Argus, iunie 1930 (Anul 21, nr. 5136-5161)

1930-06-11 / nr. 5144

Anul XXI No. 5144 AURUL metal preţios re­­sistă timpului pe când FIERUL metal trebuincios durează mai puţin. Rugina îl distruge, însă PARKERIZAT durează cât Aurul. ABONAMENTE: UI­TARA On an 1000 (el a mm 550 . a mm 300 ) iei in tari. 6 DINȚI „Parkerizarea“ cel mai bun procedeu realizat până azi care apără contra ruginei. O piesă «Parkerizată» nu rugineşte niciodată. (vezi „Parker“ Pag. 5) PUBLICITATEA: Concesiunea exclusivă a Societăţii Generală de Publicitate Directorii Carol Schulder 4 S. Berger Str. Eugen Carada (fost Karagheorghevici) 9 Telefon 311/84 BIROURILE­­ București, Strada Constantin Miile No. 2 Costa Sărindar) Et. I. — TELEFON: 305/93 s­ 323169­9 Miercuri 11 Iunie 1930 ^ ________________ __________________ ______^^m————————■ ■ Proclamaţia l­. S. Regelui Carol II Către Români, împins de marea Mea dragoste de Ţară, am so­sit in mijlocul Poporului Meu spre a fi, conform făgăduinţei date, pavata Fiului Meu şi Straja Pa­triei. Când, acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru Mine neînţelese, au fost întrebuinţate faţă de scumpul Meu Părinte şi faţă de Mine, să mă si­lească a Mă îndepărta de Ţara Mea iubită, nu am putut crede o clipă că o domnie atât de glorioasă se va sfârşi fulgerător. Astăzi, în mijlocul vostru, am venit cu inima plină de dragoste pentru toţi Românii şi cu singu­rul gând de a strânge împrejurul Tronului pe toţi fiii Patriei dornici de muncă şi de adevăr. In sufletul Meu nu a rămas nici o umbră de re­sentiment faţă de acei cari, în răstimpul pribe­giei, au crezut că puteau,prin vorbele lor, să ştear­gă din inima acelui Popor, în mijlocul căruia m’am născut şi am crescut, legătura sufletească ce Ne-a unit. In clipele grele prin care trece Ţara, fac, cel mai cald apel tuturor fiilor săi, la cea mai sin­ceră şi dezinteresată colaborare pentru desvolta­­rea forţelor ei vii. Cer ca toţi, fără deosebire de opinie politică, credinţă sau obârşie, să-şi dea sprijinul lor cel mai larg, pentru propăşirea Ţării prin cinste şi demnitate. CAROL Evenimentele de Duminică Şedinţele Corpurilor Legiuitoare La orele 10 jum. îşi face apariţia pe banca ministerială, d. prim mi­nistru Gh. Mironescu, urmat de d-nii Mirto, D. R. Ioaniţescu, Mihai Popovici, Mihalache, Pan, Halippa, Gh. Crişan. D. Train Bratu, preşedintele Sena­tului, declară şedinţa deschisă. Formalitatea, sumară de altfel a aprobării sumarului şedinţei prece­dente, este săvârşită în­ grabă. Apoi, d. GH. MIRONESCU, preşe­dintele consiliului de miniştri, dă citire decretului prin care este însăr­cinat a forma guvernul, şi decretului de numire a membrilor gvernului ABROGAREA ACTELOR DELA 4 IANUARIE D. GH. MIRONESCU dă apoi ci­tire proectului de lege, cu conţinutul tire proectului de lege, privind abro­gere extrema urgenţă, care este aprobată. D. TR. BRATU suspendă apoi şe­dinţa pentru cinci minute. La reîncepere, d. ROMANESCU dă citire raportului comisiunilor, cari aprobă proectul. D. GH. ŞTEFANESCU propune un amendament cu următorul conţinut: Legea promulgată prin înalt De­cret Regal No. 13, din Ianuarie 1926 publicată în „Monitorul Oficial’’ No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renunţarea Alteţei Sale Re­gale Principele Carol la succesiunea Tronului şi la toate drepturile, titlu­rile şi prerogativele, de care în vir­tutea Constituţiei şi a statutelor fa­miliei regale se bucură, ca Principe Moştenitor al României şi ca mem­bru al