Argus, iulie 1931 (Anul 22, nr. 5461-5487)
1931-07-22 / nr. 5479
Anul XXII No. 5479 COMERCIANŢI, INDUSTRIAŞI, FINANCIARI! Nu faceţi aici o afacere, pâni când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă ţi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră, Inni ) . »fi^s. Luaţi informaţiuld comerciale detailate, precise, bine-controlate, de la „ARGUS** secția de Informaţiuai comerciale, strada Sărindar No- 24 etajul 1, telef. 306/93 $1323/69. ...... ABONAMENTE: IN STRĂINĂTATE Un an 2200 lei 6 luni 1300 • 3 luni 800 • 3 Ml In tari, 6 Ml In străinătate IN TARA Un an 1000 lei 6 luni 550 • 3 luni 300 • ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori*. S. PAUKER şi H. P. VALENTIN INDUSTRIEI şi FINANJE! Director: GRIGORE GAPENCU . Miercuri 22 Iulie 1931 COMBRUANK, INDUS IIUAS!. FINANCIARI! Nu faceţi nîci o afacere, până când nu vă interesaţi despre situaţia prezentă şi perspectivele de viitor, ale clientelei D-voastră. Luaţi informaţiuni comerciale detaliate, precise, bine controlate, de la „ARGUS" secţia de informaţiuni comerciale, strada Sărindar No. 24 etajul I, telef. 306/93 şi 323/69. PUBLICITATEA MU primeşte la Administraţie ziarului şi la toate agenţiile de publicitate B I R O U RILE: București, Strada Constantin Miile No. 24 (fost Sărindar) Et. I.— TELEFON: 300/93 și 323/69 Uzinele Comunale de Viator S-a făcut mare vâlvă in jurul Uzinelor Comunale. Aici ca şi în atâtea alte ocaziuni politica şi-a făcut apariţia, pervertind dreapta judecată. Capitala României, o cunoaştem cu toţii, este întrecută, sub raportul edilitar, de cele mai modeste centre urbane din apusul Europei In ultimii ani, s’au făcut , drept, sforţări mari pentru a o curaţi de petele unui orientalism secular, sforţări costisitoare şi cari au servit de temă adversarilor administraţiei d-lui Dobrescu în campania lor. Doar fără cheltueli nu se putea asana cartiere întregi ce zăceau într-o murdărie contrastând jalnic cu aspectul mai civilizat a câtorva străzi din centrul Bucureştilor. In special, din punctul de vedere al luminatului, al forţei motrice, al mijloacelor din încălzit, suntem într’o inferioritate vădită faţă de oraşele din occident. Din cele 150.000 case din Bucureşti, numai 25.000 sunt luminate cu electricitate. 226 kilometri străzi nu simt alimentate cu curent electric şi Întreprinderile comunale nu pot satisface cererile locuitorilor de pe aceste străzi decât daca aceştia contribue la capitalul de investit pentru instalarea conductelor. Cu forţa motrice pentru industrie Capitala nu stă mai bine. Cât despre încălzit ţara dispune de un combustibil ideal — gazul metan — care a dus la Bucureşti ar constitui pentru locuitori un aport de energie calorică de o valoare de nepreţuit In situaţia de astăzi, Bucureşti ocupă, în materie de consum electric, ultimul rang faţă de capitalele din centrul şi apusul Europei — nu mai vorbim de oraşele americane din care unele consumă mai bine de o sută de ori mai mult decât capitala României. Municipiul Bucureşti este prea sărac pentru a putea face investiţiunile necesare în interesul asigurărei, nevoilor locuitorilor de luminat electric, de forţă motrice şi încă mai puţin pentru a construi conductele cari să aducă gazul metan din Ardeal. S’a calculat ca nici peste patruzeci ani, primăria nu ar fi în stare, dat fiind resursele ei să satisfacă cererile de luminat de forţă motrice şi de încălzit ale unei Capitale în plină desvoltare. Acestea sunt consideraţiunile cari au dictat municipiului încheerea unui contract cu o puternică societate americană pentru vânzarea uzinelor comunale cu drept de răscumpărare după o serie de ani. Contractul acesta a fost combătut, până acum rastel şi superficial de câteva ziare şi deoarece, autorii atacurilor s-au abţinut de la preciziuni preferând