Argus, iunie 1923 (Anul 14, nr. 3030-3055)

1923-06-10 / nr. 3038

II? 1 3038 abonamente IN TARA IN STRÂINATATE Ui) an 500 lel luni 250 3 luni 150 99 99 Un an 700 Iei 6 luni 350 3 luni 200 »9 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Director: Clar. D. Staicovîci $1 S. Pauker INDUSTRIEI şi FINANTEI Administrator: H. F. Valentin Duminică 10 Iunie 1023 EXEMPLAR U 1 2 Lei în țară 4 Lei în Străinătate B I R O U RILE: B U C U R E Ș T I, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 Viitorul regim al grâului Exportul vitelor lăsat liber.--Porcii şi untura rămân pro­­hibite. — Exportul ouăelor şi caşcavalului Hotărârile Consiliului Economic Superior dri dimineaţă, a avut loc acasă la P­AL Constantinescu, mini­strul agriculturii şi domeniilor, şedinţa consiliului economic su­perior. La această şedinţă au luat parte d-nii Viatilă Brătianu, ministru de finanţe, V. Sassu, ministru de industrie şi comerţ, general Moşcoiu, ministrul comu­nicaţiilor şi Tancred Constanti­­nescu, director general C. F. R. Sau discutat măsurile ce tre­­bcuesc luate în vederea noului re­gim economic. VIITORUL REGIM AL GRÂULUI­­ Principala chestie ce s’a luat In discuţie a fost viitorul regim al grâului Membrii consiliului eco­nomic au hotărît ca faţă de cererile generale, ca preţul g­ran­tui să fie majorat, spre a se a­­propia cât mai mult de valoarea îni reală, şi spre a se da astfel un avânt mai mare culturel de grâu, preţul acestei cereale să fie majorat dela 25.009 iei vago­nul plus 5.000 lei primă d® fiecare vagon, la patruzeci şi cinci mii lei de vagon. Membrii consiliului au mai ha­tarit ca circulaţia grâului în in­teriorul ţârii să fie absolut libe­ră, suprimându-se toate taxele ju­deţene şi comunale. PREŢUL PÂINE! NEGRE Deşi membrii consiliului eco­nomic superior au hotărît spori­rea preţului grâului, totuşi sau gândit ca populaţia nevoiaşe să nut sufere prea mult din cauza *pompliei pâinii, in acssi kdiijj t’a hatarit ca 59 la sută din ex­tracţia grâului să fie ..făină neagră, aşa ca pâinea din acea­stă calitate să nu fie mai scum­pă decât cel mult 4.50 lei kgr. Pentru restul extracţiei de 50 la sută consiliul economic supe­rior a hotărît ca ea să fie com­plect liberă, atât in ceea ce pri­veşte extracţiunea, precum şi pre­ţul făinii eşit din­ această extr­ac­ţiune. Din această cauză atât pâi­nea albă precum şi franzelele şi cărnurile nu vor avea preţ ma­ximal. Ministerul de industrie şi co­merţ a fost autorizat să întoc­mească un jurnal către consiliul de miniştri, care să ţină loc de regulament, iar abaterile de la acest regulament să fie pasibile de sancţiunile prevăzute în noua lege contra speculei. EXPORTUL GRÂULUI RAMANE PROHIBIT întru cât—după datele sosite până acum — recolta grâului din acest an nu va întrece necesităţile consumului intern, consiliul e­conomic superior a lunarii ca grâul să fie prohibit anul acesta. Totuşi guvernul dorind să per­mită expertul grâului, co­nsiliul economic superior a hotărât ca anul viitor, în caz că însămân­­ţările de grâu vor trece de două milioane hectare — atât cât e necesar pentru alimentaţie şi să­mânţă — să se permită exportul prisosului de grâu. EXPORTUL VITELOR LIBER ■ FARA PERMISE Luându-se în discuţie chestia exportului vitelor, consiliul eco­nomic superior a­ hotărât ca în viitor exportul vitelor să fie liber, fără permise de export. In chestia taxei de export s’a opinat pentru 6.000 lei de fiecare bucată, indiferent de greutatea sau calitatea vitei, deși Institu­tul Economic Românesc a pro­pus 2.500 lei de cap­re vită. De altfel taxa de export va fi definitiv /«rată de, carte « superioara vamala. Din produsul taxelor de export pentru