familiei domntoare, se anu­lează. REZULTATUL VOTULUI Se pune apoi la vot legea şi a­­mendamentul. Procedându-se la despuierea scru­tinului se obţine următorul rezultat: Votanţi 183. Majoritatea absolută după regula­ment 103. Bile albe 182. Bile negre 1. MOŞTENITORUL TRONULUI MARE VOEVOD DE ALBA IULIA Se dă apoi cuvântul d-lui Gh. Popa, care citeşte următorul proect din iniţiativă parlamentară. Alt unic. Moştenitorul tronului României, ia numele de Mare Voe­­vod al Albei Iulia. Se aprobă trimiterea cu extremă urgenţă la comisii şi consiliul legis­lativ. Şedinţa se suspendă pentru cinci minute, iar la reîncepere, d. Roma­­nescu, dă citire raportului comisii­lor. Procedându-se la vot proectul este admis cu 178 bile pentru şi­­ con­tra * D. Tr. Bratu ridică şedinţa, invi­tând senatorii să meargă la Aduna­rea Deputaţilor. PRINCIPELE CAROL A FOST PROCLAMAT REGE Evenimentele premergătoare.-Şedinţele obişnuite ale Parlamentului. - In sedă solemnă. Reprezentanţa Naţională proclamă pe principele Carol Rege al României.-Jurământul şi cuvântarea Regelui Carol II. — Salutul preşedelui Adunării Naţionale.­­ Manifestaţiile populare pentru noul Suveran Comentariile pref străine­­ INTERVENŢIA d-lui prof. IORGA D. N. IORGA: Atunci când se astfel die măsuri a căror formă este luată din viaţa trecutului nostru, cred că ar fi fost o datorie să se întrebe cine cunoaşte mai bine, decât atâţia dintre d-voastră acest trecut. D-voastră aţi creat un titlu, care fireşte votat de Senat, va fi votat şi de Cameră; un titlu imi pare rău că mi pot găsi alt cuvânt, un titlu nepo­­trivit, ridicol. Ce însemnează Mare Voevod de Alba Iulia? Tot elanul nostru istoric şi toată lumea de ori unde, va râde de acest titlu (întreruperi zgomot). Este de mirare cum n’aţi găsit altceva pentru a face din cel care peste câ­­teva momente va fi numai Moştenito­ Tronului, de a face dintr’insul ceeace trebue să fie înaintea ochilor naţiunii întregi. Ce însemnează acest dificare a acestui proect de lege, ea poate face (aplauze). REPLICA D-LUI N. IORGA D. N. IORGA: Domnilor, aci, în Cameră, faceți o propunere, ca să votăm un lucru ridicol. Când s’a proclamat Regatul Ro­mâniei, s’a făcut, în momentul ace­la, o greşală față de trecut, fiindcă „Domn“, odinioară însemna cel pu Mare Voevod ? Ce­rne&ză acest titlu, care niciodată re­­găseşte in trecutul nostru. formarea Alb&^u. intc’un fel de titlu adus pe lângă unitatea impo­­sibilă de Mare Vod. Niciodată nu voi'ea spune Moş­tenitorului Tronului orice situaţiu­­ne m'aş găsi niciod nu voi putea să-i spun Mare Voel de Alba-Iulia desgropând un titlu vonesc din E­­vul mediu și legândide un oraș în care într'adevăr a int Mi­hai Vitea­zul. Dar Alba luliiste legată de trecutul nostru nu tr.pr in actul care nici intr’un caz nu­­ate fî legat cu titlul medieval deMare Voevod. D.voastă per seven in greşeli de form­a, cu cari stricaţi lucrurile bu­ne, pe cari aveţi iraţiunea de a le face. Neconsultat, sunt Uit să vă spun acestea aci: consult, v’aş fi împre­tin cât înseamnă „Rege". „Domn“ înseamnă stăpân, Suveran al unei tari. Acum, din moment ce este Rege, este evident că nu poate să fie alături unui Domn, în sensul vechi. Dar cineva poate să fie foar­te bine împodobit cu titlul acesta. Este un Rege al României şi este un Domn al României, Moştenitor de Tron. „Domn“ este acceptabil, „Mare Voevod“ aminteşte un titlu dicat de a comite această eroare, care transformă viaţa unei ţări serioase lntr’un fel de operetă. D. ŞT. CICIO POP: D. preşedinte al consiliului are cuvântul. RĂSPUNSUL D-LUI PREŞEDINTE AL CONS­T­E­I D.