Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)
1926-01-01 / nr. 3809
I x ^ ■ 1. J. WACHT BUCUREfflf Ctirea Victories U®, 23 Filiale: ARAD, CLUJ, GALAŢI, TUI ŞIMâ METALE Articole pentru reparaţiuni de Locomotive şi vagoane NOUA SOCIETATE A ATELIERELOR î?w m Fabrică de Maşini şi Vagoane. — S. A. Bucureşti este singură In drept de a executa Acest tip de cazane a fost executat de Uzinele Babcock-Wilcox 99 59 99 99 99 99 99 99 din Londra cea. 10.350.000 p. iipref. â@ Încălzire din America „ 9.800.000 Din Oberhausen „ 7.850.000 şi de Societatea „Mean“ Bucureşti, pentru româilat peste 48.000 m. p. suprafaţa de hcalzire, în mărimi de 14 m.p. până la 700 m.p.şi ca preste ploaia Malm. Feriţi-vă de imitaţiuni inferioare! SOCIETATE IN NUME COLECTIV FIERĂRIE CM**..ŞT. IN LA ŢARA ! LA ŢARA! LA ŢARA! [n condit-unl extrem de Avantagioase IftdsIStiîSŞi cari Vor sa desfacă P1QUU&2I® Ift pOktEfori cari vor să desfacă KOikfăf.. IngrOSisft* cari vor să desfacă MârfurLE@ Editori cari vr să desfacă (hitle Scr.eti imediat Căsuţa Poştală a,44 Bucureşti (HO ) Braunschweig furnizează ca specialitate: Magazii de cereale Silozuri Cu ătitoriî pentru orice fel de cereale Uscătorii de porumb Moi moderne automatice Repr. G-ral JACQUES PAUCKER Bucureşti, Str. Smârdan 27 VtZiUf ia Eccs&nr .Pila.ob &uitie.d vinde convenabil ; Specialităţi viticole şi vinicole Aparate pentru analiza şi grăduirea vinului I' Produce Oeitologise pentru limpezimmirea şi conservarea vinului Unelte de Dogărie Instrumente de Horteuitură şi Apicultura ARTICOLE ŞI MECANICE Ţevi, Robinete şi Fitinguri CURELE DE TRANsfuluIUNE ŞI ARTICOLE PENTRU MOARA MATEFTALE ELECTRICE ŞI 0£ SONERIE EXPOZIŢIE PERIELECTRICE, DE TOT FELUL Articole de Menaj, m metal Rechizite de Vânătoare Măsuri şi Greutăţi verificate . au.util H. FEINGOLD AVOCAT Galaţi, Str. Deciană No. 8 O MICA SSEII da Băi! «CADOU FOLOSITOR şi MOSRNE Csssetc cota 1260 lei FIÜHET,! aug u s de S. A. FOCSANEA4U ÄCs><äat3>fr.03> Exportul de cereale incheia un an nu tocmai favorabil. Aamintea expunului u iun restrânsă din cauza recultei slabe, pe care am avut-o mai cu seamă pentru articolele de furaj-Grâul a fost cotat dela început prea scump iar taxele de export și caltatea lui interioară il tăieau neconvenabil pentru străinătate, chiar dacă există un excedent de circa 10MUU de valoane cât rezultă din statistice oficiale. Lipsit de acest produs agricol, care maime de război formase baza avuţieifranionale şi reputuţia ţarei, se înţelege că exportul nostru a încetat de a conta pentru acest articol. In schimb ne-am ocupat cu plasarea grânelor iugoslave, bulgare, irigare şi polone, transitate prin Brăila si Constanţa. Producţia deficitară de grăit indigen a provocat o perturbare in situaţia economică a tărei, cu repercusiuni asupra crizei monetare. O ameliorare a situaţiei nu o putem aştepta decât de la o recoltă abundentă de grâu selecţionat. RiiUiiiiUi, UfIAuiJUl Preocuparea organelor de stat, sindicatelor agricole şi cooperativelor sâteşti trebuie să se îndrepte numai spre obţinerea unei producţii bogate de grâu bun, fără de care consumul intern nu va putea mânca pâinea eftină şi nici visteria statului nu poate fi îndestulată. In loc de investirea de capitaluri în standardizări, s’ar proceda mai cu folos, înzestrându-se agricultura cu seminţe selecţionate, unelte şi maşini agricole potrivite, canalizări moderne, şosele practicabile, reţele şi material rulant suficient. Odată producţia normalizată, veniturile