Argus, iunie 1926 (Anul 17, nr. 3930-3954)
1926-06-02 / nr. 3930
Citifi Almanachul „Argus" 1926 Anul XVII No. 3930 tinuncibri; Bi ORi « m IN TOATE ZIARELE PRIN JOIIETATE GENERALĂ il PiJBLICIIAII CAROL SCHULDER }i 5.BERGER 5TR. KARAGEORGEVICI 96 PAGINI BIROURILE: București, Strada Sărindar IO — TELEFON: 0/03 sl 33/69 ABONAMRUTE In Tari In Striii Un an 800 lei 9 luni 450 „ 3 luni 250 „ In Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 600 .• 3 lei în țară. 6 lei In str&inatate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : S. Pauker şl H. F. Valentin INDUSTRIEI ?i FINANTEI Director: Grigore Gafencu Miercuri 2 Im» 1919 •vol um il IIL IN TOATE ZIARELE ■ • " prin iOClETfltFA GENERALĂ i f PUBLICITATE CAROL SCHULDER ji S.BERGER MR. KA°AC> £-»RGEVICI 3 Ti I, ii s* PUBLICITATEa s Concesiunea Exclusivă a Societătel Generale de Publicitate Directori i Carol Schulder «I 8. Berger Cercul vitios Problema stabilizărei monedei rămâne principala problemă a economiei noastre nationale. In darea de seamă a consiliului Băncii Nationale, pentru anul 1924, se spunea că lent e stabilizat In jurul cifrei de 800 lei lira sterlină. In expunerea de motive a bugetelor, dela 1923 încoace, ca şi în diferitele memorii şi rapoarte, făcute de ministerul de finanţe, în acest răstimp, se vorbeşte ,de asemenea, de stabilizarea monedei, ca de un fapt Îndeplinit. Totuşi, stabilizare nu am avut. Nu avem nici azi. Nici măcar la cursul de 1200 lei lira sterlină, necum la cursul de 800, dat de Banca Naţională, acum doi ani. Oprirea emisiunilor pentru nevoile Statului, precum şi acoperirea cheltuielilor publice din impozite, a impiedecat, fără îndoială, deprecierea letală a lenini şi a operat o oarecare stabilizare. Dar această stabilizare având oscilaţii de 20, 30 la sută, cu tendinţă constantă spre scădere, nu îndeplineşte, nici pe departe, calităţile unei bune monede. Ca dovadă avem ultima scădere a lenini, care luase, la un moment dat, o iuţeala alarmantă, deşi nu se făceau noui omisiuni şi cu toate că Statul nu cerea bani Băncii Naţionale. Greşeala Băncii Naţionale şi a ministerului de Franţe, de acum doi ani şi până azi, este credinţa nejustificată in teoria cantitativă a monedei. Banul nostru neavând valoare intrinseacă, el nu poate creşte prin simplul fapt că nu se mai înmulţeşte şi fiindcă JStatul îşi acoperă cheltuielile din impozite. Ba, el poata chiar să scadă, cum s'a şi întâmplat In ultimul timp, dacă avem de făcut in streinătate plăţi ce covârşesc încasările. Experienţa ne învaţă, deci, că cele două condiţii de stabilizare: echilibrarea bugetului şi oprirea inflaţiei, nu sunt de ajuns. Ele trebuesc complectate cu măsuri care să ducă la o balanţă echilibrată de plăţi asupra străinătăţii. Această condiţie nu se poate, însă, îndeplini fără reînvierea producţiei şi a comerţului prin credit. S’ar părea că cercul e vicios. Ca să ai monedă stabilă trebuie producţie şi comerţ viguros. Ca să ai poducţie şi comerţ viguros îţi trebuie monedă stabilă. De fapt ne şi învârtim, acum. In acest cerc vicios. Suspendăm activitatea normală a Băncii Naţionale pentru a opri emisiunile şi a provoca urcarea leului. Această suspendare duce la suprimarea creditului, la stânjenirea producţiei şi a comerţului. Dar leul nu se poate ridica decât cu o producţie activă şi un comerţ activ. Defectul sistemului de azi se vede deci clar din cele de mai sus. Stăm în mod greşit pe baza teoriei cantitative a monedei. Am oprit, odată cu inflama, şi creditul, ceea ce nu e permis. Banca Naţională are datoria să emită hârtie contra aur, sau pe marfă gata, reprezentând aur. Dacă pentru a evita emisiuni în folosul tezaurului, Banca Naţională îşi părăseşte rolul ei normal de emitentă contra aui, ea ne aruncă In cercul vicios, care, de data aceasta, nu e numai un defect de logică, ci e o cauză de ruină generală pentru fără