­­3. G. MIRONESCU, preşedin­tele consiliului şi ad-interim la ex­terne: D-lor deputaţi, este vorba de un proiect de lege din iniţiativă parlamentară, nu de un proiect de lege propus de guvern, şi pe care Senatul l-a votat acum. Regret că istoricii noştri nu au fost consultaţi dar nu este nimic, pentru că votul Camerii se poate da în cunoştinţă de cauză şi comisiu­­nile Camerii au să lucreze chiar a­cum. Rog deci pe d. Iorga şi pe cei cari mai voesc să dea concursul lor şi, dacă este vorba de adus vreo mo­ de operetă din Viena. D. ŞT. CICIO POP: Suspend­­inţa pentru 10 minute. Rog domnii membri ai Comisiunei le­gislative să se retragă în secţiunea IV-a, pentru a lucra. Şedinţa se suspendă pentru minute. La orele 12.10 d. a. şedinţa redeschide. 10 se M. S. Reg­ij­ parol II La orele 11,25 dim., şedinţa se deschide sub preşedinţia d-lui ŞT. CICIO­POR Pe banca ministerială toţi mem­brii noului guvern. D. GH. MIRONESCU, primul mi­nistru, dă citire decretului regal prin care se primeşte demisia gu­vernului Maniu. Citeşte apoi decretul regal de nu­mire a nouilor miniştri (apl.). D-sa arată că înalta Regentă de­misionând, in virtutea articolului Si din Constituţie guvernul a preluat asupra sa puterile constituţionale. Primul ministru, depune apoi, proiectul de lege prin care se abro­­bă art. 6 şi 7 din statul casei Re­gale votat de Senat. Cere extrema urgenţă ceea ce a­­dunarea admite. Proectul este trimis in discuţia comisiunei legislative a Camerei. D-l ŞT. CICIO POP, preşedinte. Se va trimite de urgenţă la comi­­siunea de legislaţie civilă. Principele Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia Acest proiect a fost votat de Se­nat în ședința de la 8 iunie 1930 și s-a adoptat cu majoritate de 170 vo­turi contra unu. (Ovațiuni prelungite și îndelung repetate pe toate băncii»" D. ȘT. CICIO­POP, președinte. Domnilor, s'a mai depus pe biu­­roul Camerei, proiectul de lege vo­tat de Senat prin care moștenitorul­­Tronului ia numele și de Mare Voe­­vod de Alba Iul­ia. Reg­ele Carol Principele Carol a fost proclamat Rege. Noua domnie îşi aşează puterea ei pe dragos­­tea neţărmurită a poporului, pe devotamentul tu­turor partidelor şi al oamenilor politici, cari nu au luat răspunderea actului de la 4 ianuarie 1926.In înţelepciunea şi mărinimia Lui, Regele a declarat, în faţa Adunării Naţionale, că a venit nu să se răzbune, ci numai să strângă, în juriul tronu­­lui, puterile vii ale naţiei, pentru binele şi propăşi­rea ţării. . ... . M. S. Regele Carol II a inclus, prin aceste cu­vinte, procesul trecutului. Ţara, la auzul lor, sa simţit uşurată. . ....................­­Greutăţile zilei de azi şi grija de viitor cer uni­rea tuturor românilor într’un gând. Acest gând nu poate fi mai bine întrupat decât în devotamentul pentru Rege. . . " Stând deasupra tuturor, prin dreptul pe care i-l dau naşterea şi legile ţării, Regele nu poate fa­ce decât binele. . . ,,Regele nu poate face rau“ — iată lozinca ori­cărui monarhist. ... . , Oamenii politici cari, încă din prima zi a domn­itiei noului Suveran, s’au abătut­­de la această regis­­lă, defaimă actul consacrării şi adopta o poziţie de beneficiari ai unor viitoare nenorociri naţiona­le. Prin aceasta ei ies din spiritul Constituţiei şi din unitatea sufletească a neamului. Ameninţarea vrăjmaşă, pe care organizaţia po­litică rebelă a aruncat-o ţării în persoana Regelui, nu are nici o însemnătate: domnia Suveranilor se înscrie în istorie cu strălucirea pe care le-o dă ^ită^le sufleteşti ale generaţiei peste care ei Generaţia de azi e, desigur din stare să facă din domnia Regelui Caro! I!