să formuleze afirmări de înaltă fantezie, în contradicţie cu textul votat, nici n’au provocat o punere la punct. Mare ne-a fost, însă, mirarea când am citit în „Neamul Românesc" o critică acerbă în formă, dar tot aşa lipsită de motive temeinice ca şi criticele superficiale de care vorbim mai sus. „Nu vom intra în amănunte” scrie autorul articolului din »Neamul Românesc". Păcat! Căci tocmai amănuntele interesează şi pot forma, o convingere, iar nu tirade fără consistenţă. Să încercăm totuşi să examinm câteva amănunte asupra cărora a insistat, în contra voinţei sale, autorul articolului. El afirmă că „evaluarea instalaţiilor actuale ale uzinelor comunale e făcută sub costul lor’*. Adevărul este că evaluarea — 1238 milioane lei — a fost făcută de către trei experţi români din care unul este astăzi ministrul de industrie. Mai pretinde că de pe urma contractului „se taie municipiului Bucureşti orice venit timp de treizeci ani". Iată o afirmare care dovedeşte că autorul său n’a citit contractul sau îl tălmăceşte intenţionat pe dos. Dar, despre asta, mâine. Acordul naval austro-german LA CURTEA DE LA HAGA AU ÎNCEPUT DESBATERILE HAGA, 20 (Rador). — Curtea de Justiţie Internaţională a început astăzi desbaterile asupra proectului de uniune vamală între Germania şi Austria, având să dea asupra acestei chestiuni un aviz consultativ, cerut de consiliul Societăţii Naţiunilor. Reprezentanţii puterilor interesate în această chestiune sunt d-nii prof. Bruns pentru Germania, prof. Kaufmann pentru Austria, prof. Pasdevant şi d-nul Paul Boncour pentru Franţa şi miniştrii din Haga ai Italiei şi Cehoslovaciei pentru aceste ţări. imunim CULTURA Incidentele cu învăţătorii, dau prilej sâ se vorbească, iarăşi, de „răspândirea culturei în massele populare’*. Nu înţelegem ce legătură poate fi între cultură şi învăţământul primar, decât doar una: ca să ajungi la cultură trebuie să înveţi, neapărat, mai întâi să citeşti şi să scrii, încolo, intre învăţământul primar şi „cultură’* nu e nici un raport. Numărul analfabeţilor e foarte redus în Bulgaria. Nu se poate vorbi, încă, de o cultură bulgară. Numărul analfabeţilor era foarte mare în Franţa până in veacul al XIX. Totuşi, avem o mare cultură franceză, şi in veacul al XVI, şi In veacul al XVII şi în veacul al XVIII■ Dacă ne aducem bine aminte, înainte de război, numărul analfabeţilor, în Franţa, era de 17 la sută, destul de mare pentru un popor, la cultura căruia se adapă omenirea întreagă. Menirea învăţământului primar nu e „răspândirea culturei în masele populaţiei’*. Menirea lui e mai modestă, sâ răspândească cititul, scrisul şi cele patru operaţiuni ale aritmeticei elementare. Cultura — cultivarea sterelor, a ştiinţelor şi a artelor frumoase— e apanagiul spiritelor alese şi nuse dobândeşte decât după o muncă, fără răgaz, de zi şi de noapte. Cultura unui popor apare când scriitorii şi artiştii lui, încep să gândească şi îşi îmbracă gândirea, însufleţiţi de simţul frumosului. Toate astea nu au atace cu învăţământul primar. Iar învăţământul se desvoltă nu cu învăţători multă, cât de mulţi şi şcoale multe, cât de multe, ci cu profesori bine pregătiţi — şi nu ii prea avem — şi cu programe şcolare bine alcătuite, — pe care le aşteptăm,f. R. Apărarea căminului agricol Ce cuprinde proectul de lege. — Observaţiile consiliului legislativ Consiliul legislativ şi-a dat aricol cu privire la proectul de lege „BUNUL DE FAMILIE" întocmit de d. C. Hamangiu ministril justiţiei. Prin acest proect se stabileşte fixarea unui bun familiar compus din casă, grădină şi livadă cum şi o întindere de teren arabil toate la un loc neputănd depăşi întinderea de un hectar şi nici valoarea de 200 mii lei. Crearea bunului e obligatorie in comunele rurale şi facultativă in cele urbane. Ei urmează a fi creat în