și de depreciere a hârtiei emise până cum. A. Problema combustiunei Este Încă una din marile probleme, de care depinde progresul industriei naţionale şi propăşirea normală a Industriei noastre de cărbuni In legătură cu o politică raţională a combustibilului în România, ce pune mai ales la noi, o grea problemă : aceia a combustiunei. Cercurile industriale și technice cele mai inițiate, sunt de acord că nicăeri în Europa nu se face o mai mare risipă de combustibil, ca larol. Un technician, reprezentantul unui grup financiar străin, cu strânse legături în industria noastră minieră, a fost surprins la sosirea sa în ţară, văzând cum pe coşurile fabricilor noastre, ţâşnesc nouri negrii şi groşi de fum, fapt care evidenţiază că materiile volatile din composite combustibililor noştri solizi trec prin focarele cazanelor industriale incomplect arse, risipind astfel în vânt elemntele calorice cele mai preţioase combustiunei. In străinătate problema aceasta nu există. TECHNICA COMBUSTIUNEI IN STRĂINĂTATE In accidentul industrial, technica s-a adaptat necesităţilor combustiunei, astfel că combustibilii întrebuinţaţi sunt arşi în focare amenajate cu grătare potrivite, de aşa natură ca arderea combustibilului să se facă complect, dând maximum de rendement ce se poate obţine. însăşi modul de manipulare a combustibilului în focare a fost studiat cu atenţiune, pentru fiecare categorie, realizându-se şi pe această cale a cunoştinţelor şi rutinei personalului, economii însemnate de combustibil şi deci un spor serios de rendement. NOI ARDEM FARA SISTEMA La noi situaţia e alta. Majoritatea instalaţiilor de focare şi cazane ale industriilor particulare sunt de provenienţă străină şi montfite la noi in vederea arderei cărbunilor de Silezia, Cardiff etc. combustibili pe cari il importau altădată când nu aveam incă o producție proprie de cărbuni. Astăzi, când întrebuinţăm in aceste focare cărbunii nostril, ba tindem să dăm utilizare in industrie, chiar lignitilor nostril, in locul huilei ce importam In trecut—grătarele si focarele existente refuză de a mai provoca acea ardere complectă, care oferă maximul paterei de vaporiza,fiiie, deci maximum de rendement. Cărbuni nostril, având in compoziţia lor, o mare cantitate de materii volatile, cari sei degajează repede au nevoie de grătare speciale, şi de o anumită mărime şi aşezare a camerilor de foc pentru ca aceste materii să nu fugă pe coşurile uzinelor şi fabricelor, înainte de a fi fost aree, adică înainte de a-şi fi dat prin ardere puternica lor contribuţie calorică. In condiţiunile actuale, aceste materii este coşuri, sub formă de fum, fără a-şi fi îndeplinit menirea lor indispensabilă In acest inconvenient constă risipa noastră de combustibil, rendementul slab, redus abia la 30 la sută din ceiace ar putea da arderea cdr. bunilor nostri d in instalatiuni raţionale, cu repercusiuni fatale atât asupra calităţii produselor noastre industriale cât mai ales asupra preţului lor de revenire în raport cu al industriei străine. experienţe favorabile Problema pare că în ultimul timp a intrat în faza ei de deslegare. Alarma a fost dată de asociaţiunea proprietarilor de cazane, prin directorul ei general, d. inginer Bacan, conferenţiar la şcoala politechnică din Capitală, care este partizanul adaptării instalaţiilor noastre industriale, după zonele de influenţă ale diferiţilor combustibi din ţara noastră. Astfel, acolo unde lemnul este mai apropiat de o industrie oarecare şi se găseşte în cantităţi suficiente, industriile trebuie să-şi modifice focarele şi grătarele pentru acest combustibil. Experienţele făcute cu aceste grătare speciale la câteva fabrici mari din ţară, au dat rezultate foarte interesante. Tot astfel acolo unde domină păcura, instalaţiile se pot adapta acestui combustibil, prin focare speciale. UTILIZAREA CĂRBUNILOR INDIGENI Cum