Argus, iunie 1930 (Anul 21, nr. 5136-5161)
1930-06-11 / nr. 5144
Anul XXI No. 5144 AURUL metal preţios resistă timpului pe când FIERUL metal trebuincios durează mai puţin. Rugina îl distruge, însă PARKERIZAT durează cât Aurul. ABONAMENTE: UITARA On an 1000 (el a mm 550 . a mm 300 ) iei in tari. 6 DINȚI „Parkerizarea“ cel mai bun procedeu realizat până azi care apără contra ruginei. O piesă «Parkerizată» nu rugineşte niciodată. (vezi „Parker“ Pag. 5) PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directorii Carol Schulder 4 S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 BIROURILE București, Strada Constantin Miile No. 2 Costa Sărindar) Et. I. — TELEFON: 305/93 s 3231699 Miercuri 11 Iunie 1930 ^ ________________ __________________ ______^^m————————■ ■ Proclamaţia l. S. Regelui Carol II Către Români, împins de marea Mea dragoste de Ţară, am sosit in mijlocul Poporului Meu spre a fi, conform făgăduinţei date, pavata Fiului Meu şi Straja Patriei. Când, acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru Mine neînţelese, au fost întrebuinţate faţă de scumpul Meu Părinte şi faţă de Mine, să mă silească a Mă îndepărta de Ţara Mea iubită, nu am putut crede o clipă că o domnie atât de glorioasă se va sfârşi fulgerător. Astăzi, în mijlocul vostru, am venit cu inima plină de dragoste pentru toţi Românii şi cu singurul gând de a strânge împrejurul Tronului pe toţi fiii Patriei dornici de muncă şi de adevăr. In sufletul Meu nu a rămas nici o umbră de resentiment faţă de acei cari, în răstimpul pribegiei, au crezut că puteau,prin vorbele lor, să şteargă din inima acelui Popor, în mijlocul căruia m’am născut şi am crescut, legătura sufletească ce Ne-a unit. In clipele grele prin care trece Ţara, fac, cel mai cald apel tuturor fiilor săi, la cea mai sinceră şi dezinteresată colaborare pentru desvoltarea forţelor ei vii. Cer ca toţi, fără deosebire de opinie politică, credinţă sau obârşie, să-şi dea sprijinul lor cel mai larg, pentru propăşirea Ţării prin cinste şi demnitate. CAROL Evenimentele de Duminică Şedinţele Corpurilor Legiuitoare La orele 10 jum. îşi face apariţia pe banca ministerială, d. prim ministru Gh. Mironescu, urmat de d-nii Mirto, D. R. Ioaniţescu, Mihai Popovici, Mihalache, Pan, Halippa, Gh. Crişan. D. Train Bratu, preşedintele Senatului, declară şedinţa deschisă. Formalitatea, sumară de altfel a aprobării sumarului şedinţei precedente, este săvârşită în grabă. Apoi, d. GH. MIRONESCU, preşedintele consiliului de miniştri, dă citire decretului prin care este însărcinat a forma guvernul, şi decretului de numire a membrilor gvernului ABROGAREA ACTELOR DELA 4 IANUARIE D. GH. MIRONESCU dă apoi citire proectului de lege, cu conţinutul tire proectului de lege, privind abrogere extrema urgenţă, care este aprobată. D. TR. BRATU suspendă apoi şedinţa pentru cinci minute. La reîncepere, d. ROMANESCU dă citire raportului comisiunilor, cari aprobă proectul. D. GH. ŞTEFANESCU propune un amendament cu următorul conţinut: Legea promulgată prin înalt Decret Regal No. 13, din Ianuarie 1926 publicată în „Monitorul Oficial’’ No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renunţarea Alteţei Sale Regale Principele Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele, de care în virtutea Constituţiei şi a statutelor familiei regale se bucură, ca Principe Moştenitor al României şi ca membru al familiei domntoare, se anulează. REZULTATUL