termen de şase luni de zile de la promulgarea legii. Bunul astfel format e inalienabil şi insesizabil. CUM POATE FI ANGAJAT SAU TRANSMIS BUNUL DE FAMILIE El nu poate fi ipotecat decât până la 5o la sută din valoarea sa şi numai pentru îmbunătăţiri sau plăţi datorite celorlalţi moştenitori. Bunul poate să fie transmis prin donaţiune şi testament. Dacă nu s’a făcut testament, la deschiderea succesiunei bunul e atribuit unui singur moştenitor, in caz de pluralitate şi dacă moştenitorii nu sunt de acord bunul se atribue de judecător unuia din ei, acesta urmând să plătească celorlalţi moştenitori drepturile lor şi în termen ce se va fixa de judecător. Proectul fixează procedura ce se va urma pentru constituirea bunurilor. El creează un registru al bunurilor de familie la fiecare Primărie, găsit unele imperfecţiuni şi neconcordinţe în ceea ce priveşte redactarea cuprinsului, şi procedura stabilită pentru aplicarea noului proect. In cercurile majoritare se crede că proectul va întâmpina greutăţi în parlament. O INSTITUŢIE MAI VECHE Bunul de familie e o reformă care a fost introdusă pentru prima oară in America (Texas). In Europa a fost introdus la 1909 In Franţa, valoarea bunului a fost majoraţi la 40X100 franci. Instituţia■ cunoscuţi la ■ Germania „ Eheti* unde Insi nu a dat de loc reaultetele ■ efteptete. O lege ungeri recexii'g creat blănuri de familie și ecelo. Consiliul leflativ te svtest dats Bursa din Budapesta închisă până Vineri BUDAPESTA, 20 (Radar).— Bursa de aci va rămâne închisă de la 20 la 23 Iulie Inclusiv, in conformitate cu ordonanța Consiliului bursei. Consiliul a mai hotărât ca negocierile de mărfuri la termen să nu aibe loc până, la o dată care se va fixa ulterior. Parafarea convenţiei aeronautice românogreceşti ATENA, 20. (Rador). — Astăzi s-a parafat de reprezentanţii guvernului grec şi de delegaţii români textul convenţiei aeronautice între cele două ţări. Convenţiunea, care urmează să fie supusă spre ratificare guvernelor respective, va intra în vigoare la 1 ianuarie 1932, pe o durată de șapte ani. Deschiderea noului parlament ungar BUDAPESTA, 20 (Rador). Noua Cameră aleasă a ţinut astăzi prima ei şedinţă. Camera magnaţilor şi-a ţinut azi de asemenea prima şedinţă constitutivă. • Notal parlament va fi de acids mâine dimineaţa, printro şedinţă solemni, la care va participa şi Regentul. Deschiderea conferinţei din Londra Germania ar fi salvată.—Declaraţiile delegaţilor LONDRA 20 (Rador). — Azi la orele 6 d. a. s’a întrunit conferinţa interministerială, convocată de guvernul britanic pentru a discuta măsurile de ajutorare financiară a Germaniei * ■ PARTICIPANŢII Conferinţa nu va dura decât câteva zile. Puterile participante sunt reprezentate la conferinţă precum urmează: Marea Britanie: d-nii MacdoLONDRA, 20 (Rador). _ îndată după sosirea lor, astă seară la Londra delegaţii Franţei, Germaniei, Italiei, şi Belgiei, la conferinţa financiară a Celor şapte Puteri,, s-a îndreptat spre Camerei Comunelor, unde a avut loc in camera primului ministru o intrevedere preliminară cureprezentanţii Angliei, Americei şi Japoniei. D-nii MacDonald, Henderson şi Snowden au salutat pe oaspeţi apoi lucrările conferinţei au Început imediat. Primul a luat cuvântul d. MacDonald, care după a urat bun sosit delegaţilor, a exprimat marile speranţe pe care guvernul britanic le pune In această conferinţă. IMPORTANŢA CONFERINŢEI Arătând că omenirea se găseşte la una din cele mai grele răspântii ale istoriei lenei, primul ministru a adus intia dacă »acsastă conferinţă nu va soluţiona criza actuală, nimeni nu este in măsură să prevadă marile primejdii politice şi financiare, cari vor urma. Dacă dimpotrivă conferinţa va putea găsi soluţiile crizei, vom avea proba convingătoare de adânca Înţelegere a spiritului de cooperaţie