Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)
1925-09-23 / nr. 3727
ARGUS 3m[unJaîot xUo^dxlin Jhigfia tkía /leimmita fahitá PENDLEc,RIVETT lE LONDON %endi în toate jie-tă ratült invnc din» ■oníatoíja tettei cew r.xetb fi/ná aifitate ■cafitate •de í»te[a etvclnd te. •Metél fie -maagém; matca at teruxine TrtericUaf/ Salti m dt ml îmi iimTuTi itrii íDejiom ^c/Tit/iai: Jü4Xaxae>U - ifi. t£lju>cci/rü, tO^* ^ íícecu/vbeitcL : - . itt, i&erTTmeaívcő, i3 iŞiâWmÉss&SV^ diSBBSS Societatea de Petrol „GOVORA'' Prospect de Emisiune Consiliul de Administraţie al Societăţii de Petrol Govora în şedinţa dela 17 Septembrie a. c. a hotărât potriv art. 5 din statute sporirea capitalului social de la lei 22.500.000 la lei 50.000.000. Potrivit dispoziţiunile art. 33 din legea minelor din acest spor de capital de lei 27.500.000, s’a rezervat 10% funcţionărilor şi lucrătorilor întreprinderii, iar 20% conform aceloraşi dispozitiviu se dă în subscripţie publică. : I li. ' "■ Din cei 70% se va atribui vechilor acţionari câte una acţiune nouă pentru două vechi, iar restul s’a rezervat spre a fi atribuit Societăţii „Creditul Minier” potrivit convenţiunilor existente. Cursul de emisiune pentru acţiunile din subscripţia publică se fixează la 1000 lei de fiecare acţiune din care lei 500 pentru fondul de rezervă, pentru toate celelalte categorii de subscriitori cursul se fixează la 500 lei de fiecare acţiune. Dreptul de opţiune al vechilor acţionari se va exercita cu începere de la 25 Septembrie—10 Octombrie 1925 odată cu prezentarea acţiunilor depunându-se şi un prim vărsământ de 250 lei de fiecare acţiune nouă. Subscripţia publică va începe tot la 25 Septembrie 1925, şi ar ţine până la 10 Octombrie 1925 inclusiv putând fi închisă şi mai înainte de acest termen în caz de acoperire. Odată cu subscrierea se va depune şi suma de lei 500 de fiecare acţiune,subscrisă adică lei 250 primul vărsământ din capital şi lei 250 pentru fondul de rezervă. Subscripţiile sunt reductibile. Acţiunile din noua emisiune vor participa la dividend cu începere dela 1 Octombrie 1925. Subscrierile se vor face la sediul societăţii de Petrol Govora din Str. Potcovari No. 4 bis (prin str. Sfinţilor) şi la Soc. „Creditul Minier” B-dul I. C. Brătianu No. 75, în zilele de lucru. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE H E R ■ bine versat în branşa maşinelor de tot felul, bun achizitor, posedând şi cunoştinţe comerciale, având întinse relaţiuni atât la autorităţi cât şi Industriile şi întreprinderile particulare, fiind în măsură a lucra şi conduce independent o secţiune tehnică, cunoscând limbile şi corespondenţa română, franceză şi germană. Se caută de către casă de primul Rang, având reprezentanta celor mai mari şi importante Uzini din străinătate. Oferte detailate cu indicaţiuni asupra activitatei anterioare,pretenţii de salariu, etc. se vor adresa sub : „EESTE KRAFT” la Agenţia de Publicitate D. ADANIA,Bucureşti, Strada Sărindar. 