Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)

1925-09-23 / nr. 3727

ARGUS 3m[unJaîot xUo^dxlin Jhigfia tkía /leimmita fahitá PENDLEc,RIVETT lE LONDON %endi în toate jie-tă ratült invnc din» ■oníatoíja tettei cew r.xetb fi/ná aifitate ■cafitate •de í»te[a etvclnd te. •Metél fie -maagém; matca at teruxine TrtericUaf/ Salti m dt ml îmi iimTuTi itrii íDejiom ^c/Tit/iai: Jü4Xaxae>U - ifi. t£lju>cci/rü, tO^* ^ íícecu/vbeitcL : - . itt, i&erTTmeaívcő, i3 iŞiâWmÉss&SV^ diSBBSS Societatea de Petrol „GOVORA'' Prospect de Emisiune Consiliul de Administraţie al Societăţii de Petrol Govora în şedinţa del­a 17 Septembrie a. c. a hotărât potriv art. 5 din statute sporirea capi­talului social de la lei 22.500.000 la lei 50.000.000. Potrivit dispoziţiunile art. 33 din legea minelor din acest spor de capital de lei 27.500.000, s’a rezervat 10% funcţionărilor şi lucrătorilor întreprinderii, iar 20% conform aceloraşi dispozitiviu se dă în subscripţie publică. : I li. ' "■ Din cei 70% se va atribui vechilor acţionari câte una acţiune nouă pentru două vechi, iar restul s’a rez­ervat spre a fi atribuit Societăţii „Creditul Minier” potrivit convenţiu­nilor existente. Cursul de emisiune pentru acţiunile din subscripţia publică se fi­xează la 1000 lei de fiecare acţiune din care lei 500 pentru fondul de rezervă, pentru toate celelalte categorii de subscriitori cursul se fixează la 500 lei de fiecare acţiune. Dreptul de opţiune al vechilor acţionari se va exercita cu înce­pere de la 25 Septembrie—10 Octombrie 1925 odată cu prezentarea ac­ţiunilor depunându-se şi un prim vărsământ de 250 lei de fiecare ac­ţiune nouă. Subscripţia publică va începe tot la 25 Septembrie 1925, şi ar ţine până la 10 Octombrie 1925 inclusiv putând fi închisă şi mai înainte de acest termen în caz de acoperire. Odată cu subscrierea se va de­pune şi suma de lei 500 de fiecare acţiune,subscrisă adică lei 250 pri­mul vărsământ din capital şi lei 2­50 pentru fondul de rezervă. Subscrip­ţiile sunt reductibile. Acţiunile din noua emisiune vor participa la dividend cu începere dela 1 Octombrie 1925. Subscrierile se vor face la sediul societăţii de Petrol Govora din Str. Potcovari No. 4 bis (prin str. Sfinţilor) şi la Soc. „Creditul Minier” B-dul I. C. Brătianu No. 75, în zilele de lucru. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE­­ H E R ■ bine versat în branşa maşinelor de tot felul, bun achizitor, posedând şi cunoştinţe comerciale, având întinse relaţiuni atât la autorităţi cât şi Industriile şi întreprinderile partic­ulare, fiind în măsură a lucra şi conduce independent o secţiune tehnică, cunoscând limbile şi corespon­denţa română, franceză şi germană. Se caută de către casă de primul Rang, avâ­nd reprezentanta celor mai mari şi importante Uzini din străinătate. Oferte detailate cu indicaţiuni asupra activitatei anterioare,­­pretenţii de salariu, etc. se vor adresa sub : „E­ESTE KRAFT” la Agenţia de Publi­citate D. ADANIA,­­Bucureşti, Strada Sărindar. 