însă, din punctul de vedere economic, atât lemnul cât şi păcura, pot avea utilizări mai nobile prin prelucrări industriale decât ca simplu material de ars, problema principală care se pune şi a cărei soluţie s’a găsit, este utilizarea cărbunilor, de orice calitate din ţară, prin nouile metode technice. Aceste metode, constau în instalarea unor camere de foc speciale, în măsură să smulgă ligniţilor noştri maximul puterii lor calorice, astfel ca rendementul obţinut prin arderea lor raţională şi complectă, să echivaleze cel puţin cu acel pe care îl obţineam altă dată prin arderea cărbunilor superiori de Silezia sau englezeşti. Chestiunea aceasta a eşit din faza ei de stadiu, pentru a intra în aceia a experienţei. Investițiunile necesare modifică (Citiți continuarea în pagina II-a) TARA FERICE In 192b, am importat 7000 tone automobile. In 1925 am importat 26.000 tone. Sporul e de bOO la sută! In 1925, am importat automobile pentru lei 600 milioane. In 1925, valoarea automobilelor importate e de lei două miliarde ! Halal să ne fie. Niciodată risipa, la noi — in toate privințele — n'a atins splendoarea de astăzi. Peste tot, o goană nebună de a fi cel dintâi la curent cu ultima modă. Acesta e, desigur, indiciul clasic al stărei economice celei mai nenorocite N'avem pantaloni, în schimb avem cele mai frumoase automobile. Dacă guvernul nu intervine cu ultima energie pentru oprirea cu desăvârșire a importului articolelor de prisos, la anul vom importa automobile pentru Cinci miliarde. Cum, însă, guvernele intervin, totdauna, după ce ne-am spart capetele, ar trebui ca publicul să ajute guvernul, procedând cam astfel! — Doamnă (nouăzeci la sută din automobilele pe cari le întâlnim pe stradă, sunt ocupate de doamne sau bone cu copii) unde mergeți cu automobilul? — Mă duc la croitoreasă, unde am să încerc rochia cea nouă (a cățea?) Pe urmă, mă duc pe la magazine să mai cumpăr garnituri și să mai văd modele noi, în care scop automobilul mă va urma din prăvălie în prăvălie. După aceia voi intra la Zaharia, căci am auzit că rulează un film nou. Automobilul mă va aştepta, afară, cu celelalte zeci de automobile, căci strada Lipscani este destul de largă. Apoi voi merge puţin la Mme Popescu si Mme Ionescu, cari au azi zi de primire. Pe seară, voi face „un tour“ la șosea si voi rămânea la Minovici vreo oră să respir aer curat şi., să mă vază lumea. — Doamnă, vă rugăm foarte frumos să vă dau jos din automobil. — De ce domnule? E al meu. — Știm. Dar vedeţi, este In interesul d-voastră, căci, altfel, vă veţi îmbolnăvi de artritism, gută, spleen şi celelate boli, cari decurg dintr'o viaţă sedentară, încercaţi să mergeţi câteva zile pe jos pela prăvălii sau la şosea, şi veţi vedea diferenţa. — Dar autombilul? — 11 vom duce la prefectură, vprindu se în folosul plăţilor ce avem de făcut In străinătate. I. C. LUCACI !!d!i un pas !!!'R Un mare împrumut al Primăriei Capitalei I Numere indicii (index numbers) Preţurile pe luna Maiu 1926 O nouă scumpire de 2 şi fi la sută in Hai, după aceia de 7 la sută in Aprilie. Zece la sută scumpirea traiului în două luni, când, pentru imensa majoritate a populaţiei veniturile au rămas aceleaşi, e o coasta tare destul de îngrijitoare. Marele val de scumpete din Aprilie, a fost o consecinţă directă a noului tarif vamal; preţul mărfurilor importate, in special îmbrăcămintea, a sporit cu 25 la sută in medie. In Mai avem în schimb urcarea preţurilor la un număr de produse naţionale, articole de primă necesitate. In primul rând pâinea şi carnea. Deşi indexul este de astădată, în creştere numai cu 2 şi 11 la sută, faptul dă foarte mult de gâdit din două puncte de vedere. Iată: Sporul indexului alimentar este mai greu resimţit de nevoiaşi, întrucât principala lor cheltuială este aceia făcută cu de ale mâncăre. Se fac, la rigoare, economii in orice altă direcţie, dar