8 Ulii Grosimea ferului de BETON ARMAT şi până la 30 milimetrii, toate dimensiunile, in cantităţi mari, găsiţi cu preţuri convenabile la firma Inginer TIB. EREMIA şi IANCU I. SARE et C-ie. Bucureşti, calea Rahovei 260. Telefon 17/60 in centrul comercial al Capitalei in STR. OITUZ, DE ÎNCHIRIAT 2 BIROURI cu tot confortul modern si UNA PRĂVĂLIE MARE, proprie pentru en gros. A sa adresa în str. Oituz No. 19 Etaj. I între 11—13 C. F. R. DIRECŢIUNEA 9 REGIONALA CRAIOVA Publicefutt® Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 15 Octombrie 1925, ora II, se va ţine licitaţie cu oferte închise şi sigilate la Serviciul de Secretariat din Direcţiunea 9-a Regională Craiova, Strada Gheorghe Chiţu No. 12, pentru: 1) Construirea unui tabliu metalic de 4 m. deschidere cu grinzi gemene, pentru podeţul km. 303 -1- 172 de pe linia Filiaşi—T.-Jiu, 2) Mobilier de inventar de lemn. 3) 40 lavabouri de fier cu accesorii. Informaţiuni se pot lua: Ad. punctul 1, la Serviciul de Intreţinere Craiova, Str. Ştirbey. Vodă No. 25 şi la Secţia L. 3 de întreţinere Craiova. Ad. punctul 2 şi 3 la Economatul Regional în gara Craiova. No. 20355,20375. Ciorapi şi liitişi Tricotage de iarnă şi sport maleftin ca oriunde Es gros En detail la FRAŢII Kfm Efr. Decebal 5, (vis a vis de Toboc) i®IS de lemn pentru transmisie de la 150 până la 1600 mm. diametru, în diferite lăţimi, vând depozitele Societăţei Ano-,nime Import & Export Watson 5, Yonell, Bucureşti, Galaţi, Brăila, Giurgiu. In 111 n! dublu în stare de iracţiune. ISAIA, GHEORGHIU, Mim. Byron Line London Linie regulată dimensuală de mărfuri între Anvers şi Constantza-Galatz-Brăila. A se adresa la 14. Empiricos & Co. Centrala: BUCUREŞTI, str. Academiei 2. Sucursale: Brăila, Galatzi, Constantza. de faianţă indigene în toate culorile Sobe şi Chemineuri albe şi colorate „Hardtmuth”, furnitură promptă, preţuri avantagioase la I. Stheenfeld Calea Victoriei SOI Falimente ILFOV Dos. 3660 din 925. Trib. Ilfov secția I comerc. a declarat In stare de faliment pe comerc Moise Sechter zis Haham din B-dul Basarab 339 si i-a fixat termen pentru depunerea creantelor la verificare ziua de 3 Octombrie 1925, iar pentru închiderea procesului verbal de verificare a lor ziua de 9 Octombrie 1925. -------xxoxx------- Cereri de declarări în stare de faliment ILFOV Dos. 4002 din 925. Banca Europeană societate anonimă fost cassa de scont, comision şi transport, a cerut declararea în stare de faliment a comerciantului Jules Ed. Strausser din str. Găldăraru 2, fiind în încetare de plăţi — termen la 2 Octombrie 1925. Dos. 4003 din 925. Idem, idem a comerc. S. Neuman din str. Sinârdan 24, idem, idem. Dos. 4030 din 925. „Universala” societate anonimă, idem a comerc. H. I Trachtenberg din calea Văcăreşti 106, idem, idem. Dos. 4060 din 925. D. Guţă Niţescu şi Destiteria „Progresul”, idem a comerciantului Ștefan Diculescu din comuna Moara Domnească (Ilfov), idem, idem 6,Octombrie. Dos. 4065 din 925. Banca Chiristigiilor, idem a d-lui Garol Brendoerfer din strada Costache Negri 15, idem, idem. Dos. 4071 dn 925. Destileria „Progresul”, idem a comerc. Petre Năstăsescu din comuna Ileana (Ilfov) idem, idem 22 Octombrie 1925. Dos. 4073 din 925. Dl S. Fischer, idem a comerciantului S. Goldstein şi A. Wlodingher din calea Văcăreşti 6, idem, idem 25 Septembrie 925. Dos. 4076 din 925. Soc. anonimă „Hess” din Braşov, idem a comerc. Theodor C. Antonin din str. Sepcari, idem, idem 30 Septembrie 1925. Dos. 4077 din 295. D. Const. Catfan, idem a comerc. C. Th. Bellu, str. 11 Iunie 22, idem, idem 5 Octombrie 1925. Dos. 4092 din 925. Fira Glunsberg et Co., idem a defunct, comerciant Iosif Pauker, fost cu domiciliul in str. Labirint 100 — termen 5 Octombrie 925. ------------XXX Q XXX—-------- Rezultatul