VOTULUI Se pune apoi la vot legea şi amendamentul. Procedându-se la despuierea scrutinului se obţine următorul rezultat: Votanţi 183. Majoritatea absolută după regulament 103. Bile albe 182. Bile negre 1. MOŞTENITORUL TRONULUI MARE VOEVOD DE ALBA IULIA Se dă apoi cuvântul d-lui Gh. Popa, care citeşte următorul proect din iniţiativă parlamentară. Alt unic. Moştenitorul tronului României, ia numele de Mare Voevod al Albei Iulia. Se aprobă trimiterea cu extremă urgenţă la comisii şi consiliul legislativ. Şedinţa se suspendă pentru cinci minute, iar la reîncepere, d. Romanescu, dă citire raportului comisiilor. Procedându-se la vot proectul este admis cu 178 bile pentru şi contra * D. Tr. Bratu ridică şedinţa, invitând senatorii să meargă la Adunarea Deputaţilor. PRINCIPELE CAROL A FOST PROCLAMAT REGE Evenimentele premergătoare.-Şedinţele obişnuite ale Parlamentului. - In sedă solemnă. Reprezentanţa Naţională proclamă pe principele Carol Rege al României.-Jurământul şi cuvântarea Regelui Carol II. — Salutul preşedelui Adunării Naţionale. Manifestaţiile populare pentru noul Suveran Comentariile pref străine INTERVENŢIA d-lui prof. IORGA D. N. IORGA: Atunci când se astfel die măsuri a căror formă este luată din viaţa trecutului nostru, cred că ar fi fost o datorie să se întrebe cine cunoaşte mai bine, decât atâţia dintre d-voastră acest trecut. D-voastră aţi creat un titlu, care fireşte votat de Senat, va fi votat şi de Cameră; un titlu imi pare rău că mi pot găsi alt cuvânt, un titlu nepotrivit, ridicol. Ce însemnează Mare Voevod de Alba Iulia? Tot elanul nostru istoric şi toată lumea de ori unde, va râde de acest titlu (întreruperi zgomot). Este de mirare cum n’aţi găsit altceva pentru a face din cel care peste câteva momente va fi numai Moştenito Tronului, de a face dintr’insul ceeace trebue să fie înaintea ochilor naţiunii întregi. Ce însemnează acest dificare a acestui proect de lege, ea poate face (aplauze). REPLICA D-LUI N. IORGA D. N. IORGA: Domnilor, aci, în Cameră, faceți o propunere, ca să votăm un lucru ridicol. Când s’a proclamat Regatul României, s’a făcut, în momentul acela, o greşală față de trecut, fiindcă „Domn“, odinioară însemna cel pu Mare Voevod ? Cerne&ză acest titlu, care niciodată regăseşte in trecutul nostru. formarea Alb&^u. intc’un fel de titlu adus pe lângă unitatea imposibilă de Mare Vod. Niciodată nu voi'ea spune Moştenitorului Tronului orice situaţiune m'aş găsi niciod nu voi putea să-i spun Mare Voel de Alba-Iulia desgropând un titlu vonesc din Evul mediu și legândide un oraș în care într'adevăr a int Mihai Viteazul. Dar Alba luliiste legată de trecutul nostru nu tr.pr in actul care nici intr’un caz nuate fî legat cu titlul medieval deMare Voevod. D.voastă per seven in greşeli de forma, cu cari stricaţi lucrurile bune, pe cari aveţi iraţiunea de a le face. Neconsultat, sunt Uit să vă spun acestea aci: consult, v’aş fi împretin cât înseamnă „Rege". „Domn“ înseamnă stăpân, Suveran al unei tari. Acum, din moment ce este Rege, este evident că nu poate să fie alături unui Domn, în sensul vechi. Dar cineva poate să fie foarte bine împodobit cu titlul acesta. Este un Rege al României şi este un Domn al României, Moştenitor de Tron. „Domn“ este acceptabil, „Mare Voevod“ aminteşte un titlu dicat de a comite această eroare, care transformă viaţa unei ţări serioase lntr’un fel de operetă. D. ŞT. CICIO POP: D. preşedinte al