8 Ulii Grosimea ferului de BETON ARMAT şi până la 30 milimetrii, toate dimensiunile, in cantităţi mari, găsiţi cu preţuri con­venabile la firma Inginer TIB. E­­REMIA şi IANCU I. SARE et C-ie. Bucureşti, calea Rahovei 260. Telefon 17/60 in centrul comercial al Capitalei in STR. OITUZ, DE ÎNCHIRIAT 2 BIROURI cu tot confortul modern si UNA PRĂVĂLIE MARE, proprie pen­tru en gros. A sa adresa în str. Oituz No. 19 Etaj. I între 11—13 C. F. R. DIRECŢIUNEA 9 REGIONALA CRAIOVA Publicefutt® Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 15 Octombrie 1925, ora II, se va ţine licitaţie cu oferte în­chise şi sigilate la Serviciul de Se­cretariat din Direcţiunea 9-a Re­gională Craiova, Strada Gheorghe Chiţu No. 12, pentru: 1) Construirea unui tabliu meta­lic de 4 m. deschidere cu grinzi gemene, pentru podeţul km. 303 -1- 172 de pe linia Filiaşi—T.-Jiu, 2) Mobilier de inventar de lemn. 3) 40 lavabouri de fier cu acce­sorii. Informaţiuni se pot lua: Ad. punctul 1, la Serviciul de In­­tr­eţinere Craiova, Str. Ştirbey. Vodă No. 25 şi la Secţia L. 3 de în­treţinere Craiova. Ad. punctul 2 şi 3 la Economatul Regional în gara Craiova. No. 20355,20375. Ciorapi şi l­iitişi Tricotage de iarnă şi sport mal­eftin ca oriunde Es gros En detail la FRAŢII Kfm Efr. Decebal 5, (vis a vis de Toboc) i®IS de lemn pentru transmisie de la 150 până la 1600 mm. diametru, în diferite lă­ţimi, vând depozitele Societăţei Ano-,­nime Import & Export Watson 5, Yonell, Bucureşti, Galaţi, Brăila, Giurgiu. In­ 111 n­! dublu în stare de i­racţiune. ISAIA, GHEORGHIU, Mim. Byron Line London Linie regulată dimensuală de măr­furi între Anvers şi Constantza-Ga­­latz-Brăila. A se adresa la 14. Empiricos & Co. Centrala: BUCUREŞTI, str. Acade­miei 2. Sucursale: Brăila, Galatzi, Cons­­tantza. de faianţă indigene în toate culo­­­rile Sobe şi Chemineuri albe şi co­lorate „Hardtmuth”, furnitură prom­ptă, preţuri avantagioase la I. Stheen­feld Calea Victoriei SOI Falimente ILFOV Dos. 3660 din 925. Trib. Ilfov sec­ția I comerc. a declarat In stare de faliment pe comerc Moise Sechter zis Haham din B-dul Basarab 339 si i-a fixat termen pentru depunerea crean­telor la verificare ziua de 3 Octom­brie 1925, iar pentru închiderea pro­cesului verbal de verificare a lor ziua de 9 Octombrie 1925. -------xxoxx-------­ Cereri de declarări în stare de faliment ILFOV Dos. 4002 din 925. Banca Europea­nă societate anonimă fost cassa de scont, comision şi transport, a cerut declararea în stare de faliment a co­merciantului Jules Ed. Strausser din str. Găldăraru 2, fiind în încetare de plăţi — termen­ la 2 Octombrie 1925. Dos. 4003 din 925. Idem, idem a co­merc. S. Neuman din str. Sinârdan 24, idem, idem. Dos. 4030 din 925. „Universala” societate anonimă, idem a comerc. H. I Trachtenberg din calea Văcăreşti 106, idem, idem. Dos. 4060 din 925. D. Guţă Niţescu şi Destiteria „Progresul”, idem a co­merciantului Ștefan Diculescu din comuna Moara Domnească (Ilfov), idem, idem 6,Octombrie. Dos. 4065 din 925. Banca Chiristi­­giilor, idem a d-lui Garol Brendoerfer din strada Costache Negri 15, idem, idem. Dos. 4071 dn 925. Destileria „Pro­gresul”, idem a comerc. Petre Năstă­­sescu din comuna Ileana (Ilfov) idem, idem 22 Octombrie 1925. Dos. 4073 din 925. Dl S. Fischer, idem a comerciantului S. Goldstein şi A. Wlodingher din calea Văcăreşti 6, idem, idem 25 Septembrie 925. Dos. 4076 din 925. Soc. anonimă „Hess” din Braşov, idem a comerc. Theodor C. Antonin din str. Sepcari, idem, idem 30 Septembrie 1925. Dos. 4077 din 295. D. Const. Cat­­fan, idem a comerc. C. Th. Bellu, str. 11 Iunie 22, idem, idem 5 Octombrie 1925. Dos. 4092 din 925. Fira Glunsberg et Co., idem a defunct, comerciant Iosif Pauker, fost cu domiciliul in str. La­birint 100 — termen 5 Octombrie 925. ------------XXX Q XXX—--------­ Rezultatul