vânzărilor de imobile prin licitaţie ILFOV DIN ZIUA DE 21 SEPTEMBRIE 1923 Dos. 13131 din 922. Imob. din Bucureşti, str. Viitorului 197 colţ cu şoseaua Ştefan cel Mare averea debitorului Gogu Constantinescu s’a adjudecat provizoriu asupra d-luî Anton Georgescu cu leî 900000 şi i s’a fixat termen de supralicitare ziua de 30 Septembrie 1925 când se va adjudeca definitiv. Dos. 12912 din 923. Idem str. G-ral Budișteanu fost Manea Brutaru 20 colt cu str. G-ral Berthelot, idem idem asupra d-luî Emil Lahovari cu lei 3.100.000 — idem. —----xxoxx— --- Gajuri ILFOV Dos. 4199 din 025. Trib. Ilfov secția I comerc. a ordonat vânzarea gajului deb. Costică şi Oprea Amărăşteanu pentru despăg. credit. Fabrica de bere Luther de leî 32200 — termen 7 Octombrie 1925." Enstintare Peste 15 zile va fi gata de închiriat un antrepozit modern pnetru depozit 500 vagoane cereale în gura Oborului. Amatori la Agenţia Vera sub „Nuit 1845”. 4 JUDICIARE (Ilfov) Proces pentru rezilierea unei vânzări D. Jean L. Phocas din Galaţi, intentase acţiune la Camera arbitra,a dm ihimeşti d-lui N. Gh. Dragomirescu de la care cumpărase 5 vagoane fasole a 130 mii lei vagonul, predabile în termen de 30 zile de la încheierea borderoului de cumpărare (8 octombrie 1923), cu un acont de 130 mii lei. Prin acţiune d. Phocas cerea rezilierea contractului din culpa vânzătorului, care să fie obligat a restitui şi acontul şi să plătească daune în sumă de 130 mii lei — pentru că acesta n’a predat la termen marfa vândută. La această acţiune, d. Dragomirescu a răspuns cu o cerere reconvenţională, de daune, pretinzând că DL Phocas este în culpă prin aceia că n’a depus la timp acreditivul ce se obligase pentru restul preţului la Banca Românească din Chişinău. Camera arbitrală din Bucureşti, judecând procesul, s-a pronunţat la 25 Februarie 1924 după lungi desbateri; ea a admis în partea acţiunea d-lui Phocas, găsind că vânzătorul Dragomirescu era în culpă şi obligându-l pe acesta să restitue acontul primit de 130 mii lei şi să plătească 30 de mii de lei cheltueli de judecată. D. Dragomirescu a atacat decizia Camerii cu recurs, care a fost judecat și respins de către Curtea de Casație S. III. Acţiune civilă rezultând din accident de tramvai Victima unui accident de tramvai, s’a adresat în acţiune de daune la tribunalul de comerţ împotriva societăţii comunale de tramvaie. Cum în cazul de faţă, instrucţia penală pornită împotriva vatmanului ajunsese la concluzia că acesta n’are nici o vină din punct de vedere al codului penal, — chestiunea care s’a pus ieri înaintea secţiei I a trib. comercial, era de a se şti dacă, din moment ce cu privire la faptul petrecut s’a stabilit penaliceşte că nu s’a săvârşit nici o infracţiune, — mai poate cel socotit lezat să mai vină cu acţiune de daune în fața instanţei civile? Reclamantul a susținut teza afirmativă, precizând că nu cheamă în judecată pe conductorul vagonului ,ci pe stăpâna lui, societatea de tramvaie, a cărei condamnare la daune o cere, ca o urmare a faptului petrecut, care dacă nu constitue o infracţiune în raport cu conductorul, nu este mai puţin faptul unui prepus al societăţii din care au decurs daune pentru cel lezat, iar societatea, ca stăpână, rămâne răspunzătoare de daunele prepuşilor ei, pe baza principiului din art. 1000 cod. civil Tribunalul a rămas în deliberare până mâine. Licitaţii