Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)
1923-06-10 / nr. 3038
II? 1 3038 abonamente IN TARA IN STRÂINATATE Ui) an 500 lel luni 250 3 luni 150 99 99 Un an 700 Iei 6 luni 350 3 luni 200 »9 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Director: Clar. D. Staicovîci $1 S. Pauker INDUSTRIEI şi FINANTEI Administrator: H. F. Valentin Duminică 10 Iunie 1023 EXEMPLAR U 1 2 Lei în țară 4 Lei în Străinătate B I R O U RILE: B U C U R E Ș T I, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 Viitorul regim al grâului Exportul vitelor lăsat liber.--Porcii şi untura rămân prohibite. — Exportul ouăelor şi caşcavalului Hotărârile Consiliului Economic Superior dri dimineaţă, a avut loc acasă la PAL Constantinescu, ministrul agriculturii şi domeniilor, şedinţa consiliului economic superior. La această şedinţă au luat parte d-nii Viatilă Brătianu, ministru de finanţe, V. Sassu, ministru de industrie şi comerţ, general Moşcoiu, ministrul comunicaţiilor şi Tancred Constantinescu, director general C. F. R. Sau discutat măsurile ce trebcuesc luate în vederea noului regim economic. VIITORUL REGIM AL GRÂULUI Principala chestie ce s’a luat In discuţie a fost viitorul regim al grâului Membrii consiliului economic au hotărît ca faţă de cererile generale, ca preţul grantui să fie majorat, spre a se apropia cât mai mult de valoarea îni reală, şi spre a se da astfel un avânt mai mare culturel de grâu, preţul acestei cereale să fie majorat dela 25.009 iei vagonul plus 5.000 lei primă d® fiecare vagon, la patruzeci şi cinci mii lei de vagon. Membrii consiliului au mai hatarit ca circulaţia grâului în interiorul ţârii să fie absolut liberă, suprimându-se toate taxele judeţene şi comunale. PREŢUL PÂINE! NEGRE Deşi membrii consiliului economic superior au hotărît sporirea preţului grâului, totuşi sau gândit ca populaţia nevoiaşe să nut sufere prea mult din cauza *pompliei pâinii, in acssi kdiijj t’a hatarit ca 59 la sută din extracţia grâului să fie ..făină neagră, aşa ca pâinea din această calitate să nu fie mai scumpă decât cel mult 4.50 lei kgr. Pentru restul extracţiei de 50 la sută consiliul economic superior a hotărît ca ea să fie complect liberă, atât in ceea ce priveşte extracţiunea, precum şi preţul făinii eşit din această extracţiune. Din această cauză atât pâinea albă precum şi franzelele şi cărnurile nu vor avea preţ maximal. Ministerul de industrie şi comerţ a fost autorizat să întocmească un jurnal către consiliul de miniştri, care să ţină loc de regulament, iar abaterile de la acest regulament să fie pasibile de sancţiunile prevăzute în noua lege contra speculei. EXPORTUL GRÂULUI RAMANE PROHIBIT întru cât—după datele sosite până acum — recolta grâului din acest an nu va întrece necesităţile consumului intern, consiliul economic superior a lunarii ca grâul să fie prohibit anul acesta. Totuşi guvernul dorind să permită expertul grâului, consiliul economic superior a hotărât ca anul viitor, în caz că însămânţările de grâu vor trece de două milioane hectare — atât cât e necesar pentru alimentaţie şi sămânţă — să se permită exportul prisosului de grâu. EXPORTUL VITELOR LIBER ■ FARA PERMISE Luându-se în discuţie chestia exportului vitelor, consiliul economic superior a hotărât ca în viitor exportul vitelor să fie liber, fără permise de export. In chestia taxei de export s’a opinat pentru 6.000 lei de fiecare bucată, indiferent de greutatea sau calitatea vitei, deși Institutul Economic Românesc a propus 2.500 lei de capre vită. De altfel taxa de export va fi definitiv /«rată de, carte « superioara vamala. Din produsul taxelor