gura cere porţia zilnică. In al doilea rând indexul nostru nu evidenţiază nn în treimea sa adevărata scumpire, întrucât nu conţine complexitatea articolelor cari constituie, tocmai în sezonul de faţă, o parte importantă a alimentărei poporului şi anume zarzavaturile. Fieful acestora s-a scumpit peste măsură, în afară de orice proporţie, am putea zice în mod sălbatec. Or, ceea ce voim să reţinem din aceste două constatări, este tocmai această observaţie profund îngrijitoare, relativă la preţurile veşnic crescânde ale producătorului ţăran. Nu-şi mai impune nici un frâu, exagerările sale sunt perfect conştiente şi, din nenorocire, în prea multe căznii, formulate de el ca o protestare Împotriva „leneşului orăşean care nu ştie cu câtă trudă se face pâinea". Refrenul acesta îl auzim foarte des, şi la drept vorbind, nu sună bine. Oricât de mare ar fi partea ce o preia comerţul intermediar în materie alimentară, rămâne incontestabil că ţăranul preia o dijmă din ce în ce mai urcată de la orăşean, o dijmă care a depăşit cu mult proporţia valutară, care se urcă fabulos când leul scade şi rămâne neclintită când leul îşi revine in fire. Media generală a indexului e de aproape 53, iar la alimente, începând cu pâinea, avem o serie de articole al căror preț e sporit de aproape una sută ori. Când ne aflăm în faţa unui desechilibru atât de grav intre costul traiului şi posibilităţile de câştig, este în afară de orice discuţie că faptul se traduce printr-o rabintreţinere a straturilor întinse ale poporului. In ceea ce priveşte alimentele de prima necesitate — şi vom cita faptele în primul rând, alimentul copiilor, însă devenit o mixhnă respingătoare debitată cu 14 lei litrul — este cert că lăcomia producătorilor şi vânzătorilor a întrecut orice margine şi că tocmai aici autoritatea publică chemată să apere pe cei umiliţi şi economiceşte slabi, a abdicat aproape complect dela misiunea ei. Când obiecte cari reprezintă baza nutriţiunei au ajuns la una sută ori preţul din 1916, având totuşi tendinţa de a mai spori, şi cârmuirea nu mai are nici un cuvân-t de spus, lăsând mulţimea pradă unnei exploatări nemiloase, se sapă un abis din ce In ce mai adânc, o adevărată duşmănie intre sate şi oraşe. Mult ni-e teamă că acest antagonism va fâirşi pi la a domina înteaga noastră viaţă publică dacă nu se va produce acel reviriment economic pe care guvernul actual l-a înscris in programul său. Astăzi ştim perfect că depeşa din Londra, anunțând că lira sterlină s'a urcat, se traduce instantaneu printrio scumpire a coșnifei. Iată un alt exemplu care arată cum o valută care se îndreaptă, determină șederea preturilor. Pilda Danemarcei eva mai drastică, întrucât acolo valuta s'a urcat, in cursul unui singur an, cu peste b0 la sută. Or, după statistica oficială, indexul mărfurilor en gros care fusese in Martie 1925 la 236, a fost in Martie 1926 la 158, In regres cu 78 puncte. Concluzia: să ni se dea o monedă ca să scăpăm odată de chinurile linei scumpiri care omoară orice au vânt, până și gustul de a trăi. Iartă tabelul: Rezultă din citele de mai sus că: ALIMENTELE s'au scumpit de 54.20 ori în Mai 1926 faţă de 51.90 în Aprilie 1926. ÎMBRĂCĂMINTEA s'a scumpit de 67.87 ori în Mai 1926 faţă de 65.98 in Aprilie 1926. DIVERSELE s*au scumpit de 36.68 ori în Mai 1926 faţă de, 36.29 in Aprilie 1926. Dar media generală a prețurilor tuturor mărfurilor a fost In Mai 1928 de : 52.91 ORI mai mare ca in August 1926, sau en 2.54 la sută mai urcată ca în Aprilie 1926. de Viator Sfiul EEQHDHICI SOFIA. — „Kreditbank“ o creaţiune a grupului „Diskonto Ges“ a realizat în 1925 un beneficiu net de 22 milioane leva, acordând un divident de 9 la sută Polonia LONDRA. — Agenţia Reuter e informată că tratativele între Polonia şî Germania pentru încheiarea unui tratat de comerţ între Polonia şî Germania au fost reluate la