noul DIRECŢIUNEA XIII REGIONALA SILVICA SIGHETUL MARAMUREŞ La 5 Octombrie 1925, ora 6 dimineaţa, în localul direcţiei XIII regională silvică din Sighetul Maramureş se va ţine licitaţiune publică cu oferte închise, conform legii asupra contabilităţii publice, pentru vânzarea a 3.611 arbori de fag cu volum de 10.949 m. st. şi a 875 arbori de stejar în volum de 740 mc. arbori doborâţi de vânt, în pădurea Ciocârlău, ocolul silvic Baita, comuna Baita, plasa Baia-Mare, judeţul Satu-Maroc. Orice ofertă cre va căuta să schimbe condiţiunile generale şi speciale de vânzare se va considera nulă şi neavenită. Supra oferte nu se primesc şi prin orice cerere de asemenea natură va fi pur şi simplu clasată, la dosar. Estimaţia este de lei 418.083,, bani 04. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Direcţiunea XII silvică Mercurea Ciuc La 16 Octombrie 1925, în localul direcţiunii XII silvică Mercurea Ciuc, ora 10 dimineaţa, se va vinde prin licitaţie publică, cu oferte închise, următoarele: 1.500 arbori molifi, cu un volum total de 1.598 mc, situat în parchetul 30 al pădurii compus, Sanmartin. Condiţiunile speciale, amatorii pot lua cunoştinţă de la direcţiunea XII silvică Mercurea Ciuc, ocolul silvic Sanmartin. Stimaţia din oficiu este de lei 149.126. Garanţia provizorie este de lei 37.500, care se va depune în numerar sau efecte de Stat. Oferte telegrafice şi supraoferte nu se primesc. DIRECŢIUNEA GENERALA A POŞTELOR, TELEGRAFELOR ȘI TELEFOANELOR La 30 Septembrie 1925, ora 11, a. m. se va tine la direcţiunea generala a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor, o licitaţie publică urgentă pentru darea în întreprindere a lucrărilor de complectări la centrala II telefonică. Ofertele se vor prezenta închise şi sigilate pe formularele date de direcţiunea generală a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor şi vor fi însoţite de o garanţie provizorie în efecte sau numerar de 5 la sută din valoarea ofertei, cea definitivăfiind de 8 la sută. Planuri devize şi caietul de sarcini, se pot vedea zilnic la serviciul construcţii noui P. T..T. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. Se aduce la cunoştinţa generală că la direcţiunea LDG, serviciul de studii şî construcţii al Casei muncii C. F. R.,str. general Berthelot No. 8, se va ţine licitaţie publică în ziua de 6 Octombrie 1925, ora 11, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de pavaj şi trotuare în cartierul C. F. R .strada Viilor. Ofertele vor fi sigilate cu ceară şi însoţite de garanţia de lei 100.000 la fiecare lucrare. Devizul, măsurătoarea, seria de planuri, condiţiunile generale pentru lucrări publice, contractul, etc., percuta şi orice informaţi ani se pot obtine in fiecare zi de lucru la adresa de mai sus între orele 12—13. Ofertele rămân valabile 2 luni de la data ţinerii licitaţiei. -------xxoxx------- DIRECŢIUNEA IV REGIONALA C. F. R. CLUJ La 6 Octombrie 1925, ora 12 din zi, se va ţine licitaţie la direcţiunea IV regională a căilor ferate române pentru aprovizionarea de: L Pompa Worthington. 2. Mobilier pentru săli de aşteptare. 3. Pompa centrifugală şi motor electric. 4. Topoare şi ferestre. 5. Cutii pentru cheile ceasornicelor de control. 6. Vânzarea de hârtie masculatură. 