vânzărilor de imobile prin licitaţie ILFOV DIN ZIUA DE 21 SEPTEMBRIE 1923 Dos. 13131 din 922. Imob. din Bu­cureşti, str. Viitorului 197 colţ cu şo­seaua Ştefan cel Mare averea debito­rului Gogu Constantinescu s’a adju­decat provizoriu asupra d-luî Anton Georgescu cu leî 900000 şi i s’a fixat termen de supralicitare ziua de 30 Septembrie 1925 când se va adjudeca definitiv. Dos. 12912 din 923. Idem str. G-ral Budișteanu fost Manea Brutaru 20 colt cu str. G-ral Berthelot, idem idem asupra d-luî Emil Lahovari cu lei 3.100.000 — idem. —----xxoxx— ---­ Gajuri ILFOV Dos. 4199 din 025. Trib. Ilfov secția I comerc. a ordonat vânzarea gaju­lui deb. Costică şi Oprea Amărăştea­­nu pentru despăg. credit. Fabrica de bere Luther de leî 32200 — termen 7 Octombrie 1925." Enstintare Peste 15 zile va fi gata de închiriat un antrepozit modern pnetru depozit 500 vagoane cereale în gura Oborului. Amatori la Agenţia Vera sub „Nuit 1845”. 4 JUDICIARE (Ilfov) Proces pentru rezilierea unei vânzări D. Jean L. Phocas din Galaţi, intentase acţiune la Camera arbi­tra,a dm ihi­meşti d-lui N. Gh­. Dra­gomirescu de la care cumpărase 5 vagoane fasole a 130 mii lei vago­nul, predabile în termen de 30 zile de la încheierea borderoului de cumpărare (8 octombrie 1923), cu un acont de 130 mii lei. Prin acţiune d. Phocas cerea re­zilierea contractului din culpa vân­zătorului, care să fie obligat a res­titui şi acontul şi să plătească dau­ne în sumă de 130 mii lei — pentru că acesta n’a predat la termen mar­fa vândută. La această acţiune, d. Dragomi­­rescu a răspuns cu o cerere recon­­venţională, de daune, pretinzând că DL Phocas este în culpă prin aceia că n’a depus la timp acreditivul ce se obligase pentru restul preţului la Banca Românească din Chişi­nău. Camera arbitrală din Bucureşti, judecând procesul, s-a pronunţat la 25 Februarie 1924 după lungi des­­bateri; ea a admis în partea ac­ţiunea d-lui Phocas, găsind că vân­zătorul Dragomirescu era în culpă şi obligându-l pe acesta să restitue acontul primit de 130 mii lei şi să plătească 30 de mii de lei cheltueli de judecată. D. Dragomirescu a atacat deci­zia Camerii cu recurs, care a fost judecat și respins de către Curtea de Casație S. III. Acţiune civilă rezultând din accident de tramvai Victima unui accident de tram­vai, s’a adresat în acţiune de dau­ne la tribunalul de comerţ împo­triva societăţii comunale de tram­vaie. Cum în cazul de faţă, instrucţia penală pornită împotriva vatmanu­­lui ajunsese la concluzia că acesta n’are nici o vină din punct de ve­dere al codului penal, — chestiunea care s’a pus ieri înaintea secţiei I a trib. comercial, era de a se şti da­că, din moment ce cu privire la fap­tul petrecut s’a stabilit penaliceşte că nu s’a săvârşit nici o infracţiu­ne, — mai poate cel socotit lezat să mai vină cu acţiune de daune în fața instanţei civile? Reclamantul a susținut teza afir­mativă, precizând că nu cheamă în judecată pe conductorul vagonului ,ci pe stăpâna lui, societatea de tramvaie, a cărei condamnare la daune o cere, ca o urmare a faptu­lui petrecut, care dacă nu constitue o infracţiune în raport cu conduc­torul, nu este mai puţin faptul unui prepus al societăţii din care au decurs daune pentru cel lezat, iar societatea, ca stăpână, rămâne răs­punzătoare de daunele prepuşilor ei, pe baza principiului din art. 1000 cod. civil Tribunalul a rămas în deliberare până mâine. Licitaţii