Internaţională. CUM A AJUNS GERMANIA IN SITUATIA DE ASTAZI DI Macdonald a amintit cum ultimii doi ani o nemaipomenită scădere a preţurilor In toată lumea a provocat criza economică, aceasta a sporit datoriile şi dificultăţile tuturor ţărilor debitoare. Germania, a continuat d. MacDonald, a sporit atunci impozitele Insă aceasta nefiind suficient Inultimul timp a trebuit să declare că, până când situaţia nu se va ameliora va fi nevoită să uzeze de dreptul ce-i conferă planul Young, de a-şi amâna plănald, Snowden şi Henderson; Statele Unite: d-nii Mellon şi Stimson; Franţa: d-nii Laval, Briand, Flandin, Pietri, Francois Poncet şi Philippe Berthelot, secretarul general, al Ministerului de Externe ; Germania: Bruening, Curtius, subsecretarul de Stat von Buelow şi contele von Kressig, director ministerial; Italia: d-nii Grandi şi ambasadorul italian la Londra, Belgia: d-nii Hymans şi Franqui; Japonia: contele Mataudeira, ambasador la Londra. File. Aceasta a alarmat străinătatea şi creditorii de care Germania depinde, atât de mult de şase ani încoace, i-au retras creditele întc’o mare măsuri. Situaţia devenind alarmantă d. Hoover a făcut cunoscuta propunere de amânarea plăţilor, care poate fi considerată ca dramatică dar ca şi un act de mare curaj din partea unui om de stat. Trebuie înlăturate efectele crizei din Germania mai înainte ca să fie prea târziu şi mai înainte ca ele să antreneze întreaga Europă centrală, ceea ce ar avea consecinţe sociale, politice şi financiare, imposibil de prevăzut. Ceea ce trebuie imediat făcut e să restaurăm încrederea investitorilor străini în Germania. Bineînţeles cheatemea restaurării creditului german are laturi politice şi financiare, dar tot gândul conferinţei trebuie să se concentreze asupra lăturii financiare. Spiritul de cooperare trebuie să ne conducă nu numai la o remediere a crizei economice a Germaniei, dar la o pacificare a intregei Europe prea, mult tulburată Nu este vorba de o conferinţă de presiuni, de înfrânţi sau de umiliri, ci de o conferinţă in care probleme trebuiesc examinate obiectiv, reprezentanţii tuturor statelor amintindu-şi de interdependenţa Statelor. O înţelegere generală trebuie căutată şi această înţelegere trebue să Întâlnească aprobarea tuturor parlamentelor Statelor în cauză. GERMANIA TREBUE AJUTATA In ceea ce priveşte aspectul financiar al crizei, un cuvânt trebu© rezervat şi bancherilor şi financiarilor. Două sunt modalităţile în care s’ar putea ajutora Germania: prima este acordarea de nouă împrumuturi acestei ţări, aşa precum a fost vorba la Paris. Aceasta însă pare greu de realizat, totuşi trebue examinat cu atenţie. Cealaltă modalitate este consolidarea situaţiei Germaniei, prin suspendarea pe timp de un an a plăţii datoriilor de războiu şi susţinerea stabilităţii actualului regim care face toate eforturile, nu numai pentru a înlătura evaziunea capitalurilor, ci să strădueşte a le atrage. Intru aceasta Germania trebue susţinută. D-l Macdonald a terminat, spunând că la Londra se va continua opera începută la Paris, şi a asigurat Franţa şi Germania de tot concursul Marii Britanii. LĂMURIRILE D-LUI LAVAL Apoi a luat cuvântul d. Laval, care a făcut conferinţei un expozeu al conversaţiilor de la Paris şi a insistat asupra spiritului amical în care au urmat discuţiile dintre miniştri francezi şi germani, în capitala Franţei. D. Laval a arătat in detaliu toată situaţia Franţei in desbaterile care încep şi si-a exprimat speranţa intr’o apropiată colaborare loială intre Franţa şi Germania, in scopul restaurării încrederii generale şi creditului mondial. DISCURSUL D-LUI BRUENING D. Bruening a confirmat spiritul de coperare ce-l însufleţeşte şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de iniţiatorii conversaţilor de la Paris-A urmat