7. Cârpe albe. Informaţiunile despre condiţiunile speciale, precum caiete de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la direcţiunea IV regională calea Victoriei No. 53, unde se vor ibera şi formularele pentru oferte. Conform hotărârei luate în şedinţa anterioară a comisiunei interimare, s-a alcătuit o comisiune specială care a cercetat la mori preţul de cost al grâului, cumpărat de morari pentru aprovizionarea cu pâine a populaţiunii ieşene. In urma anchetei la mort, comisiunea a redactat un raport pe care l-a înaintat comisiunei interimare. D. TH. ZIPPA ajutor de primar dă cetire acelui raport prin care comisiunea specială arată că, în urma verificărilor făcute, nu se poate face deocamdată o scădere a preţului pâinei. In urma acestui raport, membrii comisiunei interimare aprobă a se menţine preţul actual al pâinei. ÎMPROPRIETĂRIREA URBANA Luându-se în discuţiune chestiunea împroprietăririlor la oraş a demobilizaţilor şi funcţionarilor, d. VASILIU VOINA ajutor de primar face o expunere documentată a situaţiei în care se găsesc împroprietărirea urbană. Din expunerea d-sale rezultă că se găsesc 415 parcele libere, asupra cărora sunt 493 solicitatori,, cari cu toţii au dreptul la împroprietărire. In afară de parcelele libere mai sunt încă un număr de parcele ocupate acum în mod samavolnic. Dacă ocupanţii sunt expulzaţi parcele vor îndestula toate cererile. Prin aceasta comuna Iaşi va rezolvi pe deplin această chestiune a împroprietărirei urbane. D. C. TOMA în aceiaşi chestiune propune numirea unei comisiuni, care să revizuiască toate actele încheiate de diferite servicii şi delegaţiuni numite de lege, pentru ca apoi distribuirea parcelelor să se facă în mod definitiv, şi cât mai repede. Comisiaiua aprobă instituirea acelei comisiuni pentru verificarea lucrărilor, care este alcătuită din d-nii Vasiliu Voina, colonel Liciu, Diaconescu, Frătiţă şi V. Bulgara. DIVERSE Comisiunea interimară ratifică licitaţia ţinută pentru aprovizionarea comunei cu 200 vagoane lemne de foc esenţă tare, cu 5000 lei vagonul. Deasemenea aprobă oferta Băncii Iaşilor de a se vinde comunei patru autocamioane, în bună stare, pentru suma de 530.000 lei. Se probă un credit de 15.000 lei pentru înlesnirea unei escursiuni a basarabenilor la Iaşi, precum şi un credit de 160.000 lei, pentru monumentul Unirei din str. Carol. Se mai aprobă unele exproprieri pentru alinieri, după care şedinţa s*a terminat. K L. V. 3 III M I liiili illiii I M PREŢUL PAINEI RAMANE ACELAŞ. — ÎMPROPRIETĂRIREA DEMOBILIZAŢILOR ŞI FUNCŢIONARILOR. IAŞI. — Membrii comisiunii interimare din localitate s’au întrunit din nou sub preşidenţia d-lui C. Toma primarul oraşului, pentru a rezolva chestiunile râmase în urmă, prin plecarea d-sale la Paris, pentru a lua parte la congresulinternaţional al oraşelor. CHESTIA PAVIEI Gronica teatrală Teatru! Naţional: FAUST partea întâia de W. Goethe Ce a urmărit Teatrul Naţional jucând „Faust” e greu de lămurit. Să realizeze dramatic nemuritoarea capodoperă nu, căci nu joacă decât partea întâia din dramă, şi aceasta poate nu înseamnă decât o treime din opera întreagă (vreo 3000 de versuri din 10—11 mii câte sunt toate) şi mai ales că şi dux aceasta întâi s’a tăiat cel puţin un sort. Deci nici vorbă nu putea fi de această realizare din capul locului, mai ales când în nici un caz nu se poate spune de partea a doua a lui Faust că ar fi mai puţin interesantă decât prima, înţelege oricine de altminteri că numai