­ una din cele mai strălu­cite domnii.­­ *­i însuşirile sufleteşti ale românilor din epoca Regelui Carol 11, sunt la înălţimea dorinţelor Lui, exprimate cu atâta căldură, în faţa Adunării Na­ţionale.­­ Nota discordantă, ce a răsunat la clubul libe­ral, va amuţi mult mai repede decât s’ar putea crede. Căci poporul românesc nu poate îngădui în sâ­­nul lui organizaţii de destrămare naţională. Modificarea Statutului Casei Regale D. POMPILIU IONIŢESCU, ra­portor: D-lor deputaţi, comisia de legislaţie civilă a Adunării deputa­ţilor s-a întrunit sub preşedinţia d-lui Dem. Dobrescu, şi, în comple­tul ei, a luat în discuţie proectul de lege privitor la modificarea statu­tului regal. Comisiunea, în unanimitate (a­­plauze prelungite şi îndelung repe­tate, strigăte de bravo!) a acceptat acest proiect de lege, pornit din iniţiativa guvernului, care astăzi exercită puterile naţionale ale ţării româneşti. Comisiunea Camerei socoteşte că a­­ceastă lege este menită să repare o­­ mare nedreptate, şi de aceea, vă roagă să binevoiţi a da aprobarea d-voastră acestui proect de lege. (A­­plauze prelungite şi îndelung repe­tate, strigăte de bravo­ ovaţiuni pre­lungite). . D. ȘT. CICIO­POP: Discuția ge­nerală este deschisă. VOCI: Să se citească proectul de lege. D. N. IORCA: Tocmai acest lu­­cru vream să-l cer eu. TEXTUL PROECTULUI DE LEGE D. POMPILIU IONIȚESCU, raportor. Domnilor, voi da citire proectului de lege. ..Legea pentru abrogarea art. 6 și art. 7 din legea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Dom­nitoare. Art. 1. — Art. 6 şi art. 7 din le­gea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Domnitoare din 5 Ianuarie 1926, se abrogă. (Aplau­ze prelungite şi îndelung repetate, strigăte de bravo­ ovaţiuni). Discursul d-l D. N. IORGA: Mi s’a comunicat că se va prezenta întâi, din partea guvernului, înlăturarea statutului, care interzice Principelui Carol al României dreptul de a veni în Ro­mânia, în mijlocul unui popor, care l-a iubit întotdeauna şi alături de fiul Său, de care îl leagă cele mai VOCI: Foarte bine! D. POMPILIU IONIŢESCU: „Art. 2. Legea promulgată prin i­­naltul Decret Regal No. 13 din 4 Ianuarie 1926 publicat în Monitorul Oficial No. 4 din 5 Ianuarie 1926, prin care s’a primit renunţarea A.S.R. Principelui Carol la succe­siunea Tronului şi la toate dreptu­rile, titlurile şi prerogativele, de cari, în virtutea prevederilor con­stituţionale, se bucura ca Principe Moştenitor şi ca membru al Fami­liei Domnitoare a României, se anu­lează“. (Aplauze prelungite şi înde­lung repetate, strigăte de bravo, ovaţiuni prelungite), in prof. Iorga fireşti datorii şi, adaog, alături de nobila Femeie, care a fost, timp de cinci ani de zile, aci, exemplul tu­­turor virtuţilor (aplauzei prelun­gite,n ovaţiuni). Mi s’a spus, însă, ca după acea­­stă propunere, pe care o face gu­vernul, va fi o altă propunere. ve­ nită din partea unui membru al ma­­jorității, reintregând pe Principele Carol al României în toate dreptu­rile Sale de Moștenitor, înainte de a vorbi, întreb pe d. preşedinte al consiliului," dacă­ va fi și o astfel de propunere, prin ur­mare, dacă ceea ce am de spus tre­,­bue împărţită în două, sau, daca nu va fi nici un fel de propunere, ci propunerea este numai ceea ce