vite, guvernul îşi propu­ne să aloce un fond însemnat pentru ajutorarea materială a funcţionarilor, ofiţerilor şi pen­sionarilor, spre a-i despăgubi de scumpirea cărnii, ca se provoacă prin libertatea exportului vitelor. EXPORTUL PORCILOR ŞI AL UNTUREI PROHIBITE Intru cât din cercetările gu­vernului rezultă că numărul por­cilor nu întrece necesităţile con­sumului intern şi pentru a prote­ja consumaţia internă, consiliul economic superior a hotărât ca momentan să se menţie prohibi­rea exportului porcilor şi al un­­turei. EXPORTUL OUALOPI TEMPO­RARE In ceea ce privește exportul C’Vălor, membrii consiliului eco­nomic superior au hotărât că a­­cest export se poate permite însă numai in intervalul de la 1 Maiu la 1 Noimbrie al fiecărui an, iar pentru restul timpului să fie prohibit. Referitor la taxa de export pentru ouă s’a opinat pentru doi lei de fiecare bucată, iar exportul se va permite probabil în cursul acestei luni. S’A ADMIS EXPORTUL GAŞCA­VALULUI DIN VEGHEA RE­COLTA Consiliul economic superior s’a declarat împotriva expor­tului de caşcaval, pentru a nu se scumpi şi mai mult laptele și brânze­­turile. Totuşi pentru valorificarea caş­cavalului grecesc din vechea re­colta, s’a admis în principiu ex-' portul stocurilor existente în in­terval de o lună și jumătate. Pentru acest export s’a opinat pentru fixarea unei taxe vamala de 45 lei de kgr. sau, 450 mii lei de vagon. APROVIZIONAREA CU LEMNE Consiliul economic superior a­l M# «Tirer*, şedinţă a care a fost Invitat şi d. dr. P. Groza, deputat, fost mi­nistru şi preşedintele Uniune! fo­restiere din Ardeal. In această şedinţă se va dis­cuta aprovizionarea populaţiei cu lemne, pe baza unui tablou de stocurile de lemne tăiate existen­te in Ardeal, precum şi preţul lor, care probabil nu va trece de 3500 lei vagonul loco gară. D. Tanered Constantinescu, va fi apoi însărcinat cu luarea mă­surilor necesare ca lemnele din Ardeal să fie aduse cât mai ne­întârziat în Capitală. Micii contribuabili şi Legea impozitului pe lux şi cifra afacerilor Parlamentul a votat următoa­rea lege : ART. UNIC. — Ministrul Fi­nanţelor are facultatea de a dis­pensa pe micii contribuabili, pre­văzuţi de art. 29 din legea impo­zitului pe lux şi cifra afacerilor, de formalităţile cerute de art. 35 şi 38 din acea lege, cu obligaţiu­nea ca aceştia să verse în locul impozitului stabilit pe calea a­­rătată la aceste articole, o sumă globală anuală, în condiţiunile şi la termenele ce se vor fixa prin Decret Regal. Desființarea permiselor fle export. Imn­ionilor taxe de « Avizele comisiei superioare vamale v­eri după amiază la orele 5 a avut loc la ministerul de finanţe şedinţa comisiei superioare va­male sub preşedin­ta d­lui V. Sassu, ministru de industrie şi comerţ şi la care au participat un mare număr de membri ai co­misiei. Comisia a studiat modalitatea fixării nouilor taxe de export, pe baza celor discutate în consiliul economic superior de ori dimi­neaţa, dând următoarele avize, cari deşi urmează a fi supuse spre aprobare d-lui Vintilă Bră­­tianu, ministru de finanţe,­se pot totuşi considera ca definitive, în­tru cât sânt în concordanţă cu vederile guvernului. PERMISELE DE EXPORT VOR­­ DISPARE Principala chestie de care s’a ocupat comisia superioară vama­la a fost aceea dacă mai e sau nu necesar regimul permiselor de export, hotărând desfiinţarea lor.­­ Pentru viitor, exportatorii nu vor mai avea deci nevoe de nici­­un fel de formalităţi, ci se vor prezenta cu marfa direct la punc­tul vamal de unde voesc să ex­porte şi acolo vor plăti direct taxa de export în care se cuprinde şi taxa de comision.