consiliului are cuvântul. RĂSPUNSUL D-LUI PREŞEDINTE AL CONSTEI D.3. G. MIRONESCU, preşedintele consiliului şi ad-interim la externe: D-lor deputaţi, este vorba de un proiect de lege din iniţiativă parlamentară, nu de un proiect de lege propus de guvern, şi pe care Senatul l-a votat acum. Regret că istoricii noştri nu au fost consultaţi dar nu este nimic, pentru că votul Camerii se poate da în cunoştinţă de cauză şi comisiunile Camerii au să lucreze chiar acum. Rog deci pe d. Iorga şi pe cei cari mai voesc să dea concursul lor şi, dacă este vorba de adus vreo mo de operetă din Viena. D. ŞT. CICIO POP: Suspendinţa pentru 10 minute. Rog domnii membri ai Comisiunei legislative să se retragă în secţiunea IV-a, pentru a lucra. Şedinţa se suspendă pentru minute. La orele 12.10 d. a. şedinţa redeschide. 10 se M. S. Regij parol II La orele 11,25 dim., şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lui ŞT. CICIOPOR Pe banca ministerială toţi membrii noului guvern. D. GH. MIRONESCU, primul ministru, dă citire decretului regal prin care se primeşte demisia guvernului Maniu. Citeşte apoi decretul regal de numire a nouilor miniştri (apl.). D-sa arată că înalta Regentă demisionând, in virtutea articolului Si din Constituţie guvernul a preluat asupra sa puterile constituţionale. Primul ministru, depune apoi, proiectul de lege prin care se abrobă art. 6 şi 7 din statul casei Regale votat de Senat. Cere extrema urgenţă ceea ce adunarea admite. Proectul este trimis in discuţia comisiunei legislative a Camerei. D-l ŞT. CICIO POP, preşedinte. Se va trimite de urgenţă la comisiunea de legislaţie civilă. Principele Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia Acest proiect a fost votat de Senat în ședința de la 8 iunie 1930 și s-a adoptat cu majoritate de 170 voturi contra unu. (Ovațiuni prelungite și îndelung repetate pe toate băncii»" D. ȘT. CICIOPOP, președinte. Domnilor, s'a mai depus pe biuroul Camerei, proiectul de lege votat de Senat prin care moștenitorulTronului ia numele și de Mare Voevod de Alba Iulia. Regele Carol Principele Carol a fost proclamat Rege. Noua domnie îşi aşează puterea ei pe dragostea neţărmurită a poporului, pe devotamentul tuturor partidelor şi al oamenilor politici, cari nu au luat răspunderea actului de la 4 ianuarie 1926.In înţelepciunea şi mărinimia Lui, Regele a declarat, în faţa Adunării Naţionale, că a venit nu să se răzbune, ci numai să strângă, în juriul tronului, puterile vii ale naţiei, pentru binele şi propăşirea ţării. . ... . M. S. Regele Carol II a inclus, prin aceste cuvinte, procesul trecutului. Ţara, la auzul lor, sa simţit uşurată. . ....................Greutăţile zilei de azi şi grija de viitor cer unirea tuturor românilor într’un gând. Acest gând nu poate fi mai bine întrupat decât în devotamentul pentru Rege. . . " Stând deasupra tuturor, prin dreptul pe care i-l dau naşterea şi legile ţării, Regele nu poate face decât binele. . . ,,Regele nu poate face rau“ — iată lozinca oricărui monarhist. ... . , Oamenii politici cari, încă din prima zi a domnitiei noului Suveran, s’au abătutde la această regislă, defaimă actul consacrării şi adopta o poziţie de beneficiari ai unor viitoare nenorociri naţionale. Prin aceasta ei ies din spiritul Constituţiei şi din unitatea sufletească a neamului. Ameninţarea vrăjmaşă, pe care organizaţia politică rebelă a aruncat-o ţării în persoana Regelui, nu are nici o însemnătate: domnia Suveranilor se înscrie în istorie cu strălucirea pe care le-o dă ^ită^le sufleteşti ale generaţiei peste care ei Generaţia de azi e, desigur din stare să facă din domnia Regelui Caro! I! una din cele mai strălucite domnii. *i însuşirile sufleteşti ale românilor din epoca Regelui Carol 11, sunt la înălţimea dorinţelor Lui, exprimate cu atâta căldură, în faţa Adunării Naţionale. Nota discordantă, ce a răsunat la clubul liberal, va amuţi mult mai repede decât s’ar putea crede. Căci poporul românesc nu poate îngădui în sânul lui organizaţii de destrămare naţională. Modificarea Statutului Casei Regale D. POMPILIU IONIŢESCU, raportor: D-lor deputaţi, comisia de legislaţie civilă a Adunării deputaţilor s-a întrunit sub preşedinţia d-lui Dem. Dobrescu, şi, în completul ei, a luat în discuţie proectul de lege privitor la modificarea statutului regal. Comisiunea, în unanimitate (aplauze prelungite şi îndelung repetate, strigăte de bravo!) a acceptat acest proiect de lege, pornit din iniţiativa guvernului, care astăzi exercită puterile naţionale ale ţării româneşti. Comisiunea Camerei socoteşte că această lege este menită să repare o mare nedreptate, şi de aceea, vă roagă să binevoiţi a da aprobarea d-voastră acestui proect de lege. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate, strigăte de bravo ovaţiuni prelungite). . D. ȘT. CICIOPOP: Discuția generală este deschisă. VOCI: Să se citească proectul de lege. D. N. IORCA: Tocmai acest lucru vream să-l cer eu. TEXTUL PROECTULUI DE LEGE D. POMPILIU IONIȚESCU, raportor. Domnilor, voi da citire proectului de lege. ..Legea pentru abrogarea art. 6 și art. 7 din legea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Domnitoare. Art. 1. — Art. 6 şi art. 7 din legea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Domnitoare din 5 Ianuarie 1926, se abrogă. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate, strigăte de bravo ovaţiuni). Discursul d-l D. N. IORGA: Mi s’a comunicat că se va prezenta întâi, din partea guvernului, înlăturarea statutului, care interzice Principelui Carol al României dreptul de a veni în România, în mijlocul unui popor, care l-a iubit întotdeauna şi alături de fiul Său, de care îl leagă cele mai VOCI: Foarte bine! D. POMPILIU IONIŢESCU: „Art. 2. Legea promulgată prin inaltul Decret Regal No. 13 din 4 Ianuarie 1926 publicat în Monitorul Oficial No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renunţarea A.S.R. Principelui Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlurile şi prerogativele, de cari, în virtutea prevederilor constituţionale, se bucura ca Principe Moştenitor şi ca membru al Familiei Domnitoare a României, se anulează“. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate, strigăte de bravo, ovaţiuni prelungite), in prof. Iorga fireşti datorii şi, adaog, alături de nobila Femeie, care a fost, timp de cinci ani de zile, aci, exemplul tuturor virtuţilor (aplauzei prelungite,n ovaţiuni). Mi s’a spus, însă, ca după această propunere, pe care o face guvernul, va fi o altă propunere. ve nită din partea unui membru al majorității, reintregând pe Principele Carol al României în toate drepturile Sale de Moștenitor, înainte de a vorbi, întreb pe d. preşedinte al consiliului," dacă va fi și o astfel de propunere, prin urmare, dacă ceea ce am de spus tre,bue împărţită în două, sau, daca nu va fi nici un fel de propunere, ci propunerea este