Berlin. ,VARŞOVIA. — Datele publicate de Ministerul de industrie şi comerţ al Poloniei, pe luna Aprilie, arată la import 119.000.00l zloţi şî la export 163.000.000 zloţi, ceea ce însemnează un surplus al exportaţiunilor asupra importaţiunilor de 44.000.000 zloţi. Se crede că rezultatele pe Mai vor fi tot favorabile, deoarece evenimentele din ultimul timp survenite la Varşovia nu au întrerupt în niciun chip activitatea normală a ţării. Ungaria BUDAPESTA. — Rezultă din raportul făcut de Uniunea Naţională Ungară pentru Agricultură cu privire la producţia tutunului că în 1925 s’a plantat în Ungaria 29.904 hectare (709 mai mult decât în 1924) şi s’a cumpărat 153.172 chintale (42.000 chintale mai puţin decât în 1924). In mediu, hectarul a dat 515 kilograme de tutun faţă de 669 în 1924 îi » Cifre relative Campania de refacere a drumurilor ŞOSELE NOUI IN TRANSILVANIA. — CIRCUITUL AUTOMOBIL CLUBULUI Deşi resursele financiare de cari dispune direcţiunea generală de poduri şi şosele sunt extrem de mici, în raport cu nevoile drumurilor, totuşi ministerul lucrărilor publice şi în special de ministru P. Groza, a urmărit întreţinerea în bună stare de circulaţie a cât mai multe din principalele şosele căutând a satisface cât mai multe nevoile pnhl. In primul rând s'a dat o atenţiune deosebită reparării stricăciunilor cauzate de inundaţiuni, reconstruimdu-se şoselele Deva-Brad-Abrud, Alba Iulia-Câmpeni, Cluj-Reghin, Tulgheş şi Braşov-Cluj ,Oradia Mare. Printre podurile reconstituite putem cita pe cel de peste Prut, în Bucovina, poduri de pe şoseaua Cernăuţi-Dorohoi, cele pe de şoseaua Botoşani-Ştefăneşti spre Basarabia, podurile de pe valea Izei, în Maramureş cum şi cele de pe şoseaua Sighet Baia Mare-Dej. In afară de aceste lucrări, ministerul a intervenit direct ajutând administraţiile judeţelor pentru repararea şoselelor şi podurilor din celelalte categorii. O atenţiune deosebită s-a dat şoselei Bucureşti,Braşov, pe care s'a dispus să se refacă podul peste Ialomiţa, la Ţigăneşti, precum şi continuarea podurilor definitive de beton armate, în regiunea Comarnic- Predeal, începându-se şi refacerea platformei cu piatră dusă in regiunea Ploeşti,Câmpina. CIRCUITUL AUTOMOBIL CLUBULUI De asemeni s-a dispus repararea platformei. Şi a podurilor de pe parcursul concursului de turism din acest an, a cărui lungime este de peste 2000 kilometri. Acest circuit al automobil clubului regal român va parcurge majoritatatea şoselelor importante din ţară, aşa că revizuirea lor era necesară din multiple puncte de vedere. ŞOSELE NOUI IN TRANSILVANIA Avându-se în vedere că in general regiunile româneşti din Transilvania au fost neglijate sub regimul vechei monarhii habsburgice, ministerul de lucrări publice a întreprins întocmirea unui program de ansamblu pentru studierea şi începerea construcţiei şoselelor necesare. Dintru început s-a dispus angajarea primelor lucrări pe şoseaua Teniş-Mogoş-Abrud, care va permite accesul din munţi a numeroaselor sate româneşti. Pentru legarea reţelei de şosele din vechiul regat cu cele ale noilor provincii, s’a dispus activarea şi terminarea şoselei Predeal-Braşov studiul şoselei Bicaz-Ghîurghiu, precum şi a celor patru noduri Ca peste Prut, din nordul Moldovei. G. Mt. Coolidge pentru limitarea armamentelor WASHINGTON, 31 (Rador). Preşedintele Coolidge cu prilejul serbării zilei comemorative americane a pronunţat un discurs in care intre altele a spus că celelalte naţiuni ar trebui să se unească cu Amica, să lase deoparte urile între ele şi ■ă se învoiască reciproc pentru s-şi limita armamentele lor maritime şi terestre. Preşedintele Coolidge a mai declarat că este convins că "naţiunile europene au mare nevoie de a-şi micşora armamentele POLITICA MAREŞALULUI PILSUDSKI In lipsa unei lovituri de teatru— asemenea lovituri sunt dese in Republica Polonă — Mareşalul Pisudski