­­ Prin suprimarea permiselor de export s’a adus o mare uşurare exportatorilor întru cât vor fi scutiţi pe viitor de mutiplele for­malităţi şi intervenţi precum şi de nevoia de a veni la Bucureşti. NOUILE TAXE DE EXPORT ! Comisia superioară vamală a avizat la fixarea următoarelor taxe de export: S PENTRU VITE / De orice greutate și calitate ia avizat la fixarea unei taxe ide expert de șase mii lei de cap pe vită. |h Prin această taxă nu se adu­cea nici un prejudiciu exportato­rilor de vite, întru cât nu e mai HDbtq. de cât valoarea contingen­ttftvd . k ... V ■ Vitele vii predate ca cotă se socoteau pe cinci lei kgr. în timp ce pe piaţă se vând cu 15 lei kgr. deci o diferenţă de zece lei la kgr. Cum vita de export are în medie şase sute kgr. ajun­gem la aceeaş taxă medie de şase mii lei. Ori acum exporta­torul nu mai plăteşte taxa de comision, ca mai înainte şi este scutit şi de multiplele forma­lităţi. PENTRU CARNEA DE VITE PORCI UNTURA ŞI OSANZA Nu s’a fixat taxa de export, întru cât au rămas prohibite la export spre a nu lăsa în sufe­rinţă consumul Intern. PENTRU OUA S’a avizat la fixarea taxei de export de doi lei de bucată în loc de 60 bani ca înainte, aşa că taxa de export la vagonul de ouă revine acum la circa trei sute mii lei în loc de o sută mii lei ca mai înainte. De asemeni s’a hotărît ca ex­portul ouălor să se facă numai în intervalul de la 1 Maiu la 1 Noembrie a. c. PENTRU CAŞCAVAL S’a hotărât ca el să răm­âe prohibit. Totuşi în mod excepţio­nal pentru cașcavalul grecesc din vechea recoltă s’a permis expor­tul timp de o lună şi jumătate, hotărându-se fixarea unei taxe vamale de 45 lei de kgr. sau 456.090 lei vagonul.­­ PENTRU ŞUNCA S’a avizat la majorarea taxei de expo­rt de la opt la două zeci şi cinci lei de kgr. PENTRU GHIUDENI S’a avizat la majorarea taxei vamale da export de la douăzeci lei la două zeci și cinci lei de kgr. PENTRU CALAM S’a avizat la majorarea taxei de export de la două zeci la trei zeci lei de kgr. Taxa de export pentru firele de mătase nerăsucite și la articolele gata de mătase precum și cele­lalte chestiuni au rămas­ să se discute în şedinţa viitoare a co­misiei superioare vamale. M. Butur Premiile Academiei Române Academia Română a ţinut er o şe­dinţă solemnă, pentru acordarea pre­miilor. A prezidat d. I. C. Negrutzi. D. V. Pârvan a arătat că, anul a­­cesta Academia a acordat premii in valoare de 63.500 leî. Au fost premiaţi d-nul: C. Kiriţescu cu 4000 leî (premiul Năsturel) pentru lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea Româ­niei”. M. Cădere cu 1500 lei (premiul A­­sociaţiei) pentru lucrarea sa „No­ţiuni elementare de chimie şi mine­ralogie”. Jean Bart cu 5000 lei (premiul E­liade Rădulescu) pentru lucrarea „Prinţesa Ribiţa’’. Cezar Petrescu cu 3000 lei pentru lucrarea „Scrisorile unui răzeş”. Vintilă V. Paras­chive­scu cu 700 lei (premiul Constantinidi) pentru volumul de poezii „Cascadele Lu­minii”. Marcel Romaşcu cu 700 lei pentru publicaţia „Isvoare Limpezi”. Teodor Manu cu 600 lei pentru traducerea în versuri a „Bucolicelor lui Virgil”. Teodor Burada cu 4000 lei (premiul Gr. Angelescu) pentru „Istoria Tea­trului in Moldova”. Ion Enescu cu 3000 Iei (premiul Adamachi) pentru lucrarea „Por­um­­burile româneşti”. Dr. C. Poenaru-Căplescu cu 1000 lei pentru lucrarea „Parazitologia umană.”