numai ceea ce se prevede acolo. D. G. G. MIRONESCU: Iată lămurirea: Proiectul propus de guvern consistă în primul aliniat care a fost citit, și prin care se abrogă unele dispozițiuni din Statutul Familiei Regale. Al doilea a fost introdus la Senat pe cale de amendament. D. N. IORGA: Vă mulțumesc foarte mult. Domnilor, acum dați-mi voe să fac, în scurtul timp pe care imi-l permite fireasca dv. nerăbdare. D. ST. CICIO POP: Domnule profesor, mi-ați pus o întrebare. Să-mi permiteți să adaog ceva. D. N. IORGA: Am primit răspunsul. D. ST. CICIO POP: Corpurile Legiuitoare se vor întruni în Adunare Unită şi atunci va veni o propunere, respectiv un proiect de lege din iniţiativa parlamentară, care cuprinde cam tot aceste disproziţiuni. D. N. IORGA: Domnule preşedinte, ştiu de ce ați intervenit, pentru a scurta discuția. Din fericire, sunt un vechi orator parlamentar, deprins a cruţa timpul acelora cari mă ascultă. Prin urmare, d-voastră aveți două puncte de vedere, in proiectul care ni se prezintă. Voi fi foarte scurt, în ce privește primul punct, un al doilea, îmi pare foarte rău că o să vă iau zece minute; dar în ce priveşte punctul întâi, interzicerea Principelui Carol de a veni in România, a fost in apărarea mea — eu nu mă schimb şi nu mă iau la întrecere cu nimeni în ce priveşte avantagiile unui nou regim. Ţin s’o subliniez — a fost intotdeauna, in părerea mea, o monstruozitate juridică din punct de vedere omenesc (aplauze prelungite, ovaţiuni) a interzice omului, care într’un moment a concentrat toate speranţele poporului românesc, a-l interzice de călca pământul ţării Sale, ca unui vagabond sau ca unui condamnat, este ceva care n’a putut să intre decât în mintea viciată a unor politiciani orientali (aplauze prelungite şi, îndelung repetate, ovaţiuni prelungite). Recunoaşterea dreptului elementar al Principelui Carol trebuia făcută de ordine are un suflet şi a cărui inimă este o inimă omenească, ort stare să simtă şi pentru suferinţa altuia, trebuia făcută in momentul când Fiului nu I.a fost îngăduit să verse o lacrimă pe Trupul Părintelui său (aplauze furtunoase, ovaţiuni). In ceea ce priveşte partea a doua: PUTEREA LEGALA A ACTULUI DELA 4 IANUARIE D-voastră recunoaşteţi că actul dela 4 Ianuarie nu a avut niciodată putere legală. Mult dintre d-voastră nu ştiu de ce. Să mi se dea voie să pun alături de un argument al juriştilor un alt argument pe care lumea nu l’a observat şi pe care eu l’am primit din gura unui diplomat, aceluia care avea mai mult căderea să vorbească despre aceasta in acel moment, a doua zi chiar după actul de la 4 Ianuarie. Nu se poate renunţa la o succesiune care nu este deschisă, orice om de drept va recunoaşte acest lucru. Al doilea: Actul din Italia, ca să aibă vanaloare, trebuia să fie încheiat înaintea ministrului României în Italia, singurul având dreptul de a instrumenta — nu fac o indiscreţie când spun că d. Alexandru Lahovari, ministrul nostru în Italia, mi-a spus a doua zi acest lucru, — a venit momentul să spun lucrul acesta şi am să spun şi altele de îndată. Pe de altă parte, dacă nu se putea ca ministrul României în Italia să instrumenteze, atunci trebuia să instrumenteze un notar din Italia. Actul încheiat înaintea ministrului Palatului, care nu are dreptul de a instrumenta, dincolo de marginile chemării sale, actul acesta este nevalabil (aplauze prelungite, strigăte de bravo). (Citiţi continuarea în pag. Ill-a)