumina de pe zare pe fruntea-i se aşează, cîn­d Tricolorul nostru-i al Păcii port­drapel. Cu El în frunte, în pace, se-nalţă naţiunea spre comunism, mai fermă, mai sigură, în zbor. Cînd spunem Ceauşescu, sărbătorim o Ţară. Slăvindu-ne Eroul, cinstim acest Popor. întruchipează imnul un sentiment de slavă a celor care astăzi prin munca lor cinstesc o Eră Ceauşescu, o Eră­ a Demnităţii, o Eră Ceauşescu — miracol românesc. Dan ROTARU _________________________ Efigii ale timpului eiosîpu iNVĂŢĂMlNT, CULTURĂ, ŞTIINŢĂ Nu puţine sînt momentele cînd, spontan, sau după o în­delungată reflectare, aceeaşi întrebare ni se instalează stă­ruitor în minte : de unde şi cum au apărut aceste forţe, aceste energii în măsură să dea viaţă unui proces înnoi­tor atît de grandios prin am­ploarea şi profunzimea lui ca acesta în care patria noas­tră s-a angajat în anii socia­lismului, cu deosebire după Congresul al IX-lea al parti­dului, în epoca pe care ne-am obişnuit s-o numim cu min­d de „Epoca Ceauşescu“ ? Cum noi înşine am fost martori şi părtaşi activi la acest proces, denumit în lume şi drept „miracol românesc“, răspun­sul ni-l dăm singuri ; el vine cu forţa unui adevăr ce nu suportă nici un fel de în­doială. Forţa aceasta demiur­­gică este poporul însuşi — care a găsit în programul partidului întruchiparea ce­lor mai înalte aspiraţii şi i­­dealuri ale sale, făurite şi probate în lupta sa de-a lun­gul veacurilor. Forţa aceasta transformatoare este forţa partidului, care a pus tot­deauna in centrul politicii sa-L ___ le omul — omul muncitor, cu cerinţele şi aspiraţiile sale ; este forţa partidului, care, o­­dată cu celelalte obiective e­­conomico-sociale şi politice ale sale, a conceput, organi­­zat şi înfăptuit şi măreaţa operă de punere în valoare a omului : sistemul învăţămîn­­tului, ştiinţei şi culturii exis­tent astăzi în ţara noastră. De altfel, însuşi secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, ară­ta cît se poate de clar : „Putem afirma, fără teama de a greşi, că dacă nu am fi realizat aceste succese im­portante în învăţămînt, dacă nu am fi înfăptuit această revoluţie în transformarea în­­văţămîntului românesc, nu am fi putut obţine nici cele­lalte realizări în dezvoltarea economico-socială a patriei. Tocmai pe baza învăţămîntu­­lui modern, a cercetării, a ştiinţei, am putut realiza ma­rile transformări revoluţiona­re din România“. I.P. VLADEANU (Conf. în pag. 5)

Next