. C. Rǎdulescu-Codin cu 1000 lei pen­tru lucrarea sa „Muscalul nostru” şi Iulian Rick cu 5000 lei (premiul Năsturel) pentru lucrarea sa „Cli­­matografia câmpiei dintre Olt şi Ar­geş”. D. I. C. Neffrutzi a fost ales pre­şedinte al Academiei Române pe a­­nul 1924 şi d. D. Pârvan a fost ales secretar general pe un period de șapte ani. • -1 -1- Iți resping noile propuneri Paris, 7. — Le Matin anunţă că ministrul de externe belgian Jaspar a fost anunţat de noile propuneri germane. Poincaré, primind aceleaşi pro­puneri, a declarat că ele nu sa- tisîau exigenţele frateco-belgiene. Belgienii au aderat la acest punct de vedere. Atâta vreme cât ger­manii nu renunță la rezistența pasivă — a declarat Poincaré — sunt excluse negocieri cu ei. Generalul Degoutte și d-l Ti Sfexdl a» primit ordin să raporteze măsurile prin. cari s’ar face să iS$?țe?­:* «diiffița «exmană. 1 — i I or­măn­t ,a a recunoaște ca noile propuneri germane nu prezintă vre-o bază serioasă. ■—­ • .----------­ leftera economică şi ad­minis­trativă a taraţilor COMUNICAREA D-LUI IULIU PASCU LA INSTITUTUL SO­CIAL ROMAN In faţa unui numeros şi select public, joi sear­a a avut loc la Institutul Social comunicarea d-lui Iuliu Pascu, doctor în şti­inţele sociale şi economice asu­pra Reorganizării administraţiei comunale, cu aplicaţii la Bucu­reşti, comunicare care face par­te din ciclul de conferinţe asupra Refacerii economice şi admini­strative a Capitalei. * începând cu un interesant is­toric al dreptului administrativ românesc, atât de puţin cunos­cut, deşi atât de remarcabil prin caracterul său democratic, con­ferenţiarul expune scopul şi ra­ţiunea de a fi a unei adminis­traţii comunale orăşeneşti, pen­tru a ajunge la formularea logică a viitoarei primării a Capitalei. D-l Iuliu Pascu propune un sis­tem original : un consiliu comu­nal din 30 membri aleşi, jumă­tate prin vot universal cu repre­zentarea proporţională şi jumă­tate în cinci colegii profesionale câte trei de fiecare, consacrând astfel rolul şi importanţa facto­rilor economici în administraţia avuţiei comunale. Prin variaţia raporturilor dintre aleşii cu vot universal şi numărul reprezen­tanţilor celor cinci colegii pro­fesionale, d-l Iuliu Pascu lasă puterii executive centrale posi­bilitatea garantării supremelor interese de Stat naţional Român, vin oraşele din noile provincii , fără a se aduce nici o atingere principiilor fundamentale de au­­toadministraţie locală. Pentru pregătirea personalului superior administrativ conferen­ţiarul propune înfiinţarea de secţiuni de ştiinţe administrative pe lângă facultăţile juridice. Foarte interesantă este de ase­meni expunerea raporturilor de drept care ar trebui să existe în­tre oraşe şi administraţia jude­ţeană şi poliţie cât şi cu uniu­nea oraşelor. După terminarea comunicării au avut loc interesante discuţi­­uni la care au luat parte d-l M. Manoilescu, relevând ingeniozi­tatea şi spiritul practic al solu­­ţiunilor propuse, insistând în a­­celaş timp asupra necesităţii ac­tivităţii sociale şi culturale a co­munelor; apoi d-l Şerban Voinea care se declară pentru cooptarea specialiştilor în consiliile comu­nale, în locul desemnării lor prin [alegere...­ ^ .... IN AVION Bucureşti-Viena-Bucureşti — Note de călătorie — IN­ SPRE BUCUREŞTI Precis la ora 2 suntem gata, a­­paratul sburător a fost revizuit, ne aprovizionăm cu benzină, toate piesele riguros controlate iar pilotul inspectează aparatele diriguitoare. Totul trebue să fie în ordine, căci urmează să tre­cem din nou Carpaţii. Am pârnit pe un aer răcoros aşa că în interiorul avionului e destul de plăcut, locul de lângă pilot cere însă un pardesiu din cauza curentului, înaintăm în plină viteză când în zare se designează munţii, urcăm mereu. Altimetrul indică 1100 şi imediat apoi 1500. Ne a­­propi­em tot mai mult de Carpaţi cu o viteză de 250 klm. făcusem până la Carpaţi 100 klm. în 35 minute când ne-am trezit peste culmile înalte ale Carpaţilor. La prima trecere a puternicului lanţ de munţi, cum am arătat în pri­mul meu articol asupra acestei neuitate călătorii, nouri