statului vor deveni şi ele îndestulătoare, putându se renunţa la taxele de export şi alte impozite împovărătoare, care împiedică desvoltcarea exportului Acesta are nevoie de libertatea absolută pentru a redeveni ca înainte de război, factorul economic cel mai de seamă al ţării. Nu prin măsuri nechibzuite şi regimuri instabile şi îngrăditoare se poate regula bunul mers al comerţului unei ţări agricole N’avem decât să luăm pilda Iugoslaviei care pentru a încuraja producta agricolă şi exportul produselor sale, a abrogat taxele de export şi a aplicat tarife de transport de favoare. Sub acest regim cerealele iugoslave se scurg pe Dunăre, transit prin Brăila, înlocmnd cerealele noastre pe piețele străine, unde nu suntem încă în măsură de a le concura. Asa de exemplu Serbia a putut să ofere si să vândă grâne cântărind in medie 78 kgr cu trei la sută cu 250 shillingi f. o. b. Brăila , lei 97000. vagonul, pe câtă vreme pentru grâul nostru indigen de 75/76 cu 8 la sută se cere încă tei 95 mii. — gările de predare — preţ plătit de către mori pentru consumul intern. Această diferenţă se explică prin taxa de 30 mii lei care a îngreunat exportul, atunci când el a fost posbil. Poate mai târziu, când se aşteaptă în străinătate ieftinirea grâului de provenienţă australiană, canadiană şi argentineană, exportul nostru va fi imposibil cu toate ştirile alarmante, inventate probabil de speculaţia interesată, împrejurul rendementelor recoltelor lor. Constatăm numai că la brutsa din Chicago, grâul care cotase la începutul lui Octombre 135 cents încheia cu aproape 170 cents la finele anului şi Winnipeg cea mai importantă bursă pentru grânele efective a urcat cursurile la 150 de la 125 cents cât era în Octombrie. Aceste fluctuaţiuni periculoase au stricat socotelie consumatorilor, cari, săturaţi de jocurile speculanţilor de bursă au început să pueireze cu mai multă prudenţă. PORUMBUL PORUMBURILOR noi, n'au dat loc, in tot cursul anului, la transactione importante. Recolta veche epuizată, şi porumbul nou de condiţiune slabă, şi neîndestulător adus de către producători spre vânzare, va putea intra in linia de export abia la primăvară, când, concurenţa celorlalte provenienţe, mai cu seamă a Argentinei va deveni formidabilă. Asupra recoltei Argentinei s'au pus in circulaţie svonuri contradictorii şi tendenţioase, aşa că după ultimele informaţiuni ar resulta din 1 milioane numai un excedent de 3 milioane de tone sau 300 mii vagoane de porumb exportaţii cantitate s’ar mai putea adăoga disponibililor de circa 2 jum. milioane de tone pormburi exportabile din Serbia, Bulgaria şi dela noi, in afară de recolta imensă a Statelor Unite pe a căror date statistice este greu de contat, fiind la discreţia speculanţilor de la bursa din Ghicago. Fapt este că, de acum încolo ofertele din La Kata Şi din Mixed vor determina preţurile mondiala, care negreşit sa vor ghida şi de cursurile grâului pe pârele de consum la rândul Ini imfinenţat de împrejurările atmosferice şi financiare. In general, criza de bani se resimte şi comprimă necesităţile consumului, care lipsit de fonduri şi de credit n’are capacitate de an, o vizionare necumpărând decât strictul necesar . Noi neputând exporta prin Spltna unde depozitele de iarnă sunt nule Şi nici prin Constanţa din cauza insofdenţei liniilor de căi ferate nu trebue să ne aşteptăm la valorificarea prisosului de ICO mii vagoane de porumb care se presupune că există inca in ţară, decât in primăvară, anul viitor. ORAŞUL