Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)

1926-01-01 / nr. 3809

I ­x ^ ■ 1. J. WACHT BUCUREfflf Ctirea Victories U®, 23 Filiale: ARAD, CLUJ, GALAŢI, TUI ŞIMâ METALE Articole pentru reparaţiuni de Locomotive şi vagoane NOUA SOCIETATE A ATELIERELOR î?w m Fabrică de Maşini şi Vagoane. — S. A. Bucureşti este singură In drept de a executa Acest tip de cazane a fost executat de Uzinele Babcock-Wilcox 99 59 99 99 99 99 99 99 din Londra cea. 10.350.000 p. iipref. â@ Încălzire din America „ 9.800.000 Din Oberhausen „ 7.850.000 şi de Societatea „Mean“ Bucureşti, pentru româilat peste 48.000 m. p. suprafaţa de hcalzire, în mărimi de 14 m.p. până la 700 m­.p.şi ca preste ploaia Malm. Feriţi-vă de imitaţiuni inferioare! SOCIETATE IN NUME COLECTIV FIERĂRIE C­M**..ŞT. IN­ LA ŢARA ! LA ŢARA! LA ŢARA! [n condit-unl extrem de Avantagioase IftdsIStiîSŞi cari Vor sa desfacă P1QUU&2I® I­ft pOktEfori cari vor să desfacă KOikfăf.. IngrOSisft* cari vor să desfacă MârfurLE@ Editori cari v­r să desfacă (hit­le Scr.eti imediat Căsuţa Poştală a,44 Bucureşti (HO ) Braunschweig furnizează ca specialitate: Magazii de cereale Silozuri Cu ătitoriî pentru orice fel de cereale Uscătorii de porumb Mo­i moderne automatice Repr. G-ral JACQUES PAUCKER Bucureşti, Str. Smârdan 27 VtZiUf ia Eccs&nr .Pil­­a.ob &uitie.d vinde convenabil ; Specialităţi viticole şi vinicole Aparate pentru analiza şi grăduirea vinului I' Produce Oeitologise pentru limpezimmi­rea şi conservarea vinului Unelte de Dogărie Instrumente de Horteuitură şi Apicultura ARTICOLE ŞI MECANICE Ţevi, Robinete şi Fitinguri CURELE DE TRANsfu­luIUNE ŞI ARTICOLE PENTRU MOARA MATEFTALE ELECTRICE ŞI 0£ SONERIE EXPOZIŢIE PE­R­I­ELECTRICE, DE TOT FELUL Articole de Menaj, m metal Rechizite de Vânătoare Măsuri şi Greutăţi verificate . au.util H. FEINGOLD AVOCAT Galaţi, Str. Deciană No. 8 O MICA SSEII da Băi! «CADOU FOLOSITOR şi MOSRNE Csssetc cota 1260 lei FIÜHET,! aug u s de S. A. FOCSANEA4U ÄCs><äat3>fr.03> Exportul de cereale incheia un an nu tocmai favorabil. Aam­­intea expunului u iun restrânsă din cau­za recultei slabe, pe care am avu­­t-o mai cu seamă pentru articolele de furaj-Grâul a fost cotat dela început prea scump iar taxele de export și caltatea lui interioară il tăieau ne­­convenabil pentru străinătate, chiar dacă există un excedent de circa 10MUU de valoane cât rezultă din statistice oficiale. Lipsit de acest produs agricol, care m­aime de război formase ba­za avuţiei­­franionale şi reputuţia ţarei, se înţelege că exportul nos­tru a încetat de a conta pentru a­­cest articol. In schimb ne-am ocupat cu plasa­rea grânelor iugoslave, bulgare, irigare şi polone, tr­ansi­tate prin Brăila si Constanţa. Producţia de­ficitară de grăit indigen a provocat o perturbare in situaţia economică a tărei, cu repercusiuni asupra cri­zei monetare. O ameliorare a situaţiei nu o pu­tem aştepta decât de la o recoltă abundentă de grâu selecţionat. RiiUiiiiUi, UfIAuiJUl Preocuparea organelor de stat, sindicatelor agricole şi cooperati­velor sâteşti trebuie să se îndrepte numai spre obţinerea unei produc­ţii bogate de grâu bun, fără de care consumul intern nu va putea mânca pâinea eftină şi nici visteria statului nu poate fi îndestulată. In loc de inves­tirea de capita­luri în standardizări, s’ar proceda mai cu folos, înzestrându-se agri­cultura cu seminţe selecţionate, unelte şi maşini agricole potrivite, canalizări moderne, şosele practi­cabile, reţele şi material rulant su­ficient. Odată producţia normalizată, ve­niturile statului vor deveni