de export pentru vite, guvernul îşi propune să aloce un fond însemnat pentru ajutorarea materială a funcţionarilor, ofiţerilor şi pensionarilor, spre a-i despăgubi de scumpirea cărnii, ca se provoacă prin libertatea exportului vitelor. EXPORTUL PORCILOR ŞI AL UNTUREI PROHIBITE Intru cât din cercetările guvernului rezultă că numărul porcilor nu întrece necesităţile consumului intern şi pentru a proteja consumaţia internă, consiliul economic superior a hotărât ca momentan să se menţie prohibirea exportului porcilor şi al unturei. EXPORTUL OUALOPI TEMPORARE In ceea ce privește exportul C’Vălor, membrii consiliului economic superior au hotărât că acest export se poate permite însă numai in intervalul de la 1 Maiu la 1 Noimbrie al fiecărui an, iar pentru restul timpului să fie prohibit. Referitor la taxa de export pentru ouă s’a opinat pentru doi lei de fiecare bucată, iar exportul se va permite probabil în cursul acestei luni. S’A ADMIS EXPORTUL GAŞCAVALULUI DIN VEGHEA RECOLTA Consiliul economic superior s’a declarat împotriva exportului de caşcaval, pentru a nu se scumpi şi mai mult laptele și brânzeturile. Totuşi pentru valorificarea caşcavalului grecesc din vechea recolta, s’a admis în principiu ex-' portul stocurilor existente în interval de o lună și jumătate. Pentru acest export s’a opinat pentru fixarea unei taxe vamala de 45 lei de kgr. sau, 450 mii lei de vagon. APROVIZIONAREA CU LEMNE Consiliul economic superior al M# «Tirer*, şedinţă a care a fost Invitat şi d. dr. P. Groza, deputat, fost ministru şi preşedintele Uniune! forestiere din Ardeal. In această şedinţă se va discuta aprovizionarea populaţiei cu lemne, pe baza unui tablou de stocurile de lemne tăiate existente in Ardeal, precum şi preţul lor, care probabil nu va trece de 3500 lei vagonul loco gară. D. Tanered Constantinescu, va fi apoi însărcinat cu luarea măsurilor necesare ca lemnele din Ardeal să fie aduse cât mai neîntârziat în Capitală. Micii contribuabili şi Legea impozitului pe lux şi cifra afacerilor Parlamentul a votat următoarea lege : ART. UNIC. — Ministrul Finanţelor are facultatea de a dispensa pe micii contribuabili, prevăzuţi de art. 29 din legea impozitului pe lux şi cifra afacerilor, de formalităţile cerute de art. 35 şi 38 din acea lege, cu obligaţiunea ca aceştia să verse în locul impozitului stabilit pe calea arătată la aceste articole, o sumă globală anuală, în condiţiunile şi la termenele ce se vor fixa prin Decret Regal. Desființarea permiselor fle export. Imnionilor taxe de « Avizele comisiei superioare vamale veri după amiază la orele 5 a avut loc la ministerul de finanţe şedinţa comisiei superioare vamale sub preşedinta dlui V. Sassu, ministru de industrie şi comerţ şi la care au participat un mare număr de membri ai comisiei. Comisia a studiat modalitatea fixării nouilor taxe de export, pe baza celor discutate în consiliul economic superior de ori dimineaţa, dând următoarele avize, cari deşi urmează a fi supuse spre aprobare d-lui Vintilă Brătianu, ministru de finanţe,se pot totuşi considera ca definitive, întru cât sânt în concordanţă cu vederile guvernului. PERMISELE DE EXPORT VOR DISPARE Principala chestie de care s’a ocupat comisia superioară vamala a fost aceea dacă mai e sau nu necesar regimul permiselor de export, hotărând desfiinţarea lor. Pentru viitor, exportatorii nu vor mai avea deci nevoe de niciun fel de formalităţi, ci se vor prezenta cu marfa direct la punctul vamal de unde voesc să exporte şi acolo vor plăti direct taxa de export în care se cuprinde şi taxa de comision. Prin suprimarea permiselor de export s’a adus o