ŞI ORZUL Ovăz nu a eşit de joc din ţară Cantităţile recoltate vor rămâne pentru consumul itern. Ovăzul se va scurge cu încetul via Constanţa la paritatea preţurilor concurenţei ruseşti, care a terorizat de la începutul toamnei toată lumea prin ofertele ei joase. La acest produs comercianţi au suportat pagube consderabile aşa că nimeni nu se mai hazardează.. în tranzacţiuni la termen. Se crede că ar mai fi disponibie circa 10 mii vagoane de orz pentru export în mâinile producătorilor, cari nu-i vor putea valorifica decât la preăvară, când cererea pentru acest articol este mult mai restrânsă şi când Rusia nu va ezita de a arunca din nou orzurile sale pe pieţele de consum la preţuri derizorii. FASOLELE Fasolele cam în alţi ani se căutau şi se plăteau mai scump in sezonul de iarnă, au rămas toată campania de toamnă complect neglijate, şi disponibilităţile cari mai sunt, pentru export nau şanse de a eşi din ţară în cursul primăverei decât cu mari concesiuni de preţuri. De câţiva ani cultivarea şi producţia acestei cereale a luat o extensiune mare în toate ţările, depăşind nevoile consumului universal, care supraîncărcat apasă asupra preturilor. OLEAGINOASELE Colza şi naveta au dat o producţie relativ satisfăcătoare in acest an, faţă cu recolta anilor precedenţi insă taxele vamale, aproape prohibitive, au făcut ca prea puţine din aceste De câteva zile, aspectul exterior al târgului s-a schimbat, operaţiunile se fac într-o atmosferă de perfectă linişte. Nu se mai aud strigările, adesea vociferările remizierilor. Autoritatea în drept a găsit de cuviinţă să interzică acele strigări pentru că se anunţau câte o dată cursuri fictive. Intenţia porneşte desigur dintr'un bun sentiment, însă în urma măsurei luate ca strigările să se facă numai de către agenţi de schimb, am căzut din lac în puţ. Intr’adevăr, agenţii se prezenta destul de târziu la post. Marţi pe la orele 11, numai doi erau în corbeille. Va să zică, până pe la 11 ore nu s‘a putut face nici o operaţie şi nici un curs nu era înscris pe tablă. La 11 jum., bursa de efecte se sfârşeşte şi e cu neputinţă ca într-o jumătate de oră, toate operaţiile să se facă în regulă. Ultimele două trei şedinţe au fost foarte animate în Ordinul Minier şi I. R. D .. In Bursă se răspândesc zvonuri nenumărate asupra combinaţiilor pe care aceste două societăţi le fac sau sunt pe punctul de a se face cu consorţii străine S-ar urmări două scopuri: obţinerea de sume însemnate pentru intensificarea lucrărilor pe şantier, şi descongestionarea pieţei prin faptul că sute de mii de acţiuni s’ar ceda prin transfer consortului. Toate bune, însă svonurile sunt permature: imaginaţia bursierilor devansează realitatea. Deocamdată e fapt că mari cumpărători pentru cont străin s’au făcut zilele aceste în ambele hârtii. Valorile cotate la Paris au fost mai ferme. Au cotat: Steaua Română in urcare la 3800. Producţia în Noembre a fost de 30247 tone-Astra Română înaintează la 900. Producţia în Noembrie, 30239 tone. Creditul Minier: cptatele cerute la 1690 şi până la 985 in urcare. O serie de sonde la Chrrcov sunt vina,mate, unele în ns.p de păcure, altele puse in lăcărit Producta în Nombrie a fost de 30061 tone. I. R. D. P.: Numeroase cereri împing cursul opiatelor până la 1275 si al puilor la 600. Sonda 5 Chr.cove rezbită, dă 5 jum. vagoane pe zi. La sonda 4 ochuri se lucrează la desnisiparea garnituri care va fi scoasă in curând. Producţia în Noembrie a fost de 15479 tone-Concordia, mai fermă, la 