noul DIRECŢIUNEA XIII REGIONA­LA SILVICA SIGHETUL MARAMUREŞ La 5 Octombrie 1925, ora 6 di­mineaţa, în localul direcţiei XIII regională silvică din Sighetul­ Ma­ramureş se va ţine licitaţiune pu­blică cu oferte închise, conform legii asupra contabilităţii publi­ce, pentru vânzarea a 3.611 arbori de fag cu volum de 10.949 m. st. şi a 875 arbori de stejar în volum de 740 mc. arbori doborâţi de vânt, în pădurea Ciocârlău, ocolul sil­vic Baita, comuna Baita, plasa Baia-Mare, judeţul Satu-Maroc. Orice ofertă cre va căuta să schimbe condiţiunile generale şi speciale de vânzare se va conside­ra nulă şi neavenită. Supra oferte nu se primesc şi prin orice cerere de asemenea na­tură va fi pur şi simplu clasată, la dosar. Estimaţia este de lei 418.083,, bani 04. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENII­LOR Direcţiunea XII silvică Mercurea Ciuc La 16 Octombrie 1925, în localul direcţiunii XII silvică Mercurea Ciuc, ora 10 dimineaţa, se va vin­de prin licitaţie publică, cu oferte închise, următoarele: 1.500 arbori molifi, cu un vo­lum total de 1.598 mc, situat­ în parchetul 30 al pădurii compus, Sanmartin. Condiţiunile speciale, amatorii pot lua cunoştinţă de la direcţiu­nea XII silvică Mercurea Ciuc, o­­colul silvic Sanmartin. Stimaţia din oficiu este de lei 149.126. Garanţia provizorie este de lei 37.500, care se va depune în nume­rar sau efecte de Stat. O­ferte telegrafice şi suprao­ferte nu se primesc. DIRECŢIUNEA GENERALA A PO­ŞTELOR, TELEGRAFELOR ȘI TELEFOANELOR La 30 Septembrie 1925, ora 11, a. m. se va tine la direcţiunea gene­rala a poştelor, telegrafelor şi te­lefoanelor, o licitaţie publică ur­gentă pentru darea în întreprinde­re a lucrărilor de complectări la centrala II telefonică. Ofertele se vor prezenta închise şi sigilate pe formularele date de direcţiunea generală a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor şi vor fi însoţite de o garanţie provizorie în efecte sau numerar de 5 la sută din valoarea ofertei, cea definitivă­­fiind de 8 la sută. Planuri devize şi caietul de sar­cini, se pot vedea zilnic la serviciul construcţii noui P. T..T. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. Se aduce la cunoştinţa generală că la direcţiunea LDG, serviciul de studii şî construcţii al Casei muncii C. F. R.,str. general Bert­­helot No. 8, se va ţine licitaţie pu­blică în ziua de 6 Octombrie 1925, ora 11, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de pavaj şi trotuare în cartierul C. F. R .strada Viilor. Ofertele vor fi sigilate cu ceară şi însoţite de garanţia de lei 100.000 la fiecare lucrare. Devizul, măsurătoarea, seria de planuri, con­diţiunile generale pen­tru lucrări publice, contractul, etc., percuta şi orice informaţi ani se pot obtine in fiecare zi de lu­cru la adresa de mai sus între orele 12—13. Ofertele rămân valabile 2 luni de la data ţinerii licitaţiei. -------xxoxx------- DIRECŢIUNEA IV REGIO­­NALA C. F. R. CLUJ La 6 Octombrie 1925, ora 12 din zi, se va ţine licitaţie la direcţiu­nea IV regională a căilor ferate române pentru aprovizionarea de: L Pompa Worthington. 2. Mobilier pentru săli de aştep­tare. 3. Pompa centrifugală şi motor electric. 4. Topoare şi ferestr­e. 5. Cutii pentru cheile ceasorni­celor de control. 