ne învă­­luiseră în besnă şi n’am putut vedea aproape nimic din subli­mul priveliştei ce mi se desfă­şura acum în faţa ochilor, la 2200 metri înălţime vedeam adâncu­rile prăpăstioase ce-şi căscau gu­rile fioroase spre noi — şi aveam senzaţia de a putea privi cel mai pitoresc spectacol pe care natura poate să-l ofere, grandoarea ce se desfăşura tot mai emoţionant in­ forţa noastră. Riscuri ascuţite de, stâncă în r..c.::e bizare dintr albul erori până la roşul granitului se avân­tau îndrăzneţe, păduri necălcate încă de picior omenesc. Dunărea se zărea albă şi ca o panglică îngustă şerpuind prin­tre coloşii masivi şi sbătându-se în coturi. Ici colo câte un firişor de pai sta nemişcat pe luciul a­­pei — sunt vapoarele ce alerg grăbite spre porturi. întreb pilo­tul n’ar fi bine să ne lăsăm ceva mai jos? Cu un semn al degetu­lui răspunde: mai sus da! jos nu, mi-a explicat apoi că o pană în timpul unui sbor peste Carpaţi nu e nici un pericol într­u­cât la T.­Severin se află amenajat un loc de ateri­zare prevăzut cu per­sonalul necesar precum şi întrea­ga instalaţie respectivă. „ Voiam să citesc emoţia şi pe faţa lui Saenz, pilotul ce mă a­­dusese până la Pesta dar care nu-mi fu mirarea când îl zării dormind ca un buştean pe fun­dul cabinei avionului cu capul pe un pachet poştal. . ............ Se obişnuise cu asemenea pri­velişti caia pe mine mă răscoli­seră până în fundul sufletului. După un minunat sbor de a­­proape trei sferturi de oră, o luăm la dreapta şi încet, încet eşim din zona Carpaţilor, pără­sisem cea mai grandioasă prive­lişte ce-mi fu dat să văd. Cu şap­ca înfundată bine peste urechi priveam mai mult în urmă decât Înainte, până nu mai zării la orizont decât fumul albăstrui ce indica linia munţilor peste cari trecusem. Lăsasem în stânga noastră Se­­verinul, Orşova, Ada Kaleh por­ţile de fier şi ne coborâm la 1700 de metri, suntem la şes Un tren ce mergea spre Craio­va stătea înfipt în mijlocul câm­pului, dacă merge asta o ştiu cei de jos. In cursa noastră ver­tiginoasă ne ese Craiova în cale, iată oraşul e întunecat, plouă a­­colo urmăriţi de nouri cari nu ne mai slăbesc, ajungem la Olt care de sus pare secat. Zărim şi podul drumului de fier — o linie subţire — perdut în covorul ver­de de jos. Parcul Bibescu din Craiova cu platoul său verde se vede perfect, Gara pare un aco­periş strivit la pământ. Pe tot drumul iarăşi sate a­­runcate ici, colo, în stângii se arată Slatina cu un turn alb de apă înfipt pe un munte din a­­propiere. Albia Oltului văzut de sus e fermecător. Conformaţia albiei în partea loculu­i intere­santă, Saehz doarme înainte. Sburăm acum la­ 1200 şi cu iu­ţeala de 240, e ora 4 şi un sfert, trecem Argeşul, în zare, Bucu­reşti, ne apropiem din ce în ce, BUCUREŞTII Nici nu mă reculesesem de spectacolul zdrobitor al Carpaţi­lor întinşi subt noi în toată mă­reţia lor, când Bucureştii, cari apăreau la orizont ne dovedeau că şi mâna omului ştie să facă alcătuiri minunate. La plecare emoţionat de nou­tatea mijlocului de locomoţiune pe care î l încercam, nu am putut da atenţiunea cuvenită oraşului. Acum urmăream cu satisfacţie şi cu un oarecare orgoliu bucu­­reştean — împreunat cu dorul de ai mei pe cari i-am lăsat a­­casă — linia impozantă a şose­lei Kiseleff întretăiată de Arcul de triumf şi brodat de ambele părţi cu arborii ce-şi reiau linia pe Bulevardul Colţei, întreg ora­şul aşezat la picioarele Palatului Artelor, al cărui acoperiş de sti­clă străluceşte subt razele de soare, îmi desfăşoară străzile şi casele într’un complex uriaş şi foarte variat. Prin mijlocul ora­­şului, Dâmboviţa şerpueşte stră­bătută de poduri minuscule. Privesc iarăşi la marile clă­diri