mare uşurare exportatorilor întru cât vor fi scutiţi pe viitor de mutiplele formalităţi şi intervenţi precum şi de nevoia de a veni la Bucureşti. NOUILE TAXE DE EXPORT ! Comisia superioară vamală a avizat la fixarea următoarelor taxe de export: S PENTRU VITE / De orice greutate și calitate ia avizat la fixarea unei taxe ide expert de șase mii lei de cap pe vită. |h Prin această taxă nu se aducea nici un prejudiciu exportatorilor de vite, întru cât nu e mai HDbtq. de cât valoarea contingenttftvd . k ... V ■ Vitele vii predate ca cotă se socoteau pe cinci lei kgr. în timp ce pe piaţă se vând cu 15 lei kgr. deci o diferenţă de zece lei la kgr. Cum vita de export are în medie şase sute kgr. ajungem la aceeaş taxă medie de şase mii lei. Ori acum exportatorul nu mai plăteşte taxa de comision, ca mai înainte şi este scutit şi de multiplele formalităţi. PENTRU CARNEA DE VITE PORCI UNTURA ŞI OSANZA Nu s’a fixat taxa de export, întru cât au rămas prohibite la export spre a nu lăsa în suferinţă consumul Intern. PENTRU OUA S’a avizat la fixarea taxei de export de doi lei de bucată în loc de 60 bani ca înainte, aşa că taxa de export la vagonul de ouă revine acum la circa trei sute mii lei în loc de o sută mii lei ca mai înainte. De asemeni s’a hotărît ca exportul ouălor să se facă numai în intervalul de la 1 Maiu la 1 Noembrie a. c. PENTRU CAŞCAVAL S’a hotărât ca el să rămâe prohibit. Totuşi în mod excepţional pentru cașcavalul grecesc din vechea recoltă s’a permis exportul timp de o lună şi jumătate, hotărându-se fixarea unei taxe vamale de 45 lei de kgr. sau 456.090 lei vagonul. PENTRU ŞUNCA S’a avizat la majorarea taxei de export de la opt la două zeci şi cinci lei de kgr. PENTRU GHIUDENI S’a avizat la majorarea taxei vamale da export de la douăzeci lei la două zeci și cinci lei de kgr. PENTRU CALAM S’a avizat la majorarea taxei de export de la două zeci la trei zeci lei de kgr. Taxa de export pentru firele de mătase nerăsucite și la articolele gata de mătase precum și celelalte chestiuni au rămas să se discute în şedinţa viitoare a comisiei superioare vamale. M. Butur Premiile Academiei Române Academia Română a ţinut er o şedinţă solemnă, pentru acordarea premiilor. A prezidat d. I. C. Negrutzi. D. V. Pârvan a arătat că, anul acesta Academia a acordat premii in valoare de 63.500 leî. Au fost premiaţi d-nul: C. Kiriţescu cu 4000 leî (premiul Năsturel) pentru lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea României”. M. Cădere cu 1500 lei (premiul Asociaţiei) pentru lucrarea sa „Noţiuni elementare de chimie şi mineralogie”. Jean Bart cu 5000 lei (premiul Eliade Rădulescu) pentru lucrarea „Prinţesa Ribiţa’’. Cezar Petrescu cu 3000 lei pentru lucrarea „Scrisorile unui răzeş”. Vintilă V. Paraschivescu cu 700 lei (premiul Constantinidi) pentru volumul de poezii „Cascadele Luminii”. Marcel Romaşcu cu 700 lei pentru publicaţia „Isvoare Limpezi”. Teodor Manu cu 600 lei pentru traducerea în versuri a „Bucolicelor lui Virgil”. Teodor Burada cu 4000 lei (premiul Gr. Angelescu) pentru „Istoria Teatrului in Moldova”. Ion Enescu cu 3000 Iei (premiul Adamachi) pentru lucrarea „Porumburile româneşti”. Dr. C. Poenaru-Căplescu cu 1000 lei pentru lucrarea „Parazitologia umană.”