6. Vânzarea de hârtie mascula­tu­­ră. 7. Cârpe albe. Informaţiunile despre condiţiu­­nile speciale, precum caiete de sarcini şi orice alte desluşiri nece­sare se pot lua în toate zilele de lucru la direcţiunea IV regională calea Victoriei No. 53, unde se vor ibera şi formularele pentru oferte. Conform hotărârei luate în şedinţa anterioară a comisiunei interimare, s-a alcătuit o comisiune specială ca­re a cercetat la mori preţul de cost al grâului, cumpărat de morari pen­tru aprovizionarea cu pâine a popu­­laţiunii ieşene. In urma anchetei la mort, comisiunea a redactat un ra­port pe care l-a înaintat comisiunei interimare. D. TH. ZIPPA ajutor de primar dă cetire acelui raport prin care comi­siunea specială arată că, în urma ve­rificărilor făcute, nu se poate face de­ocamdată o scădere a preţului pâinei. In urma acestui raport, membrii comisiunei interimare aprobă a se menţine preţul actual al pâinei. ÎMPROPRIETĂRIREA URBANA Luându-se în discuţiune chestiu­nea împroprietăririlor la oraş a de­mobilizaţilor şi funcţionarilor, d. VA­­SILIU VOINA ajutor de primar face o expunere docume­ntată a situaţiei în care se găsesc împroprietărirea ur­bană. Din expunerea d-sale rezultă că se găsesc 415 parcele libere, asu­pra cărora sunt 493 solicitatori,, cari cu toţii au dreptul la împroprietărire. In afară de parcelele libere mai sunt încă un număr de parcele ocupate a­­cum în mod samavolnic. Dacă ocu­panţii sunt expulzaţi parcele vor în­destula toate cererile. Prin aceasta comuna Iaşi va rezol­vi pe deplin această chestiune a îm­­proprietărirei urbane. D. C. TOMA în aceiaşi chestiune propune numirea unei comisiuni, ca­re să revizuiască toate actele înche­iate de diferite servicii şi delegaţiuni numite de lege, pentru ca apoi dis­tribuirea parcelelor să se facă în mod definitiv, şi cât mai repede. Comisiaiu­a aprobă instituirea ace­lei comisiuni pentru verificarea lu­crărilor, care este alcătuită din d-nii Vasiliu Voina, colonel Liciu, Diaco­­nescu, Frătiţă şi V. Bulgara. DIVERSE Comisiunea interimară ratifică li­citaţia ţinută pentru aprovizionarea comunei cu 200 vagoane lemne de foc esenţă tare, cu 5000 lei vagonul. Deasemenea aprobă oferta Băncii Iaşilor de a se vinde comunei patru auto­camioane, în bună stare, pentru suma de 530.000 lei. Se probă un credit de 15.000 lei pentru înlesnirea unei escursiuni a basarabenilor la Iaşi, precum şi un credit de 160.000 lei, pentru monu­mentul Unirei din str. Carol. Se mai aprobă unele exproprieri pentru alinieri, după care şedinţa s*a terminat. K­ L. V. 3 III M I liiili illiii I­­ M PREŢUL PAINEI RAMANE ACELAŞ. — ÎMPROPRIETĂRIREA DEMOBI­LIZAŢILOR ŞI FUNCŢIONARILOR. IAŞI. — Membrii comisiunii interi­mare din localitate s’au întrunit din nou sub preşidenţia d-lui C. To­ma primarul oraşului, pentru a rezol­va chestiunile râmase în urmă, prin plecarea d-sale la Paris, pentru a lua parte la congresul­­internaţional al oraşelor. CHESTIA PAVIEI Gronica teatrală Teatru! Naţional: FAUST partea întâia de W. Goethe Ce a urmărit Teatrul Naţional ju­când „Faust” e greu de lămurit. Să realizeze dramatic nemuritoarea ca­podoperă nu, căci nu joacă decât par­tea întâia din dramă, şi aceasta poate nu înseamnă decât o treime din ope­ra întreagă (vreo 3000 de versuri din 10—11 mii câte sunt toate) şi mai ales că şi du­x aceasta întâi s’a tăiat cel puţin un so­rt. Deci nici vorbă nu putea fi de această realizare din ca­pul locului, mai ales când în nici un caz nu se poate spune de partea a doua a lui Faust că ar fi mai puţin interesantă decât prima, înţelege