şi ele îndestulătoare, putându se renunţa la taxele de export şi alte impozite împovărătoare, care împiedică des­­voltcarea exportului­ Acesta are ne­voie de libertatea absolută pentru a redeveni ca înainte de război, fac­torul economic cel mai de seamă al ţării. Nu pri­n măsuri nechibzuite şi re­gimuri instabile şi îngrăditoare se poate regula bunul mers al comer­ţului unei ţări agricole N’avem de­cât să luăm pilda Iugoslaviei care pentru a încuraja­ product­a agri­colă şi exportul produselor sale, a abrogat taxele de export şi a apli­­­cat tarife de transport de favoare. Sub acest regim cerealele iugo­slave se scurg pe Dunăre, transit prin Brăila, înlocmnd cerealele noastre pe piețele străine, unde nu suntem încă în măsură de a le con­cura. Asa de exemplu Serbia a putut să ofere si să vândă grâne cântă­­rind in medie 78 kgr cu trei la su­tă cu 250 shillingi f. o. b. Brăila , lei 97000. vagonul, pe câtă vre­me pentru grâul nostru indigen de 75/76 cu 8 la sută se cere încă tei 95 mii. — gările de predare — preţ plătit de către mori pentru­ consu­mul intern. Această diferenţă se explică prin taxa de 30 mii lei care a în­greunat exportul, atunci când el a fost pos­bil. Poate mai târziu, când se aşteaptă în străinătate ieftinirea grâului de provenienţă­ australia­nă, canadiană şi argentineană, ex­portul nostru va fi imposibil cu toa­te ştirile alarmante, inventate pro­babil de speculaţia interesată, îm­prejurul rendementelor recoltelor lor. Constatăm numai că la brutsa din Chicago, grâul care cotase la în­ceputul lui Octombr­e 135 cents încheia cu aproape 170 cents la finele anului şi Winnipeg cea mai importantă bursă pentru grânele efective a urcat cursurile la 150 de la 125 cents cât era în Octom­brie. Aceste fluctuaţiuni periculoase au stricat socotelie consumatori­lor, cari, săturaţi de jocurile spe­culanţilor­ de bursă au început­ să pueireze cu mai multă prudenţă. PORUMBUL PORUMBURILO­R noi, n'au dat loc, in tot cursul anu­lui, la transac­tione importante. Recolta veche epuizată, şi porum­bul nou de condiţiune slabă, şi neîn­destulător adus de către­ producători spre vânzare, va putea intra in linia de export abia la primăvară, când, concurenţa celorlalte provenienţe, mai cu seamă a Argentinei va deveni formidabilă. Asupra recoltei Argentinei s'au­ pus in circulaţie svonuri contradictorii şi tendenţioase, aşa că după ultimele informaţiuni ar resulta din 1 mili­oane numai un excedent de 3 mili­o­ane de tone sau 300 mii vagoane de porumb exportaţii can­titate s’ar mai putea adăoga disponi­bililor de circa 2 jum. milioane de tone pormburi exportabile din Ser­bia, Bulgaria şi dela noi, in afară de recolta imensă a Statelor Unite pe a căror date statistice este greu de contat, fiind la discreţia speculanţi­lor de la bursa din Ghicago. Fapt este că, de acum încolo ofer­tele din La K­ata Şi din Mixed vo­r determina preţurile mondiala, care ne­greşit sa vor ghida şi de cursurile grâului pe pârele de consum la rân­dul Ini imfin­enţat de împrejurările atmosferice şi financiare. In general, criza de bani se resim­te şi comprimă necesităţile con­sumului, care lipsit de fonduri şi de credit n’are capacitate de an, o vizio­nare necumpărând decât strictul ne­cesar . Noi neputând exporta prin Splt­na unde depozitele de iarnă sunt nule Şi nici prin Constanţa din cau­za insof­denţei liniilor de căi ferate nu trebue să ne aşteptăm la valori­ficarea prisosului de ICO mii vagoa­ne de porumb care se presupune că există inca in ţară, decât in primă­vară, anul viitor. ORAŞUL ŞI