discuţia unor chestiuni de procedură şi după două ore de lucru, şedinţa a fost ridicată, amintându-se viitoarea întrunire a conferinţei pentru mâine, Marţi la orele 10 dimineaţa. A doua şedinţă va avea loc la Ministerul de Externe. IMPRESIA D-LUI STIMSON WASHINGTON, 20. (Rador)*— D-l Stimson a comunicat telefonic preşedintelui Hoover că după impresia sa, conferinţele din Paris şi Londra vor reuşi să scoată Germania din dificultăţile financiare. Cercurile autorizate constată că există o dorinţă generalăă de a se veni în ajutorul Germaniei, dar consideră necesar ca Germania să ia măsurile potrivite pentru a se ajuta și ea însăși._______■ • ■ ■ . • In pag. III Cum au decurs tratativele de la Paris. Desbaterile Conferinţei Expozeul d-lui Mac-Donald Problemă de contencios administrativ —i——• SBWn —— Cazul Guvernatorului Băncei Naţionale De câtăvavreme, s’apus în discuţie o chestie de drept care, prin aspectul ei mai mult senzaţional decât ştiinţific, preocupă încă opinia publică şi determină aprecieri a căror eleganţă juridică lasă mult de dorit. Nu ne interesează cauzele acestei insuficienţe cu care se pun în discuţiune problemele juridice. Nise pare, însă, că examinarea obiectivă şi serioasă a acestor probleme e o necesitate, fiindcă ele închid într-însele aproape întreaga viaţă zilnică. Fără o bună înţelegere a chestiunilor juridice, răspândirea lor devine primejdioasă prin determinarea unor idei şi convingeri greşite, care slăbesc încrederea în legi, în simţul de dreptate şi în însăşi instituţia Justiţiei. HOTĂRÂREA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Care e problema? Intr’o speţă destul de rară, unică cel puţin la noi. Fostul guvernator al Băncii Naţionale, înlocuit cu o altă persoană s’a adresat Curţii de Apel din Bucureşti ca instanţă de contencios administrativ, cerând reintegrarea în funcţiune şi daune. Acţiunea a fost primită, iar autoritatea administrativă, al cărui act de înlocuire a fost anulat, obligată să-l reintegreze. Deoarece, in momentul introducerii acțiunii, locul reclamantului era ocupat de o altă persoană, cu care dânsul fusese inlocuit, această persoană a fost introdusă in cauză, pentru ca hotărârea să-i fie opozabilă și pentru ca actul său de numire să fie anulat. Soluția instanței prime de contencios nu ne intereseazăAr fi şi nedelicat să facem aprecieri asupra ei, din momentul în care potrivit art. 11, al. 3, din legea pentru contenciosul administrativ, „recursul în casaţie este de drept suspensiv de executare, fără nici o cauţiune". SITUAŢIA AUTORITĂŢII ADMINISTRATIVE Ceea ce vom încerca să lămurim, în aceste rânduri, e chestiunea de a se şti care e situaţia autorităţii administrative în intervalul de la pronunţarea deciziei primei instanţe, până la data comunicării hotărârii definitive şi, prin urmare, care e efectul acestei hotărâri în cazul când postul din care reclamantul a fost îndepărtat, n’ar mai fi vacant ? Chestiunea aceasta este rezolvată de art. 7 şi 8 din legea suscitată şi de jurisprudenţa Curţii noastre de Casaţie. Potrivit art. 7, „dacă justiţia obligă autoritatea administrativă să satisfacă cererea, să desfiinţeze sau să modifice actul, deriziunea dată se va comunica de partea interesată prin portărei, administraţiei, capului acelei administraţiuni, sau reprezentantului consiliului respectiv, cum ar fi preşedintele lor, în caz când actul emană dela asemenea consilii, şi dacă în Interval de 15 zile dela comunicare,,nu se dă nici o urmare deciziunei instanței care a judecat, după cererea reclamantului, printr'o simplă cerere, fără idei o taxă, va cita de urgenţă în Camera de consiliu pe reclamant şi pe administraţie şi va condamna administraţia ca să plătească reclamantului daune de cel puţin 500 iei de fiecare zi de întârziere cu începere de la