ori­cine de altminteri că numai prin lec­tură poţi lua cunoştinţă de frumuse­ţile de culme ale lui „Faust”. A urmărit d. Corneliu Moldovanu o vulgarizare (când nu se poate opri alt­ceva, am admite şi asta a luptei din sufletul d-rului Faust şi a dragostei dintre ei, reîntinerit şi nefericita Mar­gareta? Dar lucrul a fost făcut şi cu un formidabil succes de către operă. De acolo şi din cartea de şcoală cu­noaşte toată lumea această fragmen­tară tragedie. Ce a urmărit, încă odată, d. Corne­liu Moldovanu? Reprezentarea fidelă a lui Faust, nu — vulgarizarea aces­tei opere, nu. Atunci? Faptul că au reprezentat-o... până şi Sârbii şi Bul­garii nu ni se pare un argument chiar de tot serios. Să admitem că nu a urmărit de­cât o experienţă de regie. Lucrul nu e de condamnat. Asta a urmărit-o şi Reinhardt şi ceilalţi care au însce­nat-o. Să mărginim obiectul cro­nicii noastre de astăzi, deci, numai la acest capitol, căci o critică temei­nică trebue să-şi însuşească punctul de vedere al celui care a creat. Nu vom povesti deci aci subiectul pe care toată lumea îl cunoaşte, nu ne vom da opinia asupra valorii pie­sei căci am fi ridiculi, nu vom po­vesti istoricul reprezentării piesei căci l-a­ făcut însăşi direcţia Teatru­lui Naţional trimiţând copioase tra­duceri de articole­ tuturor ziarelor. Există o întreagă şi mare literatură asupra lui Faust pe care dacă cititorii nu o cunosc, nu dintr’un articol de gazetă o vor afla. Problema de regie, pe care şi-a pus-o d. Corneliu Moldovanu era prin urmare următoarea­: cum s’ar putea face viabile şi palpabile în scenă fru­museţile pe care le cuprinde, cel pu­ţin partea întâia din Faust. Căci o simplă scamatorie, în care un regizor­­e aplaudat că schimbă decorurile cu repeziciunea cu care la bâlciu un prestidigitator face să dispară un ie­pure ca să apară în ioci o sticlă cu vin, nu ar­ merita, orice s’ar spune nici sacrificiul unei subvenţii, nici atenţia unui public, altul decât cel educat de entusiasmul cititorilor de reviste nemţeşti de mâna a şaptea. Faust cuprinde, în partea întâia, unice frumuseţi de gândire sperioa­­ră, de îndoială amară, de sarcasm, de fremântare interioară. E pe urmă un dor voluptos de viaţă, o bucurie de a trăi prin toți porii, o împletire incomparabilă de frăgezime, simpli­tate şi candoare cu setea de plăceri a reîntineritului Faust, cu sensualis­­mului lui când vulgar, (încă din sce­na întâlnirii vorbind cu Diavolul o face pe Margareta S târfă. ..Dane”) când cald, înălţat şi plin de poezie. Pe urmă sunt chefurile cu savoare grosolană din pivniţele cârciumii, minunatul colorit medieval. E în sfârşit viaţa sub toate înfăţişerile ei, una dintre cele mai formidabile şi mai complecte imagini ale vieţii din câte s’au scris. Nici unul dintre as­pectele ei nu e uitat şi însuşi stilul şi limba lui Goethe urmează aceste as­pecte. De la cuvântul care jigneşte urechea până la preţioasele „Mada­me”, „element”, „fisiognomie” şi atâ­tea altele — care dă lui Faust sa­voarea unei pagini de vervă din Ros­tand dacă vreţi —, totul se poate re­găsi în cartea acestui tital. (e ade­vărat însă că în traducerea româ­nească vocabularul a fost „epurat” şi Dumnezeu ştie de ce). Acestea trebuiau realizate. Dar d. Corneliu Moldovanu a pornit de la început cu stângul. N’aţi întrebat, vre­o dată ce rol are un director în realizarea artis­­tcă a Teatrului Naţional, în obţi­nerea unui succes ? Dacă