ORZUL Ovăz nu a eşit de joc din ţară Cantităţile recoltate vor rămâne pentru consumul itern. Ovăzul se va scurge cu încetul via Constanţa la paritatea preţuri­lor concurenţei ruseşti, care a te­rorizat de la începutul toamnei toa­tă lumea prin ofertele ei joase. La acest produs comercianţi au su­portat pagube consderabile aşa că nimeni nu se mai hazardează.. în tranzacţiuni la termen. Se crede că ar mai fi disponib­ie circa 10 mii vagoane de orz pentru export în mâinile producătorilor, cari nu­-i vor putea valorifica decât la pr­e­ăvară, când cererea pentru acest articol este mult mai restrân­să şi când Rusia nu va ezita de a arunca din nou orzurile sale pe pie­ţele de consum la preţuri derizorii. FASOLELE Fasolele cam­ în alţi ani se cău­tau şi se plăteau mai scump in se­zonul de iarnă, au rămas toată cam­pania de toamnă complect negli­jate, şi disponibilităţile cari mai sunt, pentru export nau şanse de a eşi din ţară în cursul primăverei decât cu mari concesiuni de pre­ţuri. De câţiva ani cultivarea şi pro­ducţia acestei cereale a luat o ex­tensiune mare în toate ţările, de­păşind nevoile consumului univer­sal, care supraîncărcat apasă a­­supra preturilor. OLEAGINOASELE Colza şi naveta au dat o producţie relativ satisfăcătoare in acest an, faţă cu recolta anilor precedenţi in­să taxele vamale, aproape prohibitive, au făcut ca prea puţine din aceste De câteva zile, aspectul exterior al târgului s-a schimbat, operaţiu­nile se fac într-o atmosferă de per­fectă linişte. Nu se mai aud strigă­rile, adesea vociferările remizieri­lor. Autoritatea în drept a găsit de cuviinţă să interzică acele stri­gări pentru că se anunţau câte o dată cursuri fictive. Intenţia por­neşte de­sigur dintr'un bun senti­ment, însă în urma măsurei luate ca strigările să se facă numai de către agenţi de schimb, am căzut din lac în puţ. Intr’adevăr, agenţii se prezenta destul de târziu la post. Marţi pe la orele 11, numai doi erau în corbeille. Va să zică, până pe la 11 ore nu s‘a putut face nici o operaţie şi nici un curs nu e­­ra înscris pe tablă. La 11 jum., bur­sa de efecte se sfârşeşte şi e cu ne­putinţă ca într-o jumătate de oră, toate operaţiile să se facă în re­gulă. Ultimele două trei şedinţe au fost foarte animate în Ordinul Minier şi I. R. D .. In Bursă se răspândesc zvonuri nenumărate asupra combinaţiilor pe care aceste două societăţi le fac sau sunt pe punctul de a se face­ cu consorţii străine S-ar ur­mări două scopuri: obţinerea de sume însemnate pentru intensifica­rea lucrărilor pe şantier, şi descon­gestionarea pieţei­ prin faptul că sute de mii de acţiuni s’ar ceda prin transfer consortului. Toate bune, însă svonurile sunt perma­ture: imaginaţia bursierilor devan­sează realitatea. Deocamdată e fapt că mari cumpărători pentru cont străin s’au făcut zilele aceste în ambele hârtii. Valorile cotate la Paris au fost mai ferme. Au cotat: Steaua Română in urcare la 3800. Producţia în Noembre a fost de 30247 tone-Astra Română înaintează la 900. Producţia în Noembrie, 30239 tone. Creditul Minier: cptatele cerute la 1690 şi până la 985 in urcare. O serie de sonde la Chrrcov sunt vi­na,mate, unele în ns.p de păcure, altele puse in lăcărit­ Product­a în No­mbrie a fost de 30061 tone. I. R. D. P.: Numeroase cereri împing cursul opiatelor până la 1275 si al puilor la 600. Sonda 5 Chr.cov­e rezbită, dă 5 jum. vagoa­ne pe zi. La sonda 4 och­uri se lu­crează la desnisiparea garnitur­i care va fi scoasă in curând. Pro­ducţia în Noembrie a fost de 15479 tone-Concordia, mai fermă, la 2740. Productia