expirarea celor 15 zile arătate mai sus"Iar art. 8, lămureşte că „funcţionarul...., obţinând admiterea cererii sale, păstrează până la reintegarea în funcţiune de către autoritatea competentă leafa, gradul şi vechimea ce avea înainte de a fi înlocuit Daunele curg de la termenul susmenţionat, atât în cazul când funcţionarului inamovibil, înlocuit, mutat sau pus la retragere în mod ilegal, i se refuză leafa, cât şi atunci când la prima vacanţă, el n’ar fi reintegrat în funcţiunea ce a ocupat. In acest din urmă caz, daunele vor curge din ziua când în funcţiunea vacantă a fost numit un altul decât reclamantul’' Prin urmare, în mecanismul juridic al legii Contenciosului, reintegrarea funcţionarului înlocuit, prin efectul deciziei judecătoreşti, trebue făcută după următoarea distincţiune: a) Funcţiunea este vacantă şi b) Funcţiunea este ocupată de un terţiu faţă de care hotărîrea nu poate avea nici un efect, legea impunând administraţiei reintegrarea sub sansiiunea daunelor, de la data vacantei________ . ... . (Citiți continuare in pag. 2-a) IMIMUHUI CONFERINŢA DIN LONDRA Comunicatul publicat după terminarea negocierilor franco-germane la Paris nu poate fi interpretat ca o afirmaţie de succes a întrevederilor dintre d-nii Bruening şi Curtius şi miniştrii fran ■ cezi. Din acest comunicat se desprinde clar că miniştrii germani nau putut de garanţiile cerute de Franţa, iar la rândul ei Franţa,în aceste condiţiuni, nu s’a putut angaja la o acţiune pozitivă în favoarea Germaniei. Dar explicaţia prilejuită la Paris a putut stabili tezele respective şi limita concesiunilor posibile, iar prin contactul direct s’a ajuns la o atmosferă de încredere şi la recunoaşterea solidarităţii care garantează interese comune. In acest cadru politic şi psihologic s’a deschis aseară conferinţă dela Londra. De data aceasta Germania nu mai tratează cu Franţa singură, ci şeapte puteri se întrunesc pentru a discuta laolaltă problema germană. Toate sunnt convinse că refacerea creditului german este o necesitate internaţională Toate aduc contribuţia lor, politică şi financiară pentru a înlesni atingerea scopului. Oare se va termina Şi conferinţa din Londra fără rezultate practice, aşa cum sta întâmplat la consiliul Băncii Reglementelor In- ternaţionale şi la Paris? O afirmare platonică de solidaritate rot îşi mai are rostul, fiindcă situaţia actuală nu poate fi combătută cu consolidări teoretice. La Londra va trebui să se ajungă la un plan complet de colaborare financiară din interesul Germaniei, în interesul Europei. In programul conferinţei se stăruie asupra caracterului ei strict financiar. Problemele financiare sunt însă atât de strâns legate de chestiuni politice, încât e greu de crezut că s-ar putea ocoli o discuţie asupra acestora din urmă. Se aşteaptă şi sunt dorite o serie de concesiuni din partea Germaniei. La Londra va fi mai uşor să se ajungă la o înţelegere în această privinţă• Consimţământul dat la Paris ar fi însemnat un sacrificiu de prestigiu, greu de apărat în faţa opiniei publice germane. In-tervenţia Statelor Unite la această conferinţă, alături de mecraţiunea desfăşurată de Marea Britanie, vor înlesni o soluţie, indispensabilă Germaniei şi necesară tuturor. - A. Hg. Anchetarea perioadei dictatoriale în Spania MADRID, 20. (Rador). — Parlamentul a numit o comisiune de anchetă a tuturor actelor petrecute în perioada dictatorială.: în faţa acestei comisiuni voit apare foştii miniştri, guvernatori şi unii foşti militari, ş Eşuarea negocierilor franco-elveţiene privitoare, la zonele libere BERNA 20 (Rador). — Un clvmunicat al guvernului federal anunţă că negocierile franco-elveţiene, privioare la zonele libere au eşuat In consecinţă Elveţia va cere Curţii de la Haga tranşarea litigiului. JEBUS“ face abonamente pentru BAI O LUNA