distribu­ţia şi punerea în scenă o face regi­zorul, dacă rolur­ile le joacă actorii, dacă decorurile sunt făcute de pic­tor, dacă tinichiaua între culise pen­tru tunete o mânueşte ajutorul de regizor, dacă baletul e închiriat de la teatrul de varietăţi? Să aranje­ze claca şi­ „critica”, ar fi o recu­noaşte or­icine, prea puţin. Adevă­rul e că, mâna directorului, atun­ci când urmăreşte o realizare, tre­bue să se resimtă într’un moment decisiv al acestei realizări. In ale­­gerea regizorului. Căci regizorii, ca toţi artiştii, sunt destul de di­feriţi ca însuşiri şi posibilităţi, iar dintre ei, în legătură directă cu o­­pera, un ochiu singur îşi poate face un merit, alegând. Ei bine, în loc să încredinţeze punerea în scenă a lui Faust, d-luî Gusty, d. Corneliu Moldo­vanu a încredinţat-o d-lui Soare. E aci viţiul iniţial al spectacolului, de Vineri seara. Prin totalitatea în­suşirilor lui, d. P. Gusty era singu­rul indicat să pună în scenă opera lui Goethe. Regisorul acesta este el însuşi un tip goethian. Ajuns la o vârstă înaintată cu o minte uimitor de limpede, cu o vastă cultură, cu o înţelegere a tinereţii, pe care de atâtea ori presa noastră a sublinia­­t-o, temper­ament sensual în artă (a dat cele mai copioase scene de petrecere la Teatrul Naţional) doam­ne, el însuşi un dr. Faust care n'ar dispreţui de joc o reîntinerire magică, d. "Paul Gusty ar fi avut prilejul să ne dovedească într’o în­cercare mare că e capabil de isbân­­zi superioar­e. D. Corneliu Moldova­nu, din o uşurinţă sau neştiinţă, a ales pe d. Soare. A încredinţat astfel unui regizor care nu poate monta decât nopţi, toată setea de lumină şi tinereţe strălucitoare a d-rului Faust. Că n’a cunoscut ce are de realizat din Faust e greu de admis. Pentru că d. Moldovanu e poet şi d-sa. Şi ceea ce e ciudat un poet care a arătat în traduce­rea din Cântarea Cântărilor şi în câteva bucăţi care vor rămâne în literatura noastră, tocmai aceste calde însuşite de sensualism lumi­nos, de cuvânt cu sevă şi detaliu colorat, adică tot ce a sacrificat d. Soare din Faust. Rămâne probabil faptul că nu cunoaşte mijloacele re­gizorilor pe care îi conduce, cum nu cunoaştem atâtea lucruri în teatru. Dar să privim aceste generalităţi prin pr­ima d-lui Soare să ne însu­şim şi în cazul acesta, punctul de vedere al celui ce crează. A ales mon­tarea în regie modernă, când expre­sionistă, când Reinhardt-iană. Ei bine, impresia noastră este că d. Soare nu cunoaşte toate posibiltă­­ţile expresionismului, nu ale montă­rii simplificate. De ce o stradă, ziua şi-ar găsi expresia numai într’un vid întunecos şi un felinar ? De ce odaia unei fete, mai mult sau mai puţin din popor, trebue să semene numai deci o „rezervă” de spital ? dece o piaţă cu fântână medievală, tre­bue să semene o curte de fabrică modernă în care lucrează noaptea, dece o grădină de oameni nu prea bogaţi tot noaptea trebue să aibă aerul că e fabricată din zahăr şi becuri electrice la Bomboneria Pa­­latului? Legea expresionismului ce­re găsirea notei esenţiale şi carac­teristice a conţinutului, pe care vrei să-l exprimi şi diformarea ei — în acest sens — pentru ca să frapeze sensibilitatea. Unii regizori, e adevărat, după o­­peraţia simplificării se mulţumesc cu o simplă dilatare a proporţiilor. Dar esenţialul şi caracteristica unei stră­zi medievale, ziua, nu e vidul întu­necos şi un felinar care ar fi mai po­trivit să