este azi preşedintele statului vecin, prieten şi aliat. Până in ultima clipă, „dreapta"* a tăinuit numele candidatului ei. Discreţie de ordin tactic? Sau nehotărâre asupra uneia şi aceleiaş persoane? Dreapta polonă ne dă de câfiva ani. In şir, spectacolul unor frământări politice fără rezultat. In schimb „stânga" ştie ce vrea. Ea aşteaptă de la Mareşalul Pilsudski, ridicarea prestigiului democriţiei.Acest prestigiu va fi ridicat cu atât mai uşor, cu cât el stau la dispoziţie toate regimentele din garnizoana Varşoviei. Candidatul stângei cere de la Adunarea Naţională consfinţirea unei situaţiuni de fapt; puterea e a lui, ei rămâne doar de primit, dreptul oficial, de a o exercita. De aceea cuvintele rostite de Mareşal in ajunul alegerilor, au o insemnătate covârşitoare. Ele ne 10muresc asupra cauzelor adevărate ale revoluţii militare, şi precizează programul de viitor al dictatorului „democrat"* Maresplid Pilsudski are un trecut de stânga, II plac cuvinte ca legali*tate, constituţie, libertate. Dar tn gura acestui om de acţiune, energie şi autoritar, cmidntul ..libertate** răsună ca acel de „imperialism" rostit de d. Mussolini, Ori care i-ar fi doctrina, teoriile şi principiile, un oră de stat care a cucerit puterea prin acţiune directă, e duşmanul discufiilor şi sprijinitorul prestigiului ptf terei executive „Politica de intrigi şi de culoare a dus Polonia in halul în care «. Sun, lem absolut liberi să faceţi ce voiţi, Dar vai de voi, dacă continuaţi a. ’-t ceastă politică'*. Aşa s'a rostit Mareşalul către reprezentanţii Naţiunei. Apoi, pentru a se feri de ispita vechilor deprinderi, le-a spus că nu va mai tolera ca puterea executivă să rămâie la direcţia intrigilor parlamentare, îngrădirea influenţei puterei legislative, ridicarea autorităţii guvernului, de programul obișnuit, cu care toți reformatorii politici din timpurile din urmă, au încercat să locuiască cumplita vină a regimului parlamentar. Parlamentarismul care dă rezultate frumoase sau rele, după ţara unde dăinueşte, trebuia să dea loc la excese în Polonia, unde, veacuri de a rândul, discuţii şi certuri în innalte Consilii, au mistuit rezervele de energie şi de patriotism ale poporului. Hotărârea lui Pilsudski de a pune capăt politicianismului de rând, şi certurilor naţionale, punte avea un rezultat cu atât mai bun cu cât puternica personalitate a Mareşalului e In stare să dea vieţii politice poloneze, nu numai o disciplina dar şi ţin avânt spre ţeluri ideale. Prietenia viitorului Preşedinte pentru Franţa şi pentru sistemul de alianţe ale Poloniei,e o chezăşie că reintregirea puterilor poloneze va sluji cauza comună pe care o urmărim in Europa răsăriteană. ~—00T Ini———. După capitularea lui Abdel-Krim PARIS, 31. (Rador). —i Intervî© vât de corespondentul lui „Journal" Adb-el-Kriro a revendicat intreaga responsabilitate a evenimentelor din Riff și a recunoscut că s’a înșelat crezând că va putea rezista la infinit Franţei. * PARIS, 31. (Rador). — „Journal‘‘ anunţă apropiata sosire a neralului spaniol Jordana la Paris spre a trata problemele puse prin predarea lui Abd-el-Krim. Ziarul observă că chestiunea internărei lui Abd-el-Krim este destul de complicată, deoarece Abd-el Krim este şeful unor triburi rebele față de Sultan, aceste triburi locuesc în zona spaniolă, iar Abdel Krim era supus generozităţi Franţei. Va trebui să se găsească o soluţie care să împace aceşti trei factori şi totodată să dea garanţiile indispensabile tuturor părţilor. Deasemenea va trebui să se facă o nouă delimitare precisă a zonelor franceză şi spaniolă, chestiune care de altfel interesează numai Franţa şi Spania. In sfârşit va trebui să se cunoască soarta prizonierilor spanioli neeliberaţi până acum. Dacă se va dovedi că aceşti prizonieri au fost masacraţi din ordinul lui Abd-el- Krim, situaţia acestuia se va modifica considerabil