in Noembrie a fost de 18.400 tone. rol Block cerut la 540. Speranţa, 2250. Petrol Românesc, 1650. Petrol Govora: Curatele cerute ia OXC-J seminţe să poată eşi din lanţ. Un a­port activ *‘a făcut numai pentru ra­piţa sălbatică, muştaru* şi tt­ îl­la de rapiţă. CAILE DE COMUNICAŢIE SUNT INSUFICIENTE Căile de comunicaţie în raport cu nevoile producţiunei agrcole şi ale comerţului de cereale, trau ia cut mc în acest an nici un progres apreciabil. Mai mult chiar ■ iile fe­rate, telefonul şi telegraful funcţio­nează din ce în ce mai preţit. Din această cauză exportul a avut de suferit pagube ensteme şi nu s’a putut desvolta. Lpsa de şosele practicable, de material rulant şi de magietii uti­­lizable prin gări, fac transporturi­le irrrposib­le şi scumpe. Pentru înlesnirea navigaţii pe Dunăre nu s’a făcut nimic. Aceas­tă arteră fluvială prin epa­­ pen­tru noi, nu d­epune de nici la spăr­gător de ghiaţă modern, iar vase­le încărcate cu cereale şi destina­te pentru ierna­rea in portul Sulina, sunt blocate de gheţuri, cari în alte porturi fluviale şi mifit­me sunt curăţate înainte de a fi întă­rite de geruri. Deasemeni nu se observă nici o mas­că mai pr­elinică pentru m­enţi­nerea regulată a circulaţiei de sin­gura linie ferată care ne leagă cu Constanţa, unicul nostru port de iarnă care însă la primul vis,el de­vine inaccesibil. Voim să sperăm că în anul care vine, se vor face toate sforţările pentru normalizarea căilor noastre de comunicaţie. P. S. — In ultimele file ştiri din America anunţă un joc tensibil asupra grâului care câştiga mai mult de 10 cents. Acest joc n'a avut totuşi nici o influenţă asupra pieţe­lor europene cari se menţin foarte calme şi nu fac decât cumpăraturi foarte restrânse. In credinţa unor preţuri mai joase la grdu­ri go­­rumb, Rusia oferă din nou carse cu mari concesiuni de preţuri, la 1415 şi pâii la 1200. Redevenţa 535. Generala Petroliferă 250. Banca Minelor, 510. România Petroliferă 360. Belgo-Română, la 970. Societatea şi-a mărit producţia în Noembrie la 934 tone contra 555 în Octombrie. Bancarele susţinute: Marmorosch Blank I 670. Banca Româneasca 670. Banca de Credit 570. Banca Comer­cială română 560. Banca de Co­merţ Craiova 10. Banca de Scont 365. Creditul Technic 370. Banca Miticolă 270. Banca Generală 400. Banca Agricolă 235. In Asigurări: Dacia 3250. Genera­la 2650- Naţionala 850. Agricola 1200 Urania 2050. In Navigaţiuni: România 590.­­S­­R. D. 580. Industriale: Reşiţa 900. Mica ce­rută la 600. Tramway comunal 390. SURN­ li­ve Săptămâna Bursei de Viator Industrial italiana ş scăderea frânul­ui ROMA.­­ Ministrul Economiei na­ţionale, d. Belluzzo, a examinat cu reprezentanţii Confederaţi­unei Indus­triei situaţia creată producţiei meta­lurgice italiene de criza francului francez. Importul produselor franceze e In continuă creştere. De la 1 Ianua­rie până la 31 August a. c. a fost de 1.852.000 chintale faţă de 1.045.000 chivntale în aceiaşi perioadă din lu­nul trecut. In Septembrie sporul a fost şi mai sensibil. Ministrul a invitat pe reprezentan­ţii industriaşilor să-i facă un raport în care să­ arate măsurile ce ar trebui fi luate pentru apărarea indus­triei italiene. V­­ISIFOUIUl in VARŞOVIA.­­ Dat fiind că So­­cietatea „Polmin“ a renunţat la contingentul petrolului brut pe Noembrie trecut, la cumpărarea căruia această Societate avea dreptul, se constata abundenţa de oferte de petrol brut pe piaţă. Din această pricină preţurile au scă­zut şi actualmente ele sunt de 14­ și 142 de dolari pro­tagon de pe­trol brut. CllîfS I

Next