. C. Rǎdulescu-Codin cu 1000 lei pentru lucrarea sa „Muscalul nostru” şi Iulian Rick cu 5000 lei (premiul Năsturel) pentru lucrarea sa „Climatografia câmpiei dintre Olt şi Argeş”. D. I. C. Neffrutzi a fost ales preşedinte al Academiei Române pe anul 1924 şi d. D. Pârvan a fost ales secretar general pe un period de șapte ani. • -1 -1- Iți resping noile propuneri Paris, 7. — Le Matin anunţă că ministrul de externe belgian Jaspar a fost anunţat de noile propuneri germane. Poincaré, primind aceleaşi propuneri, a declarat că ele nu sa- tisîau exigenţele frateco-belgiene. Belgienii au aderat la acest punct de vedere. Atâta vreme cât germanii nu renunță la rezistența pasivă — a declarat Poincaré — sunt excluse negocieri cu ei. Generalul Degoutte și d-l Ti Sfexdl a» primit ordin să raporteze măsurile prin. cari s’ar face să iS$?țe?:* «diiffița «exmană. 1 — i I ormănt ,a a recunoaște ca noile propuneri germane nu prezintă vre-o bază serioasă. ■— • .---------- leftera economică şi administrativă a taraţilor COMUNICAREA D-LUI IULIU PASCU LA INSTITUTUL SOCIAL ROMAN In faţa unui numeros şi select public, joi seara a avut loc la Institutul Social comunicarea d-lui Iuliu Pascu, doctor în ştiinţele sociale şi economice asupra Reorganizării administraţiei comunale, cu aplicaţii la Bucureşti, comunicare care face parte din ciclul de conferinţe asupra Refacerii economice şi administrative a Capitalei. * începând cu un interesant istoric al dreptului administrativ românesc, atât de puţin cunoscut, deşi atât de remarcabil prin caracterul său democratic, conferenţiarul expune scopul şi raţiunea de a fi a unei administraţii comunale orăşeneşti, pentru a ajunge la formularea logică a viitoarei primării a Capitalei. D-l Iuliu Pascu propune un sistem original : un consiliu comunal din 30 membri aleşi, jumătate prin vot universal cu reprezentarea proporţională şi jumătate în cinci colegii profesionale câte trei de fiecare, consacrând astfel rolul şi importanţa factorilor economici în administraţia avuţiei comunale. Prin variaţia raporturilor dintre aleşii cu vot universal şi numărul reprezentanţilor celor cinci colegii profesionale, d-l Iuliu Pascu lasă puterii executive centrale posibilitatea garantării supremelor interese de Stat naţional Român, vin oraşele din noile provincii , fără a se aduce nici o atingere principiilor fundamentale de autoadministraţie locală. Pentru pregătirea personalului superior administrativ conferenţiarul propune înfiinţarea de secţiuni de ştiinţe administrative pe lângă facultăţile juridice. Foarte interesantă este de asemeni expunerea raporturilor de drept care ar trebui să existe între oraşe şi administraţia judeţeană şi poliţie cât şi cu uniunea oraşelor. După terminarea comunicării au avut loc interesante discuţiuni la care au luat parte d-l M. Manoilescu, relevând ingeniozitatea şi spiritul practic al soluţiunilor propuse, insistând în acelaş timp asupra necesităţii activităţii sociale şi culturale a comunelor; apoi d-l Şerban Voinea care se declară pentru cooptarea specialiştilor în consiliile comunale, în locul desemnării lor prin [alegere... ^ .... IN AVION Bucureşti-Viena-Bucureşti — Note de călătorie — IN SPRE BUCUREŞTI Precis la ora 2 suntem gata, aparatul sburător a fost revizuit, ne aprovizionăm cu benzină, toate piesele riguros controlate iar pilotul inspectează aparatele diriguitoare. Totul trebue să fie în ordine, căci urmează să trecem din nou Carpaţii. Am pârnit pe un aer răcoros aşa că în interiorul avionului e destul de plăcut, locul de lângă pilot cere însă un pardesiu din cauza curentului, înaintăm în plină viteză când în zare se designează munţii, urcăm mereu. Altimetrul indică 1100 şi imediat apoi 1500. Ne apropiem tot mai mult de Carpaţi cu o viteză de 250 klm. făcusem până la Carpaţi 100 klm. în 35 minute când ne-am trezit peste culmile înalte ale Carpaţilor. La prima trecere a puternicului lanţ de munţi, cum am arătat în primul meu articol asupra acestei neuitate