2740. Productia in Noembrie a fost de 18.400 tone. rol Block cerut la 540. Speranţa, 2250. Petrol Românesc, 1650. Petrol Govora: Curatele cerute ia OXC-J seminţe să poată eşi din lanţ. Un aport activ *‘a făcut numai pentru rapiţa sălbatică, muştaru* şi tt îlla de rapiţă. CAILE DE COMUNICAŢIE SUNT INSUFICIENTE Căile de comunicaţie în raport cu nevoile producţiunei agrcole şi ale comerţului de cereale, trau ia cut mc în acest an nici un progres apreciabil. Mai mult chiar ■ iile ferate, telefonul şi telegraful funcţionează din ce în ce mai preţit. Din această cauză exportul a avut de suferit pagube ensteme şi nu s’a putut desvolta. Lpsa de şosele practicable, de material rulant şi de magietii utilizable prin gări, fac transporturile irrrposible şi scumpe. Pentru înlesnirea navigaţii pe Dunăre nu s’a făcut nimic. Această arteră fluvială prin epa pentru noi, nu depune de nici la spărgător de ghiaţă modern, iar vasele încărcate cu cereale şi destinate pentru iernarea in portul Sulina, sunt blocate de gheţuri, cari în alte porturi fluviale şi mifitme sunt curăţate înainte de a fi întărite de geruri. Deasemeni nu se observă nici o mască mai prelinică pentru menţinerea regulată a circulaţiei de singura linie ferată care ne leagă cu Constanţa, unicul nostru port de iarnă care însă la primul vis,el devine inaccesibil. Voim să sperăm că în anul care vine, se vor face toate sforţările pentru normalizarea căilor noastre de comunicaţie. P. S. — In ultimele file ştiri din America anunţă un joc tensibil asupra grâului care câştiga mai mult de 10 cents. Acest joc n'a avut totuşi nici o influenţă asupra pieţelor europene cari se menţin foarte calme şi nu fac decât cumpăraturi foarte restrânse. In credinţa unor preţuri mai joase la grduri gorumb, Rusia oferă din nou carse cu mari concesiuni de preţuri, la 1415 şi pâii la 1200. Redevenţa 535. Generala Petroliferă 250. Banca Minelor, 510. România Petroliferă 360. Belgo-Română, la 970. Societatea şi-a mărit producţia în Noembrie la 934 tone contra 555 în Octombrie. Bancarele susţinute: Marmorosch Blank I 670. Banca Româneasca 670. Banca de Credit 570. Banca Comercială română 560. Banca de Comerţ Craiova 10. Banca de Scont 365. Creditul Technic 370. Banca Miticolă 270. Banca Generală 400. Banca Agricolă 235. In Asigurări: Dacia 3250. Generala 2650- Naţionala 850. Agricola 1200 Urania 2050. In Navigaţiuni: România 590.SR. D. 580. Industriale: Reşiţa 900. Mica cerută la 600. Tramway comunal 390. SURN live Săptămâna Bursei de Viator Industrial italiana ş scăderea frânului ROMA. Ministrul Economiei naţionale, d. Belluzzo, a examinat cu reprezentanţii Confederaţiunei Industriei situaţia creată producţiei metalurgice italiene de criza francului francez. Importul produselor franceze e In continuă creştere. De la 1 Ianuarie până la 31 August a. c. a fost de 1.852.000 chintale faţă de 1.045.000 chivntale în aceiaşi perioadă din lunul trecut. In Septembrie sporul a fost şi mai sensibil. Ministrul a invitat pe reprezentanţii industriaşilor să-i facă un raport în care să arate măsurile ce ar trebui fi luate pentru apărarea industriei italiene. VISIFOUIUl in VARŞOVIA. Dat fiind că Societatea „Polmin“ a renunţat la contingentul petrolului brut pe Noembrie trecut, la cumpărarea căruia această Societate avea dreptul, se constata abundenţa de oferte de petrol brut pe piaţă. Din această pricină preţurile au scăzut şi actualmente ele sunt de 14 și 142 de dolari protagon de petrol brut. CllîfS I