întinderea din jurul oraşu­lui, revăd câmpul de curse cu tribunele ca şi fabrica Bragadi­­ru din dealul Rahovei, Regia, şi câmpul Moşilor cu un cuvânt, adevărat „Bucureştii în palmă“. Asist la cea mai Splendidă ate­­risare ce am avut până acum, „Maîtrul“ face 9—10 viraje dea­­supra aerogărei şi satului Bă­­neasa aproape pe loc şi fără mo­tor, ne lăsăm din ce în ce mai jos, o lovitură foarte uşoară de pământ d­e patru şi jumătate. Saenz se scoală şi el. După un sbor de 2 ore şi jum. parcurgând 600 kilometri la înălţimea maxi­mă de 2200 m., cu o viteză maxi­mă de 250 klm. pe oră, prin ur­mare cu o medie de 240 klm. pe oră, am ajuns ! îmi iau rămas bun de la Sa­enz, și de la acela care m’a făcut să gust clipe de neuitat — Abra­ham — dându-ne întâlnire pen­tru un, nou sbor la toamnă. * înainte de a încheia, se cuvine să punem o notă bună pentru în­­tregul personal al Companiei de la toate Aerogările, pentru mo­­dul extrem de gentil cum publi­cul călător e servit. Fiecare în parte se întrece, de asemenea trebue menţionat per­fecta organizaţie europenească. SFATURI PENTRU CEI CARI DORESC SA CALATOREASCA Pentru a putea întreprinde o călătorie aeriană se cere: Pass­­portul vizat de consulatele Ju­­gos­lav, Ungar, Austriac, Ceho­slovac şi Francez, toate consula­tele dau viza atât pentru ducere cât şi pentru întoarcere, afară de Consulatul Austriac care te trimite la Consulatul respectiv din Paris să-ţi pierzi vremea acolo cu viză. De ce ? Toate vizele ds un loc costă circa 1700—1800 lei. Valuta: fie­care călător are dreptul să aibă asupra sa 1000 fr. fr., 1000 Dinari, 1000 cor. cehe, iar mărci, coroane ungare şi au­­striace cu sacul, pentru plusul se cere aprobarea Secretariatului general al ministerului de finan­ţe care aprobă. Bagaje: fie­care pasager are dreptul la 15 kb­, ce trece peste această greutate se taxează. Rezultate parțiale VALENTIN *) Plecarea Sâmbătă 2 Iunie ora 2 **) Sosirea Luni 4 „ 4y2 Rezultatul general Durata întregului voiaj Durata sborului (2340 kilometri) Etape...........................................» • • înălțime maximă. ........ Viteza maximă. .......................... . . Media generală . . * • « « • • • 50 ore și jumătate 14 ore 36 ore și jumătate 2200 m­. 250 kilometri 167 k­m. pe oră Concesii in Ceh­o-Slovacia !Agenţia „Exchange Telegraph" anunţă din New-York că un grup de bancheri din acest oraş, în ca­pul căruia se află firma Berton Griscom & Co., a terminat nego­cierile cu guvernul cehoslovac prin care se acordă grupului fi­nanciar american o concesiune de un milion acre păduri în munţii Carpaţi. Acelaşi grup de bancheri care a negociat această concesiune fo­restieră în Cehoslovacia, a parti­cipat la negocierile pentru împru­mutul recent american acordat guvernului iugoslav. Alt complot maghiar in Cehoslovacia Ziarul „Narodni Listy” anunţă din Bratislava că sublocotenen­tul ungar Sabatas a fost arestat la trecerea frontierei. S-au găsit asupra lui hârtii compromiţă­toare care au probat că era spion din partea Ungariei. In urma mărturisirilor lui s-au făcut nu­meroase perchiziţiuni şi s-a do­vedit existența unui vast com­plot. 209 persoane au fost ares­tate. doi membri ai Academiei In şedinţa plenară a Academiei de la 6 Iunie au fost aleşi : d. N. Vasilescu-Karpen, membru activ al Academiei; d-nii Victor Bora­­niceanu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, Henri Lebesque, I. Gillieron şi A. Meillet, profesori la Sorbona, membri onorari. In şedinţa plenară de la 7 Iunie au fost aleşi : d-nii Ion I­ C. Bră­­tianu, prim-ministru, general Al. Averescu şi general Presan, mem­bri onorari, şi d. prof. Q. Mur­­goci, membru corespondent.

Next