călătorii, nouri ne învăluiseră în besnă şi n’am putut vedea aproape nimic din sublimul priveliştei ce mi se desfăşura acum în faţa ochilor, la 2200 metri înălţime vedeam adâncurile prăpăstioase ce-şi căscau gurile fioroase spre noi — şi aveam senzaţia de a putea privi cel mai pitoresc spectacol pe care natura poate să-l ofere, grandoarea ce se desfăşura tot mai emoţionant in forţa noastră. Riscuri ascuţite de, stâncă în r..c.::e bizare dintr albul erori până la roşul granitului se avântau îndrăzneţe, păduri necălcate încă de picior omenesc. Dunărea se zărea albă şi ca o panglică îngustă şerpuind printre coloşii masivi şi sbătându-se în coturi. Ici colo câte un firişor de pai sta nemişcat pe luciul apei — sunt vapoarele ce alerg grăbite spre porturi. întreb pilotul n’ar fi bine să ne lăsăm ceva mai jos? Cu un semn al degetului răspunde: mai sus da! jos nu, mi-a explicat apoi că o pană în timpul unui sbor peste Carpaţi nu e nici un pericol întrucât la T.Severin se află amenajat un loc de aterizare prevăzut cu personalul necesar precum şi întreaga instalaţie respectivă. „ Voiam să citesc emoţia şi pe faţa lui Saenz, pilotul ce mă adusese până la Pesta dar care nu-mi fu mirarea când îl zării dormind ca un buştean pe fundul cabinei avionului cu capul pe un pachet poştal. . ............ Se obişnuise cu asemenea privelişti caia pe mine mă răscoliseră până în fundul sufletului. După un minunat sbor de aproape trei sferturi de oră, o luăm la dreapta şi încet, încet eşim din zona Carpaţilor, părăsisem cea mai grandioasă privelişte ce-mi fu dat să văd. Cu şapca înfundată bine peste urechi priveam mai mult în urmă decât Înainte, până nu mai zării la orizont decât fumul albăstrui ce indica linia munţilor peste cari trecusem. Lăsasem în stânga noastră Severinul, Orşova, Ada Kaleh porţile de fier şi ne coborâm la 1700 de metri, suntem la şes Un tren ce mergea spre Craiova stătea înfipt în mijlocul câmpului, dacă merge asta o ştiu cei de jos. In cursa noastră vertiginoasă ne ese Craiova în cale, iată oraşul e întunecat, plouă acolo urmăriţi de nouri cari nu ne mai slăbesc, ajungem la Olt care de sus pare secat. Zărim şi podul drumului de fier — o linie subţire — perdut în covorul verde de jos. Parcul Bibescu din Craiova cu platoul său verde se vede perfect, Gara pare un acoperiş strivit la pământ. Pe tot drumul iarăşi sate aruncate ici, colo, în stângii se arată Slatina cu un turn alb de apă înfipt pe un munte din apropiere. Albia Oltului văzut de sus e fermecător. Conformaţia albiei în partea locului interesantă, Saehz doarme înainte. Sburăm acum la 1200 şi cu iuţeala de 240, e ora 4 şi un sfert, trecem Argeşul, în zare, Bucureşti, ne apropiem din ce în ce, BUCUREŞTII Nici nu mă reculesesem de spectacolul zdrobitor al Carpaţilor întinşi subt noi în toată măreţia lor, când Bucureştii, cari apăreau la orizont ne dovedeau că şi mâna omului ştie să facă alcătuiri minunate. La plecare emoţionat de noutatea mijlocului de locomoţiune pe care î l încercam, nu am putut da atenţiunea cuvenită oraşului. Acum urmăream cu satisfacţie şi cu un oarecare orgoliu bucureştean — împreunat cu dorul de ai mei pe cari i-am lăsat acasă — linia impozantă a şoselei Kiseleff întretăiată de Arcul de triumf şi brodat de ambele părţi cu arborii ce-şi reiau linia pe Bulevardul Colţei, întreg oraşul aşezat la picioarele Palatului Artelor, al cărui acoperiş de sticlă străluceşte subt razele de soare, îmi desfăşoară străzile şi casele într’un complex uriaş şi foarte variat. Prin mijlocul oraşului, Dâmboviţa şerpueşte străbătută de poduri minuscule. Privesc iarăşi la