caracterizeze, colorat altfel, o anumită casă, de­cât o scenă de ne­vinovăţie. Dar esenţialul şi caracte­ristice unei odăi de faţă nu e, ho­tărât lucru, aceea ce caracterizează camera de sanatoriu. Un artist aş­ fi găsit imediat ce trebue să înfăţişeze deformat sau numai simplificat. E cert însă că nu trebue să pretinzi u­­nui artist decât realizări conforma însuşirilor, posibilităţilor lui. Domnul Soare e neîntrecut când trebue să realizeze o noapte simplu misterioa­să, un interior numai de proporţii, o scenă de graţie preţioasă (ca în Mö­llere de pildă). Scena de biserică, ca­drul pimniţei lui Auerbach şi, dacă nu ne-ar fi supărat arhanghelii, chiar tabloul prologului în cer, au intrat perfect în mijloacele Domniei Sale şi au fost impresionante. Zicem d. Soa­re pentru că nu ştim în ce măsură tre­bue să imputăm lipsurile sau să a­­tribuim meritele montării de Vineri seara d-lui Soare sau d-lui T. Cor-­ nescu. Interpretarea a fost şi ea adaptată viziunii d-lui Soare. Ceea ce a lipsit regizorului a lipsit şi interpreţilor. Ar­tiştii nu au venit de­cât intermitent în contact cu arta adevărată. D. Vra­­ca în scenele de bătrânele melan­colic,­ a dovedit că pentru anumite roluri, teatrul National, are un inter­pret superior. D. Romald Bulfinschi s’a regăsit in scenele de veselie, d-na Aura Buzescu în scenele de durere. De tăcturi, de schimbări în text, de vreme ce tot se hotărâse ceopăr­­ţirea operei, e inutil să vorbim. Să încheem mărturisindu-ne im­presia că la baza încercării de a ju­ca Faust nu a fost firul intenţiei ales de noi cu grije în această cronică, pentru că altfel nu s’ar fi ajuns la atâtea greşeli gr­osolane ci o simplă încercare de bluf­ comercial. Sub firma lui Goethe, ce nu se poate face ? Ca în atâtea rânduri publicul va veni păcălit şi se va plictisi cu con­vingere şi inutil. CAMIL PETRESCU -------xxoxx-----­ Cronica petrolului Piaţa Piaţa este slabă cu toate că sunt cereri şi marfă e puţină. Preţurile ce se oferă sunt mici. Căutat­e mai ales petrolul lam­­pant şi bezina uşoară. Preţurile sunt: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 26.700-26.900 lei va­gonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 21600—21800 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos. Benzina uşoară este la 10.00 lei kgr., loco fabrică fără taxe şi oferită 10.10 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi o­­ferită la 7,40 lei kgr. Petrolul lampant este cerut şi 2.45 kgr. loco fabrică fără taxe şî oferit la 2.55 lei kgr. livrabil prompt. Motorina este cerută la 1.90 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1.95 lei kgr. Păcura este cerută la 1.70 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1.75 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5.50 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal O e cerut la 7.40 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8.40 lei kgr., iar cel OOO la 11.10 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară es­te la 10.30 lei kgr. loco fabrică şi 12.70 lei kgr. Constanţa Benzina grea este cerută la 7.20 lei kgr. loco fabrică şi 9.30 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.40 lei kgr. loco fabrică şi 3.50 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 1.90 lei kgr. loco fabrică şi 3.20 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.72 lei kgr. fob Constanţa. «•- ------YxnvV . ...

Next