se prevede acolo. D. G. G. MIRONESCU: Iată lă­murirea: Proiectul propus de gu­vern consistă în primul aliniat­ ca­re a fost citit, și prin care se a­­brogă unele dispozițiuni din Statu­tul Familiei Regale. Al doilea a fost introdus la Senat pe cale de amendament. D. N. IORGA: Vă mulțumesc foarte mult. Domnilor, acum dați-mi voe să fac, în scurtul timp pe care im­i-l permite fireasca dv. nerăbdare. D. ST. CICIO POP: Domnule profesor, mi-ați pus o întrebare. Să-mi permiteți să adaog ceva. D. N. IORGA: Am primit răs­punsul. D. ST. CICIO POP: Corpurile Legiuitoare se vor întruni în Adu­nare Unită şi atunci va veni o pro­punere, respectiv un proiect de lege din iniţiativa parlamentară, care cuprinde cam tot aceste disp­­r­oziţiuni. D. N. IORGA: Domnule preşe­dinte, ştiu de ce ați intervenit, pen­tru a scurta discuția. Din fericire, sunt un vechi orator parlamentar, deprins a cruţa timpul acelora cari mă ascultă. Prin urmare, d-voastră aveți două puncte de vedere, in proiectul care ni se prezintă. Voi fi foarte scurt, în ce privește primul punct, un al doilea, îmi pare foarte rău că o să vă iau zece minute; dar în ce priveşte punc­­tul întâi, interzicerea Principelui Ca­rol de a veni in România, a fost in apărarea mea — eu nu mă schimb şi nu mă iau la întrecere cu nimeni în ce priveşte avantagiile unu­i nou re­gim. Ţin s’o subliniez — a fost intot­­deauna, in părerea mea, o monstruo­zitate juridică din punct de vedere o­­menesc (aplauze prelungite, ovaţiuni) a interzice omului, care într’un mo­ment a­ concentrat toate speranţele poporului românesc, a-l interzice de călca pământul ţării Sale, ca unui vagabond sau ca unui condamnat, este ceva care n’a putut să intre de­­cât în mintea viciată a unor politi­­ciani orientali (aplauze prelungite şi, îndelung repetate, ovaţiuni prelun­gite). Recunoaşterea­ dreptului elemen­­tar al Principelui Carol trebuia fă­cută de ordine are un suflet şi a că­rui inimă este o inimă omenească, ort stare să simtă şi pentru suferinţa al­tuia, trebuia făcută in momentul când Fiului nu I.a fost îngăduit să verse o lacrimă pe Trupul Părintelui său (a­­plauze furtunoase, ovaţiuni). In ceea ce priveşte partea a doua: PUTEREA LEGALA A ACTULUI DELA 4 IANUARIE D-voastră recunoaşteţi că actul dela 4 Ianuarie nu a avut nici­o­­dată putere legală. Mult dintre d-voastră nu ştiu de ce. Să mi se dea voie să pun alături de un ar­gument al juriştilor un alt argu­ment pe care lumea nu l’a obser­vat şi pe care eu l’am primit din gura unui diplomat, aceluia care avea mai mult căderea să vor­bească despre aceasta in acel mo­ment, a doua zi chiar după actul de la 4 Ianuarie. Nu se poate renunţa la o succe­siune care nu este deschisă,­­ ori­ce om de drept va recunoaşte a­­cest lucru. Al doilea: Actul din Italia, ca să aibă vana­loare, trebuia să fie încheiat îna­intea ministrului României în Italia, singurul având dreptul de a instru­menta — nu fac o indiscreţie când spun că d. Alexandru Lahovari, mi­nistrul nostru în Italia, mi-a spus a doua zi acest lucru, — a venit momentul să spun lucrul acesta şi am să spun şi altele de îndată. Pe de altă parte, dacă nu se pu­tea ca ministrul României în Italia să instrumenteze, atunci trebuia să instrumenteze un notar din Italia. Actul încheiat înaintea ministrului Palatului, care nu are dreptul de a instrumenta, dincolo de marginile chemării sale, actul acesta este ne­valabil (aplauze prelungite, strigăte de bravo). (Citiţi continuarea în pag. Ill-a)

Next