marile clădiri întinderea din jurul oraşului, revăd câmpul de curse cu tribunele ca şi fabrica Bragadiru din dealul Rahovei, Regia, şi câmpul Moşilor cu un cuvânt, adevărat „Bucureştii în palmă“. Asist la cea mai Splendidă aterisare ce am avut până acum, „Maîtrul“ face 9—10 viraje deasupra aerogărei şi satului Băneasa aproape pe loc şi fără motor, ne lăsăm din ce în ce mai jos, o lovitură foarte uşoară de pământ de patru şi jumătate. Saenz se scoală şi el. După un sbor de 2 ore şi jum. parcurgând 600 kilometri la înălţimea maximă de 2200 m., cu o viteză maximă de 250 klm. pe oră, prin urmare cu o medie de 240 klm. pe oră, am ajuns ! îmi iau rămas bun de la Saenz, și de la acela care m’a făcut să gust clipe de neuitat — Abraham — dându-ne întâlnire pentru un, nou sbor la toamnă. * înainte de a încheia, se cuvine să punem o notă bună pentru întregul personal al Companiei de la toate Aerogările, pentru modul extrem de gentil cum publicul călător e servit. Fiecare în parte se întrece, de asemenea trebue menţionat perfecta organizaţie europenească. SFATURI PENTRU CEI CARI DORESC SA CALATOREASCA Pentru a putea întreprinde o călătorie aeriană se cere: Passportul vizat de consulatele Jugoslav, Ungar, Austriac, Cehoslovac şi Francez, toate consulatele dau viza atât pentru ducere cât şi pentru întoarcere, afară de Consulatul Austriac care te trimite la Consulatul respectiv din Paris să-ţi pierzi vremea acolo cu viză. De ce ? Toate vizele ds un loc costă circa 1700—1800 lei. Valuta: fiecare călător are dreptul să aibă asupra sa 1000 fr. fr., 1000 Dinari, 1000 cor. cehe, iar mărci, coroane ungare şi austriace cu sacul, pentru plusul se cere aprobarea Secretariatului general al ministerului de finanţe care aprobă. Bagaje: fiecare pasager are dreptul la 15 kb, ce trece peste această greutate se taxează. Rezultate parțiale VALENTIN *) Plecarea Sâmbătă 2 Iunie ora 2 **) Sosirea Luni 4 „ 4y2 Rezultatul general Durata întregului voiaj Durata sborului (2340 kilometri) Etape...........................................» • • înălțime maximă. ........ Viteza maximă. .......................... . . Media generală . . * • « « • • • 50 ore și jumătate 14 ore 36 ore și jumătate 2200 m. 250 kilometri 167 km. pe oră Concesii in Ceho-Slovacia !Agenţia „Exchange Telegraph" anunţă din New-York că un grup de bancheri din acest oraş, în capul căruia se află firma Berton Griscom & Co., a terminat negocierile cu guvernul cehoslovac prin care se acordă grupului financiar american o concesiune de un milion acre păduri în munţii Carpaţi. Acelaşi grup de bancheri care a negociat această concesiune forestieră în Cehoslovacia, a participat la negocierile pentru împrumutul recent american acordat guvernului iugoslav. Alt complot maghiar in Cehoslovacia Ziarul „Narodni Listy” anunţă din Bratislava că sublocotenentul ungar Sabatas a fost arestat la trecerea frontierei. S-au găsit asupra lui hârtii compromiţătoare care au probat că era spion din partea Ungariei. In urma mărturisirilor lui s-au făcut numeroase perchiziţiuni şi s-a dovedit existența unui vast complot. 209 persoane au fost arestate. doi membri ai Academiei In şedinţa plenară a Academiei de la 6 Iunie au fost aleşi : d. N. Vasilescu-Karpen, membru activ al Academiei; d-nii Victor Boraniceanu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, Henri Lebesque, I. Gillieron şi A. Meillet, profesori la Sorbona, membri onorari. In şedinţa plenară de la 7 Iunie au fost aleşi : d-nii Ion I C. Brătianu, prim-ministru, general Al. Averescu şi general Presan, membri onorari, şi d. prof. Q. Murgoci, membru corespondent.