prin lectură poţi lua cunoştinţă de frumuseţile de culme ale lui „Faust”. A urmărit d. Corneliu Moldovanu o vulgarizare (când nu se poate opri altceva, am admite şi asta a luptei din sufletul d-rului Faust şi a dragostei dintre ei, reîntinerit şi nefericita Margareta? Dar lucrul a fost făcut şi cu un formidabil succes de către operă. De acolo şi din cartea de şcoală cunoaşte toată lumea această fragmentară tragedie. Ce a urmărit, încă odată, d. Corneliu Moldovanu? Reprezentarea fidelă a lui Faust, nu — vulgarizarea acestei opere, nu. Atunci? Faptul că au reprezentat-o... până şi Sârbii şi Bulgarii nu ni se pare un argument chiar de tot serios. Să admitem că nu a urmărit decât o experienţă de regie. Lucrul nu e de condamnat. Asta a urmărit-o şi Reinhardt şi ceilalţi care au înscenat-o. Să mărginim obiectul cronicii noastre de astăzi, deci, numai la acest capitol, căci o critică temeinică trebue să-şi însuşească punctul de vedere al celui care a creat. Nu vom povesti deci aci subiectul pe care toată lumea îl cunoaşte, nu ne vom da opinia asupra valorii piesei căci am fi ridiculi, nu vom povesti istoricul reprezentării piesei căci l-a făcut însăşi direcţia Teatrului Naţional trimiţând copioase traduceri de articole tuturor ziarelor. Există o întreagă şi mare literatură asupra lui Faust pe care dacă cititorii nu o cunosc, nu dintr’un articol de gazetă o vor afla. Problema de regie, pe care şi-a pus-o d. Corneliu Moldovanu era prin urmare următoarea: cum s’ar putea face viabile şi palpabile în scenă frumuseţile pe care le cuprinde, cel puţin partea întâia din Faust. Căci o simplă scamatorie, în care un regizore aplaudat că schimbă decorurile cu repeziciunea cu care la bâlciu un prestidigitator face să dispară un iepure ca să apară în ioci o sticlă cu vin, nu ar merita, orice s’ar spune nici sacrificiul unei subvenţii, nici atenţia unui public, altul decât cel educat de entusiasmul cititorilor de reviste nemţeşti de mâna a şaptea. Faust cuprinde, în partea întâia, unice frumuseţi de gândire sperioară, de îndoială amară, de sarcasm, de fremântare interioară. E pe urmă un dor voluptos de viaţă, o bucurie de a trăi prin toți porii, o împletire incomparabilă de frăgezime, simplitate şi candoare cu setea de plăceri a reîntineritului Faust, cu sensualismului lui când vulgar, (încă din scena întâlnirii vorbind cu Diavolul o face pe Margareta S târfă. ..Dane”) când cald, înălţat şi plin de poezie. Pe urmă sunt chefurile cu savoare grosolană din pivniţele cârciumii, minunatul colorit medieval. E în sfârşit viaţa sub toate înfăţişerile ei, una dintre cele mai formidabile şi mai complecte imagini ale vieţii din câte s’au scris. Nici unul dintre aspectele ei nu e uitat şi însuşi stilul şi limba lui Goethe urmează aceste aspecte. De la cuvântul care jigneşte urechea până la preţioasele „Madame”, „element”, „fisiognomie” şi atâtea altele — care dă lui Faust savoarea unei pagini de vervă din Rostand dacă vreţi —, totul se poate regăsi în cartea acestui tital. (e adevărat însă că în traducerea românească vocabularul a fost „epurat” şi Dumnezeu ştie de ce). Acestea trebuiau realizate. Dar d. Corneliu Moldovanu a pornit de la început cu stângul. N’aţi întrebat, vreo dată ce rol are un director în realizarea artistcă a Teatrului Naţional, în obţinerea unui succes ? Dacă distribuţia şi punerea în scenă o face regizorul, dacă rolurile le joacă actorii, dacă decorurile sunt făcute de pictor, dacă tinichiaua între culise pentru tunete o mânueşte ajutorul de regizor, dacă baletul e închiriat de la teatrul de varietăţi? Să aranjeze claca şi „critica”, ar fi o recunoaşte oricine, prea puţin. Adevărul e că, mâna directorului, atunci când urmăreşte o realizare, trebue să se resimtă într’un moment decisiv al acestei realizări. In alegerea regizorului. Căci regizorii, ca toţi artiştii, sunt destul de diferiţi ca însuşiri şi posibilităţi, iar dintre ei, în legătură directă cu opera, un ochiu singur îşi poate face un merit, alegând. Ei bine, în loc să încredinţeze punerea în scenă a lui Faust, d-luî Gusty, d. Corneliu Moldovanu a încredinţat-o d-lui Soare. E aci viţiul iniţial al spectacolului, de Vineri seara. Prin totalitatea însuşirilor lui, d. P. Gusty era singurul indicat să pună în scenă opera lui Goethe. Regisorul acesta este el însuşi un tip goethian. Ajuns la o vârstă înaintată cu o minte uimitor de limpede, cu o vastă cultură, cu o înţelegere a tinereţii, pe care de atâtea ori presa noastră a subliniat-o, temperament sensual în artă (a dat cele mai copioase scene de petrecere la Teatrul Naţional) doamne, el însuşi un dr. Faust care n'ar dispreţui de joc o reîntinerire magică, d. "Paul Gusty ar fi avut prilejul să ne dovedească într’o încercare mare că e capabil de isbânzi superioare. D. Corneliu Moldovanu, din o uşurinţă sau neştiinţă, a ales pe d. Soare. A încredinţat astfel unui regizor care nu poate monta decât nopţi, toată setea de lumină şi tinereţe strălucitoare a d-rului Faust. Că n’a cunoscut ce are de realizat din Faust e greu de admis. Pentru că d. Moldovanu e poet şi d-sa. Şi ceea ce e ciudat un poet care a arătat în traducerea din Cântarea Cântărilor şi în câteva bucăţi care vor rămâne în literatura noastră, tocmai aceste calde însuşite de sensualism luminos, de cuvânt cu sevă şi detaliu colorat, adică tot ce a sacrificat d. Soare din Faust. Rămâne probabil faptul că nu cunoaşte mijloacele regizorilor pe care îi conduce, cum nu cunoaştem atâtea lucruri în teatru. Dar să privim aceste generalităţi prin prima d-lui Soare să ne însuşim şi în cazul acesta, punctul de vedere al celui ce crează. A ales montarea în regie modernă, când expresionistă, când Reinhardt-iană. Ei bine, impresia noastră este că d. Soare nu cunoaşte toate posibiltăţile expresionismului, nu ale montării simplificate. De ce o stradă, ziua şi-ar găsi expresia numai într’un vid întunecos şi un felinar ? De ce odaia unei fete, mai mult sau mai puţin din popor, trebue să semene numai deci o „rezervă” de spital ? dece o piaţă cu fântână medievală, trebue să semene o curte de fabrică modernă în care lucrează noaptea, dece o grădină de oameni nu prea bogaţi tot noaptea trebue să aibă aerul că e fabricată din zahăr şi becuri electrice la Bomboneria Palatului? Legea expresionismului cere găsirea notei esenţiale şi caracteristice a conţinutului, pe care vrei să-l exprimi şi diformarea ei — în acest sens — pentru ca să frapeze sensibilitatea. Unii regizori, e adevărat, după operaţia simplificării se mulţumesc cu o simplă dilatare a proporţiilor. Dar esenţialul şi caracteristica unei străzi medievale, ziua, nu e vidul întunecos şi un felinar care ar fi mai potrivit să caracterizeze, colorat altfel, o anumită casă, decât o scenă de nevinovăţie. Dar esenţialul şi caracteristice unei odăi de faţă nu e, hotărât lucru, aceea ce caracterizează camera de sanatoriu. Un artist aş fi găsit imediat ce trebue să înfăţişeze deformat sau numai simplificat. E cert însă că nu trebue să pretinzi unui artist decât realizări conforma însuşirilor, posibilităţilor lui. Domnul Soare e neîntrecut când trebue să realizeze o noapte simplu misterioasă, un interior numai de proporţii, o scenă de graţie preţioasă (ca în Möllere de pildă). Scena de biserică, cadrul pimniţei lui Auerbach şi, dacă nu ne-ar fi supărat arhanghelii, chiar tabloul prologului în cer, au intrat perfect în mijloacele Domniei Sale şi au fost impresionante. Zicem d. Soare pentru că nu ştim în ce măsură trebue să imputăm lipsurile sau să atribuim meritele montării de Vineri seara d-lui Soare sau d-lui T. Cor- nescu. Interpretarea a fost şi ea adaptată viziunii d-lui Soare. Ceea ce a lipsit regizorului a lipsit şi interpreţilor. Artiştii nu au venit decât intermitent în contact cu arta adevărată. D. Vraca în scenele de bătrânele melancolic, a dovedit că pentru anumite roluri, teatrul National, are un interpret superior. D. Romald Bulfinschi s’a regăsit in scenele de veselie, d-na Aura Buzescu în scenele de durere. De tăcturi, de schimbări în text, de vreme ce tot se hotărâse ceopărţirea operei, e inutil să vorbim. Să încheem mărturisindu-ne impresia că la baza încercării de a juca Faust nu a fost firul intenţiei ales de noi cu grije în această cronică, pentru că altfel nu s’ar fi ajuns la atâtea greşeli grosolane ci o simplă încercare de bluf comercial. Sub firma lui Goethe, ce nu se poate face ? Ca în atâtea rânduri publicul va veni păcălit şi se va plictisi cu convingere şi inutil. CAMIL PETRESCU -------xxoxx----- Cronica petrolului Piaţa Piaţa este slabă cu toate că sunt cereri şi marfă e puţină. Preţurile ce se oferă sunt mici. Căutate mai ales petrolul lampant şi bezina uşoară. Preţurile sunt: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 26.700-26.900 lei vagonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 21600—21800 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos. Benzina uşoară este la 10.00 lei kgr., loco fabrică fără taxe şi oferită 10.10 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7,30 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi oferită la 7,40 lei kgr. Petrolul lampant este cerut şi 2.45 kgr. loco fabrică fără taxe şî oferit la 2.55 lei kgr. livrabil prompt. Motorina este cerută la 1.90 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1.95 lei kgr. Păcura este cerută la 1.70 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1.75 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5.50 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal O e cerut la 7.40 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8.40 lei kgr., iar cel OOO la 11.10 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 10.30 lei kgr. loco fabrică şi 12.70 lei kgr. Constanţa Benzina grea este cerută la 7.20 lei kgr. loco fabrică şi 9.30 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.40 lei kgr. loco fabrică şi 3.50 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 1.90 lei kgr